Continuturile generale ale educației

Conceptul de continut general al educației:

Continutul general al educatiei este delimitat in cadrul

dimensiunilor relativ stabile ale activitatii de formare si
dezvoltare a personalitatii umane realizabile in cadrul
sistemului si a procesului de inv. In conformitate cu finalitatile
educationale care angajeaza proiectarea acestora pe baza unor
valori umane fundamentale: binele moral, credinta religioasa,
adevarul științific , frumosul artistic, frumosul , sanatatea fizica,
etc. Deci, continuturile generale ale ed sunt: educația morala,
educatia intelecuala, educatia tehnologica, educatia estetica,
educatia psihofizica. Este un model care respecta structura
pentagonală clasică.
Caracteristicile continuturilor generale ale educatiei sunt
comune tuturor celor 5 dimensiuni de formare si dezvoltare a
personalitatii: morala, intelectuala, estetica ..... astfel , aceste
continuturi au un caracter:
1. obiectiv determinat de functionalitatea si de structura
biopsihosocioculturala a personalitatii umane care solicita un
proces amplu de formare si dezvoltare permanenta a
personalitatii umane in cele 5 planuri mentionate.
2. unitar determinat de interdependenta care exista intre
activitatile de formare si dezvoltare a personalitatii umane
proiectate si realizate in plan moral , int., Tehno, estetic si
psihofizic.
3. dinamic determinat de corelatia pedagogica care exista intre
latura informativa si latura formativa a educatiei morale, int,
tehno, estetice, psihofizice .
4. deschis determinat de aparitia periodica a unor noi
continuturi specifice raportabile la oricare dintre cele 5
continuturi generale ale educatiei de tipul celor instituite in
ultimele decenii la nivel de UNESCO ( educatia ecologica,
demografica, ed pentru democratie, etc. ) sau a celor lansate in
ultimii ani sub genericul educatiei civice , educatiei
multiculturale, educatiei interculturale si altele.
Prin raportare la continuturile sale generale sau
fundamentale educatia poate fi definita ca actiune care permite
stiintei umane sa si dezvolte aptitudinile sale fizice si
intelectuale ca si sentimentele sale sociale, estetice si morale in
scopul realizarii cat mai bine posibil a misiunii sale de om.
Proiectarea , realizarea si dezvoltarea misiunii de om angajeaza
in egala masura educatia morala, educatia intelectuala,
tehnologica si pe cea psihofizica intelese ca dimensiuni stabile
in activitatea de formare si dezvoltare a personalitatii umane,
fiind insa deschise permanent in directia unor noi continuturi
specifice generate de problemele si provocarile naturii si
societatii aflate intr-o continua schimbare si transformare.

Educația morală reprezinta dimensiunea cea mai profundă și

mai extinsă a activitatii de formare si dezvoltare a personalitatii
proiectată și realizată pe baza valorilor etice. Din perspectivă
pedagogică educația morală vizează formarea și dezvoltarea
constiintei morale , a profilului moral al personalitatii umane
proiectat si realizat la nivel teoretic si la nivel practic. Deci
educatia morala reprezinta acea dimensiune fundamentala a
activitatii de educație orientată în direcția formării și dezvoltării
constiintei umane a personalitatii care vizează optimizarea
raporturilor cu lumea si cu sine la nivel teoretic prin
interiorizarea valorilor generale ale binelui moral si la nivel
practic prin aplicarea acestor valori.
Obiectivele pedagogice ale edcatiei morale pot fi
clasificate in fcț. De gradul de generalitate astfel avem un
obiectiv general iar acesta il reprezinta formarea si dezvoltarea
conștiintei morale.
Obiective specifice, iar la nivel teoretic aceste obiective
specifice vizeaza formarea si dezvoltarea capacitatilor cognitive
morale: perceptii , reprezentări , notiuni, judecăți,
raționamente morale.
Formarea și dezvoltarea capacitatilor afectiv motivaționale
volitive, morale: sentimentele, interesele, trăsături volitive
morale.
Formarea și dezvoltarea capacitatii de interiorizare a
normelor morale.
Formarea și dezvoltarea convingerilor morale care asigura
trecerea de la nivelul teoretic la nivelul practic al constiintei
morale.

La nivel practic obiectivele specifice educatiei morale vizeaza :

formarea si dezvoltarea deprinderilor morale, formarea si
dezvoltarea obisnuintelor morale, formarea si dezvoltarea
atitudinilor morale , afective si motivationale care sustin
dinamizarea si energizarea actiunii morale.
Formarea si dezvoltarea atitudinilor morale caracteriale care
asigură interiorizarea deplină a obisnuintelor morale si a
atitudinilor morale in structura personalitatii determinand
astfel consecventa si coerenta actiunii si a actiunii morale.

Continutul si metodologia specifice educației morale.

Continutul specific educatiei morale reflectă 2 coordonate
definitorii care vizează raportarea omului la societate(educație
moral civică) și a doua coorodonată: raportarea omului la sine
(educația moral individuală)
Educația moral civică are un conținut preponderent social
exprimîndu se la nivel de educație politică care cuprinde
educația patriotică, democratică, educația umanistă, educatia
prin si pentru munca, educatie juridică ( educatia pentru
cunoasterea si respectarea legilor), educatia comunitară ,
rutieră, educația familială.

Educatia moral individuală are un continut determinat

preponderent prin raportarea omului la sine. Se exprimă la
nivel de educație filozofica și religioasă.
Metodologia ed. Morale include un ansamblu de metode si
procedee care pot fi grupate la nivelul a doua modele
orientative: un model strategic si unul intrumental.
Modelul strategic presupune integrarea metodelor morale pe
doua coordonate fundamentale: coordonata instruirii morale si
cea a conduitei morale/practicii morale. Coordonata instruirii
morale implică: metode verbale: -expunerea morală sub formă
de povestire, explicație, prelegere morală
- conversația morală imbracă forma dialogului moral sau
dezbatere etică
-studiul de caz
metode intuitiv active cum ar fi : - exercitiul moral
-exemplul moral
Coordonata instruirii morale presupune utilizarea a doua
categorii de metode centrate pe evaluarea actiunii morale:
aprobarea, dezaprobarea.
Modelul instrumental propune un nr. Apreciabil de metode
morale raportate la obiectivele globale: -explicatia morală
-prelegerea morală
-convorbirea morală
-exemplul moral
-analiza de caz
-exercitiul moral bazat pe doua tipuri de procedee: externe
(dispozitia, ordinul, indemnul, avertismentul, sugestia,
lamurirea, incurajarea, stimularea prin recompense)
interne (autoevaluarea morala)
-aprobarea morală bazată pe procedee și tehnici de lauda,
recunostintă, recompensă,
-dezaprobarea morală bazată pe procedee și tehnici de
avertisment , reproș, ironie, sancțiune, observație.

Principiile educației morale concentrează normele și regulile

de acțiune valabile in orice situatie de proiectare si realizare a
obiectivelor, continuturilor, metodologiilor specifice, asumate
intr-un contect pedagogic determinat.
Principiile generale ale educației morale sunt: -principiul
corespondenței dintre teoria și practica morală
-principiul valorificării resurselor și a disponibilităților pozitive
ale personalitatii umane in vederea eliminarii celor negative.
- PRINCIPIUL UNITATII și al continuitatii axiologice, intre toate
formele de proiectare, realizare și dezvoltare a educației
morale
-principiul diferențierii educației morale în funcție de
determinările sale particulare, vârstă, domeniu
socioprofesional, context educațional, principiul diferențierii in
functie de particularitatile individuale.... structura fiecarei
personalitati.