PORTOFOLIU DE CUNOAȘTERE PSIHOPEDAGOGICĂ

Se realizează prin aplicarea unei probe de evaluare pe trei copii cu

vârstă cuprinsă între 7- 11 ani

Nume: Mangra Paula

Sala Adriana
Anul de studiu: III, IFR
Semestrul: I

Oradea, 2021
 CUPRINS

I. Sinteza teoretică( descrierea procesului psihic)

II. Prezentarea probei psihice aplicată precum și a subiecților
III. Prezentarea și analiza rezultatelor obținute
IV. Concluzii și recomandări psihopedagogice
 În realizarea acestui portofoliu de cunoaștere psihopedagogică a copilului am ales să
evaluăm imaginația, mai exact capacitatea de imaginație creatoare a trei copii.
În cele ce urmează prezentăm detalii legate de proba de evaluare și implementarea
acesteia:

I.Sinteza teoretică( descrierea procesului psihic)

Paul Popescu-Neveanu definește imaginația ca proces psihic de operare cu imagini

mintale, de combinare sau construcție imagistică, tinzând spre producerea noului în forma
unor reconstruiri imagistice, a unor tablouri mintale, planuri iconice sau proiecte. (Popescu-
Nevreanu P. p. 324).
Se pare că între demersul acţional (operaţional) al gândirii şi cel imagistic (al
imaginaţiei) există o strânsă intercorelare. Atât imaginile, cât şi noţiunile, se formează în
procesul interiorizării acţiunilor materiale (obiective) sau materializate. P. Galperin, în teoria
formării pe etape a acţiunilor mintale, susține că formarea noţiunilor este un fel de model
desfăşurat al formării oricărei imagini. Se poate presupune că, la rândul lor, constructele
conceptuale, prin combinări şi recombinări, pot da naştere la noi imagini ( Galperin, P.,
Talâzina, T., Salmina, N. p. 10-71).
Așadar, imaginaţia nu este o anexă a gândirii, ci este un mediator al diferitelor
activităţi ale gândirii (conceptualizarea, înţelegerea, rezolvarea problemelor, creaţia). Forţa
imaginii, observă J. Bernis, nu se află în ea însăşi, ci în gândire. De aceea, imaginaţia este
considerată o formă a inteligenţei legată de înţelegere. Prin dinamismul ei, imaginaţia este o
sursă de îmbogăţire a gândirii (Bernis, J). Ca urmare, putem concluziona că imaginaţia se
edifică în interiorul gândirii, ca o latură absolut necesară a acesteia, iar gândirea se articulează
într-o zonă centrală a câmpului imaginativ, condiționându-se reciproc.
Diachenko O.M., analizează mai multe funcții ale imaginației:
1. Gnostico-euristică – presupune includerea imaginației în procesul de rezolvare a sarcinilor
cognitive, care contribuie la descoperirea de soluții creative. Această funcție permite
imaginației să găsească caracteristicile semnificative ale realității înconjurătoare.
2. Funcția de predicție sau anticipativă, care justifică manifestarea imaginației ca factor de
reglementare și direcționare a activității pentru a obține un anumit produs.
3. Funcția comunicativă. Produsele imaginației posedă, în mod inerent, o semnificație
socială și de comunicare. Ele întruchipează (într-o formă dezvoltată) tendințele social-utile,
determinate de nevoile societății și apreciate de ea.
4. Funcția de protecție. Această funcție este descrisă în lucrările lui Z. Freud, și K. Horney,
care au examinat funcționarea imaginației în corelație cu sfera emoțional-afectivă a
personalității. Autorii presupun că una dintre formele de autoapărare a personalității este
crearea unor constructe imaginare, care ar elimina stresul intern.
 După Cozmovici (1996) creativitatea este o capacitate complexă care face posibilă
crearea de produse reale sau în plan mintal, constituind un progres în plan social. Imaginația
este componenta principală a creativității alături de care au roluri: motivația, voința și
perseverența.
Trepte ale creativității
După Landau (citat de Cozmovici, 1996) există mai multe trepte sau paliere ale
creativității:
a) creativitatea expresivă - se manifestă încă din copilărie (în desene) și constituie o
modalitate de cultivare a treptelor superioare ale creativității;
b) planul productiv - este un palier care se referă la crearea unor domenii de activitate
practică;
c) planul inventiv - se referă la creația în diverse domenii, dar care constă în îmbunătățiri
ale funcționalității și calității unor aparate sau instalații;
d) creativitatea inovatoare - presupune un nivel mai înalt de noutate și originalitate,
persoanele care se manifestă la acest nivel sunt considerate „talente”;
e) creativitatea emergentă – presupune schimbări substanțiale, revoluționare, este
apanajul geniului.
Imaginația creatoare este orientată spre ceea ce este posibil, spre nou, spre viitor.
După cum arată Popescu-Neveanu, este stimulată de motive și atitudini creatoare: interesul
pentru nou, trebuința de autorealizare, încrederea în posibilitățile proprii, tendința spre
necunoscut etc.
Studiile de psihologia dezvoltării au surprins forme diferite de manifestare a
imaginației la copii și adolescenți.
o În jurul vârstei de 7 ani începe delimitarea între lumea imaginară și lumea reală,
perceptibilă.
o Școlarul mic prezintă câteva particularități ale imaginației:
- fabulează;
- se identifică cu rolurile în timpul jocului;
- reconstituie în plan mintal conținutul textelor literare;
- își imaginează figurile și evenimentele istorice;
- exprimă intenții creatoare prin realizări grafice și cromatice.
o În imaginația școlarilor de vârstă mijlocie și mare se produc modificări exprimate prin
perfecționarea mijloacelor reproductive, dar și prin intensificarea creativității,
modificări exprimate în diferite sfere de activitate (literară, artistică, tehnică –
constructivă, sportivă, muzicală, etc.).
o La vârsta adolescenței, alături de modificările de ordin bio–fiziologic se produce
maturizarea proceselor cognitive (devin capabili de construire de sisteme sau teorii,
 după J. Piaget), iar pe plan socio – profesional are loc învățarea rolurilor profesionale
și sociale.

Atât imaginația cât și creativitatea presupun anumite dispoziții:

o Originalitate – poziția aparte a subiectului, expresie a noutății, a inovației

raritatea statistică a unui răspuns;
o Curiozitate – transformarea banalului în obiect de atracție (curiozitate
epistemică);
o Atitudinea interogativă – stimulează imaginația și se răsfrânge în creativitate;
o Atitudine antirutinieră – renunțarea la deprinderi și stereotipi.
o Cutezantă – depășirea unor limite, abordarea unor noi domenii;
o Alternarea perioadelor de concentrare încordată și de relaxare;
o Permanența preocupărilor – stabilitatea subiectului, inclusiv pe plan afectiv;
o Tenacitate, dăruire de sine, perseverență;
o Fluiditate – posibilitatea de a ne imagina în scurt timp un mare număr de idei,
situații;
o Plasticitate – ușurința de a schimba punctul de vedere, modul de abordare a
unei probleme.

II.Prezentarea probei psihice aplicată precum și a subiecților

Proba de evaluare a imaginației creatoare pentru școlari cu titlul Aranjează literele!

Obiectivul probei: evaluarea capacităţii de a aranja 4 litere pentru obținerea unor combinații
diverse.
Material necesar în realizarea probei: jetoane pe care sunt înscrise literele a, b, c, d.
Timpul de lucru: 1 minut
Vârsta la care se aplică: 7-12 ani
Desfășurarea probei:
Se dau copilului cele patru jetoane și i se cere să le aranjeze în diferite combinații.
I se spune: ,,Va trebui să le aranjezi în toate modurile posibile astfel încât fiecare literă să fie
prezentă în fiecare aranjament. Nu este voie să faci același aranjament de două ori!”
Cotare: numărul total de permutări este 23, dar nu se indică elevului acest număr.
Conform lui E. Claparẻde rezultatele (au valoare orientativă) pot fi evaluate în procente,
astfel:
Etalon pentru proba de evidenţiere a imaginaţiei creatoare
Procent 7 ani 8 ani 9 ani 10 ani 11 ani 12 ani
100 8 8 11 9 11 15
75 5 5 5 5 6 7
50 4 4 4 4 5 6
25 3 3 3 3 3 4
0 0 0 0 0 0 0

Dacă un copil de 9 ani a realizat 5 combinaţii, el se încadrează în procentajul de 75%, ceea

ce înseamnă imaginaţie creatoare bună. Procentele reprezintă următoarele valori:
- 100% - imaginaţie creatoare foarte bună;
- 75% - imaginaţie creatoare bună;
- 50% - imaginaţie creatoare medie;
- 25% - imaginaţie creatoare mediocră;
- 0 - imaginaţie creatoare foarte slabă.
Subiecții probei sunt trei copii, doi băieți și o fetiță.

Primul subiect:
Nume: Mangra George - Răzvan
Nivel de școlarizare: clasa a V-a
Vârstă: 11 ani și 8 luni
Gen: masculin
Mediul din care provine: rural
Număr de frați: 5 surori
Performanțe deosebite: nu prezintă performanțe deosebite
Aptitudini: matematice( rezolvă cu ușurință calcule chiar dacă nu sunt de nivelul lui de
școlarizare), sportive.
Deficiențe: nu s-a sesizat deficiențe

Al doilea subiect:
Nume: Ștef Adelin - Florin
Nivel de școlarizare: clasa I
Vârstă: 7 ani și 1 lună
Gen: masculin
Mediul din care provine: rural
Număr de frați: 0
Performanțe deosebite: nu prezintă performanțe deosebite
Aptitudini: sportive
Deficiențe: nu s-au sesizat deficiențe
Al treilea subiect:
Nume: Movilă Maia - Elena
Nivel de școlarizare: clasa a III -a
Vârstă: 9 ani
Gen: feminin
Mediul din care provine: rural
Număr de frați: 1
Performanțe deosebite: nu prezintă performanțe deosebite
Aptitudini: matematice, literaură, dans, gimnastică
Deficiențe: nu s-au sesizat deficiențe

III. Prezentarea și analiza rezultatelor obținute

Subiectul I. – Mangra George- Răzvan
A realizat 18 combinații timp de 1 minut. Conform etalonului specific probei unde se
precizează numărul de combinații pentru fiecare vârstă și procentul, pentru vârsta de 11 ani
este estimat un număr de 11 combinări, George se încadrează în procentul de 100%. Astfel că
imaginația lui creatoare este foarte bună.
Rezultatul lui este puțin peste media de combinații ce trebuie realizate la vârsta lui,
astfel că se denotă perseverența în activitate, este puțin distrat în cazul în care stimulii externi
sunt activați (anumite zgomote pe fundal), dar își reia imediat activitatea. Este atent în
momentul în care primește indicații, ținând cont de faptul că acestea îi vor servi în momentul
realizării sarcinii. Prezintă precizie și totodată calmul în realizarea sarcinilor chiar dacă este
conștient că are un anumit timp bine stabilit. Nu se pierde cu firea când este presat de timp.
Prezentăm câteva imagini realizate pe parcursul efectuării probei:
Subiectul II. - Ștef Adelin- Florin
Conform etalonului probei, dacă un copil de 7 ani realizează 8 combinații (a realizat
10), el se încadrează în procentul 100%, ceea ce înseamnă imaginație creatoare foarte bună.
Adelin a realizat 10 combinații diferite timp de un minut, ceea ce înseamnă că a realizat puțin
peste media combinațiilor ce erau estimate pentru vârsta lui.
Băiatul a realizat mai multe combinații, peste medie, ceea ce denotă o imaginație
creatoare foarte bună. A trebuit să îi explic de 2 ori ceea ce are de făcut, deoarece nu reușește
să se concentreze din prima, dar după a doua explicație a fost atent și nu s-a mai lăsat distras.
I-a făcut plăcere să joace acest joc și nu a mai întâmpinat alte probleme.
Prezentăm câteva imagini realizate pe parcursul efectuării probei:
Subiectul III. – Movilă Maia- Elena
Conform etalonului probei, dacă un copil de 9 ani realizează 11 combinații (a realizat
12), el se încadrează în procentul 100%, ceea ce înseamnă imaginație creatoare foarte bună.
Maia a realizat 12 combinații într-un minut, ceea ce înseamnă că este peste medie, deci
rezultă de aici că are o imaginație creatoare foarte bună, exercițiile de acest gen nu par să o
pună în dificultate. A înțeles din prima explicațiile oferite, fiind foarte receptivă.
Prezentăm câteva imagini realizate pe parcursul efectuării probei:
 IV. Concluzii și recomandări psihopedagogice

Având în vedere rezultatele subiecților la această probă de evaluare se recomandă

implicarea copiilor în activități ce presupun valorificarea imaginației creatoare, deoarece
rezultatul probei a fost unul pozitiv pentru fiecare copil. Se recomandă pentru primul subiect
munca în echipă deoarece, înţelege clar cerinţele date, fiind un copil perseverent ce doreşte să
ducă la bun sfârşit sarcina de lucru, influenţând astfel pozitiv şi pe cei din jur. De asemenea se
recomandă jocuri de stimulare a atenției, ce îl vor ajuta pe acesta să nu fie distras de stimulii
externi în timpul realizării sarcinilor.
Pentru al doilea subiect aș recomanda tipul acesta de exerciții care stimulează gândirea
creatoare, fiindcă îi plac și reușește să le ducă la bun sfârșit. Aș recomanda și implicarea lui în
diferite activități, nu doar cele de genul, pentru a reuși să fie mai concentrat și să nu se mai
lase așa rapid distras. Evident că eu i-am zis că vom juca un joc, deoarece dacă îi ziceam că
este legat de școală, nu o lua foarte în serios. Această manifestare o are de când cu școala
online, lui i se pare că dacă este acasă nu trebuie să acorde o atenție la fel de mare lecțiilor și
activităților. Evident, prin explicarea mai bine a situației va reuși să treacă și peste acest
impediment.
Pentru al treilea subiect eu recomand acest tip de activități, îi plac foarte mult și a fost
foarte receptivă la explicațiile mele. A înțeles repede ce are de făcut și chiar m-a întrebat ce
proiect am eu de făcut. I-am explicat că în funcție de rezultatul ei vom vedea nivelul
imaginației creatoare. A fost foarte încântată că a obținut un rezultat peste medie. Are tendința
de a fi perfecționistă, îi place ca ceea ce face să iasă bine și nu se dă înapoi de la nicio
activitate. Își dă silința foarte mult pentru a obține ce își dorește, este inteligentă și
perseverentă. Nu a fost deloc distrasă, mai ales că fratele ei a vrut să stea cu noi să vadă ce
facem. A dat dovadă de nivel de atenție ridicat și a rezolvat sarcina cu brio.
Bibliografie:
Popescu-Neveanu, P.,( 1978) Dicţionar de psihologie.
Bernis, J.( 1974) L'imagination, Éditeur Presses Universitaires de Frances, Paris.
Galperin, P., Talâzina, T., Salmina, N.,(1975) Studii de psihologie a învăţării Editura
Didactică şi Pedagogică, București.
Diachenko, O.M.,( 1996) Dezvoltarea imaginației preșcolarului, International Educational
and Psychological College Psychological Institute of the Russian Academy of Education.
Cosmovici, A. (1996). Psihologie generala, Ed. Polirom, Iași.
Miclea, M., Radu, I. (1991). Creativitatea și arhitectura cognitiva, în Introducere în
psihologia contemporană, Editura „SINCRON”, Cluj-Napoca.
Bonchiş, E., (2000). Psihologia copilului – curs revizuit şi adăugit, Editura Universităţii din
Oradea, Oradea.