Sunteți pe pagina 1din 68

IOANA OMER

PSIHOLOGIA MUNCII – CAIET DE SEMINAR


Ediţia a II-a

Universitatea SPIRU HARET


© Editura Fundaţiei România de Mâine, 2007

Editură acreditată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării


prin Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice
din Învăţământul Superior

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României


OMER, IOANA
Psihologia muncii: caiet de seminar / Ioana Omer,
ediţia a II-a, Bucureşti: Editura Fundaţiei România de
Mâine, 2007
Bibliogr.
ISBN: 978-973-725-940-0
159.9:331(075.8)

Reproducerea integrală sau fragmentară, prin orice formă şi prin orice


mijloace tehnice, este strict interzisă şi se pedepseşte conform legii.

Răspunderea pentru conţinutul şi originalitatea textului


revine exclusiv autorului/autorilor.

Redactor: Elena Adriana ZAMFIR


Tehnoredactor: Cornelia PRODAN
Laurentiu Cozma TUDOSE
Coperta: Marilena GURLUI-BĂLAN
Bun de tipar: 10.10.2007; Coli tipar: 4,25
Format: 16/61x86
Editura Fundaţiei România de Mâine
Bulevardul Timişoara, nr. 58, sector 6,
Telefon, fax: (021)444 20 91; www.SpiruHaret.ro

Universitatea SPIRU HARET


UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE

IOANA OMER

PSIHOLOGIA MUNCII
– CAIET DE SEMINAR –
Ediţia a II-a

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE


Bucureşti, 2007

Universitatea SPIRU HARET


Universitatea SPIRU HARET
CU PRINS

I. Metode de descriere şi analiză a muncii………...…………... 7

II. Motivaţia şi satisfacţia în muncă – premise ale reuşitei şi


succesului profesional……….…………………….………... 14

III. Aspecte ale comunicării în procesul muncii………………... 29

IV. Adaptare-inadaptare profesională……………...…………… 43

V. Recrutarea şi selecţia personalului…………………...…….... 53

VI. Pregătirea profesională…………...……………….………... 66

Universitatea SPIRU HARET


6

Universitatea SPIRU HARET


I. METODE DE DESCRIERE ŞI ANALIZĂ A MUNCII

1. CHECK-LISTUL PENTRU ANALIZA ERGONOMICĂ


A MUNCII

I. Caracteristicile generale ale activităţii


1. Descrierea succintă a procesului tehnologic pe sectoare de
activitate
2. Structura, amplasarea, dotarea şi amenajarea locurilor de
muncă din fiecare sector
3. Nivelul tehnic al muncii: manual, manual-mecanizat, semi-
automatizat, automatizat etc.

II. Specificul muncii şi al mijloacelor de muncă


A. Conţinutul muncii
1. Sarcinile şi activităţile: pe profesii, funcţii, locuri de muncă
2. Operaţiile de muncă: principale, secundare, auxiliare; des-
crierea şi caracterizarea lor sub aspectele complexităţii,
efortului fizic, efortului neuropsihic, ritmului de lucru
B. Descrierea ergonomică a mijloacelor de muncă: unelte,
maşini şi utilaje, instalaţii etc.
1. Caracteristici generale ale acestora
2. Amenajarea spaţiului de muncă: este suficient (sau nu),
permite (sau nu) o poziţie comodă de lucru
3. Poziţia de lucru (şezândă, ortostatică, mixtă, vicioasă)
4. Scaunul şi rezemătorile:
a) aprecierea scaunului:
• amplasarea este favorabilă/nu din punctul de
vedere al vizibilităţii
• poziţia lui poate fi reglată (sau nu) în diverse
sensuri, în raport cu particularităţile opera-
ţiilor de muncă
b) precizarea rezemătorilor pentru spate, braţe, picioare
7

Universitatea SPIRU HARET


5. Caracteristici ergonomice ale zonei de lucru (masă,
maşină, tablou de comandă, pupitru de comandă sau de
control etc.)
a) masa de lucru: caracteristici ergonomice în raport cu
specificul muncii
b) maşina considerată în ansamblul ei:
• dimensiuni în raport cu caracteristicile
antropometrice ale lucrătorului, posibilităţi de
acces uşor la piesele şi dispozitivele acesteia
• instrumente indicatoare, elemente de control,
comandă şi reglare ale maşinii, tabloului şi
pupitrului de comandă
C. Sursele, felurile şi recepţia informaţiilor: vizuale, auditive,
tactil-kinestezice, mixte etc., volumul lor şi variabilitatea semnalelor
D. Situaţii critice: cauzele, posibilităţi de prevenire sau soluţionare
E. Riscul şi securitatea muncii:
• de accidente prin: explozie, incendiu, electrocutare, arsuri,
traumatisme cauzate de maşini etc.
• de îmbolnăvire profesională
• măsuri de protecţia şi securitate a muncii
• măsuri de mediatizare privind securitatea şi sănătatea în
muncă
III. Regimul de muncă şi odihnă: muncă într-un singur
schimb/mai multe schimburi (tipuri de rotaţie a schimburilor,
programul de lucru în fiecare schimb)
IV. Factorii fizico-chimici ai mediului de muncă:

1. Iluminatul: surse şi modul de iluminare, amplasarea


surselor de lumină, valorile fizice
2. Zgomotul: - sursele de zgomot, amplasarea şi
valorile fizice
- felul zgomotului: permanent/intermitent
(se vor arăta perioadele şi duratele
expunerii la zgomot)
- zgomotul constituie/nu o componentă
informaţională a sarcinilor de muncă
- mijloace de protecţie împotriva zgo-
motului
8

Universitatea SPIRU HARET


3. Vibraţiile: - sursele şi amplasarea lor, valorile fizice
- afectarea de către acestea a întregului
corp/a unor anumite părţi ale corpului
4. Microclimatul: - sursele de protecţie şi amplasarea lor,
valorile fizice
- alternări bruşte de temperatură şi
cauzele acestora
- măsuri de protecţie
5. Substanţe nocive: gaze, vapori, lichide, pulberi
- sursele şi amplasarea lor
- mijloacele de protecţie
6. Coloritul: - culorile ambientale au o însemnătate
funcţională /de protecţie a muncii/
psihologică

V. Factori psihosociali ai muncii: sex, vârstă, pregătire; forma-


rea, selecţia profesională şi calificarea; situarea locurilor de muncă în
raport cu domiciliul salariaţilor, relaţiile interumane în colectivele de
muncă, motivaţia, satisfacţia în muncă

VI. Tipuri de solicitări


a. Solicitări fizice
1. Solicitări postulare: poziţia de lucru este/nu obositoare
prin caracterul fix şi rigid, ortostatism prelungit, soli-
citare statică pe timp îndelungat
2. Solicitări motorii:
• descrierea lor în raport cu conţinutul muncii
• aprecierea intensităţii lor (mică, moderată, medie)
• caracteristicile efortului (static, dinamic, mixt)
• amplitudinea şi ritmicitatea mişcărilor: ritm
spontan (liber)/ impus
3. Aprecierea intensităţii efortului fizic
b. Solicitări neuropsihice
1. Solicitări psihomotorii:
• abilitate psihiomotorie specifică
• coordonare psihomotorie specială
• precizie în efectuarea mişcărilor
• îndeplinirea activităţii presupune antrenarea unor
automatisme şi stereotipii
9

Universitatea SPIRU HARET


2. Solicitări perceptive:
a. Solicitarea percepţiei vizuale:
• extinderea câmpului vizual normal
• distanţa faţă de obiectul muncii
• acuitatea vizuală; număr de dioptrii acomodative
• munca necesită/nu folosirea instrumentelor
optice de mărit: intermitent/permanent
• aprecierea vizuală a distanţelor
• volumul informaţiilor vizuale pe unitatea de timp
• condiţiile de muncă favorizează/nu apariţia
oboselii vizuale/fototraumatismelor
b. Solicitarea percepţiei auditive:
• la nivelul segmentului periferic al analizatorului,
zgomotul de fond împiedică/nu perceperea
semnalelor acustice specifice activităţii
• ambianţa sonoră permite perceperea semnalelor
acustice specifice unor defecţiuni tehnice
• zgomotul împiedică comunicarea verbală
• munca necesită perceperea diferenţiată a calităţii
semnalului sonor având o anumită semnificaţie
c. Solicitarea percepţiei tactil-kinestezice:
• aprecierea pe cale tactil-kinestezică a: formei,
dimensiunilor, calităţii obiectului muncii
3. Solicitări ale gândirii: activitatea implică procese de
analiză şi sinteză, comparaţie, clasificare etc.; caracter
de concepţie; luarea de decizii prompte (în situaţii de
stres, de timp sau de risc)
4. Solicitări ale memoriei:
a. memoria imediată pentru elemente ca: cifre,
cuvinte, propoziţii, scheme
b. memoria de lungă durată, necesară unor sarcini
complexe de muncă
5. Solicitări ale atenţiei:
a. concentrarea atenţiei în tot timpul desfăşurării acti-
vităţii sau numai în anumite faze ale procesului de
muncă
b. distributivitatea atenţiei (permanent/intermintent)
c. flexibilitatea atenţiei
d. menţinerea vigilenţei în condiţiile unor sarcini
monotone
10

Universitatea SPIRU HARET


6. Solicitări afective şi volitive: locul de muncă creează
stări de tensiune emoţională datorită:
• condiţiilor fizice nefavorabile
• riscului muncii
• izolării lucrătorului
• responsabilităţii crescute
• relaţiilor socioprofesionale deficitare
• efortului voluntar crescut
7. Cerinţe privind trăsăturile de personalitate:
a. aptitudini (generale şi specifice)
b. trăsături temperamentale (concordante/nu cu specifi-
cul activităţii)
c. trăsături caracteriale:
• dacă munca este predominant individuală:
conştiinciozitate, grijă faţă de obiectul
muncii, capacitate de autoapreciere
• dacă munca este colectivă: spirit de
colaborare, principialitate, iniţiativă, capa-
citate de apreciere şi autoapreciere etc.

11

Universitatea SPIRU HARET


2. F IŞA D E POST

FIŞA DE POST

A. DESCRIEREA POSTULUI:
I. IDENTIFICAREA, DENUMIREA ŞI LOCALIZAREA POSTULUI

II. OBIECTIVELE POSTULUI

III. RELAŢII EXISTENTE CU ALTE POSTURI


1. Relaţii de subordonare
2. Relaţii de coordonare
3. Relaţii de supraordonare
4. Relaţii de control
5. Relaţii de colaborare
IV. ACTIVITĂŢILE ŞI PROCEDURILE POSTULUI (SARCINILE POSTULUI)

V. ÎNDATORIRILE ŞI RESPONSABILITĂŢILE AFERENTE POSTULUI

VI. AUTORITATEA, AUTONOMIA, COMPETENŢELE NECESARE

VII. CONDIŢIILE DE MUNCĂ

VIII. CONDIŢIILE DE ANGAJARE

IX. MENŢIUNI SPECIALE

12

Universitatea SPIRU HARET


B. SPECIFICAŢIA DE POST (DE PERSONAL)

I. NUMELE ŞI PRENUMELE ANGAJATULUI

II. CALITĂŢI FIZICE

III. APTITUDINI ŞI ABILITĂŢI INTELECTUALE

IV. TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE

V. CALIFICARE NECESARĂ ŞI PREGĂTIRE PROFESIONALĂ SUPLIMENTARĂ

VI. EXPERIENŢĂ PROFESIONALĂ

VII. COMPETENŢE ŞI ABILITĂŢI NECESARE OCUPĂRII POSTULUI

VIII. SPECIALIZĂRI ŞI PERFECŢIONĂRI ÎN DOMENIU

13

Universitatea SPIRU HARET


II. MOTIVAŢIA ŞI SATISFACŢIA ÎN MUNCĂ –
PREMISE ALE REUŞITEI ŞI SUCCESULUI PROFESIONAL

1. MOTIVAŢIA

TESTUL 1
MOTIVAŢIA ALEGERII PROFESIEI

Răspundeţi cu DA sau NU la următoarele afirmaţii:


1. Munca pe care o fac este prestigioasă, valoroasă.
2. Postul pe care îl am este cel pe care l-am dorit totdeauna.
3. În munca mea există posibilităţi de perfecţionare profesională, de
îmbogăţire a cunoştinţelor.
4. Sunt bine retribuit.
5. Mi se oferă facilităţi la locul de muncă (locuinţă de serviciu,
asistenţă medicală, cantină, maşină de serviciu, telefon etc.).
6. Este profesiunea în care cred că voi reuşi cel mai bine.
7. Am relaţii apropiate cu şefii de la serviciu.
8. În munca mea există posibilităţi de avansare pe posturi superioare.
9. Munca pe care o fac îmi aduce satisfacţii personale.
10. Am un loc de muncă sigur, lipsit de îndoiala unei concedieri sau
restructurări a postului.
11. Cerinţele profesiunii corespund cu aptitudinile mele şi îmi dau
posibilitatea utilizării cunoştinţelor şi deprinderilor formate.
12. Profesiunea oferă relaţii apropiate cu colegii de serviciu.
13. Conţinutul muncii este atractiv, îmi place ceea ce fac.
14. În munca mea îmi pot desfăşura activitatea aşa cum cred eu că este
mai bine.
15. Profesiunea oferă mai multă libertate decât altele, din punctul de
vedere al programului.
16. Munca pe care o fac este lipsită de periculozitate.

Luaţi fiecare item în parte şi arătaţi cărui tip de motivaţie aparţine


(motivaţie pozitivă/negativă, cognitivă/afectivă, extrinsecă/intrinsecă).
Încercaţi apoi să analizaţi fiecare item raportându-vă la teoria lui
A. Maslow şi arătând cărei trepte i se subscrie.
14

Universitatea SPIRU HARET


TESTUL 2
TEST PRIVIND MOTIVAŢIA RESURSELOR UMANE

Enunţurile urmǎtoare comportǎ şapte tipuri de rǎspunsuri posibile:


Acord total: +3
De acord: +2
Parţial de acord: +1
Nu ştiu: 0
Uşor dezacord: -1
Dezacord: -2
Dezacord puternic: -3

Pentru fiecare enunţ alegeţi rǎspunsul care reflectǎ cel mai fidel
opinia dumneavoastrǎ:

1. Creşteri speciale de salariu ar trebui acordate lucrǎtorilor care


exceleazǎ în munca lor.
2. Pentru ca lucrǎtorii sǎ ştie exact ce se aşteaptǎ de la ei, ar fi
preferabil sǎ avem descrieri mai bune ale posturilor.
3. Trebuie sǎ se aminteascǎ lucrǎtorilor cǎ locul lor de muncǎ depinde
de capacitatea organizaţiei de a face faţǎ concurenţei.
4. Un şef trebuie sǎ acorde multǎ atenţie condiţiilor fizice de muncǎ ale
lucrǎtorilor sǎi.
5. Un şef trebuie sǎ lucreze el însuşi serios în vederea creǎrii unui
climat în care sǎ domneascǎ prietenia între salariaţi.
6. O recunoaştere individualǎ a unui randament peste normǎ are o mare
semnificaţie pentru lucrǎtori.
7. O conducere indiferentǎ poate deseori lovi sentimentele lucrǎtorilor.
8. Lucrǎtorilor le place sǎ vadǎ cǎ abilitǎţile şi capacitǎţile lor sunt
deplin utilizate în munca desfǎşuratǎ.
9. Planurile de pensionare şi programele de cumpǎrare de acţiuni
oferite de întreprindere îi incitǎ puternic pe indivizi sǎ-şi pǎstreze
locurile de muncǎ.
10. Orice post de muncǎ poate fi structurat în mod atrǎgǎtor şi poate
reprezenta o provocare.
11. Mulţi lucrǎtori sunt gata sǎ dea ce au mai bun în munca pe care o fac.
12. Conducerea ar trebui sǎ manifeste mai mult interes faţǎ de lucrǎtori,
organizând întâlniri sociale dupǎ orele de program.
15

Universitatea SPIRU HARET


13. Mândria resimţitǎ faţǎ de propria activitate constituie în prezent o
recompensǎ importantǎ.
14. Lucrǎtorilor le place sǎ se creadǎ „cei mai buni” în tipul de muncǎ ce
le este încredinţat.
15. Calitatea raporturilor sociale în cadrul grupurilor de muncǎ este un
element important.
16. Primele pot îmbunǎtǎţi randamentul lucrǎtorilor.
17. Este important pentru lucrǎtori sǎ cunoascǎ managerii de vârf.
18. Lucrǎtorilor le place, în general, sǎ-şi stabileascǎ orarul de muncǎ şi
sǎ ia decizii legate de munca lor, în condiţiile unui control minimal.
19. Securitatea locului de muncǎ constituie un element important pentru
lucrǎtori.
20. Un echipament adecvat şi în bunǎ stare este un element important
pentru lucrǎtori.

Interpretare:
Itemii de mai sus reflectă următoarele tipuri de nevoi, ierarhizate
după piramida lui A. Maslow:
Nevoi fiziologice: itemii 1, 4, 16, 20
Nevoi de securitate: itemii 2, 3, 9, 19
Nevoi de afiliere şi apartenenţǎ la grup: itemii 5, 7, 12, 15
Nevoi de stimǎ şi statut: itemii 6, 8, 14, 17
Nevoi de autorealizare: itemii 10, 11, 13, 18
Calculaţi punctajul pentru fiecare categorie de nevoi şi reprezentaţi
grafic rezultatele obţinute. Veţi obţine profilul concepţiei dumneavoastrǎ
(sau a altora) despre motivarea oamenilor în muncǎ. Experţii în domeniu
pretind cǎ ar trebui sǎ se facǎ apel la nevoile de stimǎ, statut şi
autorealizare dacǎ se doreşte motivarea oamenilor în muncǎ.

16

Universitatea SPIRU HARET


TESTUL 3
MOTIVAŢII ÎN MUNCĂ

Cu ocazia unui interviu angajaţii unei instituţii au dat la


întrebarea:
„Ce vă interesează cel mai mult în munca dumneavostră?”,
următoarele răspunsuri:

RĂSPUNSURI MOTIVAŢII
1. Câştig destul de bine. a. Securitatea muncii
2. Am oarecare libertate să-mi b. Ambianţa bună
organizez munca, pentru că şeful
îmi acordă încredere.
3. Sunt mândru că fac parte din c. Exercitarea responsabilităţii
această instituţie.
4. Ca responsabil al departamentului d. Interesul şi utilitatea muncii
meu pot avea iniţiative.
5. Am visat întotdeauna să fac e. Remuneraţie atractivă
această muncă.
6. Aici, cel puţin, nu risc să fiu f. Competenţa responsabililor
concediat.
7. Munca mea mă interesează şi fac g. Recunoaşterea meritelor
ceva util.
8. Învăţ multe lucruri aici şi am h. Posibilitatea de a face sugestii
ocazia să fac carieră.
9. Patronul meu e foarte bun. i. Independenţa în muncă
10. Când munca e bine făcută, se j. Condiţii de muncă interesante
recunoaşte acest lucru.
11. Mă simt bine în grupul meu şi k. Posibilităţi de promovare şi de
formăm o echipă. perfecţionare
12. Patronul primeşte foarte bine l. O bună reputaţie a instituţiei
propunerile mele. (sau a profesiunii)
13. Munca nu este obositoare, am m. Bună adaptare la aptitudinile
numeroase avantaje în natură şi, şi gusturile personale
apoi, este aproape de casă.

Găsiţi corespondenţa între răspunsurile date de subiecţi şi


motivaţiile date. Arătaţi cărui tip de motivaţie (motivaţie pozi-
tivă/negativă, cognitivă/afectivă, extrinsecă/intrinsecă) aparţine fiecare
răspuns. Încercaţi ca apoi să analizaţi fiecare răspuns raportându-l la
piramida lui A. Maslow şi arătând cărei trepte i se subscrie.
17

Universitatea SPIRU HARET


TESTUL 4
MOTIVAŢII ÎN EXERCITAREA ACTIVITĂŢII
DUMNEAVOASTRĂ

Dintre următoarele unsprezece motivaţii, alegeţi patru care


apreciaţi că sunt mai importante pentru desfăşurarea activităţii
dumneavoastră:

1. Posibilitatea de a vă exprima creativitatea.


2. Posibilitatea de a fi cunoscut şi recunoscut.
3. Posibilitatea de a vă înţelege bine cu ceilalţi.
4. Posibilitatea de a câştiga bine.
5. Posibilitatea de a avea un loc de muncă sigur.
6. Posibilitatea de a vă lansa într-o aventură.
7. Posibilitatea de a exercita o muncă în concordanţă cu propriile
abilităţi, aptitudini şi interese.
8. Posibilitatea de a contribui la fericirea familiei.
9. Posibilitatea de a fi independent.
10. Posibilitatea de a desfăşura o muncă interesantă.
11. Posibilitatea de a face carieră şi a dobândi un statut profesional
superior.

Întrebări:
• Există vreo legătură între motivaţiile pe care le-aţi ales? Care
este aceasta?
• Consideraţi că cele mai importante motivaţii vă sunt
satisfăcute? Dacă nu, precizaţi care nu sunt satisfăcute.
• Aveţi şi alte motivaţii pe care nu le regăsiţi în cadrul acestei
liste? Care sunt acestea?

18

Universitatea SPIRU HARET


TESTUL 5

Asociaţi următoarele afirmaţii cu teoriile motivaţionale cărora le


aparţin:

a) comportamentul care a fost răsplătit este mai probabil să se repete,


în timp ce comportamentul sancţionat este mai puţin probabil să se repete;
b) factorii de igienă (supravegherea, condiţiile de muncă, relaţiile
interpersonale, securitatea muncii etc.) şi factorii motivaţionali (realizările
personale, recunoaşterea, munca însăşi, posibilităţile de avansare etc.) determină
atât satisfacţie, cât şi insatisfacţie în muncă;
c) oamenilor le displace munca şi, ca atare, managerii trebuie să-i
constrângă, să-i controleze şi să-i dirijeze pentru a realiza obiectivele organizaţiei;
d) factorul care motivează oamenii în procesul muncii este salariul pe care
aceştia îl primesc;
e) munca este o parte importantă a vieţii oamenilor, pot folosi
autocontrolul în atingerea obiectivelor organizaţiei şi adesea acceptă bucuroşi
responsabilitatea;
f) cu cât trebuinţele oamenilor se află pe un nivel mai ridicat cu atât ele
sunt mai specific umane;
g) motivaţia depinde de măsura în care oamenii doresc ceva anume şi
de măsura în care ei cred că pot obţine acel ceva;
h) oamenii sunt motivaţi de atingerea şi menţinerea unui sens al
echităţii între contribuţiile personale şi recompensele obţinute.

1) Managementul ştiinţific (F.W. Taylor)


2) Teoria X
3) Teoria Y
4) Teoria ierarhizării nevoilor (A. Maslow)
5) Teoria bifactorială (F. Herzberg)
6) Teoria echităţii (J. S. Adams)
7) Teoria aşteptării (V. Vroom)
8) Teoria reîntăririi şi consolidării (B. F. Skiner)

19

Universitatea SPIRU HARET


2. SA TI SFAC ŢIA MUNC II

TESTUL 1
TEST DE EVALUARE A SATISFACŢIEI MUNCII

Marcaţi în dreptul fiecărei afirmaţii, varianta de răspuns care vi


se potriveşte:
AT (ACORD TOTAL); A (ACORD); N (NEDECIS); D (DEZACORD); DT (DEZACORD TOTAL)

ENUNŢURI AT A N D DT
1. Activitatea de la locul de muncă este
unul dintre hobby-urile mele.
2. Activitatea pe care o desfăşor la locul de
muncă este suficient de interesantă
pentru a nu mă plictisi.
3. Se pare că prietenii mei au posturi mai
interesante.
4. Postul pe care îl ocup îl apreciez ca
fiind mai degrabă neplăcut.
5. Timpul petrecut la lucru este mai plăcut
decât cel liber.
6. Sunt adesea plictisit de locul meu de
muncă.
7. Sunt destul de mulţumit de postul pe
care îl ocup.
8. În cea mai mare parte a timpului trebuie
să mă oblig să merg la serviciu.
9. Deocamdată sunt mulţumit de postul pe
care îl am.
10. Cred că postul pe care îl ocup nu este
mai interesant decât altele pe care le-aş
putea obţine.
11. În mod categoric îmi displace ceea ce fac.
12. Cred că sunt mai fericit decât mulţi alţii
în ceea ce priveşte locul de muncă.
13. În cele mai multe zile mă duc cu
entuziasm la serviciu.
20

Universitatea SPIRU HARET


14. Orice zi de lucru pare că nu se va mai
termina niciodată.
15. Îmi place ceea ce fac mai mult decât
unui angajat obişnuit.
16. Serviciul meu este destul de
neinteresant.
17. Am mari satisfacţii în activitatea
desfăşurată.
18. Regret că am acceptat acest post.

Interpretarea răspunsurilor:
Pentru enunţurile 1, 2, 5, 7, 9, 12, 13, 15 şi 17 acordaţi puncte
după cum urmează: AT=5; A=4; N=3; D=2; DT=1; pentru
celelalte respectiv 3, 4, 6, 8, 10, 11, 14, 16, 18, în mod invers:
AT=1; A=2; N=3; D=4; DT=5. Totalizaţi punctele obţinute. Cu
cât punctajul este mai mare cu atât gradul de satisfacţie este
mai mare. Un punctaj mai mic de 36 indică un grad crescut de
insatisfacţie cu repercusiuni asupra productivităţii şi
randamentului în procesul de muncă.

TESTUL 2
MINITEST DE EVALUARE A SATISFACŢIEI MUNCII

Răspundeţi la următoarele întrebări:

1. În general, vă gândiţi sau nu cu plăcere la munca dumneavoastră?


a. cu foarte multă neplăcere (1 punct)
b. cu destul de multă neplăcere (2 puncte)
c. şi cu plăcere, dar şi cu neplăcere (3 puncte)
d. cu destul de multă plăcere (4 puncte)
e. cu foarte multă plăcere (5 puncte)
2. Sunt situaţii în care munca dumneavoastră vă oferă satisfacţii
profunde?
a. foarte puţine sau deloc (1 punct)
b. destul de puţine (2 puncte)
c. nici multe, dar nici puţine (3 puncte)
d. destul de multe (4 puncte)
e. foarte multe (5 puncte)
21

Universitatea SPIRU HARET


3. Se întâmplă să aveţi necazuri, neplăceri în muncă?
a. foarte des (1 punct)
b. destul de des (2 puncte)
c. nici des, nici rar (3 puncte)
d. destul de rar (4 puncte)
e. foarte rar (5 puncte)
4. Se întâmplă uneori ca munca să vă capteze în aşa măsură încât să
nu vă daţi seama când a trecut timpul?
a. foarte rar sau deloc (1 punct)
b. destul de rar (2 puncte)
c. nici rar, nici des (3 puncte)
d. destul de des (4 puncte)
e. foarte des (5 puncte)

Calculaţi indicele global de satisfacţie a mucii făcând media


aritmetică a scorurilor la răspunsurile pe care le-aţi ales.
Estimaţi semnificaţia indicelui global de satisfacţie a muncii astfel:
• un scor > 4 puncte indică faptul că munca dumneavoastră
prezintă un grad ridicat de satisfacţie;
• un scor între 3,5 şi 4 puncte indică faptul că munca dumneavoastră
este satisfăcătoare, dar există şi unele surse de insatisfacţie;
• un scor între 3 şi 3,5 puncte indică faptul că gradul de satisfacţie pe
care vi-l oferă munca dumneavoastră este destul de scăzut;
• un scor < 3 puncte indică faptul că munca dumneavoastră nu vă
oferă satisfacţii.

TESTUL 3
TEST DE EVALUARE A SATISFACŢIEI MUNCII

Marcaţi în dreptul fiecărui item, varianta de răspuns care vi se


potriveşte:

În ce măsură sunteţi În foarte În destul Nici mult, În destul În foarte


satisfăcuţi cu: mică de mică nici puţin de mare mare
măsură măsură măsură măsură
(1 punct) (2 puncte) (3 puncte) (4 puncte) (5 puncte)
A. Facilităţi
1. Transport la (de la) instituţie
2. Orar de lucru

22

Universitatea SPIRU HARET


3. Facilităţi sociale (cantină,
bilete de concediu, maşină
de serviciu etc.)
4. Posibilităţi de câştig
5. Posibilităţi de promovare
B. Condiţii fizice ale muncii
6. Periculozitatea muncii
7. Caracteristicile estetice ale
locului de muncă
8. Condiţii de microclimat fizic
(temperatură, umiditate,
zgomot etc.)
C. Conţinutul muncii
9. Varietate/monotonie
10. Complexitatea muncii;
calificarea cerută
11. Solicitarea rezolvării de
probleme noi, interesante
12. Elemente de conducere
conţinute în muncă
13. Concordanţa cu propriile
aptitudini
D. Relaţiile umane în muncă
14. Relaţii cu colegii
15. Relaţii cu şeful
E. Cadrul organizaţional al muncii
16. Calitatea organizării instituţiei
17. Receptivitatea faţă de
opiniile angajaţilor
18. Atmosfera stimulativă pentru
muncă

Calculaţi indicatorul concret de satisfacţie a muncii – media


aritmetică a evaluărilor celor 18 aspecte prezentate în tabel. Interpretarea
este aceeaşi cu cea de la testul anterior. Comparaţi indicatorul global de
satisfacţie a muncii obţinut la testul de mai sus cu cel concret.

23

Universitatea SPIRU HARET


TESTUL 4
AUTOREALIZAREA PRIN PROFESIE

Răspundeţi cu „adevărat” sau „fals” la următoarele enunţuri:

1. Munca pe care o fac îmi aduce satisfacţii personale.


2. Postul pe care îl am este cel pe care l-am dorit întotdeauna.
3. Ceea ce fac este o muncă foarte interesantă, care îmi dă posibilitatea
utilizării cunoştinţelor şi deprinderilor formate.
4. În munca mea îmi pot desfăşura activitatea aşa cum cred eu că este
mai bine.
5. În profesia mea pot face lucruri noi, niciodată gândite de alţii.
6. Sunt foarte mândru de ceea ce fac în profesia mea.
7. Indiferent de sarcina de muncă, îmi place să rezolv problemele
profesionale punând o parte din personalitatea mea în soluţionarea lor.

Interpretare:
Pentru fiecare dintre enunţurile considerate adevărate de către
dumneavoastră primiţi câte 1 punct. Dacă aţi obţinut 6 şi 7 puncte
înseamnă că profesia pe care o aveţi vă permite să vă realizaţi pe
deplin personalitatea. Situaţia este mulţumitoare dacă aţi obţinut
3 şi 5 puncte. Dacă aţi obţinut un scor între 0 şi 2 puncte se pare că
munca pe care o desfăşuraţi nu prea vă aduce satisfacţii.

TESTUL 5
V-AŢI ALES BINE PROFESIA ?

Citiţi cu atenţie enunţurile următoare şi acordaţi note de la 1 la 5,


în funcţie de gradul de importanţă pe care îl atribuiţi fiecărei
caracteristici profesionale descrisă în enunţurile de mai jos, după cum
urmează: 5 = foarte important; 4 = important; 3 = de importanţă
medie; 2 = puţin important; 1 = neimportant.

Ce grad de importanţă acordaţi pentru:


1. O profesie în care trebuie să rezolvaţi mereu probleme noi.
2. O profesie în care să ajutaţi pe alţii.
3. O profesie în care se obţin retribuţii mai mari.
4. O profesie în care munca este foarte variată.
24

Universitatea SPIRU HARET


5. O profesie în care trebuie să vă îndepliniţi sarcinile deplasându-vă de la un
loc la altul.
6. O profesie care contribuie la prestigiul dumneavoastră personal.
7. O profesie în care se cer aptitudini artistice.
8. O profesie în care se lucrează în echipă.
9. O profesie care prezintă perspective de dezvoltare.
10. O profesie în care să vă puteţi realiza aşa cum doriţi.
11. O profesie în care să lucraţi cu un şef care să se poarte la fel cu toată
lumea şi să acorde aceeaşi încredere tuturor subalternilor.
12. O profesie în care mediul în care lucraţi să fie plăcut.
13. O profesie care să vă dea prilejul de a putea aprecia în fiecare seară
realizările din timpul zilei respective.
14. O profesie în care să vă puteţi exercita autoritatea asupra altora.
15. O profesie în care să se experimenteze idei şi sugestii noi.
16. O profesie în care să se creeze unele produse noi.
17. O profesie în care rezultatele muncii dumneavoastră să fie cunoscute
pentru a vă putea da seama de modul cum lucraţi.
18. O profesie în care şeful dumneavoastră să aibă măsură în aprecieri şi critici.
19. O profesie care să fie solicitată şi să ofere numeroase locuri de muncă.
20. O profesie în care să puneţi în valoare gustul dumneavoastră pentru frumos.
21. O profesie în care să puteţi lua decizii personale.
22. O profesie în care să existe largi posibilităţi de promovare, cu
obţinerea de retribuţii corespunzătoare.
23. O profesie în care gândirea să fie intens solicitată în rezolvarea de
probleme noi şi cu soluţii nuanţate.
24. O profesie în care să vă puteţi pune în valoare însuşirile de conducător.
25. O profesie care să se desfăşoare într-o clădire în care condiţiile de
ambianţă să vă poată asigura sănătatea.
26. O profesie în care să nu fiţi împiedicat de a trăi viaţa aşa cum doriţi.
27. O profesie care să vă ofere prilejul de a lega prietenii trainice cu colegii
dumneavoastră de muncă.
28. O profesie în care importanţa muncii dumneavoastră să poată fi apreciată
de alţii.
29. O profesie în care să nu faceţi întotdeauna acelaşi lucru.
30. O profesie în care să aveţi sentimentul că-i puteţi ajuta pe alţii.
31. O profesie în care să puteţi contribui la bunăstarea altor persoane.
32. O profesie în care să puteţi efectua mai multe activităţi diferite.
33. O profesie în care să puteţi fi admirat de alţii.
34. O profesie în care să aveţi relaţii bune cu colegii dumneavoastră de muncă.
35. O profesie în care să vă puteţi trăi viaţa în modul cel mai plăcut.
36. O profesie în care să aveţi prilejul de a lucra într-un mediu
corespunzător (bine iluminat, liniştit, curat, spaţios).
37. O profesie în care să puteţi planifica şi organiza munca altora.
38. O profesie în care să se facă apel în mod continuu la capacităţile
dumneavoastră intelectuale.
25

Universitatea SPIRU HARET


39. O profesie în care să puteţi realiza o retribuţie care să vă asigure un
nivel de trai corespunzător dorinţelor dumneavoastră.
40. O profesie în care să depindeţi de cât mai puţine persoane.
41. O profesie în care să produceţi obiecte care atrag prin aspectul lor estetic.
42. O profesie în care să puteţi fi sigur că, în cazul dispariţiei ei, puteţi
obţine o alta în cadrul aceleiaşi instituţii.
43. O profesie în care să aveţi un şef politicos.
44. O profesie în care să puteţi vedea rezultatele eforturilor dumneavoastră.
45. O profesie în care să puteţi contribui la elaborarea de idei noi.

Interpretarea răspunsurilor
Chestionarul cuprinde 15 factori, fiecare descriind o
caracteristică esenţială specifică unui ansamblu de profesii sau
activităţi, prin intermediul a 3 itemi. Astfel:
1. Altruism (2, 30, 31): profesii care privesc lucrul cu omenii şi
contribuie la ameliorarea vieţii acestora: medicină, relaţii
umane, psihologie, asistenţă socială, învăţământ, comerţ etc.;
2. Simţ estetic (7, 20, 41): profesii care permit realizarea unor obiecte
estetice: artă, design etc.;
3. Creativitate (15, 16, 45): activităţi care permit crearea de noi produse,
aplicarea de idei noi, inventarea de lucruri noi: profesii tehnice,
ştiinţifice, artistice, literare, organizatorice etc.;
4. Stimulare intelectuală (1, 23, 38): activităţi care oferă posibilitatea de
a învăţa ceva nou şi solicită o gândire independentă, reflecţii
abstracte etc.;
5. Reuşită obiectivată (13,17,44): munci cu caracter executiv, finalizate
prin produse concrete şi care generează sentimentul de
satisfacţie prin buna executare a sarcinilor profesionale;
6. Independenţă (5, 21, 40): ocupaţii care permit persoanei să lucreze
după propriul ei ritm şi să aplice propriile idei (concepţii);
7. Prestigiu (6, 28, 33): ocupaţii cu un statut social ridicat, care conferă
importanţă şi impun respect;
8. Conducerea altora (14, 24, 37): profesii care dau posibilitatea de a
planifica şi organiza munca altora;
9. Avantaje materiale (3, 22, 39): valoare asociată unor munci cu remunerare
mare; tendinţă de orientare după câştiguri materiale;
10. Siguranţă (9, 14, 42): valoare asociată unor profesii care prezintă
certitudinea menţinerii lor, asigurarea aceluiaşi tip de muncă şi
garantarea veniturilor materiale;

26

Universitatea SPIRU HARET


11. Ambianţă de lucru (12, 25, 36): ocupaţii caracterizate prin condiţii
bune de muncă, curăţenie, căldură, lipsă de zgomot;
12. Relaţii cu superiorii (11, 18, 43): alegerea locului de muncă în
funcţie de cadrele de conducere din domeniul respectiv;
13. Relaţii cu colegii de muncă (8, 27, 34): alegerea locului de muncă pe
criteriul unor relaţii bune cu colectivul de muncă; este un
aspect de importanţă majoră în ocupaţiile semicalificate şi la
funcţionarii administrativi;
14. Stilul de viaţă pe care îl implică profesia (10, 26, 35): valoare asociată
la tipul de muncă ce permite desfăşurarea unei vieţi
corespunzătoare imaginii construite de persoana respectivă;
profesii cu program regulat care implică deplasare, călătorii etc.;
15. Varietate (4, 29, 32): profesii care permit activităţi diverse, variate,
nerepetitive; orientarea spre satisfacţii personale.

Se face suma notelor acordate pentru fiecare factor la cei 3 itemi.


Apoi se stabileşte ordinea ierarhică a factorilor. Primii 3 (5) factori la care
aţi obţinut punctajul cel mai mare descriu domeniul de activitate în care
puteţi obţine succes şi vă puteţi realiza din punct de vedere profesional.

TESTUL 6
APRECIEREA ORARULUI DE MUNCĂ FLEXIBIL

Cum apreciaţi orarul de muncă flexibil ? Care credeţi că sunt


avantajele şi dezavantajele sale pentru angajat şi pentru instituţie?
Sistematizaţi răspunsurile dumneavoastră în tabelul de mai jos:

AVANTAJE DEZAVANTAJE
PENTRU ANGAJAT

PENTRU INSTITUŢIE

27

Universitatea SPIRU HARET


TESTUL 7

Orarele flexibile (decalate) sau aşa-numitele „programe


glisante” au la bază mai multe principii:

1. angajaţii trebuie să fie prezenţi la lucru în perioada stabilită;


2. durata timpului de muncă zilnic este cea normală;
3. munca trebuie organizată astfel încât angajaţii să poată fi cât mai eficienţi;
4. venirea la program şi plecarea de la program (începutul şi sfârşitul zilei de
muncă) sunt variabile şi se fac la orele care convin angajatului;
5. performanţele posturilor trebuie recompensate;
6. perioada obligatorie sau numărul obligatoriu de ore pentru toţi angajaţii
trebuie să reprezinte cel puţin jumătate din programul zilnic de lucru;
7. angajaţii sunt obligaţi să întrunească un număr fix de ore de muncă pe
o anumită perioadă.

Precizaţi care dintre combinaţiile de mai jos reflectă cel mai


corect principiile programelor flexibile:
a) 1, 2, 4, 6, 7 b) 2, 3, 4, 5, 6 c) 1, 3, 5, 6, 7 d) 3, 4, 5, 6, 7
e) 1, 2, 3, 4, 5

28

Universitatea SPIRU HARET


III. COMUNICAREA LA LOCUL DE MUNCĂ

TESTUL 1
STILURI DE COMUNICARE

Apreciaţi cu ADEVĂRAT sau FALS următoarele afirmaţii:


1. Spun adesea „da” când aş vrea să spun „nu”.
2. Îmi apăr drepturile fără a le călca pe cele ale altora.
3. Prefer să ascund ce gândesc sau ce simt dacă nu cunosc bine
persoana cu care vorbesc.
4. Sunt mai degrabă o persoană autoritară şi decisă.
5. În general, cred că este mai uşor şi mai abil să acţionezi prin
persoane interpuse, prin intermediari, decât direct.
6. Mă tem să critic omenii şi să le spun ceea ce gândesc.
7. Nu îndrăznesc să refuz anumite sarcini, chiar dacă nu intră în
atribuţiile mele.
8. Nu mă tem să-mi exprim părerea chiar dacă acest lucru e primit cu
ostilitate.
9. Când are loc o dezbatere prefer să stau deoparte, pentru a vedea în ce
sens, în ce direcţie o va lua.
10. Mi se reproşează adeseori că am spirit de contrazicere.
11. Nu-mi place să-i ascult pe alţii.
12. Mă aranjez astfel încât să fiu în apropierea celor cu funcţii mari
pentru că aceasta aduce foarte multe beneficii.
13. Sunt considerat destul de descurcăreţ şi de abil în relaţiile cu alţii.
14. Întreţin cu ceilalţi raporturi întemeiate mai curând pe încredere, pe
cooperare şi mai puţin pe dominare şi calcul.
15. Prefer să nu cer ajutor colegilor mei; ar gândi că nu sunt competent.
16. Sunt timid şi mă simt blocat de îndată ce trebuie să realizez o
acţiune neobişnuită.
17. Se spune că sunt nedescurcăreţ şi, deşi este adevărat, asta mă supără,
mă enervează.
18. Mă simt bine în contactele directe, nemijlocite, de tipul „faţă în faţă”.
19. Pentru a-mi realiza scopurile, adesea mă prefac, joc teatru.
20. Sunt cam guraliv şi adesea retez vorba celorlalţi, fără să-mi dau
seama de asta la timp.
29

Universitatea SPIRU HARET


21. Pentru a reuşi ceea ce mi-am propus sunt gata întotdeauna să fac totul.
22. În general, ştiu la cine trebuie să fac apel şi mai ales când trebuie să
fac apel; acest lucru m-a condus la reuşită.
23. În caz de dezacord caut compromisuri realiste, pe baza unor interese
reciproce.
24. Prefer să joc „cu cărţile pe faţă”.
25. Am tendinţa de a amâna ceea ce trebuie să fac.
26. Las adesea un lucru început fără a-l termina.
27. În general, mă manifest aşa cum sunt, fără a-mi ascunde sentimentele.
28. E greu să fiu intimidat.
29. Cred că a-i speria pe alţii prin a fi mai dur cu ei este un mijloc bun
pentru a obţine ascultarea lor.
30. Dacă am fost prins cu ceva („pe picior greşit”) ştiu să îmi iau
revanşa dacă se iveşte ocazia.
31. Consider că pentru a determina pe cineva să fie de acord cu tine este
suficient să-i reproşezi că nu-şi urmează propriile principii.
32. Ştiu să profit de pe urma unui sistem de relaţii.
33. Sunt capabil să fiu eu însumi, continuând să fiu acceptat şi de
majoritatea celorlalţi.
34. Când nu sunt de acord cu cineva îndrăznesc să i-o spun şi reuşesc să
mă fac înţeles.
35. Am grijă să nu-i supăr, să nu-i inoportunez şi să nu-i plictisesc pe alţii.
36. Deşi mă străduiesc să iau hotărâri, ezit îndelung şi uneori evit chiar
să aleg.
37. Dacă părerea mea este singulară într-un grup, prefer să tac.
38. Vorbesc fără teamă în public, în adunări.
39. După părerea mea, viaţa constă în raporturi de forţă, de luptă.
40. Îmi asum fără teamă riscuri mari, situaţii periculoase.
41. Consider că prin crearea conflictelor poţi fi mai eficient (poţi obţine
mai mult) decât prin reducerea tensiunilor.
42. Cred că mimarea sincerităţii este un bun mijloc de a câştiga
încrederea celorlalţi.
43. Ştiu să ascult cu răbdare, fără să tai vorba altora.
44. Duc până la capăt ceea ce am hotărât să fac.
45. Îmi exprim sentimentele aşa cum le simt.
46. Ştiu cum să-i fac pe oameni să accepte şi să adere la ideile mele.
47. Consider că a-i flata pe oameni, a-i măguli, a le face complimente,
sunt mijloace bune de a obţine ceea ce vrei.
48. În conversaţiile cu alţii fac tot posibilul să-mi impun punctul de vedere.
49. Ştiu să mânuiesc ironia muşcătoare.
50. Sunt sensibil şi uşor de influenţat şi îmi dau seama că adesea mă las
30

Universitatea SPIRU HARET


exploatat.
51. Prefer să observ evenimentele şi discuţiile decât să particip la ele.
52. Prefer să stau deoparte, în umbră, decât să mă fac remarcat.
53. Manevrarea şi manipularea celorlalţi nu sunt, după părerea mea,
soluţii de folosit.
54. Opinia mea este că nu trebuie să-ţi anunţi prea repede intenţiile;
acest lucru este o probă de neîndemânare.
55. Şochez adesea prin faptele şi opiniile mele.
56. Prefer să fiu „lup” şi să-i mănânc pe alţii, decât „miel” mâncat de ceilalţi.
57. Cred că a-i manevra şi manipula pe alţii reprezintă adesea singurele
mijloace de a obţine ceea ce vrei.
58. În general, ştiu să protestez cu eficacitate, dar fără agresivitate excesivă.
59. Uneori, întârzii prea mult în rezolvarea unora dintre probleme mele.
60. Evit situaţiile care m-ar pune într-o lumină neplăcută.

Interpretarea rezultatelor:
Se acordă 1 punct pentru răspunsurile apreciate cu ADEVĂRAT
şi se conturează patru stiluri de comunicare:
Stilul nonasertiv: itemii 1, 7, 15-17, 25, 26, 35-37, 50-52,
59,60.
Stilul agresiv: itemii 4, 6, 10, 11, 20, 21, 28-30, 39, 40, 48,
49, 55, 56
Stilul manipulator: itemii 3, 5, 9, 12, 13, 19, 22, 31, 32,
41, 42, 46, 47, 54, 57
Stilul asertiv: itemii 2, 8, 14, 18, 23, 24, 27, 33, 34, 38,
43-45, 53, 58

Punctajul maxim la un stil indică atitudinea dominantă în


comunicare. Dacă există două stiluri egale ca punctaj, stilul de
comunicare dominant nu este încă conturat. Dacă sunt trei sau patru stiluri
asemănătoare sau identice ca punctaj, acest lucru evidenţiază lipsa unui
stil de comunicare, o persoană oscilantă şi nematurizată.

31

Universitatea SPIRU HARET


TESTUL 2
ARTA CONVERSAŢIEI

De obicei, interlocutorul meu:

1. Nu-mi dă şansa de a mă pronunţa; eu am ce spune, dar nu am


posibilitatea să-mi exprim informaţiile şi/sau opiniile.
a. DA
b. NU
2. Mă priveşte în faţă în timpul discuţiei şi astfel pot să-mi dau seama că mă
ascultă.
a. DA
b. NU
3. Mă întrerupe foarte des în cursul discuţiei.
a. DA
b. NU
4. Îmi creează sentimentul unei discuţii utile şi/sau interesante.
a. DA
b. NU
5. Se agită în permanenţă; creionul, hârtia sau alte obiecte reprezintă
pentru el mai mult decât cuvintele mele.
a. DA
b. NU
6. Surâde încurajator, făcându-mă să mă simt în largul meu.
a. DA
b. NU
7. Îmi distrage mereu atenţia cu întrebări şi comentarii.
a. DA
b. NU
8. Încearcă să mă combată întotdeauna.
a. DA
b. NU
9. Denaturează sensul cuvintelor mele şi le dă sensul care îi convine.
a. DA
b. NU
10. Îmi spune de-a dreptul să tac atunci când încerc să ridic vreo obiecţie.
a. DA
b. NU
11. Îmi spune părerea lui numai după ce-mi termin ideea.
a. DA
32

Universitatea SPIRU HARET


b. NU
12. Se ocupă de altceva în timpul discuţiei – urmăreşte pe furiş televizorul,
radioul, răsfoieşte presa, priveşte adesea la ceas etc., fiind evident neatent
la ce-i spun.
a. DA
b. NU
13. Este foarte interesat de concluziile pe care le trag.
a. DA
b. NU
14. Reuşeşte întotdeauna să plaseze unul sau mai multe cuvinte în naraţiunea
sau argumentarea mea.
a. DA
b. NU
15. Mă priveşte ca şi cum m-ar aprecia.
a. DA
b. NU
16. Spune că s-a gândit şi el la acelaşi lucru ori de câte ori vin cu o propunere
nouă.
a. DA
b. NU
17. Dă aprobator din cap, stimulându-mă astfel în cursul discuţiei.
a. DA
b. NU
18. Plasează glume, anecdote, când încerc să vorbesc despre ceva serios.
a. DA
b. NU
19. Impune ca toţi să fie de acord cu el; orice enunţ se termină cu o
întrebare: „Nu sunteţi de acord ?”; „Aveţi cumva altă opinie ?” etc.
a. DA
b. NU
20. Se poartă ca şi cum l-aş împiedica să facă ceva mai bun.
a. DA
b. NU

Cotarea răspunsurilor: dacă la itemii 1, 3, 5, 7, 8, 9, 10, 12, 14,


16, 18-20 aţi răspuns prin DA primiţi câte 1 punct. Dacă la itemii 2, 4,
6, 11, 13, 15, 17 aţi răspuns prin NU primiţi câte 1 punct. Totalizaţi
punctele obţinute.

33

Universitatea SPIRU HARET


Interpretarea rezultatelor:
Între 14 şi 20 puncte: aveţi dificultăţi majore în comunicare: nu
ştiţi să vă structuraţi mesajele, să captaţi şi să menţineţi atenţia
interlocutorilor, să trageţi concluzii, să vă adecvaţi comporta-
mentul la stilul partenerilor. În acelaşi timp, nu ştiţi să ascultaţi –
orice întrerupere sau intervenţie a interlocutorului este negativ
distorsionată de susceptibilitatea dumneavoastră exagerată.
Între 8 şi 13 puncte: aveţi unele deficienţe în comunicare
semnalate de întrebările la care aţi obţinut puncte. Acordaţi mai
multă atenţie partenerului şi modului propriu de comportare în
cursul interacţiunii, evitaţi concluziile pripite – cu privire la
tema discuţiei, la stilul şi persoana celui cu care staţi de vorbă –
şi totul va fi foarte bine.
Între 3 şi 7 puncte: sunteţi un bun interlocutor. Aveţi însă
tendinţa de a neglija uneori interlocutorul, fapt pentru care vă
reamintim că dialog înseamnă partener prezent.
Între 0 şi 2 puncte: ştiţi ce şi cum să comunicaţi; ştiţi să
ascultaţi. Felicitări.

TESTUL 3
SE POATE COMUNICA BINE CU DUMNEAVOASTRĂ?

La acest test aveţi următoarele posibilităţi de a răspunde:


acord total = 4 puncte
acord parţial = 3 puncte
acord = 2 puncte
dezacord = 1 punct

Acord Acord Acord Dezacord


total parţial
(4) (3) (2) (1)
1. În discuţiile cu ceilalţi schimb subiectul
către problemele care mă preocupă.
2. Seara când sunt împreună cu
partenerul/(partenera) meu (mea) trec
clipele pe negândite.
3. Nu mă simt în largul meu atunci când
este o persoană în lift.
4. Nu mă pot abţine să nu-mi spun părerea.
34

Universitatea SPIRU HARET


5. Sunt un/o bun/bună ascultător/ascultătoare.
6. Îmi vine greu să-i contrazic pe ceilalţi.
7. De dragul armoniei, cuplul nostru evită
conflictele.
8. Adeseori încep frazele cu „da, dar...”.
9. Cu greu mă abţin să tac.
10. Când mă cert am tendinţa să jignesc.
11. O controversă cu mine, de cele mai multe
ori, se termină cu o înţelegere rezonabilă.
12. Îmi este greu să spun ceea ce gândesc cu
adevărat.
13. Felul în care mă cert uneori poate fi
ofensator.
14. Pot înţelege bine modul de a gândi al
altora.
15. Este jenant pentru mine atunci când
cineva plânge în faţa mea.
16. Aş putea fi un/o bun/bună profesor/
profesoară.
17. Evit ca ceilalţi să fie prea apropiaţi faţă
de mine.
18. În discuţiile aprinse folosesc mai frecvent
pronumele „eu” şi arareori mă adresez cu
„tu”.
19. În discuţiile cu ceilalţi încerc să fiu
foarte exact.
20. Am uneori sentimentul că trebuie să
spun ceva, dar nu ştiu ce anume.
21. Chiar şi când nu am dreptate îmi susţin
punctul de vedere, încât îi pun pe ceilalţi
în dificultate (îi fac să se îndoiască).

Testul identifică 3 tipuri de stiluri de comunicare:


Tipul A: itemii 3, 6, 9, 12, 15, 17, 20
Tipul B: itemii 1, 4, 8, 10, 13, 18, 21
Tipul C: itemii 2, 5, 7, 11, 14, 16, 19
Totalizaţi pentru fiecare tip în parte punctele obţinute. Stilul
dumneavoastră de comunicare corespunde punctajului cel mai mare pe
care l-aţi obţinut.

35

Universitatea SPIRU HARET


Tipul A: „Armonia cu orice preţ naşte conflicte”
Aveţi probleme cu partenerii dumneavoastră în a stabili relaţii
sincere. Dificultăţile dumneavoastră apar mai ales în situaţiile în care,
într-o discuţie, trebuie să vă confruntaţi cu sentimentele negative ale
partenerilor. Încercarea de eschivare, respectiv stilul inadecvat, fals al
discuţiei vă determină fie să subestimaţi, fie să supraestimaţi senti-
mentele partenerilor, fapt care generează stări conflictuale. Spuneţi
deschis ceea ce gândiţi, ceea ce vă deranjează, astfel veţi evita
neînţelegeri şi conflicte potenţiale.
Tipul B: „Cine deţine puterea?”
Faptul că în relaţiile interpersonale aveţi din când în când
probleme cu interlocutorul dumneavoastră se datorează unui conflict de
autoritate mai mult sau mai puţin actual. De cele mai multe ori acesta
duce la divergenţe de opinii, care contribuie la clarificarea raportului de
forţe. Fără să vreţi, lăsaţi partenerului de discuţie impresia că nu îl/o
înţelegeţi, că nu puneţi prea mare preţ pe părerea sa, fapt care poate
conduce la apariţia unor stări de tensiune sau conflictuale.
Tipul C: „Arta conversaţiei mai presus de orice”
Este un lucru foarte uşor pentru dumneavoastră să faceţi schimb
de opinii şi să vă exprimaţi gândurile, sentimentele, ceea ce denotă o
atitudine de deschidere, înţelegere, ascultare faţă de interlocutorii
dumneavoastră. Capacitatea dumneavoastră de a şti să puneţi lucrurile
la punct în cadrul unui dialog este extraordinară şi foarte eficientă.
Sunteţi consecvent/consecventă şi nu îi jigniţi pe interlocutori. Sunteţi
suficient de flexibil/flexibilă şi nu ezitaţi să vă revizuiţi atitudinea,
atunci când este cazul. Felicitări!

TESTUL 4

Arătaţi dacă următoarele fraze sunt „adevărate” sau „false”:


a) comunicarea eficientă se realizează în absenţa feed-back-ului;
b) comunicarea ascendentă se realizează uneori prin intermediul zvonului;
c) în cadrul politicilor de personal, comunicarea contribuie la desfăşurarea cu
rezultate pozitive a proceselor de selecţie, evaluare, perfecţionare şi promovare a
personalului;
d) reţelele „în stea” sunt reţele descentralizate corespunzând stilului de
conducere „laissez-faire”;

36

Universitatea SPIRU HARET


e) reţelele în cerc corespund stilului de conducere democratic şi sunt indicate în
activităţile de informare şi în activităţile creatoare;
f) în cadrul grupurilor de muncă, comunicarea consolidează coeziunea acestora,
fiind baza eficienţei muncii în grup;
g) reţelele multiple facilitează asumarea rapidă a responsabilităţii.
h) comunicarea eficientă se realizează în absenţa feedbackului.

TESTUL 5
STILURI DE REZOLVARE A CONFLICTELOR

Citiţi cu atenţie cei 30 de itemi de mai jos şi alegeţi la fiecare


varianta care vă reprezintă cel mai bine (a sau b):
1. a. De obicei sunt rigid în vederea realizării scopurilor proprii.
b. Încerc, cu fiecare ocazie, să fiu sociabil şi deschis pentru soluţio-
narea problemelor.
2. a. Întotdeauna joc cu cărţile pe faţă şi solicit ca toţi să facă la fel.
b. Când apare un conflict, întotdeauna îmi susţin punctul de vedere
propriu.
3. a. Îmi apăr cu tărie întotdeauna poziţia ocupată pe care am câştigat-o.
b. Ofer de preferinţă soluţii rapide, cu arătarea directă a celei mai
bune în rezolvarea problemei.
4. a. Temporar, îmi sacrific propriile interese în folosul altei persoane.
b. Consider că toate cauzele diferenţelor de abordare nu reprezintă
întotdeauna ceva care merită să discuţi.
5. a. Prefer să adopt un alt punct de vedere, decât să risc să apară
certuri şi contradicţii.
b. Evit persoanele cu puncte de vedere categorice.
6. a. Îmi place să colaborez cu alţii şi să revedem argumentele lor.
b. Presimt că majoritatea ideilor mele expuse rezistă mai puţin ca
argumente.
7. a. Încerc să caut colaborarea dacă apare o situaţie complicată.
b. De obicei, sunt şi rămân hotărât(ă), dacă acţiunile ating scopurile
mele.
8. a. Când apar divergenţe, întotdeauna mă străduiesc să-mi susţin
punctul de vedere.
b. Îmi propun o poziţie cât mai „neutră” în timpul rezolvării conflictelor.
37

Universitatea SPIRU HARET


9. a. Îmi place să merg la întâlnirile şi întrunirile cu alte persoane.
b. Îmi apăr cu tărie propriul punct de vedere.
10. a. Din punctul meu de vedere, cauzele diferendelor nu necesită
întotdeauna să fie discutate.
b. Încerc să caut să colaborez cu alţii în situaţii dificile.
11. a. În timpul rezolvării conflictelor adopt o poziţie echidistantă.
b. Evit persoanele cu puncte de vedere categorice.
12. a. Presimt că majoritatea ideilor expuse, care sunt şi ale mele, rezistă
mai puţin ca argumente.
b. Îmi place să mă întâlnesc cu cealaltă persoană ca să găsesc o soluţie.
13. a. De obicei, sunt tare în atingerea scopurilor proprii.
b. Îmi sacrific temporar propriile interese în favoarea altor persoane
14. a. Prefer să am un alt punct de vedere, decât să risc să apară o
situaţie conflictuală.
b. Când apare o divergenţă, întotdeauna mă străduiesc să-mi susţin
punctul de vedere.
15. a. Îmi apăr puternic şi în forţă poziţia pe care o am deja.
b. Prefer să colaborez cu alţii şi să revedem împreună argumentele lor.
16. a. Încerc să colaborez atunci când apare o situaţie grea.
b. Uneori sacrific interesele proprii în favoarea celorlalţi.
17. a. Decât să apară o situaţie de conflict prefer să adopt un alt punct de
vedere.
b. Adopt o poziţie neutră în timpul rezolvării divergenţelor.
18. a. Prefer să mă întâlnesc cu persoanele cu care sunt în conflict
pentru a-l rezolva.
b. Îmi place să cooperez cu alţii şi să revedem împreună argumentele lor.
19. a. Simt că nu întotdeauna este necesară discutarea cauzelor diferen-
ţelor dintre punctele de vedere.
b. Sunt rigid de obicei în atingerea scopurilor proprii.
20. a. Când apare o divergenţă, întotdeauna mă străduiesc să-mi susţin
punctul de vedere.
b. Caut să evit persoanele care au puncte de vedere inflexibile şi
categorice.
21. a. Simt că majoritatea ideilor expuse (inclusiv ale mele) nu pot fi
susţinute ca argumente.
b. Poziţia pe care am câştigat-o deja o apăr cu tărie.
22. a. Încerc ca, în fiecare situaţie, să rezolv problemele în mod deschis,
în societate.
b. Simt că nu întotdeauna merită să discuţi cauzele diferendelor
punctelor de vedere diverse.
38

Universitatea SPIRU HARET


23. a. Evit întotdeauna persoanele care au păreri categorice.
b. Joc întotdeauna cu cărţile pe faţă şi vreau ca toţi să joace la fel.
24. a. Prefer să arăt direct soluţia reciproc avantajoasă pentru rezolvarea
unei probleme.
b. Majoritatea ideilor exprimate, inclusiv ale mele, simt că nu pot fi
susţinute cu argumente.
25. a. Încerc în fiecare situaţie să obţin un compromis în societate şi să
rezolv în mod deschis problema.
b. Când apare o situaţie grea, caut să obţin colaborarea celor din jur.
26. a. Întotdeauna jocul meu este cu cărţile la vedere, şi acest lucru îl
solicit de la toată lumea.
b. Poziţia „de mijloc” este propunerea mea în timpul rezolvării
conflictelor.
27. a. În situaţii dificile, încerc să găsesc cea mai bună soluţie pentru
rezolvarea problemei.
b. Îmi place să mă întâlnesc cu cealaltă persoană pentru a rezolva
conflictul.
28. a. Sacrific interesele proprii, uneori în folosul altora.
b. Încerc „ieşirea în societate” pentru rezolvarea deschisă a
problemelor.
29. a. Joc cu cărţile pe faţă şi întotdeauna solicit ca toţi să facă la fel.
b. Prefer adoptarea altui punct de vedere şi evitarea situaţiei
conflictuale.
30. a. Îmi place adaptarea şi revederea împreună cu ceilalţi a punctelor
lor de vedere.
b. Arăt soluţia reciproc avantajoasă, nu-mi impun cu forţa propriul
punct de vedere.

După ce aţi ales în concordanţă cu maniera dumneavoastră de a


rezolva conflictele, varianta a sau b la fiecare item, identificaţi
alegerile făcute, cu literele A, B, C, D, E, conform grilei de mai jos.
Număraţi de câte ori aţi ales fiecare literă şi treceţi rezultatele
respective în tabelul cu stiluri. Stilul cu cele mai multe alegeri
reprezintă stilul dumneavoastră de a rezolva conflictele.
ITEMUL VARIANTA VARIANTA
a b
1 D E
2 E D
3 D E
4 B A

39

Universitatea SPIRU HARET


5 B A
6 B A
7 C D
8 D C
9 C D
10 A C
11 C A
12 A C
13 D B
14 B D
15 D B
16 C B
17 B C
18 C B
19 A D
20 D A
21 A D
22 E A
23 A E
24 E A
25 E C
26 E C
27 E C
28 B E
29 E B
30 B E
STILUL NUMĂR ALEGERI
STILUL EVITĂRII A
STILUL ADAPTĂRII B
STILUL COLABORĂRII C
STILUL COMPETIŢIEI D
STILUL COMPROMISULUI E

Stilul evitării (fără afirmare, lipsit de cooperare): persoanele


care adoptă evitarea unui conflict manifestă non-asertivitate şi
nehotărâre şi nu îşi urmăresc nici propriile interese şi preocupări, dar
nici pe cele ale adversarului. Ei evită şi refuză negocierea conflictului,
prin neprezentarea la şedinţe şi prin tactica de amânare pe o perioadă
nedeterminată a discutării subiectului problemei.
Stilul adaptării (fără afirmare, cu cooperare): cei care adoptă
acest stil rezervat şi de acomodare îşi neglijează şi se abat (deviază) de
la propriile interese pentru a satisface preocupările şi problemele
celeilalte părţi. Ele manifestă non-asertivitate şi cooperare. Tacticile
adoptate sunt contradictorii şi contrastante: cedarea în faţa punctului
de vedere advers, concilierea, altruismul generos.
40

Universitatea SPIRU HARET


Stilul competiţiei (cu afirmare, fără cooperare): persoanele care
adoptă acest stil manifestă asertivitate, hotărâre şi necooperare. Este o
strategie bazată pe autoritate şi motivată pe deţinerea puterii. Este
gândită pentru a câştiga cu orice preţ, atunci când se confruntă cu o
situaţie conflictuală.
Stilul colaborării (cu afirmare şi cooperare): este opus evitării.
Colaborarea caută soluţii reciproc avantajoase, care satisfac necesităţile şi
preocupările ambelor părţi. Persoanele care adoptă acest stil manifestă
asertivitate şi hotărâre în cooperare. Strategia implică o înţelegere a
motivelor conflictului şi găsirea soluţiei, în cazul cel mai fericit, care să
elimine sau, cel puţin să atenueze competiţia pentru resurse.
Stilul compromisului (afirmare relativă şi cooperare parţială):
părţile în conflict tind rapid către compromis şi caută soluţii reciproc
acceptabile, care să satisfacă parţial ambele părţi. Persoanele care
adoptă acest stil manifestă parţial asertivitate şi hotărâre pentru
cooperare. Strategia include găsirea unei soluţii rapide, de mijloc,
acceptabilă de toată lumea, dezbaterea diferenţelor şi depăşirea
deosebirilor care există între părţile aflate în conflict.

TEHNICĂ DE REZOLVARE A CONFLICTELOR DINTRE GRUPURI


ÎN CADRUL UNEI ORGANIZAŢII

Bunele relaţii dintre grupuri sunt esenţiale pentru succesul unei


organizaţii. O tehnică de rezolvare a conflictelor care pot apărea între
grupuri este următoarea:
Etapa 1: fiecare grup, la cererea unui mediator, elaborează trei liste:
1. o listă cu aspectele care îl mulţumesc în activitatea
celuilalt grup;
2. o listă cu aspectele care îl nemulţumesc în activitatea
celuilalt grup;
3. o listă în care se încearcă a se intui care sunt opiniile
pozitive şi negative ale celuilalt grup cu privire la
propria activitate.
Etapa a-2-a: cele două grupuri îşi prezintă reciproc listele, fără
a avea voie să se contrazică, ci numai să ceară lămuriri.
Etapa a-3-a: grupurile discută separat implicaţiile a ceea ce au
auzit în etapa a doua.
Etapa a-4-a: grupurile se întâlnesc din nou şi, cu ajutorul unui
mediator, stabilesc ce neînţelegeri trebuie rezolvate cu prioritate.

41

Universitatea SPIRU HARET


Etapa a-5-a: se aleg membri din fiecare grup, pentru a crea un
alt grup, care să stabilească metoda de rezolvare a principalelor
neînţelegeri. Se stabileşte o listă de acţiuni, cu termene de realizare şi
responsabili. Se încearcă obţinerea aprobării celor două grupuri cu
privire la această listă.
Etapa a-6-a: se organizează o şedinţă ulterioară, pentru a se
analiza progresele realizate în rezolvarea neînţelegerilor şi se
alcătuiesc, dacă este necesar, alte planuri de acţiune.

GHID PENTRU NEGOCIATORII UNUI CONFLICT

• Elaboraţi-vă un set clar de obiective pentru fiecare pas al negocierii


şi clarificaţi-vă contextul în care au fost adoptate aceste obiective.
• Nu fiţi nervoşi.
• Când nu sunteţi siguri, fiţi precauţi.
• Fiţi bine pregătiţi, cu argumente suficiente, clare şi relevante, pentru
a vă susţine obiectivele.
• Fiţi flexibili în poziţia pe care o adoptaţi şi porniţi de la premisa că
negocierea prin natura ei presupune unele renunţări şi compromisuri.
• Încercaţi să înţelegeţi raţionamentele celeilalte părţi.
• În cazul în care nu realizaţi un progres, lăsaţi pe altcineva şi reveniţi
când impasul a fost depăşit.
• Folosiţi momentul pentru a realiza o înţelegere referitoare la una
dintre problemele aflate în discuţie.
• Urmăriţi toate reacţiile celeilalte părţi.
• Controlaţi-vă emoţiile.
• „Construiţi-vă” o reputaţie de om cinstit, dar ferm.
• Ascultaţi cu atenţie poziţia partenerului.
• Cântăriţi cu grijă fiecare progres în cadrul negocierii şi evaluaţi
impactul acestor înţelegeri asupra derulării viitoare a negocierilor.
• Evaluaţi impactul fiecărei renunţări asupra obiectivelor cu care aţi
început negocierile.
• Acordaţi atenţie modului de formulare al fiecărei clauze negociate.
• Luaţi în considerare impactul negocierilor prezente asupra perioadei
care va urma.

42

Universitatea SPIRU HARET


IV. ADAPTARE – INADAPTARE PROFESIONALĂ

1. STRESUL PROFESIONAL

SCALA DE EVALUARE A EVENIMENTELOR DE VIAŢĂ


(T. Holmes, R. Rahe, 1967; F. J. Landy, 1987)

EVENIMENTUL DE VIAŢĂ VALOAREA MEDIE


1. Decesul soţului/soţiei 100
2. Divorţul 73
3. Separarea conjugală (despărţire de soţ/soţie) 65
4. Pedeapsa cu închisoarea 63
5. Decesul unui membru al familiei 63
6. Boală sau accident personal grav 53
7. Căsătorie 50
8. Desfacerea contractului de muncă (concediere) 47
9. Reluarea vieţii comune (împăcarea cu soţul/soţia) 45
10. Pensionare 45
11. Boală gravă a unui membru al familiei 45
12. Sarcină 40
13. Dificultăţi de ordin sexual 39
14. Apariţia unui nou membru în familie 39
15. Promovare profesională 39
16. Schimbare financiară importantă în veniturile 38
familiei (în bine/rău)
17. Decesul unui prieten intim 37
18. Schimbarea profesiei/ locului de muncă 36
19. Conflicte conjugale repetate 35
20. Ipotecare (sau cumpărarea unei locuinţe)/ 31
pierderea unei sume foarte mari de bani
21. Sechestrarea unui bun ipotecat sau dat ca gaj/ 30
împrumutarea unei sume foarte mari de bani

43

Universitatea SPIRU HARET


22. Schimbare semnificativă de responsabilităţi 29
profesionale la locul de muncă
23. Plecarea unui copil de acasă 29
24. Dificultăţi cu familia soţului/soţiei 29
25. Suprasolicitare personală 28
26. Debutul/încetarea activităţii profesionale a 26
soţului/soţiei
27. Început sau final de ciclu de şcolarizare a copiilor 25
28. Schimbare în obiceiurile personale (renunţarea la 24
fumat)
29. Dificultăţi, diferende cu şeful 23
30. Schimbări de orar sau de condiţii de muncă 20
31. Schimbarea de domiciliu 20
32. Schimbarea şcolii 20
33. Schimbări în petrecerea timpului liber (noi activităţi) 19
34. Modificări în activităţile sociale 18
35. Împrumutarea unei sume medii de bani/ contractarea 17
unei achiziţii pe credit (televizor, automobil)
36. Schimbarea deprinderilor legate de somn 16
37. Schimbarea numărului de participanţi la 15
reuniunile de familie/vizite prelungite ale rudelor
38. Schimbare importantă în regimul alimentar (post, 15
îngrăşare)
39. Vacanţele, concediu 13
40. Crăciunul, sărbătorile de iarnă 12
41. Mici încălcări ale legii (penalizări în circulaţie) 11

I se cere subiectului să însemneze evenimentele trăite în cursul


celor 12 luni şi să adune valorile corespunzătoare acestora. Se obţin
următoarele rezultate:
1. criză uşoară de viaţă: 150-199 puncte
2. criză moderată de viaţă: 200-299 puncte
3. criză de viaţă majoră: > 300 puncte
Sub 150 de puncte: nu apar afectări ale sănătăţii dumneavoastră
provocate de stres. Între 150-300 puncte stresul este prezent, starea
dumneavoastră de sănătate poate fi afectată şi se impune să luaţi măsuri.

44

Universitatea SPIRU HARET


TESTUL 1
SIMPTOME PSIHOLOGICE ALE STRESULUI

Alegeţi dintre următoarele simptome pe cele care apar deseori,


cu regularitate sau în permanenţă, în cazul dumneavoastră:
1. Iritare frecventă.
2. Relaţii dificile cu cei din jur.
3. Comportament excesiv de autoritar sau impuls dominator.
4. Schimbare permanentă a centrelor de interes, a hobby-urilor sau a
câmpului de activitate/locului de muncă.
5. Atitudini fluctuante în materie de religie sau credinţă.
6. Pierderea sau diminuarea capacităţii de decizie.
7. Pierderea controlului sau autodisciplinei.
8. Acte de violenţă absurdă îndreptate asupra unor persoane, animale sau
obiecte.
9. Depresie sau stări puternic depresive fără motive exterioare.
10. Indiferenţă faţă de muncă, de hobby-uri sau chiar faţă de membri
familiei, care nu ar trebui să ne fie indiferenţi.
11. Apatie.
12. Fluctuaţii bruşte ale dispoziţiei, de la euforie la tristeţe, în decursul
câtorva ceasuri.
13. Sentimentul însingurării, acela de a fi părăsit (chiar în sânul cercului
familial, al prietenilor sau colegilor).
14. Impulsul de a se ascunde.
15. Sentimentul unui „gol interior”.
16. Anxietate, nesiguranţă, inhibiţii sau nervozitate.
17. Senzaţia de „plutire”, de a „pierde pământul de sub picioare”.
18. Impulsul de retragere în plan social, intelectual sau afectiv.
19. Sentimentul de a fi ameninţat, oprimat sau culpabilizat.
20. Lipsă de motivaţie, dezorientare.
21. Sentimentul de a fi asaltat din toate părţile, încolţit.
22. Sentimentul de „a nu fi la înălţimea situaţiei”, „de-a nu putea face
faţă anumitor persoane”.
23. Sentimentul că situaţii care în trecut erau depăşite uşor, devin acum
constrângătoare.
24. Incapacitatea de a memora lucruri importante.
25. Dificultate de asimilare intelectuală.
26. Dificultate de concentrare.
45

Universitatea SPIRU HARET


27. Tresărire puternică la soneria telefonului sau când cineva ni se
adresează pe neaşteptate.
28. Sentiment de plictiseală permanentă.
29. Lipsa de motivaţie faţă de anumite lucruri pe care am dori totuşi să le facem.

Totalizaţi numărul simptomelor obţinute:


< 3 simptome însemnate: nu sunteţi deocamdată afectat de stres
3-6 simptome însemnate: nivel scăzut de stres
> 6 simptome însemnate: nivel crescut de stres

TESTUL 2
CUM RĂSPUNDEŢI LA STRES?

Citiţi următoarele enunţuri şi alegeţi varianta de răspuns care se


potriveşte în cazul dumneavoastră:

1. De mai mult timp mă simt peste măsură de slăbit.


1. Da
2. Nu
2. Am avut perioade de timp în care m-am simţit depăşit de situaţie.
1. Da
2. Nu
3. Care este în general starea dumneavoastră psihică?
1. Excelentă
2. Bună
3. Proastă
4. Foarte proastă
4. Adesea simt că „mă ia cu călduri”.
1. Da
2. Nu
5. Aţi suferit de palpitaţii?
1. Adesea
2. Uneori
3. Niciodată
6. Aveţi poftă de mâncare?
1. Slabă
2. Normală
3. Bună
4. Prea bună
46

Universitatea SPIRU HARET


7. Sunt atât de obosit încât nu pot sta nici măcar pe scaun (trebuie să
stau lungit).
1. Da
2. Nu
8. Sunteţi tipul de om care îşi face griji din orice?
1. Da
2. Nu
9. Aţi avut dificultăţi de respiraţie (fără a desfăşura o muncă foarte
solicitantă din punct de vedere fizic)?
1. Adesea
2. Uneori
3. Niciodată
10. Aţi avut accese de nervozitate (iritare, tensiune psihică)?
1. Adesea
2. Uneori
3. Niciodată
11. Aţi avut stări de leşin?
1. Niciodată
2. Foarte rar
3. Rar
12. Întâmpinaţi dificultăţi când încercaţi să adormiţi sau să rămâneţi
treaz?
1. Adesea
2. Uneori
3. Niciodată
13. Vă deranjează aciditatea gastrică (mai multe zile la rând)?
1. Da
2. Nu
14. Aveţi memorie bună?
1. Da
2. Nu
15. S-a întâmplat să aveţi „transpiraţii reci”?
1. Adesea
2. Uneori
3. Niciodată
16. Vă tremură vizibil mâinile?
1. Adesea
2. Uneori
3. Niciodată
17. Aud zgomote în cap tot timpul.
1. Da
2. Nu
47

Universitatea SPIRU HARET


18. Am spaime personale care îmi provoacă prăbuşirea psihică.
1. Da
2. Nu
19. Vă simţiţi izolat, singur, chiar între prieteni?
1. Da
2. Nu
20. Nimic nu mi se întâmplă după cum îmi doresc.
1. Da
2. Nu
21. Suferiţi de dureri de cap?
1. Adesea
2. Uneori
3. Niciodată
22. Uneori nici nu mai ştiu dacă ceva are preţ, dacă merită să mai doreşti
ceva.
1. Da
2. Nu

Se acordă câte 1 punct dacă aţi încercuit răspunsul 3 sau 4 la


itemul 3, dacă aţi încercuit răspunsul 3 la itemul 11 şi răspunsul 2 la
itemul 14. Pentru fiecare dintre ceilalţi itemi primiţi câte 1 punct dacă
aţi încercuit răspunsul 1.

Interpretarea scorului:
• între 0-3 puncte răspundeţi normal la stres, nefiind afectat
de acesta
• 4-6 puncte vă aflaţi la limita normalului, fiind prezent un
nivel scăzut de stres
• > 7 puncte: nivel crescut de stres, există o discrepanţă între
solicitări şi capacităţile personale, deci se impun măsuri de
reechilibrare fizică şi psihică.

48

Universitatea SPIRU HARET


TESTUL 3
REACTIVITATE LA STRES: TIP A SAU TIP B

Alegeţi din enunţurile următoare pe cele care vi se potrivesc:


B Îmi rezolv lucrările cu calm şi cu grijă.
A Lucrez rapid.
B Nu mă grăbesc, dar nu sunt nici lent.
A Nu pot lucra încet, sunt prea încărcat cu energie.
B Din când în când fac o mică pauză, fără a mă simţi îndată vinovat.
A Mă simt iritat când sunt nevoit să întrerup o activitate plăcută. De
aceea pauzele mele sunt neregulate. Renunţ şi la o masă când sunt
absorbit de o lucrare.
B Fac mereu lucrurile pe rând. Ori de câte ori sunt nevoit să fac mai
multe lucruri deodată mă enervez.
A Pot să fac mai multe lucruri deodată fără nicio dificultate.
B Pentru mine a sta la soare, a mă plimba, a visa cu ochii deschişi, a
asculta muzică sunt tot atâtea hobby-uri sau distracţii.
A Hobby-urile sau distracţiile sunt acele activităţi excitante, fascinante
care solicită o participare mentală şi fizică, cum ar fi scufundările,
alpinismul, sportul de competiţie, cântatul la un instrument etc.
B Pentru mine liniştea interioară, sentimentul de pace, un moment de
reculegere, faptul de fi împăcat cu sine sunt mai importante decât
cariera, puterea sau averea.
A Nu o să-mi găsesc liniştea până ce nu fac avere. Atunci am să mi-o
pot oferi.
B Sunt oarecum indiferent la părerea celorlalţi despre mine atâta vreme
cât îmi îndeplinesc profesia cu acurateţe şi responsabilitate, precum
şi îndatoririle de părinte, copil sau soţ.
A Succesul nu poate fi considerat ca atare până ce nu-mi recunosc şi
ceilalţi competenţa şi performanţele. Nu trebuie să fie neapărat
elogii, un semn aprobator e suficient.
B Îmi trebuie un timp ca să prelucrez o informaţie nouă, însă ea mi se
fixează definitiv în minte.
A Înţeleg extrem de repede.
B Sunt de părere că viaţa trebuie luată aşa cum e şi să trecem pe cât ne
e cu putinţă peste toate obstacolele.
A Mă alătur întru totul afirmaţiei lui Sartre: „omul este ceea ce face singur
din el”, trebuie să-ţi iei viaţa în mână altminteri pierzi prea multe trenuri.
B N-ai cum să influenţezi destinul, fiecare dintre noi trebuie să îndure
insuccesele sau loviturile soartei.
49

Universitatea SPIRU HARET


A Destinul este ceea ce EU fac cu viaţa mea, cum îmi folosesc, cum
îmi dezvolt talentele şi capacităţile pe care mi le-a dăruit soarta.
B Nu mă deranjează când sunt atacat eu sau opiniile mele. Important e
că ştiu ce vreau şi de ce.
A Dacă sunt atacat eu personal sau opiniile mele mai întâi încerc să-l
lămuresc pe celălalt. Mai ridic câteodată şi vocea când mă simt atins
sau mă înfierbânt.
B Unii spun despre mine că sunt prea puţin agresiv.
A Se întâmplă ca dinamismul meu obişnuit să pară agresiv anumitor
persoane.
B Nu îi întrerup pe ceilalţi deloc sau foarte rar. Nu trebuie să aud mai întâi
ce au de spus?; nemaivorbind că îmi mai rămâne şi timp de reflecţie.
A Îndată ce am înţeles intenţia celuilalt, îl întrerup; nu-i firesc să
economisim amândoi cuvinte de prisos, timp şi energie?
B Când voi putea spune: „am avut o viaţă plăcută, liniştită şi armo-
nioasă” mă voi declara mulţumit.
A Când voi putea spune: „am ales partea bună din orice situaţie, mi-am
investit talentele şi capacităţile cât am putut mai bine şi mi-am atins
în mare măsură ţelurile propuse”, mă voi simţi mulţumit.

Adunaţi enunţurile de tip A şi de tip B. Ele corespund celor două


tipuri comportamentale: comportamentul de tip A şi comportamentul de
tip B. După cum se ştie, comportamentul de tip A este asociat cu niveluri
crescute de stres şi este predispus la sindroame de suprasolicitare,
epuizare nervoasă şi boli cardiovasculare (hipertensiune arterială, infarct
miocardic, cardiopatie ischemică).

TESTUL 4
CÂT SUNTEŢI DE STRESAT?

Citiţi cu atenţie următorii itemi şi alegeţi dintre cele 4 variante


de răspuns pe cea care vi se potriveşte:

Nicio- Uneori Adesea Întot-


dată deauna
(1) (2) (3) (4)
1. Mă autoînvinuiesc dacă lucrurile merg
prost la serviciu.
2. Ţin totul în mine până sunt gata să
explodez.
50

Universitatea SPIRU HARET


3. Mă concentrez asupra lucrului pentru a
uita de problemele personale.
4. Îmi vărs supărarea şi nervii pe cei
apropiaţi.
5. Când sunt tensionat observ schimbări
negative în comportamentul meu.
6. Mă concentrez mai ales pe aspectele
negative ale vieţii.
7. Nu mă simt bine atunci când sunt pus
în situaţii noi.
8. Simt că rolul meu în organizaţie nu are
nicio valoare.
9. Ajung târziu la serviciu sau la
întâlnirile importante.
10. Reacţionez negativ la critica personală.
11. Mă simt vinovat dacă stau o oră fără să
fac nimic.
12. Mă simt agitat chiar dacă nu sunt grăbit.
13. Nu am timp suficient pentru a citi
ziarele de câte ori doresc.
14. Cer atenţie şi promptitudine.
15. Încerc să nu-mi exprim emoţiile nici la
serviciu, nici acasă.
16. Îmi asum mai multe sarcini decât pot
face o dată.
17. Nu accept sfaturi de la colegi sau
superiori.
18. Îmi ignor propriile limite profesionale
şi fizice.
19. Mă jenez să spun că sunt copleşit de
treabă.
20. Mi-e greu să spun „nu” când mi se cere
să fac ceva.
21. Trebuie să rezolv toate problemele
importante în fiecare zi.
22. Teama de eşec mă împiedică să
acţionez.
23. Munca tinde să primeze faţă de familie
şi casă.

51

Universitatea SPIRU HARET


Adunaţi cifrele şi verificaţi nivelul stresului dumneavoastră pe
baza evaluării alăturate:
• între 23 şi 46 puncte: dominaţi foarte bine stresul, dar
străduiţi-vă să realizaţi un echilibru optim între stresul
negativ şi cel pozitiv;
• între 46 şi 67 puncte aveţi un nivel de stres acceptabil, dar
anumite aspecte trebuie îmbunătăţite;
• între 68 şi 92 puncte nivelul de stres este foarte ridicat,
găsiţi metode pentru a-l reduce.

TESTUL 5

Pentru a fi descrise, incidentele critice trebuie să corespundă


următoarelor criterii:

1. sunt aspecte observabile şi măsurabile ale comportamentului efectiv;


2. permit obţinerea de date şi informaţii care, de obicei, nu pot fi obţinute
din alte surse;
3. sunt cazuri extreme de comportament, speciale, eficiente sau
ineficiente, care au consecinţe vizibile;
4. exprimă scopuri sau intenţii clare;
5. permit obţinerea de date şi informaţii pentru un număr mare de posturi
într-o perioadă scurtă de timp;
6. li se pot studia cauzele sau circumstanţele care le-au determinat,
precum şi efectele sau consecinţele pozitive sau negative;
7. au în vedere conţinutul sarcinilor de muncă şi elementele de bază
necesare acestora.

Care dintre combinaţiile de mai jos exprimă cel mai corect


criteriile cărora trebuie să le corespundă incidentele critice, pentru a fi
descrise?
a) 1, 3, 4, 6 b) 2, 3, 4, 7 c) 3, 4, 5, 6 d) 1, 3, 4, 5 e) 2, 4, 5, 7

52

Universitatea SPIRU HARET


V. RECRUTAREA ŞI SELECŢIA DE PERSONAL

1. R ECRUTAR EA D E PERSONAL

1.2. Metode de recrutare

TESTUL 1

Recrutarea internă prezintă o serie de avantaje care se


regăsesc printre următoarele elemente:

1. permite identificarea şi atragerea unui număr mai mare de candidaţi


potenţiali;
2. timpul aferent activităţilor de orientare şi îndrumare pe posturi a noilor
angajaţi este mult mai diminuat;
3. permite realizarea unor schimbări semnificative;
4. atragerea candidaţilor este mult mai uşoară, iar selecţia este mult mai
rapidă şi mai eficientă;
5. permite corectarea eventualelor practici discriminatorii anterioare
privind angajarea;
6. permite eliminarea unor eventuale stagnări sau diminuarea unei
anumite rutine;
7. încurajează un nou mod de gândire în cadrul organizaţiilor;
8. punctele forte şi punctele slabe ale candidaţilor sunt cunoscute mult
mai bine.

Precizaţi care dintre combinaţiile de mai jos reflectă cel mai


corect principalele avantaje ale recrutării interne:
a) 1, 3, 6 b) 2, 4, 8 c) 4, 6, 8 d) 5, 6, 7 e) 1, 3, 5

53

Universitatea SPIRU HARET


TESTUL 2

Care dintre elementele de mai jos reprezintă dezavantaje ale


recrutării interne:
1. costul recrutării personalului este mult mai ridicat;
2. împiedică infuzia de „suflu proaspăt” şi nu favorizează promovarea
unor „idei noi”;
3. la un ritm rapid de extindere a instituţiei, posibilitǎţile de completare
a posturilor din personalul existent pot fi depǎşite;
4. nu este nevoie de o perioadă de acomodare cu noul loc de muncă;
5. se pot manifesta favoritisme, persoanele promovate menţinându-şi
legǎturile cu foştii colegii de muncǎ;
6. politica de recrutare poate presupune în mod greşit că angajaţii
dispun de calităţile necesare pentru a fi promovaţi;
7. permite diminuarea cheltuielilor cu pregătirea personalului.
Precizaţi care din combinatiile de mai jos reflectă cel mai corect
principalele dezavantaje ale recrutării interne:
a) 1, 2, 3, 4 b) 3, 5, 6, 7 c) 2, 3, 5, 6 d) 1, 3, 4, 5 e) 4, 5, 6, 7

TESTUL 3

Recrutarea externă prezintă o serie de avantaje care se


regăsesc printre elementele de mai jos:
1. permite identificarea şi atragerea unui număr mai mare de candidaţi
potenţiali;
2. recrutarea personalului este mult mai rapidă şi mai puţin costisitoare;
3. probabilitatea ca angajaţii să nutrească aşteptări sau perspective
inadecvate sau să devină dezamăgiţi şi nemulţumiţi de organizaţie
este mult mai redusă;
4. încurajează un nou mod de gândire în cadrul organizaţiei;
5. permite eliminarea unor eventuale stagnări sau diminuarea unei
anumite rutine;
6. motivarea personalului creşte, iar ambianţa morală se îmbunătăţeşte;
7. permite corectarea eventualelor practici discriminatorii anterioare.
Care dintre combinaţiile prezentate reflectă cel mai corect
principalele avantaje ale recrutării externe?
a) 1, 3, 6, 7 b) 2, 4, 6, 7 c) 2, 3, 4, 5 d) 3, 4, 5, 6 e)1, 4, 5, 7

54

Universitatea SPIRU HARET


TESTUL 4

Care dintre elementele prezentate reprezintă dezavantaje ale


recrutării externe:

1. identificarea, atragerea şi evaluarea candidaţilor se realizează mult


mai dificil;
2. timpul necesar orientării, adaptării şi integrării pe posturi a noilor
angajaţi este mult mai mare, ceea ce atrage costuri suplimentare;
3. provoacă apariţia de posturi vacante în lanţ;
4. pot apărea nemulţumiri, descurajări, chiar unele probleme majore sau
unele aspecte de morală în rândul propriilor angajaţi;
5. favorizează promovarea ideilor noi;
6. există riscul de a angaja candidaţi care, ulterior, nu dovedesc sau nu
se pot menţine la potenţialul înalt pe care l-au demonstrat în timpul
selecţiei;
7. nu implică elaborarea unor programe adecvate de pregătire profesională.

Alegeţi dintre următoarele variante pe cea care corespunde cel


mai bine enunţului de mai sus:
a) 1, 2, 4, 6 b) 2, 4, 6, 7 c) 3, 4, 5, 6 d) 1, 3, 4, 5 e) 2, 3, 5, 7

55

Universitatea SPIRU HARET


GRILĂ DE ANALIZǍ ŞI REDACTARE
A UNUI ANUNŢ DE OFERTǍ DE LUCRU

Instituţia:
Domeniul de activitate…………...….……………………………….
Produse oferite……………………………………………………….
Numǎrul total al salariaţilor………………………………………….
Media de vârstǎ………………………...………………………….…
Cifra de afaceri…………………...……………………………….….
Situaţia pe piaţa naţionalǎ şi/sau internaţionalǎ…………...………....
Filiale şi/sau succursale…………..…………………………….….....
Puncte forte ale instituţiei………………………………...……….….
Postul/Posturile:
Denumirea postului-posturilor……………………………………….
Compartimentul în cadrul cǎruia se aflǎ……………….…………….
Postul este nou creat/existǎ deja……………………………………..
Relaţii organizatorice de autoritate, cooperare, control,
reprezentare……………………………………………………….…
Principalele obiective individuale……………………………………
Principalele sarcini…………………………………………………...
Principalele responsabilitǎţi………………………………………….
Principalele competenţe……………………………...………………
Posibilitǎţi de formare asigurate de instituţie………..………….……
Candidatul:
Vârsta optimǎ……………minimǎ………….maximǎ…………...…..
Nivelul şi tipul de pregǎtire profesionalǎ…………………………….
Experienţa profesionalǎ…………………………………..………….
Cunoştinţe complementare şi/sau suplimentare…………….………..
Competenţa managerialǎ (dacǎ este cazul)……………………..……
Calitǎţi şi aptitudini…………………………………………………..
Observaţii particulare (permis de conducere, limbi strǎine
etc.)…………………………………………………………………..
Remuneraţia şi alte avantaje:
Nivelul orientativ al salariului…………………………………….…
Modul de remunerare………………………………………...………
Avantaje complementare (prime, participări la profit, autoturism,
casǎ etc.)……………………………………………………………..
Avantaje sociale (tichete de masǎ, orar variabil etc.)..………………
Modalitǎţi de rǎspuns la anunţ:
scris (CV însoţit de fotografie şi scrisoare de motivaţie), pe
urmǎtoarea adresǎ………………………………………………..…..
telefonic, la numǎrul…………………………………….…………….
altele………………………………………………………………….
56

Universitatea SPIRU HARET


Analizaţi următoarele oferte de serviciu arătând care sunt
punctele forte şi care sunt punctele slabe ale fiecăruia pornind de la
grila de mai sus:

1. Comerciant angro de produse industriale angajează şef serviciu


marketing. Cerinţe: studii superioare (preferabil economice);
experienţă în marketing minimum 1 an; cunoştinţe operare PC;
cunoaşterea limbii engleze; persoană dinamică, caracter puternic,
bun organizator; capacitate de a lucra în echipă. Solicitanţii sunt
rugaţi să trimită CV şi foto recentă pe adresa: str. Gh. Lupu, nr. 1,
sector 6, până la data de 28 decembrie 1999. Candidaţii selectaţi
vor fi anunţaţi în scris pentru interviu. Tel./fax: 725.66.89 sau
725.78.41.
2. Editura Tudor-Bacău, caută în sistem de colaborare, pictori desenatori
pentru realizarea de material didactic – cărţi pentru copii. Telefon:
0234/560.536.
3. Rompetrol Downstream este o companie membră a Grupului Rompetrol,
principalul grup industrial privat din România şi operează în peste 60
de staţii proprii şi 120 puncte de distribuţie închiriate pe întreg
teritoriul României (în acest moment reprezentând cea mai mare
reţea privată de benzinărie la nivel naţional). În momentul de faţă
Rompetrol Downstream îşi extinde activitatea prin deschiderea de
noi staţii de distribuţie carburanţi şi recrutează persoane dinamice şi
motivate pentru următoarele oraşe: Arad, Bacău, Constanţa, Cluj,
Oradea, Piteşti, Slatina, Timişoara, Urziceni. Scoate la concurs postul
de şef staţie distribuţie carburanţi.
Cerinţe: experienţa în domeniul retail şi simţ comercial dezvoltat;
experienţă relevantă în administrarea şi gestionarea unui punct de
lucru (relaţia cu autorităţile locale, gestiune, raportare, contabilitate
primară); bune cunoştinţe operare PC; bune abilităţi de organizare
şi comunicare; bune abilităţi de coordonare a unei echipe;
experienţă în domeniul gestiunii de produse petroliere în cadrul
unei reţele de prestigiu constituie un avantaj.
Responsabilităţi: coordonarea activităţii şi a personalului staţiei;
gestiunea stocurilor de marfă şi a vânzărilor; coordonarea
activităţilor de aprovizionare; menţinerea relaţiilor cu autorităţile
locale; identificarea de noi clienţi şi contribuţia la creşterea
vânzărilor pe plan local. Compania oferă un pachet salarial atractiv,
mediu de lucru agreabil, integrarea într-o echipă dinamică,
57

Universitatea SPIRU HARET


posibilităţi de dezvoltare profesională şi realizarea unei cariere de
succes. Persoanele interesate sunt rugate să trimită Curriculum
Vitae la fax: 021/206.75.40 sau pe adresa e-mail:
office.downstream@ rompetrol.com.
4. Postul de televiziune Alpha TV organizează concurs de reporteri.
Cerinţe: studii universitare umaniste, minimum o limbă străină,
fizic agreabil, stagiul militar satisfăcut (pentru bărbaţi). Experienţa
în domeniul Ştirilor TV reprezintă un avantaj. Doritorii sunt rugaţi
să trimită CV-ul şi o fotografie la CP 42, OP 2 până la data de
29 februarie 2004.
5. SC. Heliotrop-Producător confecţii damă angajează: şef atelier,
tehnician, confecţioneri îmbrăcăminte toate specialităţile. Tel.
345.38.92.
6. Societatea comercială Electrica S.A., cu sediul în municipiul Alexandria,
str. Deltei 243 – Teleorman, cod 0700, cu capital integral privat şi
acţionar majoritar, Grupul Industrial Moellner din Bremen,
Germania, angajează personal cu experienţă, precum şi absolvenţi ai
învăţământului superior – promoţia 2001, în următoarele domenii:
comerţ exterior; ingineri specialitate electrică. Se impune cunoaşterea
limbii germane şi/a limbii engleze. Obiectul de activitate al firmei îl
constituie proiectarea, producţia şi comercializarea de echipamente
electrice de distribuţie de joasă şi medie tensiune. Pentru relaţii
suplimentare vă puteţi adresa la sediul firmei noastre sau la tel.
0247/312.654. Curriculum vitae îl puteţi transmite şi la fax la
numerele 01/310.56.23, 0247/478.123 sau 0247/490.265.
7. Societatea mixtă EFI S.A. angajează electromecanici. Cerinţe:
domiciliu stabil în Cluj şi Zalău; experienţă în domeniu; permis de
conducere cat. B. Se oferă: pachet salarial atractiv; telefon mobil;
maşină de serviciu. Persoanele interesate vor trimite CV la nr. de
fax 021.203.00.31 sau prin e-mail: office@efi.ro.
8. Banca Naţională a României, Sucursala Suceava organizează în
perioada 9-12 martie 2004 concurs pentru ocuparea, cu contract de
muncă pe perioadă nedeterminată, a unui post de inspector la
Serviciul inspecţie bancară. Condiţii de participare la concurs:
studii superioare economice de lungă durată; experienţa în
domeniul financiar-bancar constituie un avantaj; cunoştinţe de
operare în domeniul informatic; cunoaşterea limbii engleze; să nu
aibă desfaceri ale contractului de muncă din motive imputabile
salariatului, în ultimii 5 ani de activitate; să nu aibă înscrieri în
58

Universitatea SPIRU HARET


cazierul judiciar; să nu aibă angajaţi în bancă soţul/soţia, părinţii,
copiii, fraţii, surorile, alte rude sau fini până la gradul II inclusiv;
disponibilitate pentru program de lucru prelungit şi deplasări
frecvente în judeţele arondate sucursalei; stare bună de sănătate.
Înscrierile se fac la Sucursala Suceava a Băncii Naţionale, până la data
de 5 martie 2004, ora 12. Relaţii suplimentare, tematica şi bibliografia
de concurs se pot obţine de la sediul Sucursalei Suceava a BNR,
str. Ana Ipătescu, nr. 2, tel. 0230.523.223 sau pe site-ul BNR –
www.bnro.ro.
9. Compania de Bere România S.A. distribuitoare a mărcilor Ursus şi
Timişoreana, companie ce deţine fabrici de bere în Cluj, Buzău şi
Timişoara, membră a grupului SAB Miller – al doilea producător
de bere din lume – angajează supervizor vânzări (1 post)
Cluj-Napoca. Departament: Vânzări Cluj. Postul se subordonează
direct Managerului Regional de Vânzări.
Principalele responsabilităţi: implementarea politicii de vânzări şi
distribuţie; colaborarea cu distribuitorii companiei în scopul
realizării planului de vânzări şi îmbunătăţirii distribuţiei numerice
şi ponderate; respectarea şi implementarea schemelor şi strategiei
de distribuţie; controlul prezenţei gamei de produse CBR în zona de
responsabilitate; monitorizarea evoluţiei imaginii şi mărcilor
companiei şi a principalilor concurenţi; coordonarea şi controlul
forţei de vânzări CBR.
Cerinţe: experienţă relevantă în vânzări şi distribuţie; cunoaşterea
aspectelor legale şi practice legate de mediul comercial de afaceri;
cunoştinţe de limbă engleză – nivel mediu; abilităţi de operare pe
computer; permis de conducere categoria B; bune abilităţi de
comunicare şi negociere.
Ocuparea postului se va face în concordanţă cu politicile companiei
privind recrutarea personalului. Candidaţii interesaţi vor trimite un
Curriculum Vitae însoţit de o scrisoare de intenţie în atenţia: Stratică
Niţă, HR Manager, la adresa de e-mail: snita@ursus.ro sau la
numărul de fax: 0264/599.511 până la data de 26.04.2004 inclusiv.
Notă: numai candidaţii selectaţi vor fi contactaţi.

59

Universitatea SPIRU HARET


2. S E LECŢI A D E PERS ONA L

2.1. Metode de selecţie

2.1.1. Elaborarea unui Curriculum Vitae

CURRICULUM VITAE

La elaborarea unui C.V. se va avea în vedere:


• Să se folosească o coală albă, format A4.
• Numele, adresa şi numărul de telefon trebuie să apară la
începutul primei pagini.
• Numele trebuie să apară şi la începutul paginilor următoare.
• Să fie redactat îngrijit.
• Să se întindă pe maximum 2 pagini.
• Să fie conceput în concordanţă cu obiectivele şi postul pentru
care candidează; să se precizeze acele elemente menţionate în
mod expres în fişa postului.
• Să nu se menţioneze pretenţii salariale.
• Să conţină numai informaţii reale, deoarece acestea pot fi
verificate oricând.
• Se vor menţiona toate posturile ocupate anterior şi realizările
obţinute.
• Tinerii absolvenţi, care nu au ocupat niciun post anterior, vor
prezenta mediile obţinute, premiile, burse etc.
• Să conţină informaţii referitoare la pasiuni, implicare civică,
activitatea în organizaţiile profesionale.
• Să nu conţină referinţe, specificându-se că acestea pot fi
furnizate la cerere.
• În cazul oamenilor de ştiinţă, cercetătorilor, artiştilor, cadrelor
universitare care au lucrări publicate sau activitate excepţională
este bine ca o pagină a C.V. să conţină aceste informaţii.

60

Universitatea SPIRU HARET


C.V. trebuie să cuprindă următoarele aspecte:

1. datele personale de identificare (nume şi prenume, data


naşterii, adresa, telefonul, starea civilă, cetăţenia);
2. studiile în ordine cronologică (liceu, facultate, masterat,
doctorat etc.);
3. calificarea profesională;
4. experienţa profesională (locurile de muncă anterioare,
stagii de perfecţionare în domeniu);
5. limbi străine cunoscute;
6. aptitudini personale;
7. diverse: activităţi extraprofesionale, hobby-uri etc.

2.1.2. Modele pentru scrisoarea de intenţie

SCRISOARE DE INTENŢIE

Postul pentru care se candidează:


Nume: Prenume:
Adresă: Telefon:
Data naşterii: Stare civilă:
Detalii despre examenele absolvite/calificativele obţinute:
Locul de muncă prezent:
Ultimele trei locuri de muncă:
Principalele interese (hobby-uri):
Ce vă atrage la acest post?
Ce credeţi că veţi aduce nou la acest post?
Ce v-a oferit cea mai mare satisfacţie de când sunteţi angajat?
Cum vedeţi dezvoltarea carierei dumneavoastră în următorii 10 ani?
Cât de repede aţi putea începe lucrul dacă sunteţi acceptat?
Vă rugăm scrieţi numele a două persoane care ar putea oferi referinţe
despre dumneavoastră:
Semnătura: Data:
(G.A. Cole, Management-Teory and practice, 4 edition, DP Publications Ltd.
Aldine Place, London W 128 AW, 1993, p. 307)
61

Universitatea SPIRU HARET


Formular de obţinere a informaţiilor de rutină
în procesul de recrutare şi selecţie

Postul pentru care se candidează:


Nume: Prenume:
Adresa: Telefon:
Data naşterii: Locul naşterii:
Stare civilă: Copii:
Educaţie Examene absolvite:
Şcoală: Liceu: Universitate:
Instruire:
Cursuri urmate/calificări obţinute:
Experienţă profesională:
Locul de muncă anterior:
Instituţia:
Denumirea:
Date de la postul anterior:
Motive pentru părăsirea lui:
Interese (hobby-uri):
Referinţe (una de la firma prezentă şi una personală):
Notă cerută de la firma anterioară:
Semnătura: Data:
(G.A.Cole, Management-Theory and practice, 4 edition, DP Publications Ltd.
Aldine Place, London W 128 AW, 1993, p. 307)

Fişa interviului de selecţie

Nume: Prenume:
Postul: Departamentul: Data:
Ora:
1. Descrierea persoanei
(înfăţişare, caracteristici fizice, sănătate etc.)
2. Realizări
(educaţie/calificare profesională/perfecţionări)
3. Cariera până în prezent
(experienţă relevantă, perioade de întrerupere)
4. Trăsături de personalitate
(abilităţi interumane, încredere în sine, echilibru emoţional etc.)
5. Atitudine
(adaptabil, demn de încredere, motivat etc.)
6. Circumstanţe
a. la serviciu (oportunităţi luate în considerare, perspective, ambiţii)
b. acasă (stare civilă, obligaţii familiale, călătorii în străinătate)
62

Universitatea SPIRU HARET


7. Condiţii privind serviciul
(salariul, data începerii)
8. Interese extraprofesionale
(sociale, practice, intelectuale)
9. Concluzii
(R. Emilian, Conducerea resurselor umane, Bucureşti, Ed. Economică, 2000, p. 329)

TESTUL 1

La angajarea unui lucrător trebuie efectuate anumite operaţii


pentru care dispuneţi de mijloace specifice. Stabiliţi corespondenţe
între elementele din cele două coloane ale tabelului următor:
Operaţii ce trebuie efectuate Mijloace pentru a le efectua
cu ocazia unei angajări
1) Propunerea unui post a) O discuţie cu candidatul
2) Anunţarea candidaturii b) Solicitarea unor referinţe
3) Cunoaşterea candidatului c) Publicarea unui anunţ
4) Evaluarea competenţelor d) Solicitarea unui C.V.
profesionale ale candidatului
5) Cunoaşterea profilului e) Expedierea unei scrisori de
candidatului candidatură
6) Cunoaşterea performanţelor f) Supunerea candidatului la un
trecute ale candidatului test

2.2. Etapele selecţiei de personal

TESTUL 2

Stabiliţi ordinea cronologică a etapelor următoare şi plasaţi-le în


schema logică alăturată:
a - recepţia candidaturilor
b - convocarea candidaţilor selecţionaţi pentru interviu şi teste
c - decizia de angajare
d - expedierea scrisorii de angajare
e - expedierea scrisorii de refuz
f - definirea postului
g - prima selecţie a candidaţilor declaraţi admişi pe baza
dosarului întocmit
h - definirea profilului psihologic şi profesional al candidatului
63

Universitatea SPIRU HARET


i - desfăşurarea testelor şi interviului de angajare
j - publicarea unui mic anunţ în presă

TESTUL 3

Potrivit teoriei şi practicii manageriale în domeniul resurselor


umane, procesul de selecţie a personalului se desfăşoară în mai multe
etape care se regăsesc printre elementele de mai jos:
1 - evaluarea eficienţei procesului de selecţie;
2 - cererea de angajare, curriculumul vitae, scrisoarea de intenţie;
3 - stabilirea criteriilor folosite la selecţia candidaţilor;
64

Universitatea SPIRU HARET


4 - verificarea referinţelor personale;
5 - alegerea metodelor de culegere a informaţiilor necesare;
6 - interviul final sau discuţia-interviu;
7 - instalarea pe post.

Care dintre combinaţiile prezentate mai jos reflectă cel mai


corect etapele procesului de selecţie a personalului care nu au fost
menţionate (spaţiile goale) în construcţia modelului ?
a) 3, 4, 5, 6 b)1, 3, 6, 7 c)1, 2, 3, 4 d) 2, 4, 6, 7 e) 2, 3, 4, 5

TESTUL 4

Se presupune că lucraţi ca psiholog în cadrul unei întreprinderi,


având ca obiect de activitate fabricarea şi comercializarea de jucării, la
departamentul de „Resurse umane”. Sunteţi specialist în recrutarea şi
selecţia potenţialilor noi angajaţi ai societăţii. Ce aţi include într-un
program de recrutare a agenţilor comerciali care se vor ocupa cu
distribuţia către beneficiari a produselor întreprinderii la care lucraţi?
65

Universitatea SPIRU HARET


VI. PREGĂTIREA PROFESIONALĂ

METODE DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ


A RESURSELOR UMANE

Determinaţi care sunt cele mai adecvate metode de pregătire


dintre cele prezentate în tabelul de mai jos, în funcţie de obiectivul
urmărit. Argumentaţi opţiunile dumneavoastră.

Metoda de pregătire Achiziţionarea Schimbarea Dezvoltarea de Relaţii Fixarea de


de cunoştinţe atitudinii abilităţi pentru inter- cunoştinţe
rezolvarea personale
problemelor
Lectura
Conferinţa
Coachingul
Observaţia
Cursurile înregistrate
(video)
Studiul de caz
Jocul de rol
Cursurile prin
corespondenţă
Rotaţia posturilor
Delegarea sarcinilor
Instruirea la locul de
muncă
Participarea la elabora-
rea de proiecte, lucrări,
studii
Vizitele de studiu la
instituţii cu profil
asemănător

66

Universitatea SPIRU HARET


RĂSPUNSURI CORECTE:

II. Motivaţia şi satisfacţia în muncă – premise ale reuşitei şi


succesului profesional
motivaţia muncii
TESTUL 5: a-8; b-5; c-2; d-1; e-3; f-4; g-7; h-6.

III. Aspecte ale comunicării în procesul muncii


TESTUL 3: a- F; b- A; c- A; d- F; e- A; f- A; g- F

IV. Adaptare-inadaptare profesională


TESTUL 5: varianta a)

V. Recrutarea şi selecţia personalului


a. recrutarea de personal
TESTUL 1: varianta b)
TESTUL 2: varianta c)
TESTUL 3: varianta e)
TESTUL 4: varianta a)
b. selecţia de personal
TESTUL 1: 1-c; 2-e; 3-d; 4-f; 5-a; 6-b
TESTUL 2: f, h, j, a, b, g, i, c, d, e
TESTUL 3: varianta d)

67

Universitatea SPIRU HARET


BIBLIOGRAFIE

• Birkhenbil V., Stresul – un prieten preţios?, Bucureşti, Editura


Gemma Pres, 2000.
• G.A. Cole., Management-Theory and Practice, 4 edition, DP
Publications Ltd., Aldine Place, London.
• Cungi C., Cum putem scăpa de stres?, Iaşi, Editura Polirom, 2003.
• Derevenco P., Anghel I., Baban A., Stresul în sănate şi boală. De la
teorie la practică, Bucureşti, Editura Dacia, 1992.
• Emilian R., Conducerea resurselor umane, Bucureşti, Editura
Expert, 1999.
• Hindle T., Cum să reducem stresul, Bucureşti, Editura RAO, 2001.
• Iosif Gh., Moldovan-Scholz M., Psihologia muncii, Bucureşti,
EDP, 1996.
• Lefter V., Manolescu A., şi colab. Managementul resurselor
umane. Studii de caz. Probleme. Teste, Bucureşti, Editura
Economică, 1999.
• Mathis R., Rusu C., Managementul resurselor umane, Bucureşti,
Editura Economică, 1997.
• Moldovan-Scholz M., Managementul resurselor umane, Bucureşti,
Editura Economică, 2000.
• Senger G., Hoffman W., Cum să ne calculăm coeficientul de
personalitate. Un program de antrenament individual şi 40 de
teste, Bucureşti, Editura Gemma Press, 1998.
• Thomas K., 1975, The Handbook of Industrial and Organizational
psychology, vol. II, Conflict and Conflict Management, Chicago,
IL, Rand Mc Nally, 1975.
• Zamfir C., Un sociolog despre muncă şi satisfacţie, Bucureşti,
Editura Politică, 1980.
• Psihoteste (vol. I, II), coord. Chelcea A., Bucureşti, Editura Ştiinţă
şi Tehnică, 1994/1997.

68

Universitatea SPIRU HARET