CARACTERISTICILE PILELOR DE COMBUSTIBILI PENTRU AUTOVEHICULE CU

TRACŢIUNE ELECTRICĂ ŞI HIBRIDA

Principiul de funcţionare al pilei de combustie

În principiu, pila de combustie reprezintă un dispozitiv care transformă direct energia unui combustibil în
energie electrică fără a fi nevoie de arderea acestuia.

În Figura 1. este schiţata, în esenţa, o pila de combustie. La anodul pilei, este introdus combustibilul
(hidrogen, alcool - metanol sau etanol, gaz natural ori chiar benzina), iar pe la catod intra oxidantul
(oxigen sau aer). Principiu de functionare: un combustibil (hidrogenul, metanolul, CO sau unele
hidrocarburi – gaze naturale) alimentat continuu la anod este oxidat catalitic la catod cu oxigen sau aer .
Combustibilul - alimentat la anod, ionizeaza catalitic. Electronii – prin circuitul exterior (alimenteaza
consumatorul de energie electrica) la catod reduc oxidantul. Ionii formati la anod traverseaza
electrolitul spre catod, reactioneaza cu ionii oxidantului generand produsi secundari (in principal apa ) si
caldura.

Electrozii sunt inerti (nu participa la reactiile ce au loc), dar, pentru cresterea performantelor pilei
(putere, randament), ei trebuie sa fie poroşi – mărindu-li-se astfel suprafata activa – si realizati din
materiale catalitice, care sa determine viteze mari ale reactiilor electrochimice din pila (uzual, platina
sau un aliaj al ei - Pt/Ru, Pt/Sn - care se depune în strat subtire pe un suport de carbon activ; materialele
catalitice scumpe au o pondere însemnata în costul unei pile de combustie, ceea ce constituie una dintre
piedicile actuale în proliferarea pilelor de combustie).

Tipuri de pile de combustie

Pile cu polimeri (Polymer Electrolyte Fuel Cell -PEMFC), cu temperaturi de lucru de circa 80°C.
Aceste pile, cunoscute şi sub denumirea Proton Exchange Membrane (PEM), sunt pilele cele
mai dezvoltate pentru vehicule datorită avantajelor lor: sunt relativ simple; pot lucra cu
combustibil impur, în comparaţie cu alte tipuri care necesită hidrogen pur.
Pile cu electrolit alcalin (Alkaline Fuel Cell - AFC), cu temperaturi de lucru de circa 100°C. La
aceste pile electrolitul folosit este o soluţie apoasă de potasiu KOH, iar combustibilul este
hidrogenul pur.
Pile cu acid fosforic (Phosphoric Acid Fuel Cell - PAFC), ce lucrează la temperaturi de circa
200°C. Ele sunt prea voluminoase pentru vehicule electrice, dar sunt recomandate pentru
aplicaţii statice, având randament de circa 40%.
Pile cu metanol (Direct Methanol Fuel Cell - DMFC), cu temperaturi de lucru de 80-120°C. Pilele
cu metanol sunt similare celor cu polimeri, dar au drept combustibil metanolul din care se
obţine hidrogen direct pe vehicul.
Pile cu carbonaţi topiţi ( Molten Carbonate Fuel Cell -MCFC). Datorită temperaturii mari de
lucru, de circa 700[°C], aceste pile nu sunt recomandate pentru vehicule, dar în aplicaţii statice
se pot dovedi eficiente atât prin randamentul ridicat, de aproximativ 50%, cât şi prin
posibilitatea de cogenerare a căldurii, ceea ce creşte randamentul global.
Pile cu electrolit solid compact sau tubular (Solid Oxide Fuel Cell - SOFC), cu temperaturi de
lucru ridicate, de 800-1000[°C]. Din cele prezentate se estimează folosirea pentru vehiculele
electrice a pilelor: alcaline, cu polimeri sau cu metanol. Tensiunea electrică obţinută pe o celulă
este de 0,6-1,2V, în funcţie de tipul pilei.
Pila de combustie cu hydrogen
Structura de bază a unei pile de combustie cu hidrogen, prezentată în figura 8.44, este formată din doi
electrozi cu structură poroasă şi un electrolit. La pila de combustie hidrogen/aer, cu membrane
schimbătoare de protoni (Fig. 3), componenta esentiala a fiecarui element individual dintr-o pila de
combustie este electrolitul constituit dintr-un conductor protonic solid (membrana). Aceasta este
interpusa intre cei doi electrozi, anodul si catodul, fiecarui element al pilei de combustie. Ca material
pentru membrană cel mai bun este polimer similar teflonului. Hidrogenul intra în element prin zona
anodului, iar catodul este alimentat cu aer. Hidrogenul si oxigenul reactioneaza in interiorul fiecarui
element, rezultand apa in zona catodului. Pila de combustie asigura conversia energiei chimice din
procesul de oxidare, cunoscut si sub denumirea de "combustie rece” direct in energie electrica. Gazul
rezidual al acestei reactii consta in vapori de apa cat se poate de curati. Mai multe asemenea elemente
pot genera impreuna suficienta energie pentru a pune in miscare un vehicul. Pila de combustie este
alimentata folosindu-se un rezervor cu hidrogen si o priza de aer externa. Interesul esenţial pentru
aceasta pila este determinat de construcţia sa simpla si compacta, ca urmare a asamblării solide a celor
doi electrozi catalitici pe membrana (grosimea unei celule este de ordinul a 3÷5 mm), precum si de
densitatea de putere ridicata (> 200 W/kg). Principiul de functionare al unei pile de combustie cu
hidrogen (PEMFC) este foarte simplu: o membrana electrolit (de obicei Nafion™) este inconjurata de
doua membrane-electrozi, acest ansamblu purtand numele de MEA-membrane electrolit assembly.

Membrana electrolitică are un rol foarte important; astfel, ea este zona în care au loc reacţiile de
ionizare şi deionizare, permite trecerea ionilor de la anod la catod şi separă fizic substanţele din pilă.
Intre electrozi (anod si catod) si membrana electrolit se afla catalizoare de platina depuse la nivel de
nanometri (3-5 [nm]) pe un suport de grafit - particule

de grafit de 0,7 -1 [um]. Două folii sunt aplicate pe ambele părţi ale membranei formând straturile de
catalizator pentru anod si catod. Acesti doi electrozi sunt inconjurati la randul lor de zone de distribuire
a hidrogenului (pentru anod) si respectiv oxigenului (pentru catod). Funcţionarea pilei de combustie
constă în reacţia dintre hidrogen şi oxigen, în urma căreia rezultă energie electrică şi apă. O membrană
specială separă cele doua gaze şi impiedică astfel reacţia directă. Când hidrogenul se află în zona
anodică, un catalizator de platină facilitează separarea hidrogenului în electroni şi protoni (ioni de
hidrogen incarcati cu sarcini electrice pozitive). Astfel, la anod, atomii de hidrogen disociază catalitic în
electroni si protoni (ioni pozitivi H+) dupa următoarea reacţia: H2 = 2H+ + 2e- Funcţionarea celulei se
bazează pe deplasarea ionilor de hidrogen prin membrană, de la anod la catod, în timp ce electronii nu
sunt lăsaţi să treacă. Electronii liberi determina curentul printr-un circuitul exterior, iar protonii migrează
prin membrana-electrolit spre celăţalt electrod, catodul.
 Pila de combustie directă cu methanol
Pilele de combustie de tip DMFC folosesc drept combustibil principal metanolul amestecat cu abur si
distribuit direct la anod. Datorita faptului ca metanolul are o densitate energetica mai ridicata fata de
cea a hidrogenului, stocarea sa nu ridica probleme mari, iar o temperatura de funcţionare de 80130 °C o
face ideala pentru aplicatiile mobile. De asemenea metanolul poate fi transportat foatre usor folosind
infrastructura pentru transportul benzinelor, de exemplu, infrastructura deja existenta. Folosirea
directă a metanolului, fără a fi nevoie de un sistem de reformare, conduce la simplificarea construcţiei
pilelor, la un design compact şi în acelaşi timp la uşurinţă în exploatare [8]. Un alt avantaj al pilei
metanol / O2 este reprezentat de faptul că operează la temperaturi relativ scăzute, cu o tensiune
electromotoare de 1,21 V, comparabilă cu 1,24 V a pilei H2 / O2 [9].

În cazul DMFC, metanolul este oxidat la anod la potenţialul Ea = -0,02 V, conform reacţiei: CH3 OH + H2
O → CO2 + 6 H+ + 6 e- (1) În urma procesului de electrod, la anod sunt generaţi protoni, care sunt
transportaţi prin electrolitul polimer solid până la nivelul catodului, unde sunt implicaţi în procesul de
reducere a oxigenului: 3/2 O2 + 6 H+ + 6 e- → 3 H2 O Ec = 1,23 V (2) Ţinând cont de cele două reacţii
parţiale, în cazul în care considerăm că produşii finali sunt CO2 şi H2 O, reacţia globală este: CH3 OH +
3/2O2 → CO2 + 2H2 O E = 1,21 V (3)

Atingerea performanţelor maxime este împiedicată de câţiva factori limitativi, cei mai importanţi fiind:
activitatea electrocatalitică pentru reacţia de electrooxidare a metanolului, managementul gazelor la
nivelul anodului, difuzia metanolului prin membrană [10]. Cercetările experimentale din ultima
perioadă au evidenţiat faptul că pentru procesul de electrooxidare a metanolului aliajul PtRu prezintă
cea mai bună activitate catalitică (la o încărcare a pulberii metalice de circa 2 mg cm-2), dar costul
acestuia este ridicat [11]. Încercările de înlocuire a metalelor nobile cu nichel în pilele de combustie cu
metanol au întâmpinat două obstacole majore: nichelul nu este stabil în mediu acid, iar în mediu bazic
reacţia de oxidare a metanolului decurge cu obţinerea carbonatului, ceea ce implică operaţii anevoioase
de îndepărtare a acestuia [12].