ȘCOALA POSTLICEALĂ “PROF. DR. DOC.

ENESCU
LOGINUS” BOTOȘANI,
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL DE
FARMACIE

PROIECT DE ABSOLVIRE

ABSOLVENT:

COORDONATOR:

PROF:FARM: POPOVICI OANA

-PROMOȚIA 2014-
 ȘCOALA POSTLICEALĂ “PROF. DR. DOC. ENESCU
LOGINUS” BOTOȘANI,
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL DE
FARMACIE

FITOTERAPIA IN AFECTIUNILE CARDIACE

ABSOLVENT:

COORDONATOR:

PROF:FARM: POPOVICI OANA

-PROMOȚIA 2014-
 CUPRINS
INTRODUCERE...........................................................................................................................4

I.ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR...................................5

I.1. Anatomia aparatului cardiovascular..........................................................................................5

I.2.Fiziologia aparatului cardiovascular...........................................................................................8

I.3.Noțiuni de semiologie ................................................................................................................9

II. PATOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR..........................................................12

III.ANATOMIA PLANTELOR CU ACȚIUNE ASUPRA CORDULUI.....................................25

IV.COMPOZIȚIA CHIMICĂ ȘI ACȚIUNILE TERAPEUTICE ALE PLANTELOR CU

ACȚIUNE ASUPRA CORDULUI..............................................................................................32

V. PRODUSE FARMACEUTICE...............................................................................................37

5.1.Produse farmaceutice pe bază de cireș....................................................................................37

5.2.Produse farmaceutice pe bază de degețel lânos.......................................................................38

5.3 Produse farmaceutice pe bază de degețel roșu.........................................................................41

5.4. Produse farmaceutice pe bază de lăcrămioară.......................................................................42

5.5. Produse farmaceutice pe bază de păducel..............................................................................42

5.6.Produse farmaceutice pe bază de matase de porumb...............................................................46

5.7. Produse farmaceutice pe bază de rușcuță de primăvară........................................................47

CONCLUZIE................................................................................................................................48

3
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................49

INTRODUCERE
De-a lungul secolelor, diferite civilizatii au folosit plante in scopul vindecarii.
Cunoasterea progresiva si recunoasterea valorii ecologice au transformat aceste plante intr-un
solid suport al medicinei traditionale.Primele scrieri despre plante sunt datate din vremea
asirienilor, babilonienilor si fenicienilor si ele reprezinta o sinteza a cunostintelor acelor vremuri
despre proprietatile curative ale plantelor.

Incepand cu anul 3000 i.H. pana in zilele noastre exista numeroase referiri si scrieri
precum faimosul papirus egiptean din Ebers, scris in timpul Dinastiei Tebas a XVIII-a (1550
d.H.) care contine numeroase preparate medicinale pe baza de plante.Homer, in una din lucrarile
sale, lauda principiile curative ale plantelor din Egipt. Intr-una din povestiri, prezinta cum Elena
toarna intr-un bol un suc stimulant pe care il da lui Telemac sa il bea, dezolat de amintirea tatalui
sau. Drogul este descris astfel incat se poate recunoaste cu usurinta sucul de mac, planta din care
este obtinut opiumul."Sedimentul de bere" era utilizat de doctorii egipteni in tratarea multor boli.
Acest sediment era folosit ca modalitate de a amesteca plantele sub forma de pudra care trebuiau
ingerate, pentru ca flora egipteana era foarte bogata in plante aromatice si medicinale. Si nu a
mai durat mult pana cand acest sediment egiptean a inceput sa fie folosit ca drojdie de bere, in
mod constant, pentru tratarea bolilor difestive si ca depurativ.Odata cu sosirea Imperiului
Roman, s-au remarcat o serie de medici ilustrii printre care Celso, Andromaco, Escribonito,
Plinio precum si unul dintre cei mai cunoscuti specialisti in plante medicinale, Dioscorides.
Medic si chirurg in timpul domniei lui Nero (50-75) se spune ca este fondatorul medicinei ca
stiinta, si cel mai bun dintre botanisti; incepand din secolul XVIII lucrarile sale reprezinta baza
pentru studiul Botanicii medicale.In 1498 a fost publicata prima editie a lucrarii "Farmacopee si
Botanica", care a ramas pana in prezent cea mai de pret lucrare pentru medici, farmacisti ori
vraci.Printre alte relatari ciudate, se stie ca, de exemplu Cleopatra folosea aloe pentru a-si spori
frumusetea, iar astazi aloea se foloseste ca tratament pentru arsurile suferite in urma radiatiilor
solare.Prima carte importanta despre proprietatile medicale ale plantelor a fost "Despre stiinta
medicala", in anul 50 d.H., si este consultata chiar si in zilele noastre. Mai tarziu, in secolul XI,
manastirile au preluat acesta stiinta, devenind experti importanti in botanica.Prepararea
uleiurilor, siropurilor si unguientelor din extracte de plante medicinale s-a facut cu precadere pe
toata perioada Evului Mediu, cand s-a pus piatra de temelie a farmacopeei universale.

In perioada renasterii, alchimistii, astrologii si medicii stiau de plantele halucinogene si le

consumau. In lucrarea lui Giambattista Della Porta, scrisa in 1578, deja este descris modul de
preparare si administrare a drogurilor care pot stimula psihicul.In secolul XVIII in Spania incepe
comercializarea plantelor medicinale ca remedii unice. La sfarsitul secolului XIX si inceputul
secolului XX, datorita dezvoltarii stiintei, au inceput sa fie izolate si sintetizate in laborator

4
principiile active ale plantelor, luand avant medicina bazata pe sinteza in detrimentul remediilor
naturale.Medicamentele de sinteza sunt foarte utile in cazuri de urgenta sau in momentul cand
este nevoie de o anumita cantitate de principii active, dar au multe efecte negative, de aceea sunt
de preferat remediile naturiste, care sunt foarte bine tolerate, nu au efecte secundare si pentru ca
au o arie raspandita de actiune sunt usor de administrat.In ciuda secolelor de traditie, fitoterapia a
evoluat si si-a dobandit prestigiul si eficacitatea abia in ultima perioada, devenind din ce in ce
mai aproape de normele medicinei moderne.

Ca rezultat, in prezent, se cunosc mult mai bine proprietatile medicinale ale plantelor,
fiind descifrate secretele principiilor lor active si, astfel, cunoscandu-se mult mai precis actiunea
lor.Ca urmare a informatiilor despre potentialul terapeutic existent in lumea plantelor, cercetarea
si obtinerea noilor preparate s-a dezvoltat cu ajutorul plantelor, in sensul selectarii sistematizate a
ingredientelor in laboratoare.

5
 CONCLUZIE

Așa cum am văzut în capitolele anterioare, cele mai cunosute plantele medicinale ce
contin principii active cu acțiune terapeutică asupra cordului sunt următorele:

 Cireș (Prunus avium, fam.Rosaceae) - utilizată în stimularea activitații cordului si ca

diuretic.
 Degețelul lânos (Digitalis lanata, familia Scrophulariaceae) - utilizată în tratamentul
insuficienței cardiace.
 Degețelul roșu (Digitalis purpurea, familia Scrophulariaceae) utilizată în tratamentul
insuficienței cardiace.
 Lăcrămioara (Convallaria majalis, familia Liliaceae) - utilizată în în pauzele
digitalice, precum și în tulburări nervoase cardiace, scleroza coronarină, insuficiența
aortică și mitarală, în infarct de miocard.
 Păducel (Crataegus monogyna , Fam. Rosaceae)- utilizată în cardiopatie ischemică și
insuficiență cardiacă.
 Porumb (Zea Mays, Fam. Poaceae) – utilizată în stimularea activității cardiace și
ca diuretic.

 Lista plantelor ce contin principii active cu acțiune asupra cordului poate continua, în
doze terapeutice orice planta poate fi medicament , în doze mari poate fi toxica sau letala.
Medicina beneficiaza astazi de un numar enorm de medicamente, majoritatea fiind
obtinute prin sinteză chimică, iar altele din plante medicinale, fiind descoperite de milenii sau de
secole.
Plantele prezentate in aceasta lucrare conțin principii active cu eficienta terapeutica in
tratarea diverselor afecțiuni necesare mentinerii starii optime de sanatate.

6
 BIBLIOGRAFIE

1. V. Papilian, Anatomia omului- Volumul II: Splanhnologia, Copyright 1993, 1998, 2001, 2003,
EDITURA BIC ALL;

2. C. Borundel, MANUAL DE MEDICINĂ INTERNĂ PENTRU CADRE MEDII, Ediția a II-a,

EDITURA MEDICALĂ- BUCUREȘTI, 1979;

3. D. Pop, ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA OMULUI, Editura Stadi Form, 2005;

4. A. Aredelean, I. Roșu, C. Istrate, ATLAS DE ANATOMIE MIC, Editura CORINT-

BUCUREȘTI;

5. Prof. Dr. I. Haulică, FIZIOLOGIE UMANĂ, EDITURA MEDICALĂ- BUCUREȘTI, 1989;

6. V. O. Pușcanu, TRATAMENT NATURIST INTEGRAL, Editura Moldova, Iași, 1994;

7. A. Speranța, INCURSIUNE ÎN MEDICINA NATURISTĂ, Editura Polirom, Iași, 1998;

8. Farm. C. Constatinescu și ing. A. Agopian, PLANTE MEDICINALE DIN FLORA

SPONTANĂ, București, 1962;

9. Dr. farm. O. Bojor, biolog M. Alexan, PLANTELE MEDICINALE ȘI AROMATICE DE LA

A LA Z, Ediția a II-a, București, 1993;

10. Dr. V. Faur, Prof. Dr. M. Goian, PLANTELE ȘI SĂNĂTATEA, Editura- Dacia Europa
Nova- Lugoj, 1996;

11.I. Ciulei,E. Grigorescu,U. Stanescu, PLANTE MEDICINALE FITOCHIMIE ȘI

FITOTERAPIE,Vol I,Vol II,Editura Medicala, 1993.

7
8