Tipul de Vegetatia Fauna Solurile Interventia Localizarea

mediu antropica
Clima

Zona Tipul de Caracteristici ale Formatiuni Exemple Adaptari ale Exempl Adaptari ale Matematica Geografica
clima climei vegetale plantelor e animalelor
de
clima

Mediul Zo Clim Temperatura Vegeta Specii Apar și Faun Condițiile Soluril Schimbăril Între 0- Reprezentat pe
pădurilor na a medie anuală ția este le de diferenție a se climatice e sunt e sunt mult 5° suprafețe extinse în
ecuatoria cal ecuat variază între luxuria plamie ri rema favorabile din lateritic mai latitudi America de sud
le dă orială 24-26°C, ntă, cu ri regionale rcă această zonă e(roșii) profunde ne (bazinul
precipitațiile arbori (palmi determin printr extrem de , lipsite în regiunile nordică Amazonului, Podișul
medii anuale înalți erul de ate de -o caldă și de de țărm, și Guyanelor, nordul
depășesc de cocos, moduri variet umedă permit fertilita unde exista sudică; Podișului Braziliei),
2000mm/an, circa palmie diferite ate existența unei te(sărac amenajări Africa (bazinul
amplitudinea 40m, rul de de de mari e în portuare, fluviului Congo,
termică este stratifi ulei), îmbinare maim diversități de humus) apoi în litoralul Golfului
redusă nu bat cați în arbore a uțe, animale. Cele spațiul Guineii, estul ins.
vânturi fiind trei le de relațiilor păsăr mai multe marilor Madagascar), Asia
zona calmelor etaje, cacao, dintre i viu (șerpi, insecte orașe și în (arhipelagul malaez,
ecuatoriale. sub arbore elemente color , maimuțe, flu lungul indonezian;
care se le de le ate, turi, păsări marilor
află un cafea, mediului. șerpi, viu colorate ) artere de
strat de arbore În munții șopâr trăiesc în comunicați
arbuști le de din zona le . coroana e (de
și cauciu ecuatoria arborilor exemplu,
ierburi c, lă, unde unde găsesc o Transamaz
la mahon se hrană onianul).
periferi ul, depășesc abundentă. Mineralele
e. În acaju. 1000 m amintite în
interior altitudine compoziția
ul , se solului,
păduril modifică sunt
or și parametri extrase,
între i constituind
straturi climatici minereuri
cresc fapt ce cu valoare
liane și determin industriala,
plante ăo exemplu
epifite. scădere a bauxita,
Arborii speciilor principalul
nu-și și minereu de
pierd înălțimii aluminiu
frunzel arborilor, este
e decât iar la exploatat
treptat peste pe coasta
și cresc 3500 m Guyanei –
tot în locul America
timpul pajiștilor de Sud.
anului. cu tufe Intervenția
înalte se omului a
instaleaz făcut că
ă pajiștile acest
cu ierburi mediu să-și
scunde, restrângă
urmate mult
odată cu arealul
creșterea într-o serie
altitudini de regiuni
i de sud-
stâncării, americane
mușchi, (în Brazilia
licheni și indeosebi),
chiar africane
ghețari la (R. D.
peste Congo,
5000m. Nigeria
Modifică s.a.),
ri locale asiatice
de mediu (Indonezia,
apar și pe Filipine,
versanții India s.a.).
masivelo În locul
r pădurilor
montane defrișate s-
cu au extins
orientări culturile
diferite agricole,
în funcție îndeosebi
de plantații de
circulația arbori
maselor tropicali
de aer (de cafea,
sau la de cacao,
gurile de de vanilie
vărsare a s.a.), dar în
fluviilor. unele
cazuri s-au
instalat
fenomene
că

degra¬dare
a
terenurilor
prin
 lateritizare,
eroziune
etc.

Mediul Zo Clim Temperatura Apar Păduril Arborii cei Se Pădurile În aceste Condițiile Între 0- Predominant în Asia
pădurilor na a medie anuală formațiu e mai înalţi remar musonice condiții climatice și 5° de sud și de sud-est,
variază între 20- ni musoni nu că prin sunt solurile de relief sunt
musonic cal muso latitudi în arii cu influențe
25°C, vegetale ce sunt depăşesc : populate de vor avea favorabile
e dă nică precipitațiile care mai 35 m mamif acumulăr extinderii ne musonice apar și în:
maimute
medii anuale diferă în deschis înălţime. ere (giboni, i bogate habitatului și nordică estul Mexicului,
1500 mm/an, bat funcție e, mici macaci), de oxizi activităților și Antilele Mari și
musonii: de arborii Luminozita arbori de fier, umane. sudică; Florida, estul
elefanti
musonul de vară cantitate au tea mai cole, aluminiu Impactul
indieni, tigri, Braziliei, estul
este un vânt cald a de înălțimi mare feline, , sau de antropic
pantere, ins.Madagascar,
și bogat în precipita de 15- permite șerpi. argilă, cu durează de
serpi, nordul Australiei.
precipitații, iar ții și de 35m, dezvoltarea un grad mii de ani ,
musonul de durata sunt soparle, scăzut de pe arii întinse
unui strat
iarnă este un anotimp formate inferior de veverite fertilitate formațiunile
vânt rece și ului din: arbori mici zburătoare și . Nivelul vegetale
uscat. secetos, santal, şi arbuşti diferite specii hidrologi
aparând tek, denşi ce de păsări. c al au fost
astfel abanos, alcătuiesc râurilor înlăturate
diferenți mahon, jungla. este prin defrișări
eri bambus influența și incendieri
regional , Arborii au t de datorită
e: palmier trunchiuri regimul densității
ul de masive, cu precipita ridicate a
zahăr, inele de țiilor, pe populației,
arborele creştere şi cele necesarului
de scoarţa două de produse
scorțișo aspră. sezoane vegetale, de
ară, înregistr terenuri
arborele ându-se pentru
pagodel debite agricultură,
or etc. foarte așezări, căi
mari în de
 anotimp comunicație.
ul ploios
cu
revărsări
și
inundații
, și
debite
foarte
mici în
anotimp
ul
secetos.

Mediul Zo Clim Temperatura În Este În Se În funcție de Soluril Presiunea Între 5- Reprezentat pe

de na a medie anuală savana format America rema condițiile e sunt antropică 12° suprafețe extinse în
savană cal subec variază între african ă din de sud rcă existente în lateritic este relativ latitudi Africa, America
dă uatori 20-28°C, ă ierburi savana prin cele două e, în mare și în ne centrală și de sud,
ală precipitațiile domin înalte are ierbi anotimpuri anotim aceste nordică Podișul
medii anuale ă care în denumiri vore: ale anului, pul regiuni, și sudic Deccan(India), nord-
sunt cuprinse baobab anoti regionale giraf viața secetos mai ales în estul Australiei.
între 500- ul care mpul campos e, animalelor se centrele de
1500mm/an, are un seceto limpos( s antilo din savană se formea exploatări
vânturi: corona s se trat pe, desfășoară în ză de
alizeele și ment autoap ierbos zebre mod diferit. cruste minereuri,
calmele format rind, scund, , În anotimpul ferugin rezultând,
ecuatoriale. din rar lipsit de carni secetos, oase pe spatii
crengi apar arbori), vore: dispariția sau variate,
groase, arbori campos ghep ierburilor calcaro peisaje
atinge scunzi cerrados( arzi, determină ase antropizate
înălțim , ierburi de lei, migrarea . În plus,
i de reziste 1-2m, cu leopa unor păsări și  regiunile
25m și nți la puțini rzi, mamifere spr de savana
o secetă, arbori și hiene e locurile care n-au
circum cu arbuști), , în unde își pot fost
ferință frunze llanos în ape găsi hrana. În transforma
de mici Venezuel trăies anotimpul te în
până la sub a ( cu c ploios, terenuri
50m. formă ierburi croco bogăția ara¬bile
Dintre de înalte, dili și ierburilor constituie
ierburi spini, fără hipop oferă hrana în prezent
sunt corona arbori). otami îmbelșugată domeniul
prezent mentu În . numeroaselor creșterii
e: iarba l este Australia mamifere extensive a
elefanț aplatiz sunt erbivore animalelor,
ilor, at, are savane (girafe, zebre,  în multe
impera formă cu antilope). tari
ta. de eucalipți africane,
umbre și sud-
În lă(acc palmieri. americane
lungul acia). și asiatice.
râurilo Savana În multe
r cu este locuri
umeze prezentă savanele
ală tot și în sunt
timpul munții distruse
anului zonelor prin
apar calde incendiere
păduril între pentru
e 2000- obținerea
galerii. 3000m. terenurilor
În pentru
funcție culturi și
de pășunat,
ceea ce
înălțim contribuie
ea la creșterea
ierburil conținutulu
or și i de CO2 și
specia particule în
arborel atmosfera
ui sau și la
a accentuare
tufișuri a efectului
lor de
domin sera.Prin
ante se dispariția
disting florei
următo datorita
arele pășunatulu
tipuri i excesiv și
de secetelor,
savane marea
: parte a
Sahelului
- (zona de
savana trecere,
cu circa 300-
ierburi 500 km
înalte lățime,
1,5- intre
3,5m și savana și
cu deserturile
baobab nord
i, africane,
- cu
vegetație
 savana ierboasa și
cu precipitații
ierburi de 200-600
scunde mm) a
1-1,5m devenit un
și cu teritoriu
accacii semideșerti
, c sau chiar
desert.
-
savana
cu
palmie
ri sau
cu
bambu
și,

-
savana
cu
tufișuri
.

Mediul Zo Clim Precipitațiile Trecer Veget Vegetația Faun Deșerturile su Soluril Presiunea Între Reprezentat pe
deșerturi na a reduse și ea de ația este a este nt regiunile e sunt antropică 15-25° suprafețe extinse în
lor cal tropic evaporarea la aproap săracă , repre cele mai scheleti exercitată latitudi Africa, Asia,
tropicale dă al- intensă savană e în unele zenta uscate de pe ce, asupra ne America de sud,
uscat determină la lipseșt depresiu tă de: Pământ. cenușii, ținuturilor nordică centrul și estul
ă apariția văilor deșert e, este ni scorp Multe nisipoa semiaride și sudic Australiei
seci, relieful se reprez acumular ioni, animale se se, extrem de
specific este realize entată ea de insec adăpostesc în sărace fragile, se
reprezentat ază de săruri te, timpul zilei și în datorează
de: erguri, prin plante rezultate șacali ies la căderea humus, creșterii
hamade, interm epifite din , nopții în cu mari demografic
munți cu ediul și evaporar drom căutarea cantităț e rapide. În
versanți stepelo xerofit ea apei a aderi hranei. Ele i de ținuturile
abrupți la r calde e cu determin (Afri sunt capabile săruri. semiaride
poalele cărora care rădăci at ca); să trăiesc
sunt cuprin ni dezvoltar supraviețuias peste 600
acumulări de d profun ea unor că cu foarte de
grohotișuri. formați de și cruste de puțină apă. milioane
Vânturile uni ciclu culoare De de oameni,
puternice ierboas vegeta albă, exemplu, căm a căror
generează e tiv verzuie ila poate să existenta
furtuni de scunde scurt. sau gri. nu bea apă este
nisip . În săptămâni amenințată
violente, care oaze - mediul întregi, permanent
transportă In se de pentru că o de
particule fine funcție dezvol semideșe înmagazineaz înaintarea
pe distanțe de tă rt cu ă în cantitate deserturilo
foarte mari. diferen curma precipitaț mare în r cu viteze
țierile li, ii de 300 stomacul ei care pot să
climati palmie mm/an, buretos. atingă mai
c ri,lean ploile au mulți
region dru, caracter kilometri
ale și smoch mai pe an.
de ini. regulat, Deșerturile
impact vegetația sunt puțin
ul este propice și
antropi formată vieții, și
c se din activității
diferen ierburi, umane, cu
țiază arbuști și excepția
următo plante oazelor. În
arele suculente acestea
tipuri (brusa cu populația
de accacii practica
medii: din agricultura
nordul irigata pe
- Saharei, mici
mediul brusa cu parcele
deșertu cactacee (legume,
rilor din bumbac,
propriu Mexic, pomi
-zise, catinga fructiferi).
cu în Faptul că
precipi Brazilia), adăpostesc
tații în subsolul
sub - mediul lor o serie
150m montan de bogații
m/an din minerale,
care regiunile cum sunt
cad în deșertice, hidrocarbu
aversă, prezent rile în
cu la peste Sahara și
dune 2000m, în
de precipitaț pustiurile
nisip ii reduse din
de sub Peninsula
mari 200mm/a Arabia,
dimens n, minereuril
iuni și vegetația e neferoase
câmpu este din
ri de reprezent desertul
 pietre. ată de Atacama,
ierburi și minereuril
pe e de fier și
alocuri aurul din
de deserturile
arbuști, australiene,
diamantele
- mediul din
cu apă desertul
din oaze , Namib s.a.
favorabil a favorizat
așezărilo apariția
r unor
omenești așezări
, umane.
culturilor
de
smochini
, curmali,
leandri,
fistic,
aici
există și
exploatăr
i de
resurse.

Mediul Zo Clim O Vegeta În Diferenți Faun Este Soluril Impactul 30-40° Prezent în jurul Mării
meditera na a particularitate ția din mare eri a se caracterizată e de tip antropic: latitudi Mediterane, în Pen.
nean te medit specifică jurul parte regionale rema prin terra mediul ne California, partea
mp erane acestui mediu Mării pădure rcă temperaturi mediterane nordică centrală a statului
era ană constă în Medite aa : printr ridicate și rossa; an a fost și și Chile, în sudul
tă alternarea rane fost -o numeroase este sudică; extrem al Africii, în
anotimpului constă defrișa -păduri variet animale sunt propice sud-vestul și
de vară , cald în tă , meditera ate adaptate la activitățilo extremitatea sudică a
și uscat cu arbori fiind neene de activitatea r antropice Australiei.
anotimpul de veșnic înlocu xerofite speci nocturnă având
iarnă , blând verzi ită cu sempervi i: (păsări, viezu repercusiu La acestea se adaugă
și umed; ce tufișur rescente șacal, ri, hiene, lilie ni în ariile subtropicale
alterne i formate mufl ci), alcătuirea musonice localizate
Temperatura ază cu xerofit din: on, adăpostindu- și structura în sud-estul Americii
medie anuală arbori e stejarul mago se în timpul mediului de nord, sud-estul
variază între cu numit verde, t, zilei. Altele natural. S- Chinei și estul
15-17°C, frunze e: stejarul viper rezistă însă la au Australiei.
precipitațiile căzăto de plută, a cu căldură, înregistrat:
medii anuale are. - pinul de corn, căutându-și tăierea
sunt cuprinse maqui Alep, broas hrană ziua. abuzivă a
între 500- s în cedrul de ca pădurilor,
1000mm/an, Corsic Liban, țesto însoțită de
anotimpurile a, măslini asă, accelerarea
de tranziție format sălbatici , scorp proceselor
sunt scurte e din: arbuști și ioni, de
Din munți se mirt, tufișuri insec eroziune ce
dezvoltă leandr ce te . au dus la
vânturi locale u, cuprind: degradarea
care laur, mirt, solurilor;
antrenează rozma laur, impunerea
aer rin, palmieri unor medii
rece( Mistralu măslin pitici, intens
l în Franța, sălbati rozmarin, antropizate
Bora în c levănțică, atât în
Croația), sau cimbrișor cadrul
aer -
așezărilor
cald( Santa gariga -păduri urbane
Ana în în meditera mari, cât și
Chile). sudul neene cu în lungul
Franțe frunze litoralului
Clima i, căzătoare oceanic
subtropicală format formate sau
cu ploi de e din: din: maritim; în
vară rozma stejar afara
(musonică) se rin, pufos, instalațiilor
caracterizeaz palmie mojdrean și a
ă prin veri ri , stejarul amenajăril
ploioase ( bat pitici, balcanic or
vânturile stejar și portuare,
musonice și de arbuști: se afla o
alizeele cârmâ liliac rețea de
dinspre z sălbatic, stațiuni
ocean), ierni alun turistice și
secetoase - turcesc, balneomari
(mase de aer frigan cârpinița, time cu
continental). a în dotări,
Grecia - păduri porturi și
, musonice infrastruct
format sempervi ura ce
e din: rescente modifica
stejari formate mult,
și din: caracteristi
palmie palmieri, cile inițiale
ri magnolia ale
pitici, , stejarul țărmului.
levănți de
că, Virginia,
cimbri
 șor eucalipt

- - păduri
tomill musonice
ares în cu frunze
Spania căzătoare
maqui formate
s( din:
stejari,
fagi,
frasini.

Mediul Zo Clim Prezintă patru Specifi Păduri Diferenți Faun Clima Reliefu Impactul Predom Vestul Europei estul
pădurilor na a anotimpuri ca este le de eri a se combinata cu l antropic: ină în Americii de nord,
de te temp bine cea de foioas regionale rema factorii locali păstrea mediile emisfer estul Asiei, parțial în
foioase mp erat diferențiate, frunze e își rcă (relieful) ză naturale a America de sud.
și de era ocean precipitațiile căzăto pierd - Mediul prin: conduce la o depozit ale nordică,
amestec tă ică cad uniform are in frunze pădurilor cerb, adaptare a e câmpiilor între 40
pe tot anotim le în de mistr perigla și – 60°
parcursul pul sezon foioase eț, vietuitoarelor ciare dealurilor latitudi
anului. rece, ul din dihor de unde pe care au fost în ne
domin rece, climatul , jder, rezulta o s-au transforma nordică
temperatura ată de sunt oceanic, pisic diversificare format te în medii ;
medie anuală stejar format ce ă regionala a solurile de culturi
variază între și fag. e din: cuprind : sălba faunei. . agricole,
10-12°C, Bogăți stejar, păduri tică, Scurger portuare,
precipitațiile mai dese Clima
a fag, pârș, combinata cu ea industriale,
medii anuale speciil meste și mai casto râurilor de așezări
sunt cuprinse înalte factorii locali
or este acăn, r, (relieful) se va de diferite
între 550- cu arțar, lup, caracte tipuri. În
1200 mm/an, - Mediul conduce la o
mult frasin, pădurilor vulpe riza cea mai
bat vânturile mai ulm,ca de . adaptare a prin mare parte
de vest. În mare d rpen. foioase debite pădurile de
estul Asiei ecât in În din În vietuitoarelor ridicate foioase au
clima este mediul Ameri climatul anoti de unde primăv fost
dependentă boreal, ca de continent mpul rezulta o ara în defrișate,
de circulația cauza Nord al de diversificare Europa locul lor
maselor de fiind a întâlni iarnă regionala a , vara fiind luat
aer dinspre mestec m: - Mediul unele faunei. în Asia. de
ocean care ul stejaru pădurilor speci plantații,
de i Clima Soluril
aduc vara impus l alb, combinata cu pajiști și
precipitații de stejaru amestec migr e sunt terenuri
ează factorii locali brune
bogate. oscilați l (relieful) agricole.
ile negru, sau de
hiber conduce la o pădure, În munți,
climati arțarul adaptare a
ce de nează brune- activitățile
cuatern zahăr. . vietuitoarelor acide turistice,
are. de unde bogate căile de
Formaț rezulta o în comunicați
iunile diversificare elemen e și
vegetal regionala a te așezările
e faunei. mineral (de
prezint e și exemplu în
Lupul este organic Franța,
ăo
prezent în e Scoția,
stratifi
întreaga proveni S.U.A.,
care
emisfera te din Canada,
comple
nordică, descom etc.)
xă in
adaptându-se punere introduc o
care se
cu succes la a nota de
pot
cele mai litierei antropizare
deoseb
diferite pădurii. , dar
i arbori
condiții de aceasta
înalți,a
 rbuștii trai.Pentru a este
și se descurca în subordonat
stratul aceste a
inferio condiții menținerii
r. diverse, lupul echilibrelo
a fost nevoit r naturale.
să învețe să Se adaugă
vâneze cele multe
mai diferite teritorii
varietăți. supuse
ocrotirii
sub forma
de
rezervații
și parcuri.

Mediul Zo Clim O Ciclul Veget Zona de Faun Caracteristic Soluril Impactul Între În interiorul
de stepă na a particularitate vegetal ația stepă a este acestui mediu e sunt antropic: 40-60° continentelor, este
și te temp specifică trece este ocupă repre este vulpea fertile, Unele latitudi reprezentat pe
silvostep mp erat acestui mediu prin ierboa regiunile zenta cu urechi de cernozi modificări ne suprafețe extinse în
ă era conti constă în două să de tă de liliac, un omuri. ale nordică estul Europei,
tă nenta poziționarea diminu alcătui campie și rozăt mamifer Către condițiilor și America de nord și
lă la distanțe ări tă din dealuri oare: interesant din zonele de mediu sudică; de sud, Asia, sudul
mai mari față :vara specii joase hârci sudul Africii aride se produc Africii, Noua
de oceane, este de unde og, care are solul mai întăi Zeelandă.
fapt ce influen grami rocile popâ urechi devine prin
determină o țat de nee sediment ndău, remarcabil de brun- exploatăril
influență mai secetă, xerofit are sunt vulpe mari. roșcat e intense
redusă a iar e bine a de Termitele din de masa
maselor de iarna (stepa mărunțite preri constituie una cauza lemnoasă,
 aer oceanice, de euroas . Stepa e, dintre acumul combustibi
îndeosebi temper iatică, fiind o șoare speciile cele ării de li sau
unde se aturile pampa zonă care cele mai carbon minereuri,
interpun scăzute sul prin de interesante de ați. iar apoi
lanțuri . argent definiţie câmp furnici, prin
montane : inian, este și prezente in extinderea
Carpați, preria lipsită de păsăr aceasta zona. suprafețelo
Caucaz, Ural, nord- arbori, în i: În Asia de r cu pășuni
Cordilieri. americ condiţiile dropi Est, și unele
ană), schimbăr a, componentă terenuri
Temperatura pe ilor prepe și ea a agricole.
medie anuală alocur climatice lița, regiunii Acestea
variază între i actuale, potâr biogeografice sunt
5-10°C, presăr este cea niche palearctice, concentrat
precipitațiile ată cu mai a. fauna este e în sud,
medii anuale arbuști expusă originală, cu unde
sunt cuprinse . fenomen tigrii alaturi de
între 450- ul de siberieni, areale de
500mm/an, deşertific ursul panda mediu
secetele sunt are. uriaș (în antropizat
frecvente, bat Arbuștii munții din exista și
vânturile de sunt rari, estul parcuri
vest. dominân Tibetului). naționale.
Temperaturil d iarba.
e sunt ridicate
vara și
coborâte
iarna.

Mediul Zo Clima O La Veget Coniferel Faun Animalele Soluril Intervenția 50-60° Ocupă suprafețe
pădurilo na temp particularitate latitudi ația- e sunt a este din pădurile e sunt antropică latitudi extinse în emisfera
r de te erat specifică ni mai este arbori repre de conifere podzoli din taigaua ne nordică, nordul
conifere( mp rece acestui mediu mici format înalți, cu zenta sunt în ce cu siberiană și nordică continentul nord-
Taigaua) era constă în întâlni ă din trunchiul tă de: general aciditat pădurea de ; american, nordul
tă faptul că m păduri drept, ursul mamifere. e conifere Europei și Asiei.
constituie pădure cu fară brun Unele dintre ridicată canadiană
fâșii de a de arbori ramificaț , râs, ele au blănuri , constă în
trecere spre ameste veșnic ii, cu pisic prețioase. Urs îngheța exploatări
regiunile c (cu verzi, frunze a ul este unul te forestiere,
subpolare. foioase alcătui mici, sălba dintre (perma de
). te din: aciculare, tică, acestea. Cel frost). combustibi
Temperatura molid acoperite herm mai mare urs l și
medie anuală și pin cu ceară. elina trăiește în minereuri,
variază între în Ele nu își , America de în
5-10°C, sunt Europ pierd zibeli Nord și se extinderea
frecvente a, frunzele na, în numește suprafețelo
mase de aer brad, toamna, conti ursul Grizzly.  r ocupate
reci arctice și zâmbr de la nentu Cerbul, este de pășuni
polare. Iernile u și aceasta l un alt și pe
sunt lungi, cu zadă regulă nord- reprezentant alocuri de
temperaturi în abătându ameri al pădurilor terenuri
negative ce Siberi -se can de conifere și agricole.
pot coborâ a, doar laric întâln este la fel un
sub - 30°C, molid, ele. im: mamifer.
zăpezile sunt pin, Coniferel ursul Ciuta, își
abundente, tuia, e au fibre Grizz naște puii vii
verile sunt bradul rășinoase ly, și îi hrănește
scurte cu Dougl ce permit casto cu lapte.
temperaturi as în clătinare rul, Căprioara,
de până la S.U.A a și raton naște numai
20°C. . și îndoirea ul un pui.
Canad lor; astfel
rezistă
 a. vânturilo
r
puternice
.
Ramurile
lor sunt
aplecate
permițân
d zăpezii
să cadă
pentru a
nu le
îngreuna.

Mediul Zo Clima O Difere Este Condițiil Faun Zona de Soluril Impact Între Prezent în
de na subp particularitate nțieri discon e a este tundră este e de antropic: 60-70° extremitățile nordice
tundră rec olară specifică region tinuă specifice repre slab populată. tundră, așezările latitudi ale continentelor
e acestui mediu ale: format (perioadă zenta Rozătoarele se sunt mai ne :Europa, Asia și
constă în ă din: scurtă de tă de: mici și câteva înmlășt puține, nordică America de nord,
ierni lungi și Se ierburi vegetație,  vulpe feluri de inează concentran și sudul Amercii de
veri scurte. contur , vânturi, î a păsări trăiesc în du-se fie în sudică; sud, insulele din jurul
ează mușch ngheț per polar în tunelele timpul regiuni cu Antarcticii.
temperatura trei i, en, soluri ă, făcute în dezgheț resurse de
medie anuală fâșii de licheni reci și iepur zăpadă, ului , subsol
variază între tundră: , suprasatu ele hrănindu-se nu pot (petrol în
5-10°C, arbuști rate polar, cu mușchi și l fi Alaska,
precipitațiile -
medii anuale tundra ( mest cu apă), boul icheni - valorifi cărbuni și

sunt reduse, sărăcăc eceni au mosc plantele cate minereuri

ioasă pitici, determin at, specifice agricol; în
sub
400mm/an, format salcie at reni, tundrei. Eurasia),
anotimpul de ă din: pitică) la plante  ursul fie în cele
iarnă este mușchi adapta apariția polar. unde
foarte rece cu , te unor Vara pajiștile au
temperaturi licheni vântul adaptări soses o
sub - 30°C. ( stepa ui caracteris c dezvoltare
Vânturile rece) putern tice. păsăr mai mare,
sunt intense ic și Tundra ile permițând
,în anotimpul - gerulu este migr creșterea
de vară se tundra i. formată atoar animalelor.
înregistrează cu din e. În Ca urmare,
temperaturi arbuști plante cu arhip caracteristi
de până la format înălțimi elagu cile
10°C , iar ă: reduse rile mediului
zăpezile se mestea (arborii sudic natural se
topesc parțial. căn lipsesc e păstrează,i
pitic, complet), întâln nfluentele
afin, de obicei im antropice
merișo perene, speci fiind
r cu sistem i de limitate.
- radicular  pingu Peisajul
silvotu superfici in. taigalei,
ndra al. multa
:când vreme
ierburil aproape
e intact, este
tundrei din ce în ce
alterne mai mult
ază cu modificat
pâlcuri de om, la
le de exploatare
conifer a lemnului
adaugandu
e; -se
extracția
unor
resurse
minerale:
cărbuni
(bazinele
Peciora,
Tunguska
și altele în
Siberia),
petrol (în
bazinul
fluviului
Obi din
Siberia, în
provincia
canadiana
Manitoba,
în statul
Alaska din
S.U.A.),
minereu de
fier (în
Siberia, în
Laponia, în
Peninsula
Labrador),
aur
(Siberia,
Alaska).
Mediul Zo Climă Predomină Apele Veget Comunit Faun Viața animală Soluril Intervenția Groenlanda, insulele
polar na polar calotele antarct ația atea vie a este din e antropică : Între din Oc. Arctic,
rec ă glaciare și ice este se repre Antarctida lipsesc. în zona 70-90° Antarctica .
e zăpezile suportă format adapteaz zenta este legată arctică latitudi
permanente. şi alte ă din: ă la tă de: direct de trăiesc ne
tipuri alge, condițiile balen mare, singura eschimoșii, nordică
temperaturi de bacteri e, sursă de ale căror
aspre și și
ce coboară vegetaţ i, foci, hrană fiind așezări
este sudică;
sub 50° C , ie. mușch pingu oferită de rurale se
vara pot reprezen
Buruie i, ine, apele reci, numesc
atinge 0°C, ni de licheni
tată de
mors inghetate, dar igluuri,
precipitațiile apă din , în mușchi, e. În foarte bogate laponii
sunt reduse. zonele apele licheni, anoti in plancton si care
Precipitaţiile de oceani alge și mpul pește pe migrează
sunt numai coastă ce se chiar de seama cărora către
sub formă de cresc dezvol plante vară , viețuiesc orașele
zăpadă care, pe şi în tă pitice. din pinguini, limitrofe
prin tasare, se jurul fitopla zona balenele, zonei și
transformă în insulel nctonu de elefantilor de iakuti, care
mase de or, l și tundr mare si au așezări
gheaţă ce aproap zoopla ă focilor. Pe bine
ating în e de nctonu sosec țărmaul definite.Lo
Antarctica şi contine l. : Antarctidei se cuitorii se
Groenlanda nt, dar reni, mai intâlnesc îndeletnice
grosimi de la nu pot boi însă câteva sc cu
câteva sute de apărea mosc insecte mici pescuitul,
metri la peste aici ați. și alte vânatul,
2 000 m. datorit animale de exploatare
Polul frigului ă gheţii dimensiuni a
se află lângă marine reduse. Unele petrolului,
Polul sud ce rade dintre acestea cărbunelui
unde ţărmuri pot trăi uraniului și
temperaturile le. În independent aurului
pot coborâ apele în mușchi și (Alaska,
până la reci ale lichieni, Rusia).
-92°C.Vântur oceanu altele își duc Așezările
ile au lui ce viața ca omenești
frecvență înconj paraziți pe sunt
ridicată , oară păsări și foci. puține, și
uneori Antarc doar în
depășesc 100 tica se ținuturile
km/oră, în găsesc arctice, în
centrul diferite Antarctica
Antarcticii tipuri exista mai
este o zonă de de alge multe
calm relative, ce stațiuni de
dar spre plutesc cercetări
periferie se pe o științifice
resimt perioa aparținând
ciclonii dă Rusiei,
antarctici. scurtă, S.U.A.,
atât cât Australiei,
să se Marii
înmulţ Britanii.
ească Peisajul
pe antropic s-
perioa a
da diversificat
anotim prin
pului apariția de
cald. baze
militare,
centre
miniere,
aerodromu
ri. Prin
utilizarea
spațiului
aerian
arctic se
scurtează
distantele
dintre
regiuni