Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Ulcerul Gastro-duodenal
Ulcerul gastric și duodenal sunt două boli cronice, cu etiologie plurifactorială, cu evoluţie
clasică în pusee, definite anatomo – patologic printr-o pierdere de substanţă localizată la nivelul
peretelui gastric sau duodenal, care interesează mucoasa, depăşind musculara mucoasei,
putând uneori cuprinde toată grosimea peretelui, limitată în general în profunzime printr-o
reacţie inflamatorie.
Ulcerul gastric este mai frecvent după vârsta de 50 ani (incidența maximă este în decada
V-a și VI-a), având predominanţă la femei, iar ulcerul duodenal, între 20 – 45 ani (incidența
maximă este în decada IV-a) şi este mai frecvent la bărbaţi.
- factorii individuali sunt genetici, existând studii clare care arată agregarea familială (creşterea
prevalenţei la gemeni sau la rudele de gradul I) şi existenţa unor markeri genetici (grupul
sanguin O).
Episoadele dureroase pot persista de la câteva zile până la săptămâni sau luni.
Acutizările sunt mai frecvente toamna şi primăvara (marea periodicitate).
Indiferent de localizare simptomatologia poate debuta dramatic prin hemoragie
digestivă superioară (hematemeză şi/sau melenă). Se mai pot identifica semnele anemiei în
cazurile complicate cu hemoragie digestivă sau semnele insuficienţei evacuatorii gastrice
(stenoza pilorică): clapotajul pe nemâncate.
Reprezintă cel mai precis mijloc de a diagnostica ulcerele gastrice şi duodenale. În cazul
ulcerelor gastrice este obligatorie evaluarea endoscopică pentru a demonstra caracterul benign
al leziunii și pentru a nu rata un diagnostic de cancer gastric.
În ulcerele duodenale, investigaţia este utilă în detectarea leziunilor suspectate clinic
dar neidentificate radiologic.
Indiferent de localizare, endoscopia digestivă superioară este obligatorie pentru
identificarea ulcerului ca fiind sursa unei hemoragii digestive. În plus, endoscopia permite
biopsia de mucoasa antrală pentru detectarea Helicobacter pylori.
Este o metodă uzuală pentru identificarea ulcerelor. Prin examenul radiologic baritat
pot fi identificate majoritatea ulcerelor gastrice, cu excepţia celor cauzate de AINS, care sunt de
regulă mai superficiale şi se observa radiografic mai rar.
Acesta obiectivează mulajul ulceraţiei pe profil (nişa ulceroasă) sau umplerea cu bariu a
craterului ulceros pe imaginea de faţă (imaginea „în cocardă”); în plus, oferă indicii asupra
caracterului benign sau malign al ulceraţiei şi semne indirecte de ulcer benign (semnul indexului
la nivel gastric, convergenţa pliurilor mucosei gastrice spre nişă şi deformarea bulbului
duodenal în „treflă”, ”as de pică”).
Aproximativ 1 – 8 % din ulcerele gastrice care par benigne la examenul radiologic baritat
se dovedesc a fi maligne (prin biopsie endoscopică sau intervenţie chirurgicală). Din acest
motiv, nu este permis ca un ulcer gastric să fie diagnosticat numai radiologic, ci este obligatorie
endoscopia cu biopsie din ulcerele detectate radiologic !!
Prin examen radiologic baritat pot fi identificate 70 – 80 % din ulcerele duodenale.
Folosirea tehnicii cu dublu contrast, creşte rata detecţiei la aproximativ 90 %. La examenul
radiologic, ulcerul duodenal tipic se prezintă ca o imagine de adiţie în aria bulbului duodenal.
Scoala Sanitara Postliceala “ Fundeni ”
Examenele de laborator
Perforatia ulcerului
Este o complicaţie gravă, urmată de peritonită acută generalizată care realizează tabloul
clinic de abdomen acut chirurgical.
Factorii favorizanți pentru perforarea ulcerului includ: vârsta înaintată, consumul de
antiinflamatoare nesteroidiene, fumatul, localizarea ulcerului (pe mica curbură gastrică pentru
ulcerul gastric și fața anterioară a bulbului duodenal pentru ulcerul duodenal).
Tabloul clinic al ulcerului perforat cuprinde: durere – de intensitate mare (“lovitură de
pumnal”), difuză, care iradiază în abdomenul inferior, însoţită de stare de şoc, poate apărea în
plină sănătate sau în cursul unei perioade de activitate și este acompaniată de greaţă, vărsături.
La examenul clinic obiectiv observăm: pacient anxios, ghemuit de durere, polipneic, tahicardic,
eventual subfebril, contractură musculară – abdomen “de lemn”, dispariţia matităţii hepatice,
dispariţia zgomotelor hidroaerice.
Diagnosticul se stabileşte clinic şi radiologic (prezența pneumoperitoneului – aer în
cavitatea peritoneală, subdiafragmatic la radiografia abdominală pe gol).
Tratamentul ulcerului perforat este este exclusiv chirurgical (clasic sau
laparoscopic). În unele cazuri, se produce o penetraţie a ulcerului în pancreas, ficat sau colon,
neînsoţită de fenomene peritoneale, dar în care durerea devine continuă, iradiere atipică, fără
ritmicitate şi rezistenţă la tratament.
Scoala Sanitara Postliceala “ Fundeni ”
În stabilirea schemei de tratament trebuie avută în vedere localizarea gastrică sau
duodenală, prezenţa sau nu a infecţiei cu Helicobacter pylori, a consumului de AINS. În prezenţa
infecţiei principalul obiectiv este eradicarea infecţiei.