Lectura și creativitatea digitală

Autor: prof. înv. primar - Corina Boțoroga

Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială Căianu

Localitatea: Căianu Mic

Educația românească parcurge o perioadă plină de provocări în contextul pandemic

actual. Una dintre aceste provocări este lectura la modul general precum și lectura de plăcere,
activități care nu se află pe lista de prorități a elevilor români.

Conform raportului proiectului România educată din 2018, un procent de 42% dintre
elevii români sunt analfabeți funcționali, ceea ce înseamnă că în practică nu pot efectua
conexiuni între informația citită și rezolvarea unei probleme din viața reală sau nu pot
interpreta o hartă, o diagramă ori o schemă.

Datele proiectului de cercetare PIRLS 2011, identifică câteva provocări la nivel

european care au relevanță pentru abilitățile reduse de alfabetizare ale elevilor. Una dintre ele
este numărul relativ mic de cărți pe care elevii de ciclu primar le au acasă, fiind menționat un
procent de 31% dintre elevii români de clasa a IV-a care au 10 sau mai puțin de 10 cărți
acasă, iar la nivel european acest procent este mai scăzut și anume 11%. O altă provocare
identificată de PIRLS este nivelul de educație al părinților elevilor. Din cercetare reiese că
32% dintre părinții eșantionului investigat au cel mult studii corespunzătoare ciclului
secundar inferior și doar un procent de 14% au studii superioare sau mai mult de atât.

La nivel de politici educaționale, cercetarea PIRLS urmărește câteva pârghii care asigură
însușirea competenței de înțelegere a unui text: crearea unui mediu care susține și încurajează
lectura, accentuarea lecturii de plăcere în curriculumul școlar, resursele didactice utilizate de
profesori pentru activitățile de lectură, folosirea resurselor din biblioteci, crearea unui mediu
virtual de învățare și campanii pentru promovarea lecturii.

În ceea ce privește primul aspect, se pare că în mediul familial lectura ocupă un loc
secundar fie din cauza situației financiare, fie din cauza nivelului scăzut de educație al
părinților. Cât despre accentuarea activităților de lectură în curriculumul școlar, profesorii
români declară că elevii alocă anual 202 ore de studiu a limbii române față de media
europeană, care este de 241 de ore anual, iar activitățile de lectură sunt integrate în cadrul
orelor alocate studiului limbii naționale deoarece nu există un curriculum specific pentru
predarea lecturii. Apoi, modul de finanțare al școlilor produce un dezechilibru economic între
școlile din mediul urban și cele din mediul rural, rezultatul fiind că în școlile din mediul
urban unde există mulți elevi se primesc finanțări mai mari pentru asigurarea resurselor, iar în
școlile din mediul rural unde elevii sunt în număr mai mic, dar nevoile de resurse sunt mai
mari, apare fenomenul de subfinanțare. Cât despre ultimele două direcții urmărite de
cercetarea PIRLS în ceea ce privește politicile educaționale, se pare că educația românească
prea puțin digitalizată înainte de pandemie, a fost nevoită să se adapteze la noul context
social, acesta fiind unul din puținele aspecte pozitive ale ultimului an.

Având în vedere toate aceste provocări cu care sistemul educațional românesc se

confruntă, nu este o surpriză faptul că la testările PISA elevii români obțin rezultate destul de
slabe la evaluarea abilităților de lectură.

Lucrarea de față își propune să abordeze modalități prin care profesorii pot desfășura
activități de lectură cu impact pozitiv asupra performanțelor școlare, mai ales în context
pandemic. Cum putem încuraja elevii să citească? Ce putem face pentru a atrage resurse
materiale care să sprijine activitățile de lectură? Cum putem stârni elevilor dorința sau
curiozitatea de a citi? Care sunt metodele cele mai potrivite de abordat pentru activitățile de
lectură desfășurate în mediul digital? Iată doar câteva întrebări la care putem găsi răspunsuri
prin schimbul de bune practici.

Elevii iubesc cărțile dacă acestea sunt promovate într-o manieră atrăgătoare. Una
dintre metodele care stârnesc interesul pentru o carte este folosirea imaginilor aflate pe
coperta cărții pentru a stimula imaginația cititorului. Dacă, de exemplu, pe coperta unei cărți
se află un iepure într-o pădure, putem adresa întrebări care să incite imaginația. Cum crezi că
îl cheamă pe iepure? Oare de ce se află în pădure? Înspre ce crezi că se îndreaptă? De ce o fi
singur? Nu are prieteni? Și așa mai departe. Aceste întrebări provoacă curiozitatea elevului;
curiozitatea de a afla dacă a avut dreptate. Introducerea fiind făcută și curiozitatea cititorului
inițiaată, se pot aborda întrebări despre autor, text și propria persoană. Ce încearcă să spună
autorul? Care este mesajul acestui fragment? Ce cred eu despre acest subiect? Ce cred că voi
învăța din text? Care este ideea centrală a cărții?
Cititorii buni realizează inferențe atunci când citesc un text și ajung la concluzii extrase din
răspunsuri care nu se află în carte dar pot fi deduse. Pentru a realiza inferențe, elevul poate fi
ghidat prin întrebări reflexive. Mă întreb de ce, cum, dacă....? etc.

După ce reflectează asupra conținutului citit, elevii pot desfășura activități care să îi invite la
crearea de conexiuni: aceasta îmi amintește că..., aceasta mă face să mă gândesc că..., am
citit o altă carte care..., aceasta este diferită de..., etc. Paralele efectuate între conținutul
textului și experiența personală crează o punte invizibilă dar puternică de înțelegere a
aplicabilității informațiilor citite. După citirea unui text este important ca elevii să sintetizeze
informația creând o singură înțelegere dintr-o varietate de surse. Știm că elevii sintetizează
informația atunci cînd aceștia pot compara și pune în contrast ceea ce citesc cu ceea ce știu
din alte surse, se gândesc la noi moduri de întrebuințare a informației citite sau creează noi
perspective. Pentru a-i ajuta să facă acest lucru, profesorul poate pune întrebări de genul: ce
consecințe implică o idee ca cea din paragraful de față?

Aceste activități pot fi adoptate ușor în învățământul online deoarece se bazează mult
pe întrebări și răspunsuri. Utilizate ca rutină de fiecare dată când se trece la dezbaterea unui
nou text sau a unei cărți, conduc la dezvoltarea abilităților de înțelegere și reflecție asupra
conținutului. Elevii care își dezvoltă capacitatea de a înțelege un text și trec la nivelul
superior și anume spre crearea de conținut, dovedesc că și-au însușit abilități solide de
comunicare. Una dintre metodele preferate, utilizate de mine la clasă este crearea de conținut
cu ajutorul aplicației https://www.storyjumper.com/. Cu ajutorul acesteia, elevii scriu cărți
digitale, fie alegându-și singuri o temă, fie fiind sprijiniți de profesor cu întrebări orientative.

Unul dintre proiectele noastre reușite a fost realizat la disciplina Științe ale naturii. Clasa
noastră a fost împărțită în două echipe. Fiecare echipă a avut de scris o carte științifică în care
să se regăsească informații referitoare la mediul de viață de pe planeta Pământ. Fiecare elev
din fiecare echipă a primit un subiect despre care a trebuit să caute informații folosind
manualul și câteva resurse digitale, informații pe care apoi le-a sintetizat pentru a le introduce
în carte. De asemenea, fiecare elev a trebuit să citească conținutul introdus de membrii
echipei sale, pentru a se asigura că rezultatul final este unitar atât în ceea ce privește textul cât
și imaginile utilizate. Au ieșit două produse valoroase atât din perspectiva conținutului cât și
din cea a utilizării abilităților de creație, elevii fiind puși în situația de a realiza conexiuni,
inferențe și sintetizarea resurselor pentru a crea un nou conținut. În urma proiectului
desfășurat la disciplina Științele naturii, am observat interesul crescut al elevilor pentru
scrierea de cărți digitale, prin apariția multor creații originale voluntare, pe platforma
educațională în care lucrăm. Una dintre ele m-a impresionat în mod deosebit, așa că am să
inserez aici textul acesteia:

Povestea Ralucăi

A fost odata o fetita pe nume Raluca, dar toată lumea îi spunea Ralu. Ea locuia
într-un oraș pe nume Tehnologescu; numele vine de la tehnologie. În oraș nu exista
nicio carte. La școala elevii mergeau cu tablete, iar copiii se jucau doar pe
calculatoare. Nu existau parcuri și parinții lucrau de acasă. Unii oameni nici nu
ieșeau afară la cumpărături ci iși comandau mâncarea. Totuși, din fericire, Raluca nu
era așa. Ea a vazut pe youtube copii care se jucau pe afară și erau fericiți în natură.
Ralu a făcut un clip pe care l-a încărcat pe internet împreună cu un mesaj:
"Oamenilor, de ce nu faceți parcuri, de ce nu faceți cărți și lăsați părinții și copiii să
stea toată ziua în fața calculatoarelor? Oamenilor, de ce vă lăsați prinși de
tehnologie? Nu zic să nu mai fie tehnologie, dar copii, mergeți la școala cu cărți
adevărate! Părinți, mergeti la serviciu!
Raluca a mai scris multe mesaje. Într-o zi a scris o carte adevarată cu o
poveste informativă și a postat-o pe internet, apoi a ieșit în stradă și a strigat: "Uitați
o carte adevărată! Scrieți și voi una! Gata cu atâta tehnologie! Oamenii au apărut la
geam și atunci Raluca a strigat: "Ieșiți afară, nu stați la geam!” Și a mai spus
copiilor: „Copii, haideți, jucați-vă afară! Bucurați-vă de soarele cald al primăverii!
Haideți și voi, părinților, că vă îmbolnăviți copiii în casă; haideți afară!”
Atunci oamenii au ieșit afară și s-au distrat. Orașul a început să fie normal.
Raluca a fost foarte fericită și de atunci totul a fost foarte  bine. Toți oamenii s-au
bucurat de minunata natură! Sfârșit.
Autor: Moldovan Iulia Violeta
Elevă în clasa a III-a
Școala Gimnazială Căianu
Bibliografie:

https://www.storyjumper.com/book/read/96649596/601f09676150c

http://www.romaniaeducata.eu/wp-content/uploads/2019/01/Rapoarte-grupuri-de-lucru-Roma
nia-Educata.pdf - pag 82, 83

Raport 2018 – România educată:

https://www.facebook.com/RomaniaEducataOficial/posts/534880867030406

Cercetarea PIRLS - Reading literacy in EU countries, Evidences from PIRLS

https://www.edu.ro/rezultatele-elevilor-din-rom%C3%A2nia-la-evaluarea-interna%C8
%9Bional%C4%83-pisa-2018

https://www.oecd.org/pisa/