UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE

MASTER RELAȚII INTERNAȚIONALE

RELAȚIILE ROMÂNO-BELGIENE DUPĂ

1989

Masterand Popa Raluca

Claudia
 București
2011

RELAȚIILE ROMÂNO-BELGIENE DUPĂ 1989

1. Scurt istoric al relațiilor diplomatice româno-belgiene

Primele relații ale României cu Belgia datează cu mult înainte de stabilirea

raporturilor diplomatice dintre cele două state. Încă din secolele XIV-XVI sunt
atestate documentar schimburi comerciale între orașele begiene și cele românești
însă acestea au fost întrerupte datorită pătrunderii turcilor în secolul XVI până în
Europa Centrală, Belgia rămânând sub ocupație străină până în 18301.
Odată cu revoluția din 1830 și încheierea ocupației Belgiei, relațiile acestei țări
cu România s-au dezvoltat și intensificat din ce în ce mai rapid. Astfel, în anul
1838 Belgia înființează la Galați primul său consulat, mutat apoi la București în
1842 și transformat în agenție diplomatică în 1870. A urmat înființarea mai multor
consulate și viceconsulate după 1855 la Brăila, Craiova, Constanța, Sulina și Iași2.
Înființarea acestor consulate a fost primul pas către fructificarea relațiilor româno-
belgiene, vorbindu-se de acum nu doar de legături culturale și comerciale, ci și de
relații politice și diplomatice, mai ales că Belgia nu obișnuia să deschidă consulate
decât acolo unde interesele comerciale și navigația le cereau. Instalarea unor oficii
în mai multe orașe române dovedește interesul sporit al decidenților belgieni
pentru relațiile cu Țările Române3.
Influența belgiană în țara noastră s-a făcut simțită în mod considerabil, în
special în domeniul juridic. Constituția belgiană din 1831 a fost apreciată în
Principatele române încă de la apariția ei. “Aproape toată lumea și de dreapta și de

1
Filimon, Aurel, Relațiile româno-belgiene între 1859-1878, Revista de Istorie, nr. 2, București, 1978.
2
http://bruxelles.mae.ro/index.php?lang=ro&id=379, ultima accesare 6 mai 2011.
3
***Reprezentanțele Diplomatice ale României 1859-1917, Ed. Politică, 1967, pag. 288.

2
 stânga era pentru monarhia constituțională și modelul desăvârșit îl socoteau că e
țara cu regele sublim și cu o Constituție democratică înaintată: Belgia”4.
Totodată, Belgia se bucura de o mare simpatie în țările române datorită
revoluției prin care s-a eliberat de ocupația otomană, românii considerând acest
eveniment drept un exemplu bun de urmat.
După ce Regatul Belgiei a recunoscut independența României, în 1878 prin
Tratatul de la Berlin, relațiile diplomatice dintre cele două state au fost
regelementate prin Decretul Regal din 16/28 februarie 18805. A urmat apoi
înființarea legației României la Bruxelles la 17/29 martie 18806 prin care s-au
stabilit legături diplomatice directe și permanente între cele două țări. De
asemenea, România a deschis în 1881 consulate la Bruxelles și Liege, la Namur în
1921 și la Louvain în 1923, iar în 1919 s-a înființat la Bruxelles Camera de
Comerț belgo-română7.
În timpul celui de-al doilea război mondial, mai exact la 11 februarie 1941,
România a întrerupt relațiile diplomatice cu Belgia la cererea Germaniei care
invadase această țară. Odată cu încheierea războiului relația a fost reinstaurată, în
1946, iar mai târziu, în 1963 consulatul general din Bruxelles a fost ridicat la nivel
de ambasadă8.
În perioada următoare, până în 1989, relația dintre Republica Socialistă
Română și Regatul Belgiei s-a intensificat, ambele state lucrând împreună pentru
o mai bună legătură bazată pe prietenie și cooperare. În această direcție s-au
semnat mai multe convenții și acorduri, în diferite domenii de cooperare. Spre
exemplu, în 1970 cele două state au semnat un acord privind reglementarea
problemelor financiare în suspensie9, în 1976 a fost semnată convenția privind
asistența juridică în materie civilă și comercială10,iar în 1977 s-a ratificat acordul
cu privire la extrădare și asistență juridică în materie penală11.

4
Rădulescu, Andrei, Influența belgiană asupra dreptului român, Analele Academiei Române, 1931,
pag. 11.
5
http://bruxelles.mae.ro/index.php?lang=ro&id=379, ultima accesare 6 mai 2011.
6
Ibidem.
7
Ibidem.
8
http://www.amosnews.ro/2010/Ziua_Nationala_a_Belgiei_-29-46048, ultima accesare 6 mai 2011.
9
http://legeaz.net/legea-10-2001/anexa-nr-1, ultima accesare 6 mai 2011.
10
http://www.uniuneanotarilor.ro/?p=4.6.2, ultima accesare 6 mai 2011.
11
http://www.just.ro/Sections/Cooperarejudiciar%C4%83interna%C5%A3ional
%C4%83/Cooperarejudiciar%C4%83interna%C5%A3ional%C4%83_penala/Asisten
%C5%A3%C4%83Judiciar%C4%83Interna%C5%A3ional
%C4%83/Tratatebilaterale/tabid/800/Default.aspx, ultima accesare 6 mai 2011.

3
 2. Relațiile româno-belgiene din 1989 și până în prezent

După anul 1989 dialogul politic dintre România și Belgia a căpătat un caracter
mai profund, mai ales în anii premergători aderării țării noastre la NATO și
Uniunea Europeană, acțiuni ce au fost susținute constant de guvernul belgian.
Relațiile diplomatice dintre cele două state au fost întărite în anul 1994 prin
semnarea Declarației politice comune, iar în umătorii ani, având în vedere
structura de organizare a statului federal belgian, guvernul român a semnat, pe
lângă acordurile cu Guvernul federal, o serie de tratate de cooperare cu Guvernul
flamand (1997) și cu Guvernele Comunității franceze și Regiunii Valone (1998),
întrucât aceste regiuni au dobândit autonomie în relațiile internaționale pentru
domeniilor lor de competență12. În baza acestor acorduri își desfăsoară activitatea,
din doi în doi ani, două Comisii mixte, România-Valonia și România Flandra.
În prima parte a anilor ’90 între cele două state s-a consolidat baza de
cooperare în cele mai importante domenii, cel juridic și cel comercial. Astfel, la 6
iunie 1995 au fost semnate Acordul între Guvernul României, pe de-o parte,
şi Guvernele Regatului Belgiei, Marelui Ducat al Luxemburgului şi Regatului
Ţărilor de Jos, pe de altă parte, privind readmisia persoanelor aflate în situaţie
ilegală şi Acordul, prin schimb de scrisori, între Guvernul României şi Guvernele
ţărilor BENELUX, referitor la desfiinţarea obligativităţii vizelor pentru
paşapoartele diplomatice, iar în aprilie 1999 s-a semnat „Convenţia între Guvernul
României şi Guvernul Regatului Belgiei privind cooperarea poliţienească”, cu
ocazia vizitei efectuate de viceprim-ministrul, ministrul de interne al Regatului
Belgiei în România (13-14 aprilie 1999) 13.
În ceea ce privește domeniul economic și comercial, în martie 1996 a fost
semnată Convenţia între Guvernul României şi Guvernul Regatului Belgiei pentru
evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe
venit şi pe capital, intrată în vigoare în ianuarie 1999, iar la 9 martie 1997 a intrat

12
http://bruxelles.mae.ro/index.php?lang=ro&id=379, ultima accesare 7 mai 2011.
13
Ibidem

4
 în vigoare Acordul între Guvernul României şi Guvernele Belgiei şi
Luxemburgului privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, ratificat
prin Legea nr. 8/03.02.199714.
În domeniul muncii și afacerilor sociale, cooperarea bilaterală se realizează,
conform acordurilor cu guvernul flamand și valon, în baza „Declaraţiei între
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale al României şi Ministerul Angajării şi al
Muncii al Regatului Belgiei privind cooperarea în domeniul muncii şi ocupării”,
semnată la Bucureşti, la data de 26 mai 1992. Pentru aplicarea Declaraţiei au fost
convenite programe anuale de cooperare între cele două ministere, în baza cărora,
în fiecare an au fost realizate scurte stagii de documentare şi informare pentru
specialişti din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale15.
Având în vedere dinamica schimburilor comerciale dintre cele două state, se
poate vorbi despre o intensificare a acestor activități în ultimii ani. Astfel, conform
Ministerului Afacerilor Externe, în anul 2009 schimburile bilaterale au înregistrat
o valoare de 961,12 milioane euro, din care pentru export 383,60 milioane euro,
iar pentru import 577,52 milioane euro. Tot în 2009, valoarea investițiilor directe
belgiene în România era de 197,2 milioane euro, prin intermediul a 2296 societăți
comerciale mixte, reprezentând o pondere de 0,79% din totalul capitalului străin
subscris. Principalele investiții directe belgiene au fost realizate în domeniile:
industrie (50,7%), servicii (27,8%), comerț en gros (6,4%), transporturi (6,2%),
comerț cu amănuntul (5,3%), turism (1,4%), construcții (1,3%) și agricultură
(0,9%). Principalii investitori provin din domeniile: agroalimentar (INBev,
Puratos, Martens), telecomunicații (Wirefree Service Belgium), textile (Uco
Textile, Drapantex), construcții metalice și profile (Coilprofil, Juis Ide Group),
imobiliare (SIG Invest, Centrimo), distribuție (Delhaize)16.
În anul 2009, în domeniul economic, a fost fondat Romania-Belgium Bussines
Club la inițiativa Ambasadei române la Bruxelless și a investitorilor și
organizațiilor financiare române și belgiene. Scopul acestui Club este de a
dinamiza și intensifica cooperarea economică dintre companiile și investitorii
români și belgieni și de a sprijini parteneriatele și transferul de informații și
expertiză conform logicii “win-win”. De asemenea, Clubul dorește să faciliteze
contactele dintre companiile și investitorii din cele două state, dintre decidenții
14
http://old.mae.ro/index.php?unde=doc&id=5500&idlnk=1&cat=3, ultima accesare 7 mai 2011.
15
Ibidem.
16
http://www.mae.ro/bilateral-relations/1686#804, ultima accesare 7 mai 2011.

5
 politici de la nivel central și local și dintre instutițiile europene și delegații români
și belgieni și să stimuleze dezbateri și scimburi de opinie pentru a apropia cât mai
mult aria și eforturile de cooperare17.
Regatul Belgiei a susținut și sprijinit de la început aderarea României la
Uniunea Europeană, fapt concretizat și prin “Programul comun de acţiune pentru
perioada 2004-2006”, ceea ce a dus la dinamizarea relațiilor bilaterale.
În baza acordurilor semnate de guvernul român din 1997 și 1998, cu guvernul
flamand, respectiv guvernul comunității franceze și regiunii valone, România a
primit asistență economico-financiară din partea acestora. “Asistenţa economică
bilaterală oferită de Guvernul Flamand s-a axat, în principal, pe instruirea în
domeniul managementului şi acordarea de consultanţă în diverse sectoare, cum ar
fi cel sanitar, medical, turism, protecţia mediului”18. După ultima sesiune a
Comisie româno-flamande din 10-11 septembrie 2009, cele două guverne au
semnat Programul de cooperare pentru perioada 2010-2011, 16 noiembrie 2009,
program ce propune noi proiecte de cooperare bilaterală în domeniile comerţului,
industriei, IMM-urilor, agriculturii, mediului, transporturilor, ştiinţei şi
tehnologiei, protecţiei sociale şi sănătăţii, tehnologiei informaţiilor şi comunicării,
politicilor culturale şi de tineret, sportului, educaţiei şi turismului19.
De asemenea, în urma activității desfășurate de Comisiile mixte româno-
valone în perioada 2000-2007, s-au trasat principalele axe de cooperare bilaterală
în proiecte din domeniile: agricultură şi dezvoltarea rurală, turism, cooperarea în
domeniul culturii şi învăţământului, mediu, educaţie şi formare profesională
pentru funcţionari guvernamentali, diplomaţi şi cadre de conducere din
întreprinderi. În 2007 a fost semnat ultimul program de cooperare, acoperind
perioada 2008-2010 și concentrându-se pe următoarele domenii: cerecetare și
inovație (15 proiecte), învățământ superior (6 proiecte), diversitate culturală (4
proiecte), sectorul social (3 proiecte), sprijinul societății civile (1proiect)20.
Un alt tip de cooperare între România și Regatul Belgiei este cooperarea
descentralizată, izvorâtă din elanul de solidaritate al mişcării „Opération Villages
Roumains / Actie Dorpen Roemenie” și asigurată de peste 200 de comitete de
înfățire a orașelor belgiene cu cele românești. În prezent, există 79 de relaţii de

17
http://www.romania-belgium-bc.com/, ultima accesare 7 mai 2011.
18
http://old.mae.ro/index.php?unde=doc&id=5500&idlnk=1&cat=3, ultima accesare 7 mai 2011
19
http://www.mae.ro/bilateral-relations/1686#804
20
Ibidem.

6
 înfrăţire între localităţi din România şi Belgia, 28 de relaţii de colaborare, 3 de
cooperare, 1 de asociere, 2 parteneriate şi 2 relaţii de prietenie, legături ce au dus
la consolidarea contactelor interumane și culturale21.
În ceea ce privește domeniul cultural și învățământul, cele două state au
semnat un Acord de cooperare culturală (1997) și în baza acestui acord au fost
încheiate programe de schimburi culturale ce au dus la manifestări în această
direcție, cum ar fi concerte, festivaluri artistice, expoziții de artă. România ocupă
locul al treilea printer partenerii culturali ai Comunității valone din Belgia.
Totodată, în iunie 1996 a fost semnat Protocolul de cooperare între Academia
Română şi Academia Regală de Ştiinţe, Litere şi Arte Frumoase (flamandă) din
Belgia, iar în noiembrie 1996 și iunie 1997 a fost semnat la Bruxelles "Acordul de
cooperare ştiinţifică şi tehnologică" între ministerele de resort român şi flamand,
respectiv roman și valon. Tot în domeniul cultural a fost fondată în iunie 1996, de
către Ecaterina Evanghelescu, Alianța belgo-română ce are ca scop principal
stabilirea schimburilor socio-culturale între cele două țări22.
De asemenea, la 26 mai 2000, a avut loc, la Anvers (Antwerpen), inaugurarea
oficială a centrului de Studii Româneşti (Centrum voor Roemenie Studies -
Ceres). Însă un fapt și mai important a fost semnarea, în februarie 2008, Cartei de
Parteneriat între Guvernul Comunităţii Franceze din Belgia si Guvernul Romaniei.
În baza acestui accord a fost inițiat Programul „Limbă şi cultură de origine (LCO)
„ prin care se oferă posibilitatea predării limbii şi culturii române în şcolile
belgiene, prin organizarea de cursuri în unităţi de învăţământ patronate şi
subvenţionate de Comunitatea Franceză, la nivelurile de învăţământ preşcolar,
primar şi gimnazial23.
Astfel, Limba română se predă ca limbă străină la: Centrul Internaţional de
studii româneşti de la Universitatea din Anvers, Universitatea din Liège şi
Institutul Superior de Traducători şi Interpreţi din Bruxelles şi Anvers şi la
Institutul Liber Marie Haps din Bruxelles, iar în programul LCO participau, la
sfârșitul anului 2009, 10 unităţi de învăţământ din Bruxelles, Tournai, Charleroi,
Liege, cu 5 profesori selectaţi24.

21
Ibidem.
22
http://www.abero.org/objectifs.php, ultima accesare 7 mai 2011.
23
http://bruxelles.mae.ro/index.php?lang=ro&id=377, ultima accesare 7 mai 2011.
24
http://old.mae.ro/index.php?unde=doc&id=5500&idlnk=1&cat=3, ultima accesare 8 mai.

7
 Relația bilaterală româno-belgiană a fost de-a lungul timpului una extrem de
bună și fructuoasă, caracterizată de un interes reciproc de cooperare, în special în
dosarele europene, fiind lipsită de probleme sensibile. Într-un interviu acordat de
ambasadorul României la Bruxelles, Ovidiu Dranga acesta afirmă că în prezent
relația României cu Belgia are câteva caracteristici care o disting în ansamblul
relațiilor noastre bilaterale. “În primul rând, susținem fără rezerve proiectul
european, devenit astfel elementul central al dialogului și colaborării politice.
România și Belgia sunt printre susținătorii constanți ai relației transatlantice, ai
legăturii dintre Europa și Statele Unite, bazată pe solidaritate și echilibru. Ne
regăsim constant pe poziții apropiate, dacă nu identice, față de utilizarea metodei
comunitare și rolul statelor cu dimensiuni mai mici în adoptarea deciziilor și
configurarea agendei europene”25.
Totodată, într-un interviu acordat de ambasadorul Belgiei la București, Leo
D’Aes despre relațiile bilaterale româno-belgiene, acesta a afirmat că există un
parteneriat între țările noastre, în NATO, și suntem parteneri în Uniunea
Europeană. “În NATO, România a intrat mai devreme, avem o cooperare
excelentă și avem opinii asemănătoare referitoare la noua strategie a NATO, avem
trupe în teatrele de operațiuni, avem o strânsă cooperare între Uniunea Europeană
și NATO și, din punctul nostru de vedere, avem un parteneriat excelent. În cadrul
UE, avem o cooperare foarte bună cu România, avem consultări în mod regulat,
referitoare la domeniile de interes pentru UE, avem aceleași puncte de vedere pe
multe subiecte”26.
Toate aceste date și informații ilustrează excelentele relații bilaterale pe care
România le are cu Regatul Belgiei, relații ce au fost stabilite, menținute și
consolidate de mai bine de un secol și continuă să promoveze interesele comune
ale celor două state pe scena internațională.

25
http://www.revistabiz.ro/interviu-cu-ambasadorul-romaniei-in-belgia-ovidiu-dranga-113.html, ultima
accesare 8 mai 2011.
26
http://www.revistabiz.ro/interviu-cu-ambasadorul-belgiei-la-bucuresti-leo-daes-112.html, ultima
accesare 8 mai 2011.

8
 BIBLIOGRAFIE

• Filimon, Aurel, Relațiile româno-belgiene între 1859-1878, Revista de

Istorie, nr. 2, București, 1978;
• Rădulescu, Andrei, Influența belgiană asupra dreptului român,
Analele Academiei Române, 1931;
• ***Reprezentanțele Diplomatice ale României 1859-1917, Ed.
Politică, 1967;
• http://bruxelles.mae.ro/index.php?lang=ro&id=379;
• http://www.amosnews.ro/2010/Ziua_Nationala_a_Belgiei_-29-46048;
• http://legeaz.net/legea-10-2001/anexa-nr-1;
• http://www.uniuneanotarilor.ro/?p=4.6.2;
• http://www.just.ro/Sections/CooperarejudiciarA;
• http://old.mae.ro/index.php?unde=doc&id=5500&idlnk=1&cat=3;
• http://www.mae.ro/bilateral-relations/1686#804;
• http://www.romania-belgium-bc.com/;
• http://www.abero.org/objectifs.php;
• http://www.revistabiz.ro/interviu-cu-ambasadorul-romaniei-in-belgia-
ovidiu-dranga-113.html;
• http://www.revistabiz.ro/interviu-cu-ambasadorul-belgiei-la-bucuresti-
leo-daes-112.html.