Capitolul I.

Conţinutul, sursele şi formele investiţiilor internaţionale

1.1. Definiţia investiţiei 7
1.2. Surse de finanţare şi bugetul investiţiilor 7
1.3. Formele investiţiilor internaţionale 8
Capitolul II. Investiţiile strǎine directe de capital
2.1. Definiţia şi rolul investiţiilor directe 9
2.2.Investiţiile externe, o nevoie realǎ şi obiectivǎ pentru
economiile în tranziţie 11
2.3.Stimularea pǎtrunderii investiţiilor strǎine directe în România 13
2.3.1.Crearea cadrului legislativ favorabil ISD 13
2.3.2.Accelerarea procesului de privatizare 15
2.3.3.Diminuarea riscului de ţară 16
2.3.4.Integrarea europeană şi euroatlantică 18
2.4. Ramuri economice de posibil interes pentru investitorii străini 19
2.5. Evoluţia investiţiilor strǎine în România (1990-2005) 20
Capitolul III Investiţiil provenind din Uniunea Europeanǎ
3.1. Necesitatea aderării României la Uniunea Europeană
pentru creşterea fluxurilor de investiţii din strǎinǎtate 28
3.2. Strategii de aderare a României la Uniunea Europeanǎ 31
3.3. Programe de finanţare provenite din UE 34
3.3.1. Sapard 35
3.3.2. Ispa 38
3.3.3. Phare 39
3.3.4. Programe comunitare 41
3.4. Impactul investiţiilor strǎine asupra economiei României 43
Capitolul IV.Studiu de caz – SC PAMENA SA
4.1. Rezumat 47
4.2. Eficienţa finanţǎrii nerambursabile din punct de vedere al
noilor locuri de muncǎ direct create 47
4.3. Obiective 47
4.4. Justificare 48
4.5. Descrierea detaliatǎ a activitǎţilor 50
4.6. Metodologie 53
4.7.Bugetul propus pentru proiect 55
4.8.Surse de finanţare preconizate 56
4.9. Durata şi planul de acţiune 57
4.10.Rezultate estimate 58
4.11.Situaţia financiara a întreprinderii 59
4.12. Impactul estimat al proiectului asupra întreprinderii şi zonei 60
4.13.Efecte multiplicatoare 60
4.14.Strategia şi poziţionarea produselor/serviciilor 61
4.15.Sustenabilitate 61
4.16.Previziuni privind contul de profit şi pierdere 63
4.17.Fluxul de numerar estimat 64
4.18.Estimarea bilanţului 65
4.19.Ipoteze 66
4.20.Riscuri 66
Concluzii

Acum, când, calendaristic, omeirea se găseşte în pragul unui nou mileniu,atât din
bilanţurile cât şi din prognozele care se fac vom putea desprinde cu uşurinţă o apreciere
cvasiunanimă şi anume accentuarea interdependenţelor economice şi nu numai,atât în
contextul economiilor naţionale,dar mai ales intre acestea.
Ştim de asemenea cǎ o asemenea evoluţie este obiectivǎ şi corespunde unui şir de
transformǎri economice şi sociale pe care le-a produs mai ales în cea de-a doua jumǎtate
a secolului XX,revoluţiile din ştiinţa şi tehnicǎ,din industrie,dar şi din societate.
România dupǎ cum este bine cunoscut,ocupǎ deocamdatǎ un loc modest în ierarhia ce
reflectǎ nivelul de creştere economica al statelor lumii,de aceea este cu mai mult imperios
necesar sǎ se foloseascǎ de acele forţe noi,aduse de era informaticii,pentru a-şi croi un
fǎgaş favorabil de dezvoltare acceleratǎ.În plus la aceasta se adaugǎ şi deschiderea
tratativelor de aderare la Uniunea Europeanǎ care susţine posibilitatea unei schimbǎri
pozitive in localizarea poziţiei noastre pe plan mondial.
O trǎsǎturǎ a economiei contemporane constǎ în aceea cǎ,deşi factorii interni rǎmân
decisivi, performanţa unei economii naţionale este condiţionatǎ într-o mǎsurǎ însemnatǎ
de participarea la circuitul economic mondial,la afcerile internaţionale.
Dezvoltarea relaţiilor economice si adâncirea interdependenţelor economice se reflectǎ în
diferite fenomene cantitative şi calitative din economia mondiala.Relaţiile economice
internaţionale cunosc în prezent numeroase forme de manifestare;în aceastǎ privintǎ cele
mai importante sunt:
-comerţul internaţional cu mǎrfuri tangibile;
-comerţul cu servicii;
-circulaţia internaţionala a capitalului şi alte relaţii financiare;
-cooperarea economicǎ internaţionalǎ;
-fluxurile monetar-valuatre etc.
Investiţiile strǎine directe de capital constituie una din formele cele mai rǎspândite ale
fluxurilor financiare monetare.Investiţiile externe de capital constituie un factor
complementar al creşterii economice,întrucât ele reprezintǎ eforturile proprii ale agenţilor
economici interni.Alǎturi de plusul de capital investit,cu efecte corespunzǎtoare ale
creşterii economice,investiţiile strǎine de capital stimuleaza transferul de tehnologie
modernǎ,vector al dezvoltǎrii.Ele ajuta la echilibrarea balanţei de plǎţi a tǎrii în care se
implanteazǎ.Investiţiile directe de capital îmbracǎ forme dintre cele mai variate şi pot
acoperi toate sferele vieţii economice: producţie,servicii,comerţ,ştiinţǎ şi
tehnologie,banci,asigurǎri etc.Ţǎrile aflate în plin proces de dezvoltare manifestǎ un
interes major pentru investiţiile in producţie,tehnologii avansate şi pregǎtirea cadrelor.
Deşi au cerscut investiţiile şi în ţǎrile în curs de dezvoltare,creşterea lor este mai mare în
cadrul grupului ţǎrilor dezvoltate.Mai mult, unele ţǎri în curs de dezvoltare cu surplus de
capital, în general cele exportatoare de petrol, investesc mai mult în ţǎrile dezvoltate
decât în cele în curs de dezvoltare. Fenomenul cel mai caracteristic al economiei
mondiale,sub aspectul fluxului investiţiilor de capital,este dominaţia triadei:S.U.A-U.E.-
Japonia şi schimbarea continuǎ a raporturilor de forta financiarǎ între acestea.
Rolul Triadei în economia mondialǎ, mǎsurat prin investiţii strǎine directe,este în
creştere. Ponderea Triadei în investiţii este mai mare decât ponderea sa în fluxurile
comerciale şi aceastǎ discrepanţǎ va creşte în viitor. Prin urmare, dacǎ la începutul anilor
’80 era dificilǎ caracterizarea S.U.A-U.E-Japonia ca o triadǎ,la sfârşitul deceniului nouǎ,
Triada s-a afirmat ca fiind un nou fenomen.Dacǎ actualele tendinţe continuǎ, va apǎrea
un nou tablou de distribuire a volumului de investiţii strǎine directe, în care U.E. va
depǎşi S.U.A, atât ca exportatoare cât şi ca importatoare de capital, iar Japonia va depǎsi
S.U.A, ca ieşiri de investiţii directe de capital.
Cap. I. Conţinutul, sursele şi formele investiţiilor internaţionale
1.1. Definiţia investiţiei
În sens economic,investiţiile reprezintǎ ansamblul cheltuielilor orientate spre
achiziţionarea bunurilor capital, în vederea sporirii avuţiei societǎţii. Spre deosebire de
bunurile de consum bunurile capital nu satisfac în mod direct nevoile umane,dar
contribuie la crearea de noi bunuri, fie de consum final, fie tot de investiţii.Într-o
accepţiune largǎ, investiţiia reprezintǎ orice decizie de cheltuire care conduce la
dobândirea unui activ (real sau financiar), în vederea obţinerii ulterior a unui flux de
lichiditǎti.
Conceptual, investiţiile cuprind în principal cheltuieli cu activele fixe achiziţionate sau
cedate, înlocuite şi reconstruite sau cele modernizate.În categoria investiţiilor se cuprind
şi cheltuielile aferente activelor fixe necorporale.
Pentru agentul economic investiţia este în primul rând o decizie de a imobiliza o parte din
capital în vederea obţinerii unei rentabilitǎţi viitoare optime.Procesul investiţional
presupune afectarea la un moment dat a unei cantitǎţi de monedǎ într-o direcţie
susceptibilǎ de a procura venituri în mai multe perioade viitoare succesive.Din punct de
vedere financiar, investiţia se caracterizeazǎ prin cheltuieli relative mari la un moment
dat şi prin intrǎri de fonduri în toate perioadele de exploatare viitoare ale acestora.
Pentru adoptarea deciziei de investiţie trebuie sǎ se compare cheltuielile iniţiale de
investiţie cu încasǎrile previzibile a se realiza şi sǎ se acopere acel proiect de investiţie a
cǎrui rentabilitate este superioarǎ costului.Totodatǎ trebuie sǎ se aibǎ în vedere
recuperarea într-un termen cât mai scurt a sumei investite.Prin urmare, în selecţionarea
proiectelor de investiţii trebuie sǎ se tinǎ seama de criteriul rentabilitǎţii, al riscului şi al
lichiditǎţii

Investitiile straine directe in Romania

Anul 1996 a marcat o crestere considerabila a fluxului de investitii straine
directe in Romania, aproape o dublare fata de anul precedent, fara a se atinge insa
nivelurile posibile si necesare. S-a remarcat o continuare a tendintei de majorare a
capitalului in societatile comerciale cu participare straina deja constituite, precum si a
orientarii investitiilor straine mari catre domeniul industrial.
Agentia Romana de Dezvoltare – sprijin pentru investitori
Avand in vedere caracteristicile specifice reformei economice din Romania,
investitiile straine in procesul de privatizare au avut o pondere foarte redusa
determinata in principal de lipsa de oferta si nu de lipsa de interes. In aceste conditii,
Agentia Rom 454g65e ana de Dezvoltare a pus accentul pe imbunatatirea serviciilor de
informare a potentialilor investitori straini, precum si pe orientarea catre constituirea
unui portofoliu de proiecte de investitii prin incheierea de acorduri de colaborare cu
intreprinderile romanesti.
In domeniul diversificarii serviciilor de informare a investitorilor straini ,
Agentia Romana de Dezvoltare a inceput in 1996 sa ofere o gama larga de informatii
in reteaua INTERNET (legislatie economica tradusa, ghiduri pentru investitorii straini,
proiecte de investitii, etc.), alaturi de materialele de referinta si promotionale
traditionale care au fost extinse si actualizate. Totodata in 1996, Agentia Romana de
Dezvoltare a realizat si primul material promotional pe suport CD-ROM. Prin
materialele de specialitate publicate, Agentia Romana de Dezvoltare si-a consolidat
pozitia de furnizor de informatii specifice domeniului investitiilor directe pentru
celelalte institutii si organisme centrale si locale din Romania.
In domeniul promovarii proiectelor de investitii romanesti , s-a intensificat
colaborarea directa cu intreprinderile, colaborare concretizata in constituirea unui
portofoliu de proiecte, intocmite conform standardelor ONUDI, care se ridica la circa
1,4 miliarde dolari. Totodata, a fost diversificata gama serviciilor oferite investitorilor
straini, alaturi de consultanta de specialitate oferindu-se si servicii de secretariat,
traduceri, suport logistic.
In 1996 Agentia Romana de Dezvoltare a deschis la Zurich, cu sprijinul ONUDI,
un birou de promovare a investitiilor straine si a participat la organizarea si
functionarea biroului de promovare a programului de privatizare de la Paris. De
asemenea, in 1996 Agentia Romana de Dezvoltare a devenit membru fondator al
Asociatiei Mondiale a Agentiilor de Promovare a Investitiilor Straine, organism
international de specialitate creat la initiativa UNCTAD, cu sprijinul OECD, Bancii
Mondiale si Organizatiei Mondiale a Comertului.
Prin activitatea desfasurata in 1996, Agentia Romana de Dezvoltare a realizat o
baza de lucru solida, de natura a raspunde flexibil si rapid cerintelor unei abordari mai
dinamice a procesului de reforma economica in Romania.
Situatia investitiilor straine directe in 1996
La sfarsitul anului 1996 volumul total al capitalului social corespunzator
investitiilor straine in Romania se ridica la 2,208 $, numarul societatilor cu participare
straina fiind 45.146. Acest volum total marcheaza o crestere cu 37,62% fata de nivelul
inregistrat la nivelul anului 1995. In ceea ce priveste numarul societatile comerciale cu
participare straina infiintate in 1996 s-a inregistrat o crestere cu 6,17% fata de anul
precedent. Ca un aspect pozitiv, se remarca cresterea mai rapida a volumului de capital
investit fata de cresterea numarului de societati infiintate, fapt ce reflecta tendinta de
crestere a marimii investititiilor.
Referitor la volumul capitalului strain investit, trebuie precizat ca, alaturi de
aportul la capitalul social investitorii straini determina si alte fluxuri atrase de capital
(livrari de bunuri de investitii, credite), fluxuri a caror valoare poate fi considerabil mai
mare decat valoarea capitalului social. Astfel, valoarea estimata a acestor surse atrase
in perioada 1990-1996 se ridica la peste 850 milioane de dolari. Totodata profitul
reinvestit in perioada 1991-1996 reprezinta 1,3 miliarde dolari. De remarcat faptul ca
investitiile straine directe in 1996 practic s-au dublat fata de cele din 1995 (608,4
milioane dolari fata de 312,8 milioane dolari).
 Un alt fenomen care trebuie subliniat pentru anul 1996 este ponderea ridicata a
majorarilor de capital in societatile cu participare straina existente (333,4 milioane
dolari) fata de constituirea de societati noi (290,35 milioane dolari). Faptul ca
majorarile de capital sunt de 1,14 ori mai mari decat investitiile noi reflecta cresterea
gradului de incredere in potentialul economic al Romaniei din partea investitorilor deja
existenti, ceea ce i-a determinat sa isi devolte activitatea in tara noastra.
Dinamica investitiilor straine in Romania este prezentata in tabelul urmator:
- milioane dolari -
ANII TOTAL* CONSTITUIRI MAJORARI DIMINUARI
DE CAPITAL DE CAPITAL
1990 106.7 106.7 - -
1991 148.7 148.5 0.1 -
1992 307.4 296.4 11.0 0.001
1993 156.4 122.5 36.5 2.56
1994 568.2 377.2 202.3 11.30
1995 312.8 127.7 220.7 35.70
1996 608.4 290.35 333.4 15.3
TOTAL 2208.8 1469.35 804.0 64.86
* Datele se refera doar la capitalul subscris
Investitii straine majore in 1996
Dintre marii investitori straini se remarca:
 Constituiri de societati cu participare straina:
- DAEWOO MANGALIA HEAVY INDUSTRIES-in domeniul
constructiilor navale, valorarea capitalului social fiind de 53 milioane
dolari;
- NEW HOLLAND ROMANIA – in domeniul echipamentelor
agricole, valoarea capitalului fiind de 50,1 milioane dolari;
- BANCA DAEWOO ROMANIA – valoarea capitalului social fiind de
22,72 milioane dolari;
- SHELL GAS ROMANIA – in domeniul imbutelierii si distributiei de
GPL, valoarea capitalului social fiind de 12,1 milioane dolari;
- BILSTEIN COMPA – in domeniul producerii de amortizoare auto,
valoarea capitalului social fiind de 3,9 milioane dolari;
- AURUL BAIA-MARE – in domeniul recuperarii aurului si argintului
din reziduurile de flotatie, valoarea capitalului social fiind de 5,1
milioane dolari;
- RAIFFEISENBANK ROMANIA – in domeniul bancar, valoarea
capitalului social fiind de 11 milioane dolari;
 - CITIBANK ROMANIA – in domeniul bancar, valoarea capitalului
social fiind de 10 milioane dolari;
- INTERNATIONAL COMERCIAL BLACKSEA BANK – in
domeniul bancar , valoarea capitalului social fiind de 6,5 milioane
dolari;
 Majorari de capital:
- METRO ROM INVEST – in domeniul comercial, valoarea totala a
capitalului majorat fiind de 28,67 milioane dolari;
- PROCTER&GAMBLE MARKETING ROMANIA – in domeniul
producerii de detergenti, cu o valoare a capitalului majorat de 12,27
milioane de dolari;
- TENNECO PACKAGING ROMANIA – in domeniul industriei
lemnului cu o valoare a capitalului majorat de 11,95 milioane de dolari;
- LINDE UMT GAZ TIMISOARA – in domeniul producerii de gaze
industriale, cu o valoare a capitalului majorat de 2,7 mioane de dolari;
- CARBID ACETILENA SA TARNAVENI – in domeniul producerii
acetilenei din carbid, valorea capitalului social fiind de 1,3 milioane de
dolari.
 Privatizari:\
- ELCARO SA SLATINA – investitor strain SIEMENS AG
GERMANIA, in domeniul cablurilor de aluminiu;
- MONDIAL SA LUG OJ – investitor strain VILLEROY BOCH, in
domeniul producerii de obiecte sanitare, valoarea investitiei fiind de 7,5
milioane dolari;
- VULTURUL SA BUZAU – investitor strain BISA INVESTMENT
OLANDA, valoarea capitalului social fiind de 8,5 milioane dolari.
Structura investitiilor straine in Romania
Analiza structurii capitalului strain investit reflecta predominanta investitiilor
mari. Astfel, investitiile de peste 1 milion de dolari reprezinta 71,0 % din totalul
investitiilor straine in Romania (1,56 miliarde dolari, respectiv 282 societati), iar
investitiile de peste 500 mii dolari reprezinta 76,99% (1,69 miliarde dolari, respectiv
471 societati).
Din punctul de vedere al valorii capitalului investit, orientarea pe ramuri a
investitiilor majore reflecta proiritatea acordata sectoarelor productive: industrie
alimentara: 15,53%; constructii de masini: 12,04%; turism: 5,57%; sectorul bancar:
5,41%; industria usoara: 5,04%; transporturi: 4,00 %; industria extractiva: 3,72%;
electronica 2,65%; telecomunicatii: 0,92%.
Repartitia in plan teritorial. Din punct de vedere al repartitiei teritoriale se
tendinta inregistrata in anii precedenti , respectiv mentinerea unei ponderi ridicate a
Municipiului Bucuresti (circa 56% din capitalul investit si circa 62% din numarul de
societati infiintate), in conditiile unei prezente a capitalului strain in toate judetele.
Astfel, judetele care au inregistrat o valoare mai ridicata a investitiilor sunt (in mii
dolari SUA): Dolj(162.798); Timis (123.866); Constanta (80.108); Bihor (610.345);
Ilfov (520.417); Arges (29.824); Maramures (24.520); Harghita(22.845);
Repartitia dupa origine a investitiilor straine. Din punctul de vedere al
originii investitiilor straine, principalul grup de tari investitoare este G24 (73% din
capitalul investit si 51% din numarul de societati infiintate). Tarilor membre ale
Uniunii Europene le revin 52% din capitalul investit si 35% din numarul de societati
infiintate. Din punctul de vedere al localizarii geografice, investitiile straine provin din
urmatoarele zone: Europa Occidentala (59%), Asia (17%), America de Nord (10%),
Orientul Mijlociu (6%). La finele anului 1996, primele 10 tari investitoare erau:
Coreea, Italia, Germania, Olanda, SUA, Franta, Anglia, Turcia, Luxemburg si Elvetia.
Tendinte in evolutia investitiilor straine
Din analiza sectoriala a fenomenului investitional, se pot desprinde principalele
tendinte in acest domeniu:
 Cresterea investitiilor in domenii productive, in special in constructiile de
masini (64%), electrotehnica (56%), chimie(74%), industria
alimentara(34%);
 cresterea puternica a investitiilor in sectoarele bancare (80%), comert
(de trei ori) si servicii (68%);
 cresterea mai puternica a investitiilor de valori, peste 500 de mii dolari
(55%) fata de media generala pentru investitiile de peste 10 mii dolari
(38%);
Din analiza proiectelor de investitii initiate in 1996 rezulta o crestere a
Partenerilor straini pentru investitii in sectoarele importante ale economiei nationale
cum sunt:
 industria aviatica – IAR SA BRASOV, TURBOMECANICA SA
BUCURESTI, AEROSTAR SA BACAU;
 constructii de masini – IMGB SA BUCURESTI, FECNE SA
BUCURESTI, ELECTROPUTERE SA CRAIOVA;
 industria chimica – CHIMCOMPLEX SA BORZESTI, MOLDOSIN SA
VASLUI;
 industria electrotehnica – ELECTROTEHNICA SA ALEXANDRIA,
AUTOMATICA SA BUCURESTI;
 industria alimentara – BERE SA AZUGA, INDUSTRIALIZAREA
LAPTELUI SA MURES;
 stocarea si distributia de produse petroliere;
 modernizarea infrastructurii feroviare;
 productia si distributia de gaze industriale – ENERGIA SA
CONSTANTA;
România a înregistrat în 2009 o scădere cu 48% a numărului proiectelor de investiţii
străine directe (ISD), şi o decelerare cu 44% a procesului de creare de locuri de muncă,
faţă de anul 2008, conform studiului.

“România a atras 75 de proiecte de investiţii străine directe, reprezentând 2% din totalul

de proiecte din Europa, şi a generat 6.384 de noi locuri de muncă, sau 5% din totalul
european”, susţine studiul Ernst & Young pentru 2009. În 2008, în România au fost
create 11.403 noi locuri de muncă, prin intermediul a 145 de proiecte ISD. Astfel, în
2009 România ocupa poziţia a şaptea în clasamentul european al creării locurilor de
muncă şi, respectiv, locul al 11-lea după cota de piaţă deţinută în volumul total al ISD.

În pofida scăderii abrupte a numărului de proiecte şi a locurilor de muncă create,

investitorii au considerat România foarte atractivă pentru proiecte industriale, iar în 2009
au fost investite aici aproximativ 7 procente din totalul european al proiectelor
industriale.

În 2009, şi volumul ISD în România s-a redus tot cu 48,4% faţă de 2008, până la 4,899
miliarde euro, conform statisticilor băncii naţionale. Investiţiile au finanţat deficitul de
cont curent în proporţie de 96,9%, anul trecut. Creditele intra-grup au reprezentat 37,4%
din volumul ISD, însumând 1,834 miliarde euro, iar participaţiile la capital, inclusiv
profitul reinvestit, 62,6%, respectiv 3,065 miliarde euro, în 2009, conform BNR.

Studiul Atractivităţii Investiţionale a Europei din 2010, dat publicităţii de Ernst & Young,
se bazează pe informaţiile din baza de date European Investment Monitor (EIM) a Ernst
& Young. Această bază de date unică centralizează proiecte de investiţii străine directe
care au dus la crearea de noi facilităţi şi/sau de noi locuri de muncă. EIM
exclude investiţiile de portofoliu, fuziunile şi achiziţiile şi evidenţiază situaţia reală a
investiţiilor străine din sectorul de producţie şi din servicii, realizate pe continent.
Atractivitatea unui amplasament de investiţii reprezintă o combinaţie între imaginea,
încrederea investitorilor şi modul în care aceştia percep capacitatea unei ţări sau a unei
regiuni de a oferi cele mai competitive avantaje pentru ISD.

Cercetările de teren au fost efectuate de Institutul CSA în perioada ianuarie-februarie

2010, prin intermediul unor interviuri realizate prin telefon, în baza unui grup
reprezentativ format din 814 factori decizionali internaţionali, potrivit Ernst & Young.