DIVERSITATEA LUMII VII

NOŢIUNI INTRODUCTIVE:
TAXONI: - ( taxis= aranjare- gr)- unitate sau categorie sistematica de orice rang in cadrul
clasificarii ierarhice a organismelor : fillum (increngatura), clasa, ordin, familie , gen,specie, subspecie,
varietate.
- nomenclatura binara – termen introdus de C. Linne pentru desemnarea speciilor, format
din 2 nume: primul, scris cu majuscula reprezinta genul iar al doilea, scris cu litera mica reprezinta
specia (ex: Fagus sylvatica – fagul)
- procariot –( gr: Pro-înainte, karyon-nucă, nucleu) -organism unicelular lipsit de
nucleu individualizat. Celula PK are urmatoarele caracteristici: lipsa nucleolilor şi a anvelopei
nucleare; nu au vacuole, aparat Golgi, mitocondrii şi cloroplaste; ADN procariot este de obicei
reprezentat printr-o singură moleculă de ADN, circulara si puternic spiralizata care formeaza
nucleoidul; pot exista plasmide, formaţiuni circulare ce conţin ADN dublucatenar. PK sunt
bacteriile şi algele albastre-verzi.
- eucariot – (gr: ea = bun; karyon = sambure) organism cu celule care posedă un nucleu
şi citoplasmă cu organite citoplasmatice distincte. EK sunt toate organismele vii cu exceptia
bacteriilor si cianobacteriilor
VIRUSURI: - ( lat: virus = otrava) – entitate nucleo-proteica, invizibil cu microscopul optic,
metabolic inerta (fara echipament enzimatic), care se reproduce numai în interiorul celulelor vii
şi provoacă diverse boli infecţioase numite viroze.Uzuala este clasificarea Baltimore, in 7 grupe,
care are la bază împărţirea în funcţie de tipul genomului viral, (ARN sau ADN, monocatenar,
dublu catenar), precum şi metoda de replicare.
REGNURI: - Monera
- Protista
- Fungi
- Plantae
- Animalia

Virusurile

Caractere generale
• Dimensiunea redusă(20-300nm), care le permite să traverseze filtrele bacteriologice
• Genomul posedă un singur tip de acid nucleic, fie ARN, fie ADN
• Sunt total dependente de celula vie, fie eucariotă, fie procariotă, pentru replicare şi existenţă
• Nu posedă ribozomi sau aparat propriu de sinteză a proteinelor, mitocondrii sau sursă proprie
de energie
• Deşi unele virusuri posedă enzime proprii ca, de pildă, ARN- sau ADN-polimeraza, ele nu
pot amplifica şi reproduce informaţia în propriul genom, în absenţa celulei gazdă
Clasificare:taxonomia virală actuală desparte ribovirusurile (genom ARN) de dezoxiribovirusuri
(genom ADN).
Exemple la om: 1.virusuri ARN : poliovirusul, enterovirusul, virusul hepatitei A, virusul rubeolei,
virusul hepatitei C, virusul rabic, virusul Ebola, virusurile gripale (A, B si C), rotavirusul,virusul gripei,
virusul paragripal.
 2. virusuri ADN :virusul hepatitei B, virusul papilloma uman, adenovirusul uman,
virusul citomegalic, virusul variolei, herpes virusul, virusul varicelozosterian, virusul Epstein-Barr.

Regnul Monera

Caractere generale:
• mediul şi modul de viaţă: toate mediile de viata; libere sau parazite, solitare sau coloniale
• morfologie: unicelulare, organizare PK ( fara nucleu, 1 cromozom bacterian circular format
din AND fara histone – formeaza nucleoidul; fara mitocondrii, plastide, ap Golgi etc; cu PC
format din mureina, cu sau fara flagel)
• locomoţie- cu ajutorul flagelului
• nutriţie – heterotrofa ( exceptie cyanobacteriile fotosintetizante)
• respiraţie – aeroba Bacillus subtilis ( bacilul fanului ) ,Lactobacillus lactis ( bacilul lactic
sau anaeroba Clostridium botulinum ( bacteria botulinica )
• reproducere – inmultire asexuata prin diviziune directa; in conditiile nefavorabile, formeaza
spori de rezistenta
• importanţă – teoretica (originea si evolutia vietii), practica pentru sanatate datorita bolilor
produse, sunt utilizate in biotehnologii (Escherichia coli – sinteza de
VITAMINE,ENZIME,MEDICAMENTE), asigura reciclarea C.N,P si a altor elemente chimice;
bacteriile fixatoare de azot imbogatesc solurile in azot ;

Clasificare si reprezentanti:
• Archaebacteria
• Eubacteria – bacterii adevarate- Bacillus subtilis ( bacilul fanului)
- (bacilul tetanic)
- Escherichia coli ( colibacilul)
-Lactobacillus lactis ( bacilul lactic)
- Mycobacterium tuberculosis (bacilul tuberculozei)
- Rhyzobium leguminosarum (bacterie fixatoare de azot)
- Treponema pallidum (provoaca sifilis)
- Clostridium botulinum ( bacteria botulinica )
• Cyanobacteria
 Regnul Protista

Caractere generale:
• mediul şi modul de viaţă: populează, în mod special, mediul acvatic dar si medii umede sau
corpul platelor şi animalelor; libere sau parazite, solitare sau coloniale
• morfologie: grup eterogen de microorganisme eucariote unicelulare.În citoplasmă există
următoarele organite celulare: mitocondrii, Aparat Golgi, ribozomi, vacuole digestive,
centrozomi, vacuole contractile/pulsatile, vezicule cu substanţe de rezerva, reticul endoplasmatic.
Nucleul poate fi unic sau multiplu. Forma chistică fara cili, membrana mult îngroşată, organitele
si metabolismul se reduc, persistând nucleii şi o mare cantitate de substanţe de rezervă.
• locomoţie- cu ajutorul flagelilor, pseudopodelor sau a cililor
• nutriţie –majoritatea heterotrofe (excepţii fiind Euglena verde, care este mixotrofă si algele
unicelulare care sunt autotrofe)
• respiraţie – aeroba sau anaeroba
• reproducere –asexuată sau sexuată.
• importanţă –agenţi patogeni la animale sau plante (ex Plasmodium falciparum care provoacă
malaria la oameni ; Phytophthora infestans ce provoacă stricarea cartofilor); participa la
întretinerea ciclurilor biogeochimice ca producatori , consumatori, descompunatori ; rol de filtre
ale mediului acvatic; sunt fertilizatori ai solului;intra în alcatuirea fitoplanctonului= hrana pentru
alte vietuitoare acvatice;protistele fotoautotrofe contribuie la oxigenarea mediului

Clasificare si reprezentanti

• Protiste asemanatoare cu animalele – PROTOZOARE

Încrengatura Sarcodine (Rizopode)- amibe, radiolari, foraminiferi
Încrengatura Zoomastigine (Flagelate)
• Euglena viridis (euglena verde), Phacus acuminatus (euglenoid)
• flagelate parazite (Trypanosoma gambiense, Giardia intestinalis)
Încrengatura Ciliophora (Ciliate)
Încrengatura Sporozoare
• Plasmodium malariae (plasmodiul malariei)
• Protiste asemanatoare cu plantele – ALGE
Încrengatura Chrysophyta (alge aurii)
• Diatomee – Pinularia sp
Încrengatura Chlorophyta (alge verzi)
• Pleurococcus viridis (verzeala zidurilor)- imobil
• Chlamydomonas sp - mobil
Încrengatura Dinophyta
• Dinoflagelate – Peridinium ovatum , Noctiluca scintillans
• Protiste asemanatoare cu fungii – MIXOMICETE, OOMICETE
Încrengatura Mixomicete (mucegaiuri mucilaginoase)
Încrengatura Oomicete (mucegaiuri de apa)
 Regnul Fungi

Caractere generale:
• mediul şi modul de viaţă: mediul terestru, acvatic sau umed; libere sau parazite
• morfologie: organisme eucariote, unicelulare sau pluricelulare, microscopice sau
macroscopice, fara clorofila;corpul-talul este alcatuit din celule multinucleate, numite hife, si se
numeste miceliu;prezinta un perete celular de natura chitinoasa, sau (rar) celulozica; in
citoplasma exista glicogen si picaturi de ulei.
• locomoţie- imobile
• nutriţie – nutritie heterotrofa: saprofita sau parazita; pot forma simbioze (micorize sau
licheni)
• respiraţie – aeroba
• reproducere – asexuat(endospori,exospori); sexuat (prin contopirea organelor sexuate)sau
vegetativ(prin fragmente de miceliu, inmugurire)
• importanţă – sursă de hrană şi vitamine, industria farmaceutică, industria berii, panificaţie,
circuitul materiei în natură.Ca descompunătoriau o contribuţie deosebită în formarea părţii
organice a solurilor,au un rol deosebit in lanturile trofice ; sunt indicatori naturali ai poluării;
unele (ex cornul secarei -Claviceps purpurea) sintetizează substanţe cu valoare farmaceutică.

Clasificare si reprezentanti

• Filum Chytridiomycota – Synchytrium endobioticum – parazit – râia neagră, cancerul

cartofului
• Filum Zygomycota – ciuperci inferioare numite mucegaiuri. Reprezentanţi: Mucor
mucedo (mucegaiul alb), Rhizopus nigricans (mucegaiul negru), Glomus Sp.
• Filum Ascomycota – Saccharomyces cerevisiae (drojdia de bere); Saccharomyces
ellipsoideus(drojdia de vin) ; Penicillium notatum (mucegaiul verde-albastrui);
parazite (Monilinia fructigena, Claviceps purpurea), sau simbionte;unele form.
corpi de fructificaţie – ascocarpi – comestibili Morchella esculenta (sbârciogul),
Tuber (trufele)
• Filum Basidiomycota – ciuperci cu pălărie, formează corpi de fructificaţie –
basidiocarpi- comestibile sau otrăvitoare: Agaricus campestris (ciuperca de câmp);
Boletus edulis (hrib) ; Pleurotus ostreatus (păstrăv de fag); Amanita muscaria
(pălăria şarpelui).
 Regnul Plantae

Caractere generale:
• mediul şi modul de viaţă: se dezvoltă pe sol, în apă sau pe alte plante.
• morfologie:organisme EK, multicelulare, autotrofe, primar fotosintetizatoare; au în celula lor
o vacuolă centrală mare,prezintă organite celulare specifice (cloroplaşti citoplasmatici),au
capacitatea de a realiza fotosinteza, au părţi subterane sau adâncite în alt tip de substrat prin care
îşi asigură nutriţia,prezintă organe de înmulţire sexuată.
• locomoţie- imobile
• nutriţie – autotrofa, uneori mixotrofa
• respiraţie – aeroba
• reproducere –asexuată sau sexuată.
• importanţă –
Clasificare si reprezentanti

Plante avasculare: au corp numit tal, fara organe vegetative diferentiate

Alge pluricelulare :
• F. Chlorophyta (clorofila a si b, xantofile, carotenoizi): Spirogyra sp. (matasea
broastei), Cladophora (lana broastei), Ulva lactuca (salata de mare), Volvox aureus (tal
colonial)
• F. Rhodophyta (ficoeritrina, clorofila a): Chondrus crispus
• F. Phaeophyta (fucoxantina, clorofila a si c): Nereocystis luetkeana, Sargassum sp
Fillum Bryophyta:
• Cls Hepaticatae
• Cls. Anthoceratatae
• Cls. Bryatae (muschii) – Sphagnum cymbifolium

Plante vasculare:
• F. Pterydophyta
•
Cls Lycopodiatae
•
Cls Equisetatae
•
Cls. Filicatae – Polypodium vulgare (feriguta)
•
F. Spermatophyta
• Subf. Gymnospermatophyta
• Cls Pinatae (conifere) – Abies alba(brad), Picea abies (molid), Pinus nigra
(pin negru)
• Cls Ginkgtoatae – Ginkgo biloba (arborele pagodelor)
• Cls Cycadatae – Cycas revoluta (palmier sago, sagotier)

• Subf. Angiospermatophyta:
• Cls Monocotiledonate (Liliatae)- radacini fasciculate sau adventive, tulpini
neramificate si articulate, frunze cu nervuri paralele, flori de tip 3, samanta cu 1 cotiledon
– gramineele(grau=,orz=, secara=Secale cereale, ovaz, bambus), crinul (Lilium sp) ,
ciperaceele (papirus, rogoz)
 • Cls Dicotiledonatae (Magnoliatae) – radacini pivotante sau ramuroase, tulpini
ramificate si nearticulate, nervuri in evantai (penate, palmate), floare tip 4 sau 5, samanta
cu 2 cotiledoane – Rosa canina (maces), Mallus (mar), Pisum sativum(mazare), musetel
(Matricaria chamomilla), nuc (Juglans regia), cartoful , rosia

Regnul Animalia

Caractere generale:
•mediul şi modul de viaţă: toate mediile de viata
• morfologie:organisme EK pluricelulare, cu celule diferentiate asociate in tesuturi si organe
(metazoare) care provin din 2 straturi embrionare( endoderm,ectoderm) la celenterate si spongieri
=didermice sau din 3 straturi (+ mezoderm) la restul = tridermice
• nutritie- exclusiv heterotrofa
• locomoţie- libere si mobile, rar imobile (fixate de substrat)
• respiraţie – aeroba
• reproducere – asexuata (rar- ex prin inmugurire la spongieri) sau sexuată.
• importanţă –

Clasificare si reprezentanti
• F. Porifera (Spongieri) : sedentari ( larvele se deplaseaza innot), acvatici, multi coloniali, se
hranesc prin filtare- digestie intracelulara
•Cls Calcarea: Sycon raffanus
•Cls Hexactinellida (siliciosi): Euplectella aspergillum (cosuletul Venerei)
•Cls Demospongia (carnosi) : Euspongia officinalis (buretele de baie) , spongilla lacustris
(buretele de apa dulce)
• F Celenterata ( Cnidaria): forme libere (meduze) si fixate (polipi); acvatice
•Cls Hydrozoa : Hydra viridis (hidra de apa dulce)
•Cls Scyfozoa: Aurelia aurita (meduza de apa rece)
•Cls Antozoa: Corralium rubrum (margean) , Actinia equina (actinia)
• F. Plathelminthes (viermi lati)- tridermici, acvatici sau paraziti la animale, respiratie
cutanee
•Cls Turbelariatae: Dendrocoelia lacteum (planaria- libera)
•Cls Trematoda: Fasciola hepatica (viermele de galbeaza)
•Cls Cestoda: Taenia solium, T. Echinococcus (teniile)
• F. Nemathelminthes ( viermi cilindrici): liberi (acvatici sau terestri) sau paraziti la
animale si om, sexe separate si dimorfism sexual
• Cls Nematoda: Ascaris lumbricoides (limbric), Enterobius vermicularis (oxiur), Trichinella
spiralis (trichina)
• Cls Rotatoria (rotiferi- marini): Rotaria sp
 • Cls Gastrotricha (gastrotrichi): Chaetonotus sp
• F. Anelida (viermi inelati): terestri si acvatici, liberi sau paraziti, reproducere sexuata
• Cls Polichaeta: Nereis diversicolor (viermele de nisip), Eunice sp
• Cls Oligochaeta: Lumbricus terestris (rama), Tubifex tubifex (vierme rosu)
• Cls Hirudineea: Hirudo medicinalis (lipitoarea)

• F. Mollusca (moluste): majotitatea acvatice dar si terestre, au exoschelet (=cochilie),

fecundatia interna
• Cls Gastropoda (melcii): Helix pomatia (melc de livada), Limax maximus (limax fara
cochilie), Cypraea tigris (ghioc), Rapana venosa (rapana), Planorbis corneus
• Cls Lamelibranchiata (Bivalve-scoicile): Unio pictorum (scoica de rau), Mytillus edulis
(midia), , Ostrea edulus (stridia), Venus gallina, Mya arenaria
• Cls Cefalopoda (cefalopodele): Nautillus pompilius (nautilul- cochilie externa), Octopus
vulgaris (caracatita), Sepia officinalis (sepia)

• F. Arthropoda: 75% din speciile de animale, apendicii sunt articulati cu rol in deplasare si
prinderea hranei, TD are glande anexe, fecundatie interna iar dezvoltarea se face prin metamorfoza
(completa – ou-larva-nimfa-adult sau incompleta ou-larva-adult)
• Cls Miriapoda: exclusiv terestre- Lithobius forfecatus (urechelnita) Scolopendra gigantea
(scolopendra), Julus terestris (sarpe orb)
• Cls Arachnida (paianjenii): Araneus diatematus (paianjenul cu cruce), Euscorpius
(scorpion), Ixodes sp (capusele), Sarcoptes scabie (sarcoptul raiei), Avicul;aria sp ( tarantulele)
• Cls Crustacea: Daphnia pulex (puricele de balta), Astacus fluviatilis (racul de rau) ,
Carcinus mediteraneus (crabul), Homaris vulgaris (homar)
• Cls Insecta: Melolontha melolontha (carabus de mai), Culex sp (tantar), Apis melifera
(albina), Coccinella septempunctata (gargarita), Iphiclides podalirius (coada randunicii).

• F. Echinoderma: exclusiv marine

• Cls Crinoidea – crinii de mare (Pentacrinus sp)
• Cls Holoturoidea- castravetii de mare (Cucumaria sp)
• Cls echinoidea- aricii de mare (Echinus sp)
• Cls asteroidea- stelele de mare (Heliaster sp)
• Cls ophiuroidea- serpii de mare (Ophiurus sp)
• F Chordata:
• Subf. Urochordata- ascidiile
• Subf. Cefalochordata- amfioxus
• Subf. Vertebrata- cele mai numeroase si evoluate animale cu CV la adult, adaptate la
toate mediile de viata, respira cutanat, pulmonar sau branhial
•Agnate (fara falci): ciclostomii sau chiscarii
•Gnatostomate:
•Supracls Pisces
• Cls Chondrostyhtes (cartilaginosi, rechini): Raja clavata (vulpe de mare),
Dasyatis pastinaca (pisica de mare), Squalus achanthias (cainele de mare), Carcharodon
carcharias (Marele alb)
• Cls Osteychtes (ososi): Acipenser sp (cega, pastruga- sturionii), Cyprinus
carpio (crap), Esox lucius (stiuca)
 •Supracls Tetrapoda:
• Cls Amphibia (amfibienii)
•Ord. Urodele: Triturus vulgaris (tritonul), Salamandra salamandra
(salamandra)
•Ord. Anure: Rana ridibunda (broasca de lac), Bufo viridis (broasca
raioasa), Rana sylvatica (broasca de padure)
•Ord. Apode (gimnofioni)- nu traiesc la noi - Siphonops annulatus
(scormonitor inelat)
• Cls Reptilia (reptilele):
•Subord Lacertilia (soparle): Lacerta viridis (guster), Anguis fragilis
(sarpe de sticla)
•Subord. Ophidia (serpii): Natrix natrix (sarpe de casa), Boa constrictor
(boa)
•Supraord. Chelonia (broaste testoase): Emys orbicularis (testoasa de
apa dulce), Testudo graeca ibera (testoasa dobrogeana)
•Ord Crocodilia : Crocodilus niloticus (crocodile de Nil), Gavialis
gangeticus (gavial), Alligator missisispiensis (aligatorul)
• Cls. Aves (pasarile): adaptate la zbor prin transformarea membrelor
anterioare in aripi
• Acarenate: Struthio camelus (strut African), Rhea Americana
(strut nandu)
• Carenate: Passer domesticus (vrabia), Gallus domestica
(gaina), Aquila sp (acvila), Bubo bubo (bufnita), Columba livia (porumbel)
• Cls Mammalia (mamifere):
• Ord Momotremata:se inmultesc prin oua dar isi hranesc puii cu
lapte- Ornithorhynchus anatinus (ornitorinc), Tachyglossus aculeatus (echidna)
• Ord Marsupiales: Macropus giganteus (cangurul),
Phascolarctos cinereus (Koala)
• Supraord Eutheria (placentare):
• Ordinul Artiodactyla- unguligrade, copitate- Sus scrofa
(mistret), Cervus elaphus (cerb), Dama dama (cerb lopatar), Rupicapra rupicapra (capra neagra),
Equus caballus (cal)
• Ordinul Carnivora- Vulpes vulpes (vulpe), Canis lupus
(lup), Lutra lutra (vidra), Lynx lynx (ras), Monachus monachus (foca cu burta alba, vaca de
mare), Ursus arctos (urs brun)
• Ordinul Cetacea - Delphinus delphis (delfin), Phocoena
phocoena (marsuin, porc de mare),
• Ordinul Chiroptera (lilieci) - Rhinolophus euryale (liliac),
Pteropus sp (liliacul vampir), Nyctalus noctula (liliac de seara)
• Ordinul Insectivora - Erinaceus europaeus (arici), Talpa
europaea (cartita),
• Ordinul Lagomorpha- Lepus europaeus (iepure),
• Ordinul Rodentia (rozatoare) - Sciurus vulgaris (veverita)
• Ordinul Proboscidea: Elephas maximus - elefant asiatic
• Ordinul Primates – pan troglodytes (cimpanzeu), Gorilla
gorilla (gorilla), Homo sapiens sapiens (omul actual)