Sunteți pe pagina 1din 24

Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

RAPORT DE PRACTICĂ

MapN

Ministerul Apărării Naţionale

Laboratorul de Psihologie

Bucureşti
2011

Îndrumător Leonard Volosin


Student în practică Goleanu Amalia – Gabriela
An 1, Seria 1, Grupa 2
Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Cuprins

1. Descrierea laboratorului psihologic unde s-a efectuat practica

Legislaţie.......................................................................................................................

Organizare.....................................................................................................................

Misiune..........................................................................................................................

Modalităţi de lucru.........................................................................................................

Populaţia ţintă................................................................................................................

2 . Descrierea Proiectului

Fişa de observaţie...........................................................................................................

Probe..............................................................................................................................

3. Concluzii.................................................................................................................

4. Bibliografie............................................................................................................

5. Anexe.......................................................................................................................
Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Activitatea desfăşurată în perioada de practică psihologică

Descrierea laboratorului psihologic unde s-a efectuat practica

În perioada 25 martie 15 aprilie 2011, am efectuat nouă ore de practică de spacialitate


în cadrulu laboratorului de psihologie MapN, Bucureşti, unde am fost îndrumaţi de
domnul psiholog Leonard Volosin.

Legislaţie

- Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă


practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din
România;

- LEGE nr. 117 din 27 mai 2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 109/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 200/2004
privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile
reglementate din România ;

- Ordonanţa de urgenţă nr. 109/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr.


200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru
profesiile reglementate din România;

- Hotărâre nr. 788 din 14 iulie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de
liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din
România;
Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Organizare

Laboratorul se găseşte în cadrul sediului MapN Bucureşti, în aceeaşi curte cu


clădirea destinată muzicii şi fanfarei militare. Laboratorul constă într-o cameră
special amenajată pentru desfăşurarea probelor scrise, cameră mare, luminoasă,
spaţioasă, dispusă cu bănci pentru o singură persoană şi scaune comode, pentru
comfortul candidatului, o catedră pentru examinator şi o tablă pentru notarea
observaţiilor.

De asemena, mai există şi o cameră special organizată pentru desfăşurarea


probelor computerizate, pe care, din păcate nu am avut posibilitatea de a o vedea.

Domnul psiholog Leonard Volosin îşi desvăşoară activitatea în sediul MapN


începănd cu orele 8 dimineaţa, dispunând de ajutorul colegilor lui.

Misiunea laboratorului

Psihologul de specialitate urmăreşte testarea psihologică a subiectului sau a


subiecţilor pentru a stabili dacă acesta sau aceştia sunt apţi sau inapţi pentru
obţinerea aprobării de a intra în serviciile militare sau pentru a îşi continua
activitatea în acest domeniu. De asemenea candidaţii sunt examinaţi şi pentru a
stabili dacă sunt sau nu apţi pentru un anumit tip de misiune.
Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Modalităţi de lucru

Candidatul este invitat să ia un loc în sală, unde psihologul îi aplică diverse teste
scrise sau simulate pe calculator, această alegere depinzând de natura probei sau a
aptitudinii investigate. Aceste teste au scopul de a analiza anumite aptitudini şi
caracteristici necesare unei persoane pentru a obţine aprobarea de a se alătura
cadrelor militare, sau de a urma o carieră în armată, precum atenţia, rezistenţa la
stres, agresivitatea, inteligenţa, motivaţia, gradul de introversie sau extraversie,
etc. De asemenea sunt urmărite criterii ca, evaluarea, testarea şi instruirea,
evaluarea moralului, analizarea performanţei personale, studiul interacţiunilor
sociale la nivelul trupelor, explorarea psihologică a situaţiilor de luptă, activităţi
în ceea ce priveşte explorarea spaţiului cosmic.

Populaţia ţintă

Populaţia ţintă este formată din orice persoană doreşte să candideze pentru obţinerea unui
post în cadrul instituţiilor militare. Însă aceştia au nevoie să li se confirme de psiholog că
sunt apţi pentru a se alătura cadrelor militare, pentru ca, mai apoi să poată să se prezinte
la probele teoretice şi practice cerute de legislaţie şi instituţiile militare adiacente.
Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Este important ca instructajul să fie citit ori prezentat participanţilor de două ori, pentru a
fi siguri că au înţeles ceea ce au de făcut, să le lăsăm timp înainte de începerea probelor
pentru a pune întrebări şi soluţiona anumite nelămuriri apărute pe parcursul instructajului,
căci unii subiecţi pot fi receptivi şi înţelege de prima oară ce au de făcut, pe când alţii, din
potrivă, au nevoie de lămuriri suplimentare.

Înainte de începerea probei propriu-zise este important să verificăm încă o dată că toţi
subiecţii ştiu ce au de făcut şi că fiecare deţine atăt foaia de răspuns cât şi foaia de
examinare.

Munca într-un laborator

Pe parcursul orelor de practică am observat şi luat la cunoştinţă modul în care se


desfăşoară munca într-un laborator de psihologie aparţinând MapN şi am fost
familiarizaţi cu paşii şi etapele ce trebuiesc urmate în aplicarea unor teste şi examinări
psihologice.

Etapele sau paşii urmaţi sunt:

- candidatului i se aduc la cunoştinţă etapele care urmează a fi parcurse în evaluarea


psihologică (durata evaluării, testele pe care urmează să le primească, scopul şi
beneficiile testării, specificarea faptului că există posibilitatea de a primi avizul
psihologic cu rezultat inapt ori respins)

- canditatul completează fişa de anamneză din care trebuie să reiasă aspecte


generale ale condiţiilor de locuit, starea civilă, numărul de copii, ocupaţia soţului
ori a soţiei, depinde de la caz la caz, sau ocupaţia părinţilor. Ne interesează
activităţile sociale pe care le desfăşoară în timpul liber, iar la bărbaţi – stagiul
militar. De asemenea, urmărim probleme deosebite în familie (decese, accidente,
condamnări, îmbolnăviri, etc.). Toate informaţiile din anamneză şi interviu
coroborate cu testul de personalitate ales pentru respectivul client ne pot descrie
un profil al personalităţii cât mai aproape de adevăr;
Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

- candidatul primeşte o serie de teste. Teste de personalitate, stres, atenţie


distributivă, etc. În funcţie de rezultatul acestor teste este necesar un interviu cu
candidatul sau nu

Descrierea proiectului

Obiectivul perioadei de practică a fost acela de a dobândi informaţii practice cu privire la


probele clasice, testelor informatizate, chestionarele şi inventarele de personalitate
utilizate în cadrul unui cabinet. Totodată, am observat paşii care trebuie parcurşi într-o
evaluare sau testare psihologică.

Pe toată perioada practicii am luat la cunoştinţă modul în care viitori membrii ai


instituţiilor militare sunt testaţi psihologic, dar şi cu modul în care trebuie să ne
comportăm cu toţi candidaţii înainte şi după aplicarea unei astfel de probe. De altfel, am
examinat pe noi înşine cum este să dai o astfel de probă. Am trecut fiecare prin aşa zisa
emoţie a testării, observând că fiecare reacţionează diferit, în funcţie de propria lui
structură de personalitate.

În aceeaşi măsură în care am învăţat cum să facem un instructaj corect, clar, la obiect, am
învăţat să ne familiarozăm şi cu anumite tipuri de teste, completând chiar noi probele.
Se poate spune că am fost proprii noştrii examinatori.
Ne-am format capacitatea de a completa şi analiza răspunsurile folosind o grilă standar şi
puţină statistică, ne-am împrietenit cu testele şi le-am acceptat mai usor.

Şi cel mai important, ne-am pus în poziţia intervievatului. O metodă bună de lucru, căci
astfel, în viitor, ştiind ce sentimente ne-au încercat, putem să abordăm mai bine un
canditat ce în urma testelor normale, standar, trebuie să se prezinte şi la un interviu.
Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

De altfel, am fost familiarizaţi, puţin ce-i drept, cu mediul militar, care pe drept se spune
că este unul rigid, strict, imaculat şi cam îngust. Însă consider că a prins bine, mai ales
celor care doresc să continue pe această ramură, căci au putut vedea măcar puţin din ce îi
aşteaptă.
Adică multă disciplină, supunere şi rigiditate.

TESTE

- Proba Praga

Instructaj:

Subiectului i se dau două foi. Una dintre foi, cea din stânga, are desenat un pătrat
mare împărţit în căsuţe. În fiecare căsuţă sunt imprimate două numere: sus – un număr
care iese în evidenţă prin mărimea cu care este desenat, iar sub el, un număr desenat cu
caractere mai mici. Foaia din dreapta are patru coloane şi în fiecare coloană sunt scrise
numere de sus în jos, având în dreptul fiecăreia o căsuţă liberă.
Subiectul priveşte primul număr din prima coloană a paginii din dreapta şi îl caută
printre numerele cu caractere groase care se găsesc în căsuţele de pe pagina din stânga.
Odată găsit, numărul mic aflat sub el este trecut în căsuta liberă din coloană, în dreptul
Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

numărului căutat. În acelaşi mod se procedează cu fiecare număr din coloană, apoi se
trece la următoarea.
Este foarte important ca fiecare număr să fie căutat în ordinea aşezării lui.

Valoare diagnostică:

Urmăreşte atenţia distributivă şi rezistenţa la oboseala psihică(prin compararea


randamentelor obţinute în cele 4 etape ale testului).

Parametrii urmăriţi: Corecte = total numere – erori

Timp de execuţie: 16 minute

- Testul Raven (Raven's Progressive Matrices)

Instructaj:

Subiectului i se oferă un caiet cu probleme, ce reprezintă testul Raven şi o altă foaie,


separat, pe care acesta trebuie să treacă răspunsul corect.
Candidatul trebuie să aleagă dintr-o serie de alte figuri, pe cea care i se pare corectă,
pentru a putea completa imaginea iniţială, prezentată.
Testul conţine 60 de itemi, ce trebuie completaţi în ordinea apariţiei, nu aleatoriu.
Subiectul trebuie să aleagă imaginea corectă din alte 6 imagini, pentru a completa un
tipar, răspunsul corect fiind înscris pe o foaie separată.

Testul Standard este alcătuit din 60 de itemi organizaţi pe cinci serii (A, B, C, D şi E) a
câte 12 probleme. În cadrul fiecărei serii soluţia primei probleme este cât se poate de
Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

evidentă. Soluţiile la problemele care urmează se bazează pe strategiile care au condus la


găsirea soluţiilor precedente şi devin din ce în ce mai dificile. Ordinea itemilor oferă
antrenamentul necesar înţelegerii metodei de lucru. Cele cinci serii oferă cinci
oportunităţi de a deprinde strategia necesară rezolvării problemelor şi cinci evaluări
progresive ale aptitudinilor intelectuale ale individului. Pentru menţinerea interesului şi
evitarea oboselii, fiecare problemă este prezentată într-o manieră clară şi pe cât posibil
aspectuoasă.

Valoare diagnostică:

Este cel mai folosit test pentru măsurarea inteligenţei generale, sau altfel spus a factorului
G, măsoară de asemenea nivelul de dezvoltare umană.

Acesta cuprinde mai multe variante:


- Matricile Progresive Standard care conţin 60 itemi;
- Matricile Progresive Avansate, conţin 48 itemi;
- Raven colorat ce conţine 36 itemi. Această variantă este special concepută pentru
lucrul cu copiii.
Testul Raven este ca un joc de puzzle. Fiecărui desen din pagina îi lipseste o parte iar
persoana căreia i se aplică testul trebuie să găsească figura ce se potriveşte în pagina
respectivă.
Testul se poate folosi în toate domeniile psihologiei şi este o probă ce are limită de timp.

Matrici Progresive Standard (SPM) a fost construit pentru evaluarea inteligenţei


persoanelor cu vârsta cuprinsă între 6 şi 80 de ani. Testul a fost adaptat în peste 60 de
culturi şi are indiactori psihometrici care atestă valoarea sa în evaluarea inteligenţei.

Permite o măsurare acurată a proceselor intelectuale ale copiilor şi adulţilor. Testul


este alcătuit din 5 serii a câte 12 itemi, care cresc progresiv‚ în dificultate.

Testul este alcătuit din cinci seturi sau serii de imagini/diagrame lacunare în care apar
modificări seriale simultan în două dimensiuni. Fiecare diagramă are o parte lipsă, iar
persoana testată trebuie să o identifice între alternativele de răspuns care îi sunt oferite.

Timp de execuţie: 40 minute


Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Test de personalitate

Candidatului i se oferă un caiet cu 124 de întrebări şi o altă foaie, de răspuns, pe care


trebuie să încrie, cu un X, alegerea făcută, din două variante. Răspunsul la aceste întrebări
fiind de tip dihotomic.

Subiectul trebuia să aleagă răspunsul cel mai adecvat personalităţii sale şi să îl noteze în
fişa de răspuns.

Subiectilor cărora li se aplică acest chestionar, în functie de variantele de răspuns pe care


le aleg pot obţine între zero şi maximum de puncte pentru fiecare factor de personalitate.
Itemii sub forma întrebarilor formulate au fost repartizaţi astfel încât să prezinte o variaţie
pentru subiecti. Chestionarul a fost astfel întocmit încât să reducă pe cât posibil riscul
simularii deliberate, majoritatea întrebarilor fiind indirecte, legate de aspecte cărora
subiectul nu le sesizeaza relaţia cu însuşirea de personalitate vizată, dar despre care se
ştie, prin studiul corelaţiilor că o testează.

APLICAREA chestionarului se poate face individual sau colectiv, potrivit instructiunilor


cuprinse în primele două pagini ale acestuia. Timpul de aplicare este variabil, în functie
de subiecţii examinaţi. Persoanelor care citesc mai repede le sunt suficiente 60 minute
pentru parcurgere şi completare; celor cu posibilităţi mai reduse le sunt necesare 120
minute.

Valoare diagnostică:

Urmăreşte identificarea unor anumite trăsături de personalitate pentru a sesiza dacă


subiectul este apt pentru admiterea în cadrul instituţiişor militare. Cei 16 factori de
personalitate vizati, dispun de un numar inegal de itemi în functie de complexitatea şi
dificultatea de a putea fi surprinşi prin modul de formulare al acestora. Altfel spus,
anumite trăsături de personalitate, mai complexe şi mai dificil de surprins şi evidenţiat,
necesită un număr mai mare de întrebări, adresate din perspective diferite.

Testul dispune de următoarele elemente

CHESTIONARUL propriu-zis cu instrucţiuni de aplicare atât pentru corecţie cât şi pentru


interpretare.

2. FILE DE RĂSPUNS:

3. GRILĂ PENTRU CORECŢIE.


Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

4.FOAIA DE PROFIL.

5.ETALONUL.

6.CHEIA testului sau modul de cotare al itemilor.

Parametrii urmăriţi

- identificarea anumitor trăsături de personalitate, cum ar fi gradul de introversie sau


extraversie, agresivitatea ori nevrozitatea, masculinitatea, sociabilitatea, etc., pentru a se
putea stabili dacă un candidat este sau nu apt pentru a fi încadrat şi admis în instituţiile
militare

Timp de execuţie

- 60 sau 120 de minute

Interviu cu subiecţii

După completarea fişelor de examinare şi efectuarea testelor propuse, se trece la etapa


interviului. În această etapă sunt analizate răspunsurile subiectului şi i se ia un inteviu
pentru a vedea dacă există anumite probleme nesesizate în grilele finale, dacă poate
depăşi anumite probleme şi poate fi încadrat în instituţiile militare.

Intervievatorul trebuie să ştie să pună întrebările corecte, să fie atent la detalii, limbaj
nonverbal şi nu numai, să fie un bun ascultător, să nu judece, să ştie să ofere într-un mod
cât mai adecvat şi un răspuns negativ şi să ofere vorbe de încurajare pentru cei respinşi.

Timpul de desfăşurare al acestuia se pliază pe subiect, unii având nevoie de mai mult
timp, alţii din contră, de mai puţin timp, însă, scopul interviului este de a întări
convingerile intervievatorului cu privire la subiectul intervievat.

Este important de precizat faptul că de cele mai multe ori calitatea interviului este
susţinută şi de experienţa intervievatorului, de capacităţile sale empatice şi intuiţia sa, de
modul în care abordează subiecţii şi dispoziţia sa din acea zi. O alta caracteristică
necesară este şi atenţia, pentru a observa orice schimbare în dispoziţia subiectului.
Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Interviul este necesar atunci când trebuie să fim ferm convinşi că o persoană este sau nu
potrivită pentru mediul militar, iar cea mai bună metodă este a comunicării orale, deci
folosirea metodei interviului.

Studiu de caz

Cabinetul în care am făcut practică de specialitate dispune de o bază metodologică


utilizată în psihologia militară, a ordinii şi securităţii naţionale. Însă în cadrul orelor de
practică m-am familiarizat în special cu cele specifice testării candidaţilor pentru
admiterea în cadrul instituţiilor militare.

În urma examinării prin intermediul testelor Praga, Raven şi de personalitate, s-a


demonstrat că subiectul este echilibrat, deci potrivit pentru admiterea în cadrul unităţilor
reprezenative. Sau, mai bine zis, apt pentru.

De asemenea, am avut ocazia să observ procedura de examinare a unui client (prin auto-
testare, în acest caz subiecţii fiind chiar noi) , pornind de la completarea declaraţiei şi
până la aplicarea propriu-zisă a testelor.

Subiect: Marinescu Vlad


Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Ocupaţie: student

Nivel de pregătire: studii superioare în formare

Atitudine faţă de probă:

- înţelege uşor instructajul;

- se concentrează pentru a nu greşi;

- atenţie distributivă şi la alte zgomote din vecinătate;

- calm;

- dezinvolt;

- dezinhibat.

Atitudine faţă de psiholog:

- se conformează instructajului dat;

- protestează dacă i se atrage atenţia că a greşit.

Observaţii:
- are încredere foarte mare în el,

- îşi controlează bine emoţiile.

COMPORTAMENTUL CONDUITA LA PROBA CONDUITA LA INTERVIU


ÎNREGISTRAT SCRISĂ
Capacitate de adaptare Se adaptează foarte uşor Se adaptează foarte uşor
Atenţie Atenţie distributivă Atenţie distributivă
Capacitate de înţelegere Înţelege relativ uşor, deşi în Stăpân pe situaţie
anumite cazuri este necesar să
se repete instructajul
Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Capacitate Lucrează uşor, este Capacitate ridicată


determinat, ambiţios
Mimică Nu se observă schimbări Figura concentrată, rece şi
importante ale mimicii fermă
Gesturi Precise şi calculate Calculate, bine gândite

Concluzii:

- Se adaptează foarte uşor

- Îşi ascunde bine emoţiile, trăirile interne.

Pentru a avea posibilitatea să lucreze în mediile militare, orice persoană trebuie să posede
unele caracteristici psihice:

- Forţa şi rezistenţa psihică – se manifestă prin conduita optimă în situaţii grele, la


eforturi de lungă durată, în situaţii de aşteptare;

- Mobilitate psihică, care presupune formarea şi schimbarea corespunzătoare a


stereotipurilor dinamice, rapiditatea proceselor psihice de percepere, prelucrare,
precizie, posibilitatea de a se mobiliza uşor în orice situaţie aşteptată/ neaşteptată;

- Echilibrul psihic:

Din punct de vedere temperamental;

1. Din punct de vedere al emotivităţii;

2. Dozarea proporţională a energiei solicitate în acţiune, rezistenţa la stări de


aşteptare;
Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

3. Autocontrol eficient în situaţii conflictuale şi posibilitatea de a acţiona adecvat


în situaţii neaşteptate;

- Maturitate psihică – stabilitatea procesului de atenţie;

- Aspecte pozitive ale proceselor de voinţă – persistenţa efortului voluntar în timp,


posibilitatea de a hotărî în situaţii conflicutale;

- Trăsături pozitive de caracter – capacitatea de relaţionare, colaborarea cu oamenii,


capacitate intelectuală bună;

- Echilibru în ceea ce priveşte gradul de nevrozitate şi iritabilitate.

Aspecte negative:

a) Tipul temperamental slab: capacitate limitată de efort, lipsă de rezistenţă în


situaţii grele;

b) Tipul inert – posibilitate redusă de adaptare la situaţii complexe şi neaşteptate,


proces lent de gândire şi reacţie, reactivitate complexă limitată;

c) Tipul dezechilibrat:

1. Tipul excitat – caracter neadecvat al reacţiilor; mişcări necoordonate şi


impulsive, lipsa rezistenţei la stările de aşteptare, atenuarea reflexului de
prudenţă, tentaţia la viteza excesivă;
Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

2. Tipul hiperemotiv – cu reacţii neadecvate în situaţii conflictuale, consum


nervos excesiv, dezorganizarea stereotipurilor în situaţii critice;

3. nervos excesiv, dezorganizarea stereotipurilor în situaţii critice;

d) Tipul nematurizat psihic: cu instabilitate şi superficialitate;

e) Tipul şovăielnic: aspecte negative ale voinţei;

f) Trăsături negative de caracter – lipsa simţului de răspundere, vicii în special


( alcoolism) ;

g) Nivel intelectual limitat.

CONCLUZII

Orele petrecute în cadrul laboratorului de psihologie aparţinând MapN,mi-au oferit


posibilitatea, cu amabilitatea domnului psiholog Leonard Volosin, să cunosc mult mai
multe despre oameni, în general, să ştiu cum pot să îi observ în cadrul unei activităţi, şi,
de asemenea, am avut ocazia să aflu cum anume decurge un interviu cu un candidat.

Aşadar, pe toată perioada practicii m-am familiarizat cu modul de testare în vederea


obţinerii avizului psihologic, luând cunoştinţă de o serie de teste psihologice. Am
Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

observat că probele aplicate candidaţilor au un rol important în testarea capacităţilor


psihice ale viitorilor angajaţi ai MapN, ele urmărind să evidenţieze dacă persoana
examinată are un nivel adecvat de dezvoltare a funcţiilor şi proceselor psihice necesare
pentru a fi un cadru militar potrivit.

Astfel, am aflat că însuşirile psiho-fiziologice nu trebuie să fie neapărat dezvoltate la un


nivel superior, ele trebuind să depăşească o anumită limită pentru ca persoana în cauză să
fie considerată aptă – altfel spus, este necesar ca aceste însuşiri să aibă un nivel mediu,
suficient pentru a asigura desfăşurarea în condiţii sigure a activităţii pentru a nu constitui
factori perturbatori.

În aceeaşi măsură, ne-au fost prezentate testele folosite, modul de corectare a acestora,
prin intermediul grilelor de răspuns, am fost testaţi propriu-zis şi fiecare a luat parte la un
interviu, noi fiind de fapt şi de drept cei intervievaţi.

În cadrul laboratorului de psihologie, am obţinut informaţii şi despre maniera de analizare


a sistemului psihic uman, ce caracteristici trebuie urmărite în general atunci când se
realizează anamneza şi ce trăsături ar trebui să posede un cadru militar. În analiza
sistemului psihic uman trebuie să se ţină seamă de elementele dinamico-energetice
(temperament), elemente de operare (aptitudini), de relaţionare (caracter), cât şi de funcţiile
cognitive-motivaţionale şi de reglare (auto-reglare).

Drept urmare, consider că aceste ore de practică mi-au folosit foarte mult în înţelegerea
muncii dintr-un laborator de psihologie şi în căpătarea unei experienţe relevante pentru
profesia de psiholog. De asemenea mi-a fost oferită o altă perspectivă asupra muncii,
activităţii şi vieţii de zi cu zi a unui psiholog, întărindu-mi încă o dată convingerea cum
că, în facultate este nevoie de foarte multă practică şi poate mai puţină teorie, căci
experienţa este cea care învaţă şi dă naştere experţilor.
Nu contest faptul că teoria este baza, însă urmărind cu atenţie aceste ore de practică şi
savurând exemplele domnului psiholog, exemple oferite din activităţile lui de zi cu zi, am
fost convinsă că teoria nu oferă răspunsurile adecvate la toate problemele oamenilor, ci
experienţa. Experienţă ce se poate obţine doar prin multă practică şi devotament, care
însă, după cum văd, este esenţială.
Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

BIBLIOGRAFIE

- Laboratorul de psihologie al MapN, sub îndrumarea domnului psiholog Leonard


Volosin;

- Ghid de practică psihologică pentru studenţi / Mihai Aniţei, Mihaela Chraif –


Bucureşti: Editura Universitară 2010

ANEXE

Raven
Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Tt
Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Testul Praga
Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Solutiile corecte la testul Praga


Coloana I Coloana II Coloana III Coloana IV
69 23 94 24
71 28 63 56
43 64 13 90
44 39 66 6
98 35 89 55
100 25 16 62
7 70 50 1
40 9 97 22
79 59 76 52
87 45 42 93
10 84 36 5
83 96 65 81
85 61 67 32
82 86 74 12
72 49 78 26
34 75 21 92
15 51 80 54
58 29 75 88
30 41 4 46
11 2 17 8
3 53 33 95
91 48 38 37
27 73 47 14
20 57 19 18
60 31 68 99
Etape I II III IV
Vârsta/ 13- 15-16 adulti 13- 15- adulti 13- 15- adulti 13- 15- adulti
14 14 16 14 16 14 16
centile
100 23 26 30 23 23 33 23 24 29 24 26 27
90 18 18 23 17 17 22 18 18 23 18 17 22
80 15 17 21 15 16 19 16 16 20 15 16 20
75 14 16 19 14 15 18 15 15 19 14 15 19
70 14 15 18 13 14 17 14 14 18 14 14 18
Universitatea Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

60 13 14 16 12 13 16 13 13 16 13 13 16
50 12 13 15 11 12 14 12 12 15 12 12 15
40 11 12 14 10 11 13 10 11 13 11 11 14
30 10 11 13 9 10 12 9 10 12 10 10 13
25 9 10 12 9 9 11 9 9 11 9 10 12
20 8 8 11 8 9 11 8 9 11 8 9 11
10 7 7 9 7 7 9 7 7 8 6 7 10
0 0 0 0 0 0 4 0 2 2 1 1 3
Total
centile /Vârsta 13-14 15-16 Adulti
100 89 89 100
90 63 67 86
80 58 59 73
75 55 57 70
70 52 55 67
60 48 51 62
50 45 48 59
40 41 45 56
30 38 42 50
25 36 40 48
20 34 37 45
10 30 32 40
0 10 10 20