TCN

LINIA DE ARBORI; TUNELUL LINIEI DE ARBORI

Linia de arbori – serveste pentru transmiterea momentului de torsiune al masinilor principale

la propulsor, cat si pentru preluarea si transmiterea impingerii corpului navei.
Constructia liniei de arbori depinde de pozitia compartimentului de masini, de tipul
masinilor principale, de tipul si numarul propulsorilor, si de forma corpului navei la pupa.
Pe navele moderne comerciale se pot monta una pana la trei linii de arbori.
Daca compartimentul masinii este montat spre mijlocul navei, linia de arbori trece prin
tunel. Constructia acestuia trebuie sa permita intretinerea a liniei de arbori in timpul exploatarii
navei.
Motoarele semirapide sunt legate de linia de arbori prin intermediul reductoarelor, care
micsoreaza turatia la propulsor pentru ca acesta sa functioneze cu randament ridicat.
Linia de arbori este formata in general din:
- Arborele portelice;
- Arborii intermediari;
- Arborele de impingere;
- Lagarele de impimgere;
- Lagarele de sprijin;
- Tubul etambou.
Lungimea liniei de arbori este determinata de pozitia compartimentului masinii (C.M.)
pe lungimea navei. La navele cu C.M. la pupa, linia de arbori este formata numai dintr-un arbore
intermediar si arbirele portelice.
Cand se monteaza pe nava o elice cu pas reglabil, atunci pe linia de arbori se gaseste si
instalatia hidraulica de reglare a pasului palelor elicei.
Arborele portelice are corpul din otel carbon de calitate (OLC35;45) obtinut prin
forjare. Are rolul de a sustine propulsorul si a-i transmite miscarea de rotatie. Elementele
principale ale arborelui portelice sunt:
- conul de montare a elicei (1)
- fusurile (2)
- zona protejata (3)
- flansa de cuplare(4)
(vezi- figura 1)
la navele cu mai multe propulsoare, o portiune mare a arborilor portelice este situata in
exteriorul corpului si functioneaza in apa de mare.
Pentru protejarea arborilor in acest caz impotriva coroziunii, fusurile (2) se imbraca in
camasi de alama trase la cald, iar partea libera se acopera cu straturi de cauciuc.
Diametrul arborilor portelice , dpe, nu trebuie sa fie mai mic decat cel determinat de
formula:

dpe = ((Fxk)/3,9)x((PxB)/(nxA))1/3 [mm]

unde:
F = 100 pentru toate tipurile de instalatii de propulsie;
A = 1, ceea ce impune ca raportul dintre diametrul real al orificiului axial si diametrul real al
arborelui sa fie maxim 0,4 ;
K = coeficient care tine seama de tipul construtiv al arborelui;
P = puterea de calcul la arborele [kW];
n = turatia de calcul a arborelui [s-1].
B = coeficient care ia in considerare materialul arborelui .
 1 2 3 4

Fig. 1. ARBORELE PORTELICE

1- Con – motaj elice; 2- Fus; 3- Parte libera
4. Flansa de cuplare
Conul arborelui portelice in cazul utilizarii penei se va executa cu o conicitate de cel mult
1 : 12. In cazul presarii pe con a elicelor fara pana, capetele arborilor trebuie sa aiba o conicitate
de maximum 1 : 15. Piulita elicei trebuie sa fie blocata fata de arbore.
Arborele intermediar – se executa din acelasi material ca si arborele portelice, prin
forjare si I se aplica tratament termic de normalizare pentru imbunatatirea structurii, in vederea
prelucrarii ulterioare prin aschiere.

1 2 3

4
4

Fig. 2. ARBORE INTERMEDIAR

1- corp; 2 , 3- fusuri; 4- flanse
Cuplarea arborilor intermediari se face cu ajutorul flanselor 4. In acest scop flansele se
forjeaza dintr-o bucata cu arborele sau separat.
Pot fi executati arbori plini pentru liniile de arbori mici sau tubulari pentru liniile de arbori
de dimensiuni mari.
Diametrul arborelui intermediar nu trebuie sa fie mai mic decat cel determinat cu formula:
din = [(F x k)/ 3,9] x [(P x B)/ (n x A)]1/3 [mm]
unde:
A- coeficient care tine seama de orificiul axial din arbore:
A = 1- (d0 / dr )4
unde:
d0 = diametrul real al orificiului axial din arbore [mm];
dr = diametrul real al arborelui cu orificiu axial [mm].
Daca d0 ≤ 0,4 dr , se poate admite A = 1 .

Tunelul liniei de arbori

La navele care au compartimentul masini amplasat in zona de mijloc, se instaleaza un
tunel etans intre peretele transversal din pupa compartimentului masini si peretele picului pupa
pentru a proteja linia de arbori care face legatura intre arborele motor si arborele portelice si
pentru a face posibil accesul la lagare.
 3 5

2 1 2

FIG. 3 - TUNELUL LINIEI DE ARBORI

1- tunel; 2- portiunile mai largi si mai inalte de la capetele tunelului; 3- iesire de salvare;
4- peretele picului pupa; 5- peretele din pupa C. M.; 6- tubul etambou.

Linia de arbori serveste pentru transmiterea momentelor de torsiune ale masinilor

principale la propulsor, cat si pentru preluarea si transmiterea impingerii corpului navei.
Constructia liniei de arbori depinde de:
- pozitia compartimentului masini;
- tipul masinilor principale;
- tipul si numarul propulsoarelor;
- forma corpului navei la pupa.
Pe navele moderne comerciale se monteaza una pana la patru linii de arbori.
Motoarele semirapide sunt legate de linia de arbori prin intermediul reductoarelor
inversoare care micsoreaza turatia la propulsor, pentru ca acesta sa functioneze cu randament
ridicat.
Daca compartimentul masini este montat spre mijlocul navei, linia de arbori trece printr-
un tunel.
Constructia acestuia trebuie sa permita intretinerea in bune conditii a liniei de arbori in
timpul exploatarii navei.
Linia de arbori, de obicei, este formata din:
- arbore portelice;
- arbore intermediar;
- arbore de impingere;
- tub etambou;
- lagare de sprijin;
- lagare de impingere.
Fiecare din aceste subansamble indeplinesc anumite functii, iar constructia si montajul lor
implica o anumita conceptie de proiectare si executie.
Solutiile alese trebuie sa fie viabile, usor de intretinut in exploatare si executate cu costuri
cat mai mici.
 FIG. 4 . TUNELUL LINIEI DE ARBORI LA O NAVA CU O SINGURA ELICE
1- tunelul liniei de arbori; 2- arbore intermediar; 3- pasarela; 4- punte interioara; 5- dublu
fund.

In figura 4, este reprezentat tunelul liniei de arbori la o nava cu o singura elice, unde: 1-
tunelul liniei de arbori; 2- arbore intermediar; 3- pasarela; 4- punte inferioara; 5- dublu fund.
La extremitati, tunelul liniei de arbori are latimi si inaltimi mai mari, pentru a permite
executarea unor lucrari de intretinere si reparatii cum ar fi:
- controlul si inlocuirea garniturii tubului etambou ;
- inlocuirea arborelui portelice in pupa;
- controlul si eventuale reparatii ale lagarului de impingere in prova tunelului, cand
acest lagar este instalat in aceasta parte a tunelului.
Tunelul liniei de arbori este aplicat pe puntea dublului fund, iar cand acesta lipseste, pe
un sir de table orizontale fixate pe carlinga centrala si varange.
Peretii laterali sunt plani si paraleli cu planul diametral, iar partea superioara este, de
obicei, curba, purtand denumirea de bolta tunelului.
Accesul in tunel este asigurat de o usa glisanta etansa, situata in partea de jos a peretelui
din pupa a compartimentului masini, usa care trebuie sa dispuna de un dispozitiv de inchidere
rapida, manevrabil atat din compartimentul masini cat si de pe puntea peretilor etansi.
La extremitatea din pupa trebuie sa existe o iesire de salvare care consta dintr-un put de
sectiune patrata sau rotunda cu dimensiuni minime de 540 x 540. Acest put trebuie sa fie etans
si sa se extinda in sus pana la puntea peretilor etansi.
Structura tunelului liniei de arbori
Tunelul liniei de arbori are structura formata dintr-un invelis de tabla rigidizat prin
montanti amplasati la o distanta unul de altul mai mica decat 900 mm. Se recomanda ca aceasta
distanta sa fie egala cu distanta intercostala.
Grosimea tablelor peretilor verticali ai tunelului este egala cu grosimea data de registru
pentru pereti transversali etansi, avand aceeasi distanta intre montanti ca si peretii tunelului.
Grosimea tablelor boltii trebuie sa fie egala cu aceea data de registru pentru peretii
transversali etansi care au o distanta intre montanti mai mica cu 150 mm decat distanta efectiva.
In dreptul gurilor de magazie, grosimea tablelor boltii tunelului trebuie sa fie marita cu 2,5 mm
sau sa fie prevazuta cu captuseala de lemn, cu grosimea de 50 mm.
Capetele montantilor se prind de puntea dublului fund prin sudura cu cusaturi continue.
Daca tunelul strabate tancuri, structura lui trebuie intarita, iar prinderea montantilor de dublu
fund se face prin gusee.

Tehnologii aplicate la vizarea liniei de arbori

* De pe planurile de executie se iau o serie de cote cum ar fi:
-distanta de la linia de baza a navei la linia de arbori in dreptul peretilor prova si pupa ai
compartimentului masini;
-distanta de la linia de baza a navei la linia de arbori in dreptul in dreptul peretelui picului
pupa;
-distanta de la linia de baza a navei la linia de arbori in dreptul elicei sau a unei coaste din
pupa ei.
* Se insemneaza rizuri orizontale si verticale prin punctele de intersectie ale liniei de
arbori cu peretii si se fac gauri cu diametrul de 50 – 100 mm pentru ecrane de vizare. Ecranele
au prevazute orificii de 0,5 pana la 1 mm in centrul lor.
* La pupa navei, pe directia axului carmei, se monteaza stalpi in care se fixeaza un cadru
suport pentru vizorul observatorului din pupa navei.
Sursa de lumina este asezata in fata vizorului de pe peretele prova al compartimentului
masini sau in dreptul coastei extreme a postamentului masini.
* Se fixeaza toate ecranele de vizare in punctele respective si se aprinde becul de la sursa
de lumina.
 * Se face centrarea vizoarelor pana ce lumina emisa ajunge la vizorul observatorului din
pupa.
* Se traseaza cu centrul in orificiul ecranului doua cercuri de control pe suprafetele
respective, unul cu diametrul egal cu cel de strunjire si altul pentru control. Materializarea axei
liniei de arbori se face prin intinderea unei sarme, ce trece prin gaurile practicate pana la ultimul
vizor.
Sarma se intinde cu ajutorul unei greutati legate la ultimul vizor pentru a inlatura sageata.
In paralel cu vizarea, dupa preluarea de la masini-unelte a tuturor reperelor aferente liniei
de arbori se trece de la ajustarea, gaurirea si filetarea tuturor ansamblurilor.
Tubul etambou se monteaza dupa vizarea liniei de arbori.
Se introduce tubul in zona de montare dupa care se intinde sarma ce reprezinta axa liniei
de arbori. In vederea centrarii se manevreaza tubul astfel incat, toate punctele suprafetei
interioare sa fie egal departate de sarma.
Verificarea se face la ambele capete in pozitiile sus-jos; dreapta-stanga.
Dupa centrare, tubul se fixeaza la cele doua capete dupa indicatiile tehnologice prin sudare
sau cu prezoane.
Tubul etambou se prelucreaza la cota finita la interior dupa ce a fost montat la nava.
Pentru prelucrare, se utilizeaza strunguri mobile.
Lagarele de sprijin pentru arborele port-cutit se vor alinia dupa sarma ce materializeaza
axa liniei axiale.
Centrarea tubului se va face dupa cercurile de control trasate pe partile centrale ale
etamboului. Dupa centrare, prelucrarea la interior se face in doua etape: - degrosarea si
finisarea.
Prelucrarea partii frontale se face numai dupa ce strunjirea si finisarea interioara au fost
finalizate.
Bucsele tubului etambou sunt prelucrate la exterior dupa dimensiunile interioare ale
tubului. Introducerea bucsei se face cu ajutorul unei prese hidraulice.