Sunteți pe pagina 1din 44

Indiferent de epocă, falsurile au atras ca un magnet atentia tuturor, de la regi si ministri pâna la infractorii

de rând. În toate vremurile au existat persoane care au încercat să profite de pe urma naivitatii altora, iar de
multe ori încercările au fost încununate de succes. Pe langă aceste atributii, imitatiile mai aveau si un alt
rol, acela de a induce în eroare hotii (erau multi hoti amatori care aspirau la bogatiile regilor,ministrilor si
astfel acestia înlocuiau originalul cu un fals tocmai pentru a nu exista riscul de a fi furat ).

Falsificarea produselor este una din cele mai cunoscute activităti, falsurile sunt acele imitatii ale produselor
originale, care uneori sunt atat de bine realizate încat se confundă cu realitatea si tin de orice domeniu. În
special în China si în Thailanda exista o piată “la negru” foarte mare, se spune că dacă apare un produs nou
pe piată,în cateva zile apare si falsul său.

Trăim înconjurati de falsuri, parfumuri, cosmetice, bijuterii, haine, mâncare chiar si jucării. Avantajul
imitatilor tine de pretul scăzut si de prezenta lor în locuri frecventate de consumatorii de orice categorie
socială, acestea putând fii găsite în piete, pe străzi, în magazine care nu sunt de specialitate. Din păcate
aceasta activitate de contrafacere nu este deloc descurajată, în special de populatie, întrucat persoanele cu
venituri mici si medii sunt orbite de preturile scăzute.

O gama larga de produse frecvent falsificate o constituie produsele cosmetice.

Exista legi care pedepsesc foarte aspru falsificatorii însa cu toate acestea,ei nu se dau înapoi de la a copia
produsele originale, profitând astfel de salariile mici ale populatiei, pentru a face bani cât mai multi si cât
mai repede .

Capitolul I : Istoria produselor cosmetice

Arheologii au găsit evidente ale existentei produselor cosmetice în Egipt datând mult mai înainte de anul
4000 Î.C. Au găsit obiecte vechi cu farduri de ochi si dovezi ale folosirii unguentelor frumos mirositoare. În
Egipt se aplica pe fata o pasta verde strălucitoare din minerale de cupru care dădea culoare si definea
trasăturile fetei. Se foloseau uleiuri parfumate si se pictau sprâncenele cu fard de ochi (o crema facută din
grăsime de oaie si praf de plumb). Cosmeticele grecilor erau păstrate în cutii complicate. Rujul înrosea
obrajii si erau folosite pudre albe pentru îndreptarea ridurilor. Femeile foloseau ca ruj culoarea ocru, un clei
combinat cu fier. Ca să arate mai tinere, îsi pictau palmele cu henna, o culoare rosu-maronie.

În China si Japonia foloseau cremă din praf de orez cu care îsi pictau în alb fata si părul, îsi smulgeau
sprâncenele iar dintii erau colorati în negru sau auriu. Romanii foloseau excremente de crocodil pentru
noroiul din băi, făina de orz si unt pentru cosuri, grăsime de oaie si sânge pentru lustruirea unghiilor.
Bărbatii si femeile îsi vopseau adesea părul în blond. Vopselele erau foarte caustice si multi au chelit
trebuind să poarte peruci.

În Evul Mediu de Est au aparut parfumurile cu alcool vândute în Europa de cruciati. Reginele din Italia
foloseau ruj de buze roz. Pe timpul reginei Elisabeta a Angliei colorarea părului în rosu era o adevarată
modă.

Femeile dormeau de asemenea cu bucati de carne cruda pe fata pentru prevenirea ridurilor. În Europa
cosmeticele erau folosite de aristocratie, de persoanele de la curtile regale. Franta si Italia devin centrul
producerii lor. Folosirea plumbului în producerea cosmeticelor a provocat multe probleme fizice si chiar
moartea. Cea mai larga utilizare o are rujul rosu de buze. Produsele cosmetice s-au dezvoltat odata cu
industria filmului si a modei.
://www.youtube.com/watch?v=kI2V3jHuiQs&feature=player_embedded

Produse cosmetice

Produse cosmetice si de parfumerie sunt amestecuri de substante chimice naturale sau sintetice, care se
folosesc in scopul ingrijirii corpului omenesc,in vederea asigurarii mentinerii echilibrului fiziologic si a
starii de sanatate corespunzatoare.

Denumirea lor deriva de la cuvantul grecesc “Kosmeticos”,ce inseamna igiena pielii.

Progresele stiintei si tehnicii au precizat si fundamentat factorii care intervin in fizilogia pielii.Acesta a
determinat o largire a gamei de materii prime si implicit a sortimentelor care sa acopere necesitatile de
utilizare.

Trebuie remarcat faptul ca produsele cosmetice si de parfumerie sunt folosite pentru organismul
sanatos.Deci,cosmetica se bazeaza pe igiena si estetica.

Notiunea cuprinde o sfera mai larga si anume de:

Cosmetica fiziologica bazata pe ingrijirea pielii, fetei, corpului, a parului etc., pentru a le asigura functii de
nutritie si dezvoltare normala.

Cosmetica decorativa bazata pe obtinerea unui aspect cat mai placut,curat si atragator.

Tehnologia obtinerii produselor cosmetice si de parfumerie consta in procese de conditionare.

Obtinerea in faza pilot productiv (pentru produsele noi lansate in vederea prospectarii pietii si a formulelor
proprii), dar mai ales la scara industraiala a produselor cosmetice realizeaza un dublu scop , si anume :
valorificarea resurselor de materii prime naturale, prin transformarea in produse de larga si eficienta
utilitate, dar si producerea bunurilor de larg consum.

Inainte de a introduce in consum un produs cosmetic, dupa ce cercetarile si probele de laborator au dat
completa satisfactie, se efectueaza aplicatii sistematice si “teste epicutanale” in clinici de specialitate,atat cu
produsul respectiv,cat si - dupa caz – cu unii componenti ai retetei spre a verifica eficienta produselor si
respectiv inofensivitatea acestora sau a componentilor pe care ii contin.
Cosmetice: Noi reguli de etichetare

Cererea mondială de produse naturale şi bio de îngrijire corporală este mai mare ca oricând. Pentru
corecta informare a clienţilor, producătorii şi certificatorii europeni vor să introducă standarde
unitare de etichetare.

Standarde de etichetare care garantează calitatea produselor naturale de îngrijire au fost dezvoltate încă din
anii ’90. Problema este că, spre deosebire de alimentele eco, pentru cosmetice nu există reglementări
unitare la nivel european. Motiv pentru care fiecare certificator are propriile reguli, condiţii, certificate de
garanţie, ceea ce nu este prea comod pentru consumator.

În 2007, mai mulţi producători europeni şi-au unit forţele pentru a elabora reguli unitare. Grupul european
de interes NaTrue din Bruxelles a prezentat de curând un nou sistem de etichetare cu trei niveluri de
calitate. “Cosmetice organice” este cel mai înalt nivel şi garantează că produsul are 95% ingrediente
vegetale ecologice. Nivelul de mijloc – “cosmetice naturale cu ingrediente organice” – va fi folosit pentru
produsele care au certificate de bio 70% din ingredientele vegetale. Pentru nivelul de bază – “cosmetice
naturale” – nu este prevăzută o concentraţie minimă a ingredientelor bio. Potrivit secretarului general al
NaTrue, primul produs cu eticheta NaTrue ar trebui să apară pe piaţă la sfârşitul lui 2008.

Şi certificatorii europeni din domeniu – BDIH (Germania), Soil Association (Marea Britanie), Cosmebio şi
Ecocert (Franţa), Ecogarantie (Belgia), AIAB şi ICEA (Italia) – sunt pe cale să livreze pe piaţă standarde
unitare.

EVOLUŢIA PIEŢEI

Cererea şi oferta de cosmetice nechimizate cresc spectaculos în întreaga lume. Cele mai dinamice pieţe sunt
pe continentul european – şi vorbim aici în special de Franţa, Italia, Germania şi Marea Britanie –, dar şi
SUA şi Asia au cu ce se lăuda la acest capitol. În Germania, vânzările de produse naturale şi organice de
îngrijire personală au ajuns la 613 de milioane de euro în 2007. Şi certificatorul italian ICEA a anunţat o
creştere cu 70% a numărului de cosmetice naturale şi bio şi o majorare cu 85% a vânzărilor, până la şase
milioane de euro. Şi Franţa se mândreşte cu o rată de creştere a pieţei cosmeticelor naturale de 30% în
ultimii doi ani.

Sursa: Jurnalul National

Pentru mai multe informatii despre AIAB, asia, BDIH, bruxelles, calitatea produselor, cosmebio,
cosmetice, cosmetice naturale, ecocert, ecogarantie, etichetarea produselor, ICEA, produse naturale,
produse naturale de ingrijire, soil association aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin,
personalizat pentru tine!

Comercializarea produselor cosmetice

In perioada 1-8 martie 2010, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor a verificat respectarea
prevederilor legale la comercializarea produselor cosmetice.

Au fost verificati 676 operatori economici, descoperindu-se abateri de la prevederile legale la 461 dintre
acestia (2 producatori, 6 importatori, 26 distribuitori si 427 vanzatori de produse cosmetice).
Pentru deficientele constatate, comisarii ANPC au aplicat 280 amenzi contraventionale, in valoare de
776.400 lei, dispunandu-se totodata oprirea definitiva de la comercializare pentru produse cosmetice in
valoare de 2912 lei si oprirea temporara de la comercializare pentru produse in valoare de 140 307 lei.

Deficiente constatate

1. Informarea consumatorilor - abatere constatata la 134 operatori economici


Produsele cosmetice pot fi puse pe piata numai daca pe recipient si pe ambalaj sunt inscriptionate vizibil,
lizibil si cu caractere care nu se sterg usor, urmatoarele date: numele sau denumirea producatorului, sediul
sau adresa producatorului din statul membru al Comunitatii Europene, tara de origine pentru produsele
fabricate in afara Comunitatii Europene, continutul nominal in momentul ambalarii produsului, indicat in
greutate sau in volum, data de minima durabilitate marcata prin sintagma ”A se folosi preferabil inainte
de”, urmata de data sau de detalii asupra locului de pe ambalaj unde se afla inscriptionata aceasta data,
exprimata fie prin luna si an, fie prin zi, luna si an si cu cifre arabe, iar in cazul in care produsele cosmetice
au o durabilitate mai mare de 30 de luni, indicarea datei de minima durabilitate nu este obligatorie, pentru
acestea mentiunile se completeaza cu indicarea PAO (perioada dupa deschiderea produsului cosmetic in
care poate fi folosit in siguranta de catre consumatori) - precautiile speciale la utilizare, precum si
informatiile speciale de avertizare pentru produsele cosmetice de uz personal, in special cele pentru
coafura, functia produsului cosmetic, exceptand cazul in care aceasta rezulta din prezentarea produsului,
numarul lotului de fabricatie sau o indicatie care sa permita identificarea produsului, lista ingredientelor,
precedata de cuvantul “ingrediente”.

Exemple:
In judetul Ilfov se comercializau cosmetice pentru copii (pudra si spumant de baie) la care data minima de
durabilitate nu era marcata corect. Pe ambalaj era trecuta mentiunea “a se folosi inainte de: vezi EXP” fara
ca data precedata de formula EXP sa fie inscrisa pe produs. Au mai fost descoperite produse (sampon
pentru copii si crema coloranta pentru par) la care data de minima durabilitate era marcata prin EXP., fara
sa contina sintagma obligatorie “a se folosi preferabil inante de”.
In Bucuresti, se comercializau produse (fard de pleoape si obraz, ruj, rimel etc) fara a avea inscriptionate pe
recipient si pe ambalaj numele sau denumirea importatorului si tara de origine a produsului.
In judetul Alba se comercializau produse (parfum deodorant, diverse marci) la care informatiile de pe
eticheta erau greu lizibile.
In judetul Brasov se comercializau produse (pasta de dinti pentru copii) insotite de informatii speciale de
utilizare si precautii speciale de utilizare intr-o forma greu lizibila. Alte produse (sapun cu glicerina pentru
copii) erau comercializate fara elementele de informare pentru consumatori.
In judetul Mehedinti se comercializau produse (balsam de buze si rimel) fara ca acestea sa aiba
inscriptionat numarul lotului de fabricatie sau o indicatie care sa permita identificarea produsului.

2. Traducerea in limba romana a informatiilor pentru consumator - abatere constatata la 109 de operatori
economici din diferite judete, printer care: Cluj, Ilfov, Galati.

3. Datele continute in dosarele cosmetice trebuie sa fie prezentate obligatoriu in limba romana, fara a
exclude prezentarea si intr-o limba acceptata de autoritatile competente - abatere constatata la un operator
economic din judetul Maramures.

4. Respectarea prevederilor legale in cazul promotiilor


Conform articolului 9 din Legea 148/2000 privind publicitatea, informatiile care se refera la oferta speciala
trebuie sa indice, in mod clar si neechivoc, data la care inceteaza oferta sau, daca este cazul, faptul ca oferta
speciala se refera la stocul de bunuri disponibil, iar daca oferta speciala nu a inceput inca, data de incepere
a perioadei in care se aplica pretul special sau alte conditii specifice.
Abatere constatata la 8 operatori economici din judetele Mures (produsele expuse la comercializare aveau
reducere 50% fara a se indica perioada in care se aplica reducerea de prêt sau fara sa se faca referire la
stocul de bunuri disponibil), Vaslui (un operator economic practica reduceri de preturi fara a indica data de
incepere sau de incetare a ofertei promotionale; in plus, existau la comercializare produse pentru copii sub
3 ani care aveau aplicate buline (abtibilduri) cu perioada de desfasurare a promotiei decembrie 2009 –
ianuarie 2010 si cu indicarea pretului vechi (barat) alaturi de pretul nou; deoarece perioada promotiei
incetase, produsele respective se comercializau cu pretul vechi care insa era barat), Mehedinti (pachetul
promotional compus dintr-un deodorant si un gel de barbierit se comercializa avea aplicata o eticheta
autocolanta cu mentiunea “- 50% din pretul gelului de dus” fara ca in magazine sa se afle la comercializare
gelul de dus la care se facea referire), Arges.

5. Afisarea la loc vizibil a unei plachete cu numarul de telefon INFO CONSUMATOR (telefonul
consumatorului – apel gratuit) 0800 080 999, precum si adresa si numarul de telefon ale CJPC in a carui
raza teritoriala se afla operatorul economic - abatere constatata la 46 operatori economici, din judetele
Mehedinti, Caras-Severin

6. La 216 de operatori economici au fost depistate alte tipuri de abateri, cum ar fi:
- neafisarea in mod vizibil a denumirii unitatii, a codului unic de inregistrare la Registrul comertului,
neafisarea si nerespectarea orarului de functionare, abatere constatata in judetul Galati;
- comercializarea de produse cu data minima de durabilitate depasita (expirate), abatere constatata in
judetele Constanta (produse expirate de 6-8 luni sau chiar de 1-2 ani,), Mehedinti (produse expirate de 3-5
luni). Toate aceste produse au fost oprite definitive de la comercializare.
- neindicarea pretului pe unitatea de masura, abatere constatata in judetul Galati;
- neafisarea preturilor la loc vizibil si intr-o forma neechivoca, usor de citit, abatere constatata in judetele
Timis si Ilfov.

Sfaturi pentru consumatorii care achizitioneaza produse cosmetice :

• sa achizitioneze cosmetice numai din magazine si/sau raioane specializate, unde se elibereaza documente
de cumparare (factura, bon fiscal, chitanta fiscala), de care vor avea neaparat nevoie in cazul unei eventuale
reclamatii; in plus, produsele originale nu se vand in afara lanturilor de distributie, cum ar fi tarabele sau
persoane fizice “cu sacosa”;
• sa fie atenti la preturi; preturile mici sunt dubioase, ele provin cu siguranta din filiere paralele ;
• sa fie atenti la calitatea ambalajului, acesta trebuie sa fie plastifiat, corespunzator unui produs “de lux”; sa
verifice daca calitatea ambalajului corespunde valorii produsului; sunt sanse mari ca un produs zis “de lux”,
ambalat in pungi de plastic sau intr-o cutie banala, sa fie de fapt o contrafacere;
• sa examineze cu atentie eticheta, o calitate proasta a tiparirii poate ascunde o contrafacere;
• sa stie ca unii producatori si importatori “de marca” au adoptat voluntar personalizarea unor produse cu
eticheta - holograma, pentru securizarea lor si pentru protejarea marcii ;
• sa stie ca pe orice produs cosmetic trebuie sa fie inscriptionat numele sau denumirea producatorului ori a
persoanei responsabile cu introducerea pe piata, ori al importatorului de produse din afara UE ;
• sa stie ca majoritatea produselor trebuie sa aiba inscriptionata data de minima durabilitate precedata de
expresia ” A se folosi preferabil inainte de ”, urmata de data sau de detalii asupra locului de pe ambalaj
unde se afla inscriptionata aceasta data, exprimata fie prin luna si an, fie prin zi, luna si an, si cu cifre
arabe ;
• sa stie ca anumite produse precum cremele, nu au data de minima durabilitate ci au inscriptionat un
simbol (PAO) constand intr-o cutie intredeschisa, pe sau langa care este mentionata perioada dupa
deschidere in care produsul poate fi folosit in siguranta, in luni de zile (6, 12 luni de ex);
• sa stie ca sunt produse la care data de minima durabilitate este mai mare de 30 de luni si atunci aceasta nu
se mai mentioneaza (cazul recipientelor sub presiune cum sunt deodorantele)...!
• sa citeasca cu atentie eticheta si sa tina cont de orice avertisment pentru evitarea unor probleme ulterioare.

In privinta produselor cosmetice pentru copiii sub 36 de luni este necesara o atentie suplimentara:

• alegerea produselor de catre parinti trebuie facuta functie de indicatiile de utilizare existente pe produs
si/sau ambalaj si trebuie sa tina cont de urmatoarele caracteristici ale tesutului cutanat al copiilor:
- maturitatea tesutului cutanat este atinsa in momentul nasterii sau uneori intr-un interval de la cateva ore
pana la 4 saptamani;
- flora microbiana colonizeaza pielea nou-nascutului,intr-un interval de la cateva ore la cateva zile,
particularitatea pielii nou-nascutului este trecerea de la starea sterila la o stare colonizata in mod progresiv;
- pH-ul este neutru si scade in primele zile de viata foarte repede, stabilizandu-se intre 4,5…6, ceea ce
permite mentinerea unei flore microbiene rezidente saprofite;
• utilizarea pastei de dinti cu continut de compusi ai fluorului se va realiza sub supravegherea adultilor;
fluorul - F nu trebuie sa depaseasca 0,15% din cantitatea substantei utilizata ca ingredient;
• nu se vor utiliza la masajul bebelusilor produse cosmetice ce contin substante puternic volatile (camfor,
eucaliptol si mentol) decat cu acordul medicului.

Securitatea şi siguranţa în utilizare a produselor cosmetice

Prof.univ. dr. Ileana Răducanu, Academia de Studii Economice Bucureşti


Prep. Adrian Stancu, Universitatea „Petrol-Gaze” din Ploieşti

The safety and security in using cosmetic products is guaranteed through: using substances warn by Health
and Family Ministry, by wraps and labels, mention the store conditions, notification of cosmetic products
and the legal registration of firms in Romania.

Produsele cosmetice se constituie în economia modernă ca o grupă de mărfuri cu largă utilizare atât în ceea
ce priveşte diversitatea articolelor, cât şi a segmentelor de consumatori. Am putea spune că se adresează
chiar întregii populaţii, dacă luăm în considerare faptul că în ultima perioadă au fost realizate produse
cosmetice pentru copii (baby). Ca urmare a acestui fapt, securitatea şi siguranţa acestor articole are o
importanţă deosebită.
Condiţiile care se impun produsului cosmetic pentru asigurarea securităţii vieţii şi sănătăţii consumatorilor
din România sunt stipulate în Legea nr. 178/2000 şi Legea nr. 508/2002, elementele de securitate referindu-
se la probleme legate de folosirea şi comercializarea acestora şi anume:

• utilizarea în fabricarea produselor cosmetice şi comercializarea lor numai a substanţelor admise de


Ministerul Sănătăţii şi Familiei sau a substanţelor care pot fi utilizate numai în anumite condiţii şi limite de
admisibilitate;
• ambalarea şi etichetarea produselor cosmetice – elemente de identificare a originalităţii produsului şi
comunicare în domeniul comercial pentru asigurarea securităţii produselor;
• instrucţiunile privind condiţiile de păstrare şi utilizare ale produsului şi de îndepărtare a ambalajului după
folosire;
• înregistrarea legală în România a producătorului/importatorului şi a notificării la Ministerul Sănătăţii şi
Familiei (MSF) a intenţie de comercializare a produsului cosmetic. Utilizarea în fabricarea produsului
cosmetic numai a substanţelor admise de MSF
Pentru realizarea unor produse de calitate care să asigure sănătatea consumatorilor un rol esenţial îl are
folosirea unor substanţe, ingrediente cosmetice, conservanţi cosmetici, coloranţi cosmetici, filtre
ultraviolete şi alte substanţe care să nu afecteze sănătatea umană. În acest scop MSF a emis Ordinul nr.
1004/2000 prin care se publică listele cu:
- substanţele interzise să fie utilizate în compoziţiile produselor cosmetice;

- substanţele inclusiv coloranţi cosmetici, conservanţi cosmetici şi filter ultraviolete, care pot fi folosite
numai în anumite condiţii şi limite de admisibilitate.
Rezultă din aceste liste că 421 de substanţe sunt interzise să fie folosite la fabricarea produselor cosmetice,
65 substanţe pot fi utilizate numai în anumite condiţii şi limite de admisibilitate. De asemenea, un număr de
52 conservanţi cosmetici, 157 coloranţi cosmetici şi 10 substanţe folosite ca filtre ultraviolete pot fi utilizaţi
în condiţii şi limite de admisibilitate. Coloranţii cosmetici utilizaţi în anumite condiţii şi limite de
admisibilitate, după domeniul de aplicare se împart în patru grupe şi anume:

• coloranţi admişi în toate produsele cosmetice;


• coloranţi admişi în toate produsele cosmetice, cu excepţie celor destinaţi aplicării în vecinătatea ochilor,
în special produsele de machiere şi de demachiere a ochilor;
• coloranţi admişi numai în produsele cosmetice ce vin în contact cu mucoasele;
• coloranţi admişi numai în produsele cosmetice ce vin în contact cu pilea.

Se remarcă numărul mare de substanţe care sunt interzise a fi utilizate în compoziţia produselor cosmetice
datorită efectelor nocive. Din aceste considerente, pe ambalajul sau recipientul produsului cosmetic trebuie
să fie trecute ingredientele din compoziţia produsului în ordinea corespunzătoare a concentraţie până la 1%,
după care ingredientele cu o concentraţie mai mică de 1% fără o ordine anume.
Coloranţii se pot menţiona după celelalte ingrediente.
Ansamblul de coloranţi utilizaţi în produsele cosmice decorative fabricate în mai multe nuanţe coloristice,
va fi indicat pe etichetă precedat de „+/-”. Compoziţiile de parfumare pot fi menţionate prin cuvântul
„parfum” sau „arome”. Lista cu ingredientele din compoziţia produsului se scriu cu denumirile din
Nomenclatorul Internaţional pentru produse cosmetice (I.N.C.I.), iar coloranţii se menţionează
conform numărului din Indexul culorilor – Colour Index (C.I.). Ambalarea şi etichetarea produselor
cosmetice are rolul de a creşte securitatea produsului, să reducă riscurile de oxidare bacteriologică şi să
diminueze efectele asupra mediului indicând precauţii în utilizare.
Produsul cosmetic prin ambalare şi marcare trebuie să furnizeze informaţii minime fără de care este
interzisă comercializarea în scopul asigurării consumatorilor şi garanţiei în utilizare. Astfel, conform Legii
nr. 178/2000 informaţiile de pe ambalajul produsului trebuie să fie inscripţionate vizibil, lizibil, cu
caractere care nu se şterg uşor şi să conţină:

• denumirea şi adresa firmei fabricantului/importatorului;

• ţara de origine, pentru produsele din import;

• conţinutul nominal în momentul ambalării produsului, indicat prin masă/volum, exceptând ambalajele cu
o masă/volum mai mic de 5g/ml, eşantioanele gratuite şi dozele unice;

• termenul de valabilitate (data stabilită de producător până la care produsul conservat în condiţiile impuse
îşi menţine caracteristicile prescrise şi poate fiutilizat) înscris prin cuvântul „expiră” urmat de dată sau de
detalii privind locul de pe ambalaj unde se află inscripţionată dată expirării, exprimată prin lună şi an în
cifre arabe. Pentru produsele cu valabilitate mai mare de 30 de luni nu mai este obligatorie indicarea
termenului de valabilitate;

• precauţii în utilizare, adică instrucţiuni privind conservarea, utilizarea produsului dar şi îndepărtarea
ambalajului;

• numărul lotului de fabricaţie; acesta trebuie marcat pe recipient sau pe ambalaj, iar în cazul lipsei lui
trebuie să existe o altă indicaţie care să permită identificare produsului.

• conţinutul produsului cosmetic.

Toate aceste date trebuie să fie scrise în limba română, cu excepţia listei privind ingredientele folosite.
Depozitarea şi utilizarea produselor cosmetice, precum şi îndepărtarea ambalajului.

Acestea constituie noi elemente care întăresc siguranţa produsului, să reducă riscurile de nocivitate
deoarece în timpul păstrării şi depozitării microorganismele pot modifica aspectul, gustul, mirosul sau
omogenitatea produselor. Unele produse au în compoziţie conservanţi cosmetici, în concentraţie mică, cu
rolul de a distruge sau a inhiba dezvoltarea microorganismelor, dar în condiţii de depozitare şi păstrare
necorespunzătoare pot conduce la oxidări, structură neomogenă şi consistenţă schimbată. Aceste modificări
se produc datorită reacţiilor fizico-chimice între componentele produselor cosmetice, în condiţiile
nerespectării termenului de valabilitate şi a prescripţiilor de păstrare. După utilizare unele ambalaje trebuie
să respecte anumite reguli pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii utilizatorului şi mai ales ale copiilor.
Astfel, unele flacoane pentru lacuri fixative, deodorante etc. trebuie, după folosire, să nu se
găurească şi să nu fie lăsate la îndemâna copiilor. Instrucţiunile pentru conservare, utilizare şi îndepărtare
se aplică atât produselor folosite în scop personal, cât şi profesional. Înregistrarea legală în România şi
notificarea produselor cosmetice Aceste aspecte constituie elemente noi privind asigurarea securităţii vieţii
şi sănătăţii consumatorilor, în condiţiile unei explozii de produse cosmetice realizate pe plan european şi
mondial. Această cerinţă este prevăzută în art. 7, 8, 9, 10, 11 şi 12 ale Legii nr. 178/2000 şi Hotărârea
Guvernului României nr. 670/ 19 iulie 2001 care cuprinde norme metodologice de aplicare a Legii nr.
178/2000 privind produsele cosmetice. Conform acestei Hotărâri de Guvern, fiecare produs cosmetice care
se comercializează pe piaţa românească trebuie să fie supus notificării de către Ministerul Sănătăţii şi
Familiei, prin Direcţia de Sănătate Publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, în a cărei rază
teritorială se află adresa indicată pe eticheta produsului cosmetic. Prin notificare se înţelege transmiterea în
formă scrisă a intenţiei de comercializare a unui produs cosmetic către Ministerul Sănătăţii şi Familiei, pe
baza dosarului produsului cosmetic. Documentaţia de notificare cuprinde în principal două părţi şi anume
informaţii privind producătorul/importatorul de produs cosmetic, partea a doua referindu-se la
informaţia produsului cosmetic (I.P.C.).

Documentaţia privind producătorul/importatorul cuprinde: numele/denumirea


producătorului/importatorului, adresa/sediul în România a producătorului /importatorului, ţara de origine
pentru produsul fabricat în afara României, locul de fabricare pentru produsul cosmetic pe teritoriul
României, locul de depozitare pentru produsele cosmetice importate şi numele persoanei răspunzătoare care
a evaluat produsul cosmetic din punct de vedere al securităţii pentru sănătatea consumatorului.
Dosarul produsului cosmetic (DPC) sau Informaţia produsului cosmetic (IPC).
Termenul de informaţie a produsului cosmetic este folosit pe plan şi îl vom folosi şi în această lucrare.
Informaţia produsului cosmetic este un concept relativ nou introdus numai în domeniul produselor
cosmetice pe plan internaţional conform Directivei Europene.
Este aplicat şi în România conform Legii nr. 178/2000, art. 10, 11 şi 15.

IPC-ul trebuie să cuprindă informaţii referitoare la :

• denumirea comercială a produsului şi grupa de produs cosmetic;


• compoziţia calitativă şi cantitativă a produsului cosmetic; datele sunt prezentate conform I.N.C.I şi/sau
Indexul culorilor (C.I.), iar ingredientul pentru care s-a acordat dreptul de confidenţialitate se înscrie sub
forma unu cod numeric format din 7 cifre;
• caracteristicile fizico-chimice şi microbiologice ale materiei prime şi ale produsului cosmetic sub forma
fotocopiei unor buletine de analiză emise de laboratoare recunoscute prin practicarea principiilor de bună
practică de laborator;
• metoda de fabricare a produsului cosmetic, prin descrierea detaliată a fluxului tehnologic, cu respectarea
principiilor de bună practică de fabricaţie pentru produse cosmetice, aprobate prin Ordinul nr. 308/2001 al
Ministerului Industriei şi Resurselor;
• metode de analiză pentru controlul calităţii produsului cosmetic, menţionându-se standardul de metodă de
analiză folosit sau o descriere a metodei folosite pentru reproducerea ei;
• informaţii privind stabilitatea produsului cosmetic prin prezentarea metodei de evaluare a stabilităţii,
precum şi prezentarea acestuia în condiţii de transport şi depozitare;
• evaluarea riscului pentru sănătatea umană a produsului cosmetic prin examenul toxicologic al
ingredientelor folosite, rezultat pe baza documentului de evaluare a riscului pentru sănătatea umană şi
semnat de persoana răspunzătoare care a efectuat evaluarea;
• denumirea şi adresa laboratorului care efectuează analizele, numele şi adresa persoanelor răspunzătoare
care au evaluat produsul din punct de vedere al securităţii şi siguranţei în utilizare;
• date referitoare la efectele nedorite pentru sănătatea umană provocată de produsul cosmetic, înregistrate
de producător/importator pe baza reclamaţiilor primite de la consumatori;
• dovada privind efectul declarat al produsului cosmetic, în cazul în care natura acestuia o justifică,
efectuată prin liste „in vitro” sau „in vivo”.
Rezultă că, IPC constituie un pachet de informaţii accesibile, dar confidenţiale şi care sunt proprietatea
companiei. Accesul este permis numai autorităţilor competente. Aceste informaţii trebuie să fie accesibile
la adresa producătorului, indicată pe ambalaj, pentru a da posibilitatea de efectuare a oricărui control
privind IPC de către autorităţile competente. Autorităţile competente în România sunt reprezentanţii
împuterniciţi ai MSF şi ANPC. Organele de control pot preleva probe de materii prime sau produse finite în
vederea efectuării de analize şi poate dispune oprirea fabricaţiei şi/sau comercializării produsului cosmetic
pentru care nu s-a efectuat notificarea, precum şi a celor ce pot afecta viaţa sau sănătatea consumatorilor.
Încălcarea prevederilor legii şi a reglementărilor în vigoare atrage răspunderea materială, civilă,
contravenţională sau penală.
În cazul în care se constată că produsul cosmetic afectează viaţa, sănătatea şi securitatea cumpărătorilor,
importatorul este obligat să oprească livrarea şi să retragă de pe piaţă sau de la beneficiari produsul
cosmetic.
Pe plan internaţional este prezentă Asociaţia Europeană pentru Cosmetice şi Produse de Igienă (toaletă) cu
simbolul COLIPA, care a elaborat un ghid pentru IPC bazat pe art. 7 a Directivei Europene, pentru a
preciza că responsabilitatea pentru produsul cosmetic îl are producătorul.
Abordarea IPC se face pe trei niveluri:

- Nivelul 1 IPC – informaţie primară. Cuprinde informaţii de bază referitoare la numele produsului şi
formula lui;
- Nivelul 2 IPC – informaţie adiţională. Conţine informaţii privind evaluarea siguranţei produsului şi sunt
date despre materiile prime, procedura de fabricaţie şi reacţiile adverse, adică efectele nedorite asupra
sănătăţii umane;
- Nivelul 3 IPC – informaţii suplimentare. Se cuprind date despre fişele de securitate ale materiilor prime,
informaţii despre ingredientele noi care trebuie aprobate înainte de a fi folosite, şi alte date.
Un model practic şi eficient al IPC a fost propus de Asociaţia Producătorilor Britanici de Cosmetică la un
Seminar ţinut în ianuarie 2003, la Bruxelles. Acesta a fost preluat de reprezentanţii industriei produselor
cosmetice din Europa în scopul unei armonizări europene privind relaţiile cu autorităţile competente.

Concluzii

Cosmetica modernă apelează în prezent la chimie pentru realizarea unor produse pe baze ştiinţifice şi din
cauza preţurilor mari a unor substanţe naturale.
Unele ingrediente folosite la obţinerea produsului cosmetic prezintă un character nociv punând în pericol
viaţa, sănătatea şi securitatea consumatorilor.
Acţiunea nocivă se manifestă prin producerea de eczeme, dermite, eriteme, umflături, usturimi, mâncărimi,
stări alergice etc.
Prin Ordinul nr. 1004/2001 pentru aprobarea listelor cuprinzând substanţele interzise sau substanţele
folosite în anumite condiţii şi limite de admisibilitate folosite la produsele cosmetice se interzic peste 421
de substanţe care pot fi utilizate pentru produsele cosmetice. De asemenea, 65 de substanţe, 52 de
conservanţi şi 157 de coloranţi sunt permişi a fi folosiţi numai în anumite condiţii şi limite de
admisibilitate.
Legea nr. 178/2000 şi Legea nr. 508/2002 privind produsele cosmetice comercializate în România şi alte
acte normative menţionate, contribuie la armonizarea cadrului legislativ român cu cel comunitar, în
domeniul protecţiei şi securităţii consumatorilor de produse cosmetice.

Bibliografie
1. Cosmovici, L., Zisu, L Cosmetică şi sănătatea, Editura Medicală, Bucureşti,
1984.
2. Leventer, M. Întinerirea prin cosmetică, în Revista Cosmetica activă nr.
3/2001, pag. 20.
3. Răducanu, I. Produsele cosmetice şi protecţia consumatorilor în Revista de
Comerţ, nr. 1/2001.
4. Răducanu, I. Falsificarea mărfurilor industriale, Editura ASE, Bucureşti,
2002
5. Stancu, A. Unele metode de falsificare a produselor cosmetice în Buletinul
Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti, Volum LV, Seria Ştiinţe Economice,
nr. 3,4/2003, pag. 78
6. * * * Legea nr. 178/2000 privind produsele cosmetice
7. * * * Legea nr. 508/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
178/2000 privind produsele cosmetice
8. * * * H.G. nr. 670/2001 privind aprobarea Nomelor metodologice de
aplicare a legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice
9. * * * Ghid pentru controlul produselor cosmetice, MSF, ANPC

Calitatea produselor cosmetice. Trasabilitatea loturilor de fabricaţie şi siguranţa în utilizare

Prof.univ. dr. Ileana Răducanu, Academia de Studii Economice Bucureşti


Prep. Adrian Stancu, Universitatea „Petrol-Gaze” din Ploieşti

This work tackles some aspects about the skin sensitiveness at the contact with cosmetic products, the
Romanian legislation in cosmetic domain, the conditions for quality guarantee and these products in
Romania and the according certification of cosmetic products.

În conceptul modern, produsul cosmetic este definit ca orice substanţă sau preparat care vine în contact cu
diverse părţi ale corpului uman (piele, ochi, buze, unghii etc.) sau cu mucoasa bucală şi dantura pentru
curăţirea, parfumarea, protejarea, menţinerea în bună stare, schimbarea aspectului acestor suprafeţe şi/sau
corectarea mirosului corporal. Produsele inhalate, ingerate, injectate şi implantate nu sunt considerate
produse cosmetice.
Cosmetica modernă apelează astăzi la chimie în ceea ce priveşte prepararea produselor pe baze ştiinţifice.
Astfel, sunt recunoscute numeroase laboratoare de control ale materiilor prime şi ale produselor finite, dar
şi laboratoare unde se fac cercetări continue cu rezultate deosebite pentru folosirea unor ingrediente
cosmetice noi şi extracte naturale în scopul eliminării oricărui efect nociv al acestora.
Ingredientul cosmetic este considerat orice substanţă chimică sau preparat de origine sintetică sau naturală,
cu excepţia compoziţiilor de parfumare care intră în structura unui produs cosmetic.
Sensibilitatea pielii la contactul cu unele produse cosmetice
Produsele cosmetice au rolul de a reda pielii, în general, aspectul plăcut, sănătos în condiţiile în care, prin
componenţa lor, nu exercită o acţiune prea energică asupra pielii sau nu provoacă eczeme, din care
majoritatea se localizează la nivelul corpului, feţei, buzelor şi unghiilor. Substanţele folosite la prepararea
produselor cosmetice pot acţiona asupra pielii imediat ce vin în contact cu ea sau după câteva ore, iar altele
cu întârziere şi abia la un nou contact.
Reacţiile cutanate pe care le provoacă unele produse cosmetice – iritaţii primare – acţionează de la început
prin acţiunea lor toxică, provocând eczeme sau dermite. La acestea contribuie şi starea de reactivitate a
individului, modul de folosire al produsului şi durata de utilizare.

Substanţele active din produsele cosmetice acţionează în mod deosebit asupra mantalei acide şi a filmului
hidrolipidic al epidermei. De exemplu, acizii şi alcooli deshidratează pielea, iar săpunurile şi substanţele
alcaline alterează cheratina. Deci, putem spune că există:

- produse cosmetice cu substanţe active care pot provoca leziuni la mai multe persoane, de la primul
contact cu pielea;

- produse cosmetice care conţin substanţe active sensibilizante ce provoacă leziuni numai persoanelor cu un
anumit tip de ten, după contacte repetate sau o perioadă lungă de folosire.
Simptomele care apar în urma utilizării unor astfel de produse cosmetice sunt sub formă de eczeme,
umflături, dureri, usturimi, mâncărimi etc.

Nocivitatea unui produs cosmetic este de ordin local, putând însă antrena fenomene alergice, care sunt
capabile să influenţeze starea generală a organismului.
Simptomele alergice pot apărea la nivelul ţesuturilor şi tegumentelor nu numai în cazul folosirii unui
produs cosmetic necorespunzător, deci din punct de vedere al compoziţiei lui, dar şi prin utilizare
iraţională. Pentru prevenirea accidentelor cosmetice trebuie avut în vedere şi modul de folosire raţional al
produsului cosmetic.
În scopul de a da posibilitatea de identificare a agenţilor alergeni şi pentru orientarea consumatorilor spre
selectarea unor produse care să nu conţină aceşti agenţi, este necesară prezentare totală a compoziţiei
produsului cosmetic.
Chiar dacă uneori declaraţiile de pe etichetă sunt confuze pentru consumatori şi chiar pentru dermatologi,
aceste menţiuni nu produc nici un rău şi constituie modul cel mai eficient de a feri consumatorul de
alergeni.
În cadrul unui studiu efectuat de North American Contact Dermatitis Group s-au analizat 487 de reacţii
nedorite la produsele cosmetice şi s-au oferit informaţii certe cu privire la riscul de apariţie a unor efecte
secundare în utilizarea produselor cosmetice. Aceasta a făcut posibilă clasificarea produselor cosmetice
(Tabelul nr. 1) în produse cu un nivel mare, mediu şi redus al factorului de risc.

Tabelul nr. 1 Produse cosmetice care au cauzat efecte nedorite locale

Nr.
crt.
1.
2.

Indicate de mai mult de 10% din dermatologi


Indicate de mai mult de 5% din dermatologi
Şampoane
Loţiuni tonice
Produse de igienă intimă Creme solare
externă
Vopsele de păr
Farduri de faţă
Creme antiseboreice
Farduri de pleoape
Rujuri
Creme de noapte
Loţiuni demachiante
Aftershaves
Spume, uleiuri de baie
Depilatoare
-
Loţiuni pentru păr
Parfumuri
-
-
Sursa: Dr. Adam Ludovic Curs de tehnică farmaceutică, Facultatea de Medicină şi Farmacie,
Târgu Mureş, vol. II, fasc.1, pag. 196

Indicate de mai mult de 20% din dermatologi


Deodorante
Antiperspirante

3.
4.
5.
6.
7.

Pentru aprecierea toleranţei locale se realizează şi o testare biologică pentru determinarea factorului de
acantoză (factorul declanşator şi tendinţa de lărgire a epidermului, prin înmulţire stratului de celule sub
formă de ghimpi, akantos).
Testarea biologică se face pentru toate produsele cosmetice, materii prime şi ingrediente pentru a determina
sensibilitatea cutanată. Numeroase teste efectuate pe materii prime odorante, au făcut posibil cunoaşterea
potenţialului iritant, allergenic sau fototoxic a unor cumarine şi furocumarine prezente în unele uleiuri
volatile din fructe citrice, fapt ce a determinat eliminarea lor din compoziţiile de parfumare ale produselor
cosmetice. Deci, calitatea produselor cosmetice este o problemă majoră pentru asigurarea utilizării.
Legislaţia românească în domeniul produselor cosmetice Piaţa românească este invadată de produse
cosmetice indigene şi din import.
Unele sunt realizate de firme cu marcă de renume, dar şi foarte multe de firme necunoscute. Din aceste
considerente s-a simţit nevoia unei legislaţii noi care să urmărească clar cerinţele de calitate impuse unui
produs cosmetic.
În condiţiile unei economii de piaţă şi în vederea aderării României la U.E., s-a trecut la transpunerea
Directivei Europene 76/768 în legislaţia naţională.
Legislaţia actuală în domeniul produselor cosmetice cuprinde o legislaţie generală şi una specifică.
Legislaţia generală se referă la calitatea produselor, securitatea acestora, protecţia consumatorilor, dar şi a
producătorilor (legată de proprietatea intelectuală), comercializare produselor ş. a., legislaţie care este
valabilă tuturor mărfurilor, deci şi produselor cosmetice.
Legislaţia specifică produselor cosmetice (Tabelul nr. 2) este elaborată în ultimii ani pe baza Directivei
Europene 76/768.

Tabelul nr. 2 Legislaţia românească în domeniul produselor cosmetice

Nr.
crt.
1.Legea nr. 178/2000
2.Legea nr. 508/2002 privind produsele cosmetice pentru modificarea şi completarea Legii nr. 178/2000
privind produsele cosmetice
Ordin al MSF nr. 1004/2000 pentru aprobarea listelor cuprinzând substanţele prevăzute la art. 6 din Legea
nr. 178/2000 privind produsele cosmetice
Ordin al MIR nr. 308/2001 pentru aprobarea Ghidului privind principiile de bun ă practică de fabricaţie
pentru produsele cosmetice
Ordin la MIR/MSF nr. 309/729/2001 privind inventarul pentru ingredientele folosite în produsele
cosmetice
H.G. nr. 670/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
178/2000 privind produsele cosmetice H.G. nr. 63/2001
pentru aprobarea Principiilor de bună practică de laborator, precum şi inspecţia, verificarea respectării
acestora în cazul testărilor efectuate asupra substanţelor chimice H.G. nr. 560/2001 privind unele măsuri
pentru păstrarea confidenţialităţii unor ingrediente din compoziţia produselor cosmetice Ordin al MIR/MSF
nr.
privind Metodele de analiză pentru verificarea compoziţiei
399/870/2001
produselor cosmetice

3.

4.

5.
6.

7.

Legislaţia în vigoare

8.

9.

Cu toată legislaţia în vigoare, totuşi pe piaţa românească se întâlnesc încă multe produse cosmetice
neconforme şi nesigure (contrafăcute). De aceea considerăm că noul proiect de lege care se va supune
aprobării referitor la comercializarea de produse neconforme (cu termen de garanţie depăşit, nesigur ş.a.),
pe piaţă este foarte oportună. În acest proiect de lege se prevăd sancţiuni materiale prin amenzi foarte mari
de la 250 milioane lei la 1 miliard lei şi răspundere penală cu închisoare de la 6 luni la 3 ani pentru
comercializarea mărfurilor neconforme.
Produsele cosmetice falsificate sunt produse cosmetice care au deficienţe calitative şi se înscriu în categoria
manoperelor frauduloase. Manoperele de falsificare sunt executate prin practici subtile, sofisticate sau
printr-o fantezie greu de imaginat pentru aceste produse. Recent, s-a prezentat pe micul ecran cazul de
comercializare a unor şampoane de marcă de către persoane neautorizate, care în ambalaje originale (sau
contrafăcute) au introdus cu seringa apă cu săpun şi care erau vândute la preţul produselor originale (peste
100.000 lei/buc.).
Referindu-se la problema calităţii produselor, J.M. Juran şi F.M. Gryna afirmau:
”Deficienţele calitative ale produselor destinate satisfacerii cerinţelor umane pot să conducă şi chiar conduc
la serioase nemulţumiri din partea consumatorilor şi uneori la pierderea de vieţi omeneşti”.
Legislaţia specifică produselor cosmetice în vigoare are tocmai rolul de a elimina de pe piaţă aspectele
negative şi comercializarea pe piaţa românească numai a produselor de calitate care nu pun în pericol
sănătatea, securitatea, siguranţa în utilizare şi chiar viaţa consumatorilor.

Condiţii pentru asigurarea calităţii produselor cosmetice în România

Calitatea produselor cosmetice reprezintă în condiţiile economiei de piaţă şi a unei concurenţe acerbe un
element forte atât pentru producător, cât şi pentru consumator. Pentru producător va creşte cota de piaţă, iar
pentru consumator va creşte încrederea în produsul cosmetic, va asigura satisfacerea nevoilor sale. Pe drept
cuvânt J.M. Juran [2] preciza: „Calitatea este elementul care face diferenţa”.

Asigurarea calităţii produselor cosmetice (conform ISO 8402) implică toate activităţile firmei, atât cea de
producţie, cât şi sectoarele legate direct sau indirect de fabricaţie (aprovizionarea, controlul şi întreţinerea
utilajelor şi a spaţiilor de lucru, elaborarea procesului de fabricaţie industrială, igiena industrială,
operaţiunile de control a calităţii, perfecţionarea profesională, evidenţa documentaţiei scrise şi revizuite). În
România, prin Ordinul MIR nr. 308/2001 sunt prevăzute principiile de bună practică de fabricaţie pentru
produsele cosmetice. Prin aceasta se evită realizarea de loturi de produse cosmetice cu deficienţe de
calitate, care ar influenţa siguranţa în utilizare. Departamentul de producţie are rolul cel mai important în
asigurarea calităţii, prin respectarea procedeelor şi instrucţiunilor care au fost întocmite, analizarea unor
deficienţe de calitate urmată de implementarea acţiunilor de îmbunătăţire şi monitorizare pentru corectarea
deficienţelor.
Igiena industrială are o mare importanţă în asigurarea calităţii produsului cosmetic, deoarece prezenţa sau
dezvoltarea microorganismelor în produs poate deteriora produsul în toate fazele de fabricaţie. Trebuie
respectată şi igiena personalului, precum şi evitarea prezenţei apei, a prafului din atmosferă, a insectelor
etc.
Operaţiile de control ale materiilor prime, a produsului finit şi procesului de fabricaţie trebuiesc executate
corect, iar rezultatele obţinute îndosariate şi înregistrate.
Înregistrările trebuie să cuprindă rezultatele obţinute şi în cazul aprobării unui produs menţionarea
„Aprobat” sau „Respins”.
Documentele au un rol foarte important în evitarea erorilor. Toată documentaţia trebuie revizuită şi
actualizată.
Regulile de fabricaţie trebuie să fie scrise şi păstrate pentru confruntare în caz de nevoie. Specificaţiile
trebuie să descrie condiţiile cărora trebuie să le corespundă materiile prime, ambalajele, produsele
semifinite şi finite folosite sau obţinute în procesul de fabricaţie.
Trasabilitatea loturilor de fabricaţie. Realizarea eficientă a verificărilor este utilizată în cazul unor posibile
incidente care ar influenţa calitatea unui lot de fabricaţie înregistrându-se toate datele privind fabricaţia şi
ambalarea fiecărui lot, asigurându-se condiţiile de urmărire a loturilor. Datele, de asemenea, pot folosi la
îmbunătăţirea calităţii.
Urmărirea loturilor de produse se realizează printr-un sistem de corelare între documentele care conţin date
privind operaţiile de fabricare şi documentele privind controlul operaţiilor efectuate asupra tuturor
materialelor.
Auditarea calităţii trebuie realizată cu regularitate de personal competent care să evalueze sistemul de
calitate în general şi să existe posibilitatea elaborării unor acţiuni de îmbunătăţire a activităţii.

Certificarea conformităţii produselor cosmetice

Calitatea produselor cosmetice înseamnă încrederea consumatorului, încrederea înseamnă satisfacerea


necesităţilor şi această calitate trebuie dovedită. Metoda unanim recunoscută în aducerea acestei dovezi este
certificarea de către o terţă persoană independentă de producător şi beneficiar.
Ţinând seamă de toate aceste avantaje, producătorii de cosmetice sunt interesaţi să îmbunătăţească continuu
calitatea produselor pe care le realizează, pentru a asigura satisfacerea condiţiilor certificării.
Dovada conformităţii produselor cosmetice poate fi sub forme unui certificat de conformitate sau a unei
mărci de conformitate.
Certificatul de conformitate reprezintă un document, emis pe baza regulilor unui sistem de certificare ce
indică existenţa încrederii adecvate că un produs cosmetic, corespunzător identificat, este în conformitate
cu un anumit standard sau cu un alt document normativ. Certificatul de conformitate conţine, de regulă, o
parte informativă privind caracteristicile impuse produsului cosmetic, informaţii referitoare la organismul
care a efectuat verificările şi, eventual, marca de conformitate.
Marca de conformitate (pentru cerificare) este o marcă protejată, aplicată sau emisă pe baza regulilor unui
sistem de cerificare, ce indică existenţa încrederii adecvate că produsul în cauză este în conformitate cu un
anumit standard sau cu un alt document normativ.

În prezent, calitatea unui produs cosmetic nu mai este privită doar din perspectiva ingredientelor sau a
acţiunii sale, pentru consumator devine din ce în ce mai important conformitatea acestuia cu cerinţele de
bicompatibilitate.
Testele sunt efectuate de laboratoare omologate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, iar documentul care
atestează caracterul dermofil al produsului se numeşte:
„Document de evaluare a riscului pentru sănătatea umană a produsului cosmetic”
elaborat în conformitate cu Legea nr. 178/2000 şi Legea nr. 508/2002 privind produsele cosmetice, art. 10
lit. C.
Testele se efectuează în medie pe zece subiecţi de diferite vârste, iar observarea eventualelor reacţii apărute
la locul de contact se face la 48 ore, respectiv la 8-12 zile pentru a constata remisia fenomenelor. În cazul în
care în reţeta produsului există ingrediente cunoscute ca având potenţial de inducere a unor reacţii de
sensibilizare a pielii se utilizează tehnica aplicării repetate (testul Dreize modificat).

Bibliografie
1. Ganulea-Lambert, O. Cosmetica modernă, Editura Scripta, Bucureşti, 1994.
2. Juran, J.M., Gryna, F.M. Calitatea produselor, Editura Tehică, Bucureşti,
1973.
3. Răducanu, I. Compuşii naturali în cosmetica modernă în Revista de Comerţ,
nr. 1/2002, pag. 16-19.
4. Răducanu, I. Actualitatea în cosmetică în Revista de Comerţ, nr. 12/2001,
pag. 12-15
5. * * * Ghid pentru controlul produselor cosmetice, MSF, ANPC

Produse cosmetice periculoase: plumb şi alte metale grele, găsite în mai multe tipuri de cosmetice
FrumuseţeSocialUPDATE17 apr 2011, 00:57
Pe piaţa din România nu doar mâncarea este otrăviă, ci şi produsele de înfrumuseţare. Comisarii
Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor au găsit plumb şi alte metale grele în mai multe
tipuri de cosmetice.

Cosmeticele verificate conţin crom, plumb şi cadmiu, metale interzise printr-o Directivă Europeană
pentru că pot provoca iritaţii, în cel mai fericit caz, sau chiar cancer de piele. Vorbim de fard pentru
pleaope, pudră, rimel sau luciu de buze.

Cifrele la nivel naţional sunt îngrijorătoare.

Din cele 1000 de magazine controlate, în aproape 700 s-au găsit cosmetice periculoase, iar amenzile au fost
de peste 1 milion de lei.

Datele ANPC arată că 38% din cosmeticele controlate conţin metale grele şi deci sunt extrem de
periculoase pentru sănătate.

Prost este că nu e suficient să citiţi eticheta pentru a vă feri de astfel de produse. Şi asta pentru că nu sunt
etichetate corespunzător. Totuşi, ca un sfat venit şi partea specialiştilor - încercaţi să evitaţi mărcile ieftine
de cosmetice şi alegeţi-le pe cele care au în compoziţie substanţe cu denumiri în limba latină.

Noile tehnologii în domeniul de ambalare a produselor cosmetice

Problema protejării mediului înconjurător preocupă nu numai organizaţiile internaţionale, cum ar fi


Greenpeace, acestei chestiuni se acordă multă atenţie aproape în toate domeniile ale activităţii
umane. Un accent deosebit a fost pus pe pungile de plastic ce poluează mediul înconjurător şi o
varietate de ambalaje de plastic, care sunt încă folosite în producţia de parfumuri şi cosmetice de
calitate, să spunem, nu prea înaltă.

Este de remarcat faptul că o mare parte de machiajul profesionist trece pe baza ecologică, ceea ce înseamnă
că faţă de ambalaj în acest domeniu sunt puse cerinţele speciale. În ceea ce priveşte componentele
ecologice, despre compusele sintetice nici nu poate fi vorba. Acest lucru este valabil în special pentru
producţia companiilor, care fac parte din coaliţia Sustainable Packaging Solution.

Desigur, trecerea de la componentele de plastic la analogurile biodegradabile în structura ambalajului


atrage după sine creşterea costurilor de producţie, dar în acelaşi timp, va creşte şi preţul de cost al mărfii.
Potrivit experţilor în industrie, astăzi, probabil, este singura modalitate de a stabiliza situaţia ecologică în
domeniul producţiei de cosmetice nu numai într- o anumită regiune, dar şi în lume în general.

Concomitent cu problema ambalajului ecologic, producătorii s-au ocupat şi de dezvoltarea tehnologiilor,


care vor permite menţinerea calităţii produselor cosmetice un timp îndelungat. Până în present, astfel de
tehnologii deja există şi diferă mult de tehnicile standarde de termoformare. Această tehnologie de
ambalare nu numai că a fost brevetată, dar de asemenea, se utilizează în mod activ de compania franceză
Rosas pentru producţia cosmeticelor, printre care sunt şi cosmetice profesionale pentru faţă.

Tehnologia prevede punerea în aplicare a două etape: eliminarea de oxigen din ambalaj şi sterilizarea
produselor cosmetice înainte de ambalare. Specialiştii firmei susţin că această metodă de ambalare
contribuie la păstrarea produselor cosmetice adecvate pentru consum o lungă perioadă de timp. Efectul
ecologic în urma utilizării astfel de tehnologii este evident, deoarece aceasta economiseşte până la cincizeci
la sută din folie de plastic, ceea ce, la rândul său, va reduce volumul de producere a acesteia.

Fără îndoială, este imposibil de exclus complet utilizarea ambalajelor din materialul plastic, deoarece ele
se folosesc pentru împachetarea unor produse alimentare, precum şi în producţia farmaceutică. Dar
producătorii de cosmetice déjà au păşit pe calea folosirii ambalajelor ecologice, care va permite să se
rezolve unele probleme de poluare a mediului înconjurător în acest domeniu.

Oamenii de multe ori întrebă cine din producătorii de cosmetice sunt consideraţi ecologici? Astăzi ne vom
limita la denumirea unor firme, dar mai târziu promitem că vom scrie despre ele in detaliu:

Aubrey Organics (există într-adevăr în Rusia)


AVEDA (companie puternică, care pune un accent mare pe ambalajul ecologic)
Lavera NATURKOSMETIK (cosmetice pentru vegani)
EVE ORGANICS (producţia este aprobată de Vegan Cosmetics)
Nvey Eco (Australia)

VALABILITATEA PRODUSELOR COSMETICE

Poate ca stiai, poate ca nu, dar produsele cosmetice au si ele o viata a lor, una cam scurta pentru ca expira
destul de repede din momentul in care au fost desfacute. Ca sa nu te trezesti cu cine stie ce infectii, citeste
in randurile de mai jos sfaturile noastre privind termenul de valabilitate al celor mai folosite produse de
make-up.

Poate ca si tu esti o femeie care adora rujurile si lipgloss-urile si probabil ai destule prin posteta, portfard
sau pe raftul cu cosmetice din baie. Din cand, in cand mai dai peste unul de care ai uitat, iar cand acest
lucru se intampla, s-ar putea sa fie prea tarziu, incearca sa-ti aduci aminte cand l-ai cumparat inainte sa te
dai cu el pe buze. Ps: daca nu poti sa-ti dai seama cand l-ai cumparat, mirosul il va da de gol.

Cum iti dai seama care este termenul de valabilitate?


Majoritatea produselor de machiaj au un logo inscripitionat pe eticheta, o cutiuta micuta in care exista un
semn: 2M, 6M, 12M, 24M. Acestea reprezinta termenul de valabilitate de la deschidere, respectiv numarul
de luni.

• mascara: 4-6 luni


• fond de ten: intre 12 si 18 luni (in functie de tip)
• blush/pudra: 2-3 ani, iar daca sunt sub forma de crema – 18 luni
• oja: 12 luni
• ruj/gloss: 1-2 ani
• fard de ochi: 2 ani, iar daca sunt sub forma de crema – 18 luni
• creion de ochi sau de buze: 2-3 ani

Haideti sa vedem ce inseamna termenul de valabilitate al unui produs cosmetic.

Astfel, prima data formularea "a se folosi de preferinta inainte de..." urmata de data respectiva a aparut
in Italia, in legea numarul 713/1986.
De asemenea, exista o lege aparuta in Revista Oficiala a Uniunii Europene, 80/2003 care trateaza
subiectul abordat pe larg.
Pentru produsele cu valabilitate mai mare de 30 de luni se va specifica un termen de siguranta a
utilizarii lor.
Pentru produsele cu o valabilitate mai mica de 30 de luni exista obligativitatea de a se mentiona data
expirarii.
De regula, aceste termene semnifica perioada in care pot fi comercializate iar daca exista si alte
completari acelea sunt valabile din momentul deschiderii produsului.

Comisia Europeana acorda o atentie deosebita protectiei utilizatorului si obliga firmele producatoare sa
ia masuri in acest scop. Comisia Europeana, practic, obliga firmele producatoare sa efectueze teste
inainte de a fi lansate produsele.

Problema principala o reprezinta contactul cu mediul extern in timpul folosirii, mai exact contactul cu
bacteriile si cat de "curate" se pot mentine produsele in raport cu acesti factori. Astfel, se vor urmari
substantele sau combinatiile de ingrediente cu o stabilitate redusa, principalul obiectiv fiind pastrarea
substantelor active pe toata perioada de valabilitate specificata. Insa, multi experti cred ca protectia
utilizatorului final nu sta in specificarea termenului de expirare ci in specificarea conditiilor de
depozitare pe perioada utilizarii.

Exista, de asemenea, multe tipuri de produse cosmetice cu o compozitie variabila: perioada de expirare
ar putea fi diferita chiar si in cazul categoriilor de produse omogene, de aceea firmele producatoare
efectueaza zeci de teste de laborator.

Uniunea Europeana a lansat si o sigla a produselor perisabile pentru a face mai usoara comunicarea cu
consumatorul final, indiferent de nationalitate. Sfatul specialistilor este sa aruncati produsele cosmetice
exirate fara tragere de inima deoarece este vorba de sanatatea dumneavoastra si nu cred ca vreti sa
cheltuiti si mai multi bani pe medicamente!
Există o legătură între cancerul de sân şi produsele cosmetice?

Ne gândim destul de rar la ceea ce conţin produsele cosmetice şi adesea le aplicăm fără să stăm prea
mult pe gânduri. Există însă substanţe pe care ar trebui să le evităm? Potrivit unui studiu britanic,
există o posibilă legătură între compusul chimic paraben, prezent în anumite deodorante şi în diferite
produse cosmetice, şi cancerul la sân.

Cercetătorii Universităţii din Reading, au prezentat în publicaţia ştiinţifică Journal of Applied Toxicology
rezultatele unui studiu asupra tumorii la sân în cazul a 20 de femei. Prin respectivul studiu s-a demonstrat
că în 18 din cazurile examinate erau prezenţi compuşii chimici numiţi parabeni.

Cel mai frecvent folosiţi parabeni sunt: methylparaben, ethylparaben, propylparaben si butylparaben. Mai
rar vom gasi: isobutylparaben, isopropylparaben, benzylparaben. Parabenii se absorb rapid, sunt
metabolizaţi şi apoi eliminaţi, însă anumite cantităţi rămân depozitate în organism (mai ales în apropierea
sânilor, din cauza deodorantelor) şi pot afecta sănătatea, îndeosebi dacă folosim multe produse cosmetice şi
dacă le folosim des.

Cercetătoarea Philippa Darbre, specialist în cercetarea substanţelor cu efecte estrogenice la Universitatea


din Reading, din Marea Britanie, atrage atenţia asupra faptului că produsele chimice care acţionează
asemanător estrogenului (hormonul feminin) influenţează riscul de apariţie a cancerului de sân. Există
numeroase probe conform cărora sărurile de aluminiu (reprezentând până la 25% din compoziţia unui
antitranspirant) trec de bariera pielii, pentru a ajunge în organism unde imită acţiunea estrogenului.

O cercetare condusă în iulie 2003, de către Philippa Darbre, a relevat faptul că majoritatea tumorilor se
dezvoltă în partea superioară spre exterior a sânului stâng, zonă unde în general se aplică cea mai mare
cantitate de deodorant. De asemenea, cercetătoarea a susţinut că dezvoltarea cancerului la sân în această
zonă era de doar 31% din cazuri în anul 1926, an în care folosirea deodorantelor era foarte puţin întâlnită;
în timp ce în anul 1984 procentul a urcat la 61%. Cu acea ocazie, Philippa Darbre a scos în evidenţă că
folosirea masivă a deodorantului putea fi legată de un nivel crescut de tumori la piept şi în cazul bărbaţilor.

Studiile acestea au fost privite cu reticenţă de către majoritatea experţilor, aceştia din urmă cerând cercetări
ulterioare pentru a demonstra o legătură reală între aceşti compuşi chimici şi cancerul la sân. Studiile
Philippei Darbre nu au arătat dacă aceşti compuşi sunt prezenţi şi în sănii femeilor sănătoase; de asemenea,
nu a fost evidenţiat rolul efectiv al parabenilor în dezvoltarea tumorilor.

Începând cu anul 1992, s-a vorbit de pericolul reprezentat de deodorante, dar, în acelaşi timp, acest lucru a
fost privit ca o legenda metropolitană şi datorită faptului că în anul 2002, un studiu condus de Dana Mirick,
epidemiolog la Fred Hutchinson Cancer Research Center din Seattle, a evidenţiat că deodorantele nu
reprezintă un pericol.

Potrivit epidemiologul Michel Thun, de la American Cancer Society, alte surse de estrogen, precum
terapiile hormonale pentru menopauza şi obezitatea, reprezinta un risc mult mai mare pentru dezvoltarea
unei tumori la san.

Pe de altă parte, există o serie de studii care au arătat că înlocuitorii parabenului au efecte secundare
demonstrate, mai mari decât parabenii. Unele substanţe folosite ca alternativă la parabeni sunt: triclosan
(poate avea un efect cancerigen asupra organismului) şi farnesol (induce moartea celulară).

Deci, până la urmă, de ce să ne ferim? Orice substanţă folosită în exces are efecte secundare. Şi apa este
pură şi naturală, dar asta nu înseamnă că nu te poţi îneca. Dacă ne uităm la efectele adverse ale substanţelor
ne îngrozim cu siguranţă. Dar aceste efecte apar numai în concentraţii mari. Multe dintre ele le ingerăm din
alimente şi din mediul înconjurător; chimicalele din cosmetice fiind doar o mică parte din “porţia” noastră
zilnică.
Nu trebuie însă să fim nici paranoici, dar nici ignoranţi. Nu trebuie să ne aruncăm cu faţa înainte la orice
produs nou cu un înlocuitor de parabenisau la un produs teoretic natural fabricat prin tehnologii noi,
deoarece acestea, fiind mai puţin testate, nu sunt obligatoriu mai bune.

Sursa: http://www.italiasalute.it

CAP II

Legea nr 178/2000 privind produsele cosmetice, republicata in 2005

 Capitolul I - Dispozitii generale

Art. 1
Prezenta lege reglementeaza conditiile care trebuie sa fie respectate la fabricarea si punerea pe piata a
produselor cosmetice de uz uman.

Art. 2
Pentru aplicarea prezentei legi termenii si sintagmele de mai jos semnifica dupa cum urmeaza:
a) produs cosmetic - orice substanta sau preparat care urmeaza sa fie pus in contact cu diverse parti externe
ale corpului uman, precum piele, par, unghii, buze, organe genitale externe sau cu dintii si mucoasa bucala,
cu scopul exclusiv sau principal de a le curata, a le parfuma, a le modifica aspectul si/sau a le corecta
mirosurile corporale si/sau a le proteja ori a le mentine in buna stare;
b) ingredient cosmetic - orice substanta sau preparat de origine sintetica ori naturala folosit in compozitia
unui produs cosmetic, cu exceptia impuritatilor din materiile prime folosite, materialelor tehnice auxiliare
folosite in prepararea produsului final, dar care nu sunt prezente in acesta, si a materialelor folosite in
cantitati strict necesare ca solventi sau purtatori de parfum ori compozitii aromatice;
c) coloranti cosmetici - substante care se adauga in produse cosmetice in scopul colorarii produsului si/sau
a unor parti ale corpului uman;
d) conservanti - substante care se adauga in produsele cosmetice, in scopul principal de a inhiba dezvoltarea
microorganismelor in aceste produse;
e) filtre ultraviolete - substante care se adauga in produsele cosmetice pentru a filtra anumite radiatii
ultraviolete, in scopul protejarii pielii de efectele nedorite ale acestor radiatii;
f) lot de fabricatie - o cantitate definita in materie prima, material de ambalare sau produs finit, fabricata in
conditii identice printr-un proces sau o serie de procese, astfel incat sa poata fi considerata omogena;
g) numar de lot de fabricatie - o combinatie distinctiva de numere si/sau de litere, care in mod specific
identifica un lot;
h) data de minima durabilitate - data pana la care un produs, depozitat in conditii corespunzatoare, continua
sa isi indeplineasca functiunile initiale si respecta prevederile art. 5;
i) notificare - demersul administrativ care consta in transmiterea in forma scrisa catre Ministerul Sanatatii a
intentiei de punere pe piata a unui produs cosmetic;
j) principii de buna practica de fabricatie a produselor cosmetice - ansamblul de reguli care grupeaza
principii generale, proceduri, actiuni si verificari ce se exercita asupra procesului de fabricatie a produselor
cosmetice;
k) eticheta - orice material scris care contine elemente de identificare a produsului si, dupa caz, instructiuni
de utilizare pentru consumator;
l) ambalaj primar - material care vine in contact direct cu produsul cosmetic, folosit la mentinerea
caracteristicilor prescrise ale produsului pe toata perioada de valabilitate;
m) ambalaj secundar - material folosit la protejarea ambalajului primar;
n) produs cosmetic finit - produsul cosmetic in formula sa finala, asa cum este introdus pe piata si oferit
consumatorului final, sau prototipul acestuia;
o) prototip - primul model sau design al unui produs cosmetic care nu a fost fabricat in loturi si de la care
produsul cosmetic finit este copiat sau dezvoltat;
p) perioada dupa deschidere - perioada de timp in care un produs cosmetic finit poate fi folosit in siguranta,
calculata din momentul primei deschideri a ambalajului primar si inceperii utilizarii produsului.

Art. 3
Lista cuprinzand categoriile de produse cosmetice, asa cum sunt definite in cuprinsul art. 2 lit. a), este
prevazuta in anexa nr. 1.

Art. 4
Ministerul Sanatatii reprezinta autoritatea nationala competenta pentru reglementarea comercializarii
produselor cosmetice, notificarea acestora in intocmirea si administrarea bazei de date, inspectia si
controlul pe piata, informarea populatiei, inregistrarea cazurilor semnalate privind efectele adverse asupra
populatiei, cauzate de produsele cosmetice, raportarea catre Comisia Europeana.

Capitolul II - Conditii impuse produselor cosmetice pentru securitatea consumatorilor

Art. 5
Produsele cosmetice puse pe piata nu trebuie sa pericliteze sanatatea umana atunci cand sunt folosite in
conditii normale sau rational previzibile de folosire, tinandu-se seama, in special, de prezentarea
produsului, etichetarea, instructiunile privind utilizarea si indepartarea acestuia, precum si de orice alta
indicatie prevazuta de producator, de reprezentantul sau autorizat sau de orice alta persoana responsabila
pentru introducerea pe piata a produsului. Aceste indicatii nu vor scuti nici o persoana, in nici o
circumstanta, de a se conforma cu alte dispozitii ale prezentei legi.

Art. 6
(1) Se interzice punerea pe piata a produselor cosmetice in a caror compozitie se gasesc:
a) substante interzise de Ministerul Sanatatii pentru a fi utilizate in compozitia produselor cosmetice;
b) substante in afara limitelor de admisibilitate si a conditiilor impuse de Ministerul Sanatatii;
c) agenti de colorare, altii decat cei stabiliti de Ministerul Sanatatii, cu exceptia produselor cosmetice
destinate a fi folosite numai la colorarea parului;
d) agenti de colorare folositi in afara limitelor de admisibilitate si a conditiilor impuse de Ministerul
Sanatatii, cu exceptia produselor cosmetice destinate a fi folosite numai la colorarea parului;
e) conservanti, altii decat cei stabiliti de Ministerul Sanatatii;
f) conservanti, in afara limitelor de admisibilitate si a conditiilor impuse de Ministerul Sanatatii, cu exceptia
cazului in care sunt folosite alte concentratii, pentru scopuri specifice, care reies din prezentarea
produsului;
g) filtre UV, altele decat cele stabilite de Ministerul Sanatatii;
h) filtre UV, folosite in afara limitelor de admisibilitate si a conditiilor impuse de Ministerul Sanatatii.
(2) Prezenta urmelor unor substante dintre cele prevazute la alin. (1) lit. a) este permisa numai daca, din
punct de vedere tehnic, nu poate fi evitata in conditiile unei bune practici de fabricatie si se respecta
prevederile art. 5.

Art. 7
(1) Fara a se prejudicia indeplinirea obligatiilor ce deriva din art. 5, se interzice:
a) introducerea pe piata a produselor cosmetice in legatura cu formula finala, cat si a celor continand
ingrediente sau combinatii de ingrediente care, pentru a indeplini cerintele prezentei legi, au fost testate pe
animale, folosindu-se o metoda, alta decat cea alternativa, dupa data la care aceasta din urma a fost validata
si adoptata la nivelul Uniunii Europene, tinandu-se seama de evolutia procesului de validare din cadrul
Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica;
b) testarea pe animale a produselor cosmetice finite, pentru a indeplini cerintele prezentei legi;
c) testarea pe animale a ingredientelor sau combinatiilor de ingrediente, pentru a indeplini cerintele
prezentei legi, incepand cu data la care aceste teste trebuie sa fie inlocuite de metodele alternative validate
sau stabilite de Comisia Europeana. Metodele alternative sunt prevazute in anexa nr. 3 la Normele
metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea,
etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobate prin Hotararea
Guvernului nr. 490/2002.
(2) Ministerul Sanatatii asigura, prin ordin al ministrului, preluarea noilor metode alternative, in acord cu
progresul realizat in validarea si adoptarea acestora de catre Comisia Europeana, in conformitate cu
urmatoarele termene-limita: 11 martie 2009, pentru testarea ingredientelor sau combinatiilor de ingrediente,
si 11 martie 2013, pentru testele de toxicitate cu doza repetata, toxicitate reproductiva si toxicocinetica.
(3) In situatii exceptionale, atunci cand exista un motiv intemeiat in ceea ce priveste siguranta unui
ingredient cosmetic existent, Ministerul Sanatatii poate solicita Comisiei Europene sa acorde o derogare de
la prevederile alin. (1). Cererea de derogare trebuie sa contina o evaluare a situatiei si sa indice masurile
necesare. Pe baza cererii si dupa consultarea Comitetului Stiintific pentru Cosmetice si Produse
Nealimentare, Comisia Europeana poate autoriza derogarea prin decizie motivata. Aceasta autorizare
trebuie sa contina conditiile in care s-a acordat derogarea, obiectivul specific, durata si raportarea
rezultatelor.
(4) Derogarea poate fi acordata numai daca:
a) ingredientul se foloseste in mod frecvent si nu poate fi inlocuit de un alt ingredient cu functie similara;
b) problema de sanatate umana specifica este fundamentata si nevoia de a recurge la testari pe animale este
justificata si sustinuta de un protocol de cercetare detaliat, propus ca baza de evaluare.

Art. 8
(1) Este interzisa folosirea in produsele cosmetice a substantelor clasificate ca fiind cancerigene,
mutagenice sau toxice pentru reproducere, din categoriile 1, 2 si 3, asa cum sunt prevazute in anexa nr. 2 la
Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea,
etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase.
(2) O substanta clasificata in categoria 3 poate fi folosita in produsele cosmetice numai daca a fost evaluata
de Comitetul Stiintific pentru Cosmetice si Produse Nealimentare al Comisiei Europene si a fost acceptata
pentru a fi folosita in produse cosmetice.

Art. 9
(1) Listele cuprinzand substantele ce pot fi utilizate in compozitia produselor cosmetice sunt stabilite prin
ordin al ministrului sanatatii si cuprind:
a) substantele utilizate in limite de admisibilitate si in conditiile impuse de Ministerul Sanatatii;
b) agentii de colorare, cu exceptia celor care urmeaza sa fie folositi numai la colorarea parului, conservantii
care pot fi folositi numai in anumite conditii si limite admisibile, filtrele UV care pot fi folosite numai in
anumite conditii si limite admisibile;
c) conservantii;
d) filtrele UV.
(2) Listele cuprinzand substantele interzise, precum si substantele care nu fac obiectul prezentei legi vor fi
stabilite prin ordin al ministrului sanatatii.
(3) Listele prevazute la alin. (1) si (2) vor fi actualizate in functie de progresul tehnic, prin ordin al
ministrului sanatatii.

Art. 10
(1) Prin derogare de la prevederile art. 6 si fara a aduce atingere prevederilor Ordinului ministrului
industriei si resurselor si al ministrului sanatatii si familiei nr. 309/729/2001 privind inventarul pentru
ingredientele folosite in produsele cosmetice, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 756
din 28 noiembrie 2001, Ministerul Sanatatii poate autoriza folosirea pe teritoriul Romaniei a substantelor
care nu sunt prevazute in lista de substante permise pentru anumite produse cosmetice, in urmatoarele
conditii:
a) autorizarea trebuie sa se limiteze la o perioada maxima de 3 ani;
b) sa se efectueze o verificare oficiala a produselor cosmetice care contin substanta sau preparatul a carui
utilizare a fost autorizata;
c) produsul cosmetic astfel fabricat trebuie sa poarte o indicatie distincta, care va fi precizata in autorizatie.
(2) Ministerul Sanatatii trebuie sa informeze Comisia Europeana si statele membre despre decizia de
autorizare luata conform alin. (1), in decurs de doua luni de la data intrarii in vigoare a autorizatiei.
(3) Inainte de expirarea termenului de 3 ani, prevazut la alin. (1) lit. a), Ministerul Sanatatii poate inainta
Comisiei Europene o cerere pentru includerea pe lista substantelor permise a substantei care a primit
autorizarea nationala, conform alin. (1). Concomitent va comunica documentatia pe care se intemeiaza
aceasta cerere si va indica utilizarile carora le este destinata substanta.

Art. 11
Produsele cosmetice pot fi puse pe piata pe teritoriul Romaniei numai daca producatorul, reprezentantul sau
autorizat, beneficiarul fabricarii produsului cosmetic sau persoana responsabila pentru punerea pe piata a
produsului cosmetic importat este inregistrata legal in Romania si a notificat Ministerului Sanatatii intentia
de punere in circulatie a produselor cosmetice.

Art. 12
Notificarea consta in transmiterea, in forma scrisa si/sau electronica, a urmatoarelor date:
a) numele/denumirea producatorului, a reprezentantului sau autorizat, a beneficiarului fabricarii produsului
cosmetic si numarul de inregistrare la registrul comertului a producatorului, respectiv a reprezentantului sau
autorizat;
b) sediul in Romania al producatorului sau al reprezentantului sau autorizat;
c) tara de origine pentru produsul cosmetic fabricat in afara teritoriului Romaniei;
d) denumirea comerciala a produsului cosmetic;
e) functia de produs cosmetic;
f) declaratia de conformitate prin care producatorul, reprezentantul sau autorizat, beneficiarul fabricarii
produsului cosmetic sau persoana responsabila pentru punerea pe piata a produsului cosmetic importat isi
asuma responsabilitatea conformarii produselor cosmetice fabricate/importate cu prevederile prezentei legi.

Art. 13
(1) Notificarea unui produs cosmetic care se introduce pe piata pe teritoriul Romaniei se face la Ministerul
Sanatatii, prin transmiterea in forma scrisa si/sau electronica a formularului de notificare. Ministerul
Sanatatii inregistreaza notificarea, comunica celui care a transmis-o numarul notificarii si face publica lista
produselor cosmetice notificate.
(2) Notificarea devine efectiva din momentul transmiterii datelor prevazute la art. 12.
(3) Orice modificare a informatiilor transmise Ministerului Sanatatii, conform prevederilor art. 12, va fi
adusa la cunostinta acestuia in termen de 30 de zile de la data aparitiei modificarii.

Art. 14
(1) In scopul exercitarii controlului de catre autoritatile competente producatorul, reprezentantul sau
autorizat, beneficiarul fabricarii produsului cosmetic sau persoana responsabila pentru punerea pe piata a
unui produs cosmetic importat trebuie sa detina la adresa specificata pe eticheta urmatoarele date:
a) compozitia calitativa si cantitativa a produsului; informatiile privind compozitia parfumata si
parfumurile sunt limitate la numele si la numarul de cod ale compozitiei, precum si la identitatea
furnizorului;
b) specificatiile fizico-chimice si microbiologice pentru materiile prime si produsul finit si criteriile de
control de puritate si microbiologie pentru produsul cosmetic;
c) metoda de fabricare conform normelor de buna practica de fabricatie a produselor cosmetice in vigoare;
d) numele persoanei responsabile cu fabricarea sau importul pentru prima data al unui produs cosmetic in
Uniunea Europeana; persoana responsabila trebuie sa posede un nivel adecvat de calificare profesionala sau
experienta, in conformitate cu legislatia si practica statului membru al Uniunii Europene unde sunt fabricate
sau unde sunt prima data importate produsele cosmetice;
e) evaluarea riscului pentru sanatatea umana al produsului cosmetic. Pentru aceasta fabricantul va tine
seama de profilul toxicologic general al ingredientelor folosite, de structura lor chimica si de nivelul de
expunere, in special de caracteristicile de expunere specifice zonei in care produsul va fi aplicat sau de
populatia careia ii este destinat; pentru produsele destinate copiilor sub 3 ani, precum si pentru cele
destinate exclusiv igienei intime externe trebuie sa existe o evaluare specifica a securitatii pentru sanatatea
umana. In cazul in care produsul se fabrica in diferite localitati pe teritoriul Romaniei sau al statelor
membre ale Uniunii Europene, producatorul poate sa aleaga o singura locatie/loc, unde informatiile privind
produsul sunt disponibile. In acest sens, la solicitarea autoritatilor competente pentru monitorizarea
produsului sau a altor autoritati cu competente de control, producatorul este obligat sa precizeze adresa la
care informatiile sunt rapid accesibile;
f) numele si adresa persoanelor calificate responsabile care au evaluat produsul din punctul de vedere al
sigurantei pentru sanatatea umana; persoanele responsabile pentru evaluare trebuie sa aiba diploma de
studii superioare in specialitatile: farmacie, toxicologie, dermatologie, medicina sau o specialitate similara,
asa cum este definita in cuprinsul Legii nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor
profesionale pentru profesiile reglementate din Romania;
g) datele existente cu privire la efectele nedorite pentru sanatatea umana, provocate de produsele cosmetice
ca urmare a utilizarii;
h) dovada privind efectul declarat al produsului cosmetic, in cazul in care natura acestuia o justifica;
i) informatii privind orice testari pe animale, efectuate de producator, agentii sau furnizorii sai, legate de
dezvoltarea produsului sau de evaluarea sigurantei produsului cosmetic ori a ingredientelor sale, inclusiv
orice testare pe animale, efectuata in scopul respectarii unor reglementari nationale din tarile care nu sunt
membre ale Uniunii Europene.
(2) In cazul in care pe eticheta sunt indicate mai multe adrese ale fabricantului, respectiv importatorului, se
va sublinia adresa la care se afla dosarul privind produsul cosmetic.
(3) Fara a se aduce prejudicii protejarii secretului comercial si proprietatii intelectuale, producatorul,
reprezentantul sau autorizat, beneficiarul fabricarii produsului cosmetic sau persoana responsabila cu
introducerea pe piata a unui produs cosmetic importat va asigura ca informatia prevazuta la alin. (1) lit. a)
si g) sa fie accesibila publicului in orice format, inclusiv electronic; informatiile prevazute la alin. (1) lit. a),
care vor fi accesibile publicului, vor fi limitate la informatiile cantitative ale substantelor periculoase
reglementate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si
ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobata cu modificari si completari prin Legea
nr. 451/2001.
(4) Evaluarea sigurantei pentru sanatatea umana, asa cum este prevazuta la art. 14 alin. (1) lit. e), va fi
efectuata in conformitate cu principiile de buna practica de laborator prevazute de Hotararea Guvernului nr.
63/2002 privind aprobarea Principiilor de buna practica de laborator, precum si inspectia si verificarea
respectarii acestora in cazul testarilor efectuate asupra substantelor chimice.

Art. 15
Datele prevazute la art. 14 vor fi prezentate in limba romana sau intr-o limba de circulatie internationala.

Art. 16
In urma efectuarii actiunii de verificare intreprinse de reprezentantii imputerniciti ai organelor de control
abilitate, producatorul, reprezentantul sau autorizat, beneficiarul fabricarii produsului cosmetic sau
persoana responsabila pentru punerea pe piata a unui produs cosmetic importat, dupa caz, este obligat sa
asigure accesul acestora la datele prevazute la art. 14, in cel mult 72 de ore de la solicitare.

Art. 17
(1) Produsele cosmetice pot fi puse pe piata numai daca pe recipient si pe ambalaj informatiile urmatoare
sunt inscriptionate vizibil, lizibil si cu caractere care nu se sterg usor; in ceea ce priveste informatiile
prevazute la lit. i), acestea pot fi inscriptionate doar pe ambalaj. Se vor indica urmatoarele date:
a) numele sau denumirea producatorului ori a persoanei responsabile cu introducerea pe piata stabilite in
Uniunea Europeana sau abrevierea, daca aceasta permite identificarea persoanelor respective;
b) sediul sau adresa din statul membru al Uniunii Europene a producatorului sau a persoanei responsabile
pentru introducerea pe piata in Uniunea Europeana a unui produs cosmetic importat sau abrevierea sa, atat
timp cat aceasta este posibil de identificat;
c) tara de origine pentru produsele fabricate in afara statelor membre ale Uniunii Europene;
d) continutul nominal in momentul ambalarii produsului, indicat in greutate sau in volum, exceptand
ambalajele ce contin mai putin de 5 grame sau mai putin de 5 mililitri, esantioanele gratuite si dozele unice.
In ceea ce priveste ambalajele in care se comercializeaza produse intr-un ansamblu de bucati si pentru care
indicarea greutatii sau a volumului nu este semnificativa, continutul poate sa nu fie indicat, dar se va
mentiona pe ambalaj numarul de bucati; aceasta mentiune nu este necesara atunci cand numarul de piese
este usor de determinat din exterior sau daca produsul este comercializat in mod uzual ca unitate;
e) data de minima durabilitate indicata prin sintagma "A se folosi preferabil inainte de ...", urmata de data
sau de indicarea locului de pe ambalaj unde se afla inscriptionata aceasta data. Data trebuie clar mentionata,
indicandu-se, in ordine si cu cifre arabe, fie luna si anul, fie ziua, luna si anul. Daca este necesar, aceasta
informatie va fi suplimentata de o indicare a conditiilor care trebuie indeplinite pentru a se garanta
durabilitatea afirmata. Indicarea datei de durabilitate nu este obligatorie pentru produsele cosmetice a caror
durabilitate minima depaseste 30 de luni. Pentru acestea mentiunile se completeaza cu indicarea perioadei,
dupa deschiderea produsului cosmetic, in care poate fi folosit in siguranta de catre consumatori. Aceasta
informatie va fi redata prin simbolul prevazut in anexa nr. 2, urmat de perioada de utilizare exprimata in
luni si/sau ani;
f) precautiunile speciale la utilizare, in special cele referitoare la ingredientele mentionate in listele
prevazute la art. 9 alin. (1) si aprobate prin ordin al ministrului sanatatii si care trebuie inscriptionate pe
ambalaj, precum si informatiile speciale de avertizare pentru produsele cosmetice de uz profesional, in
special cele pentru coafura. In situatia in care acest lucru nu este posibil din motive practice, va fi alaturat
un prospect, o banderola ori un cartonas care va contine informatiile necesare consumatorilor, fie abreviat,
fie prin utilizarea simbolului prevazut in anexa nr. 3, care trebuie sa figureze pe recipient si pe ambalaj;
g) functia produsului cosmetic, exceptand cazul in care aceasta rezulta din prezentarea produsului;
h) numarul lotului de fabricatie, marcat pe recipient sau pe ambalaj, dupa caz, ori o indicatie care sa
permita identificarea produsului;
i) lista cuprinzand ingredientele care fac parte din compozitia produsului cosmetic, in ordinea
descrescatoare a greutatii in momentul incorporarii lor; aceasta lista este precedata de cuvantul
"ingrediente". In cazul in care, din motive practice legate de spatiu, acest lucru nu este posibil, va fi alaturat
un prospect, o banderola ori un cartonas ce trebuie sa contina informatia necesara consumatorului si va fi
inscriptionata pe recipient ori pe ambalaj informatia abreviata ori simbolul prevazut prin ordin al
ministrului sanatatii. Se vor mentiona ingredientele in concentratie mai mica de 1%, fara o ordine anume,
dupa cele a caror concentratie este mai mare de 1%. Colorantii se pot mentiona dupa celelalte ingrediente.
Pentru produsele cosmetice decorative comercializate in mai multe culori/nuante se mentioneaza toti
agentii de colorare folositi, precedati de sintagma "poate contine" sau de simbolul "+/-". Compozitiile de
parfumare sau de aromatizare si materiile lor prime vor fi mentionate prin cuvantul "parfum", respectiv
"aroma". Substantele cuprinse in listele prezentate la art. 9 alin. (1) lit. a) si aprobate prin ordin al
ministrului sanatatii, pentru care exista mentiunea de a fi inscriptionate pe amabalaj, vor fi incluse pe lista
ingredientelor, indiferent de functiunea pe care o au in produsul cosmetic.
(2) Acolo unde, din motive practice legate de dimensiunea sau de forma recipientelor ori a ambalajelor, nu
este realizabila inscriptionarea informatiilor prevazute la alin. (1) lit. f) si i), acestea se inscriu pe o eticheta,
o banderola, un prospect sau un pliant care este alaturat produsului. In cazul sapunului, al bilelor pentru
baie sau al altor produse de dimensiuni mici, unde este practic imposibil, din motive de dimensiune sau
forma, sa fie scrise informatiile prevazute la alin. (1) lit. i) pe un prospect, o eticheta, o banderola, un pliant
sau un cartonas atasat, aceste informatii vor fi scrise pe un pliant pus in imediata vecinatate a recipientului
in care produsul cosmetic este expus spre vanzare.
(3) Pentru produsele cosmetice care nu sunt preambalate si care sunt ambalate la punctul de vanzare la
cererea cumparatorului ori care sunt preambalate pentru imediata vanzare, regulile detaliate pentru modul
de indicare a informatiilor prevazute la alin. (1) se aproba prin ordin al ministrului sanatatii, care se publica
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 18
Informatiile prevazute la art. 17 alin. (1) lit. d)-f) si h) trebuie sa fie scrise in limba romana, cu exceptia
listei cuprinzand ingredientele, unde se vor folosi denumirile din Nomenclatorul international pentru
produse cosmetice - INCI, iar colorantii vor fi scrisi conform numarului din Indexul culorilor - Colour
Index.

Art. 19
(1) Ministerul Sanatatii nu poate interzice, restrange sau impiedica introducerea pe piata a produselor
cosmetice care indeplinesc cerintele prevazute de prezenta lege.
(2) In vederea asigurarii unui tratament medical prompt si adecvat in cazul unor situatii cu risc pentru
sanatate, la solicitarea Ministerului Sanatatii, producatorul, importatorul sau persoana responsabila cu
introducerea pe piata trebuie sa asigure furnizarea informatiilor necesare si adecvate privind substantele
folosite in produsele cosmetice.
(3) Ministerul Sanatatii este autoritatea nationala competenta care asigura transmiterea informatiilor
prevazute la alin. (2) catre oricare dintre statele membre ale Uniunii Europene, la solicitarea acestora, luand
masurile necesare pentru ca informatia sa fie transmisa doar in scopul aplicarii unui tratament medical
adecvat.

Art. 20
(1) In etichetare, prezentarea spre vanzare sau promovarea produsului se interzice intrebuintarea textelor,
denumirilor, marcilor, imaginilor sau a altor insemne care atribuie produselor caracteristici pe care acestea
nu le au.
(2) Producatorul ori persoana responsabila cu introducerea pe piata a produsului poate mentiona, pe
ambalaj sau pe orice alt document, nota, eticheta, banderola ce insoteste ori care se refera la produs, ca
produsul nu a fost testat pe animale, numai daca producatorul sau furnizorul sau de materii prime nu a
efectuat testari pe animale pentru produsul final ori pentru prototip sau nu a folosit nici un ingredient testat
pe animale de catre terte persoane, in scopul formularii de produse cosmetice noi.

Capitolul III - Sanctiuni

Art. 21
Incalcarea prevederilor prezentei legi atrage raspunderea materiala, civila, contraventionala sau penala,
dupa caz.

Art. 22
Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda urmatoarele fapte:
a) nerespectarea prevederilor art. 14, 15 si 18, cu amenda de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei;
b) nerespectarea prevederilor art. 16, 17 si 20, cu amenda de la 20.000.000 lei la 30.000.000 lei;
c) nerespectarea prevederilor art. 5, 6, 7, 8, 11, art. 19 alin. (2) si art. 24, cu amenda de la 50.000.000 lei la
100.000.000 lei.

Art. 23
(1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 22 se fac de catre reprezentantii
imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor si ai Ministerului Sanatatii.
(2) Organele de control abilitate potrivit alin. (1) pot dispune justificat oprirea temporara sau definitiva a
fabricarii si/sau a punerii pe piata a produselor cosmetice care nu corespund cerintelor prezentei legi si care
pot afecta viata sau sanatatea consumatorilor.
(3) Organele de control pot preleva probe de produs cosmetic pe care le considera necesare, in vederea
efectuarii de analize.

Art. 24
In cazul in care Ministerul Sanatatii constata, pe baza unor dovezi intemeiate, ca un produs cosmetic, desi
respecta cerintele prezentei legi, reprezinta un pericol pentru sanatate, poate interzice provizoriu
comercializarea acelui produs sau poate impune conditii speciale pentru comercializarea acestuia pe
teritoriul Romaniei. In acest caz, va informa imediat Comisia Europeana si statele membre ale Uniunii
Europene asupra acestei decizii si asupra motivelor care au fundamentat aceasta decizie.

Art. 25
Reprezentantii imputerniciti ai organelor de control sunt obligati sa respecte caracterul secret al
informatiilor continute in documentele prevazute la art. 12 si 14 sau de care au luat cunostinta in timpul
actiunilor de control.

Art. 26
(1) Ministerul Sanatatii este autoritatea nationala competenta, care transmite informatii Comisiei Europene
referitoare la dispozitiile art. 12 si 14, in scopul publicarii in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene.
(2) Ministerul Sanatatii asigura cooperarea cu autoritatile competente ale statelor membre, pentru aplicarea
dispozitiilor prezentei legi.

Art. 27
In cazul in care Ministerul Sanatatii a decis, potrivit art. 24, interzicerea provizorie sau restrictionarea
comercializarii unui produs cosmetic, acesta informeaza in scris, in termen de 72 de ore, partea
interesata/implicata despre aceasta masura, indicand motivele deciziei si masurile de remediere
recomandate, in conformitate cu reglementarile legale existente, precum si data limita pana la care acestea
pot fi aplicate.

Art. 28
Prevederile art. 22 se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic
al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si
completarile ulterioare.

Capitolul IV - Dispozitii finale

Art. 29
Avizul produsului cosmetic, eliberat de Ministerul Sanatatii anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, este
valabil pana la data de 31 decembrie 2002 numai in cazul in care informatiile comunicate cu ocazia
obtinerii avizului nu au fost modificate.

Art. 30
Ministerul Sanatatii va stabili, pana la data de 31 decembrie 2006, procedura prin care unele substante si
preparate chimice pot fi autorizate temporar, pentru a fi utilizate in produsele cosmetice, mecanismul de
acces la informatiile despre substantele folosite in fabricarea produselor cosmetice necesare pentru
asigurarea tratamentelor medicale adecvate in cazul unor situatii cu risc pentru sanatate, care se aproba prin
ordin al ministrului sanatatii.

Art. 31
Prevederile prezentei legi nu se aplica produselor care contin substante prevazute in anexa nr. 6 la Ordinul
ministrului sanatatii si familiei nr. 1.031/2002 pentru aprobarea listelor cuprinzand substantele ce pot fi
utilizate in compozitia produselor cosmetice, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 17 din
14 ianuarie 2003, cu modificarile ulterioare.

Art. 32
(1) Prezenta lege intra in vigoare la 60 de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(2) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, se abroga:


a) pct. 21 si 22 din anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 340/1992 privind regimul de import al
deseurilor si reziduurilor de orice natura, precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei
si pentru mediul inconjurator, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 201 din 18 august
1992, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) dispozitiile referitoare la inregistrarea produselor cosmetice cuprinse in art. 4 lit. b) din Ordonanta
Guvernului nr. 125/1998 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale a
Medicamentului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 329 din 31 august 1998, cu
modificarile ulterioare;
c) Hotararea Guvernului nr. 670/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
178/2000 privind produsele cosmetice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 422 din 30
iulie 2001;
d) orice alte dispozitii contrare.

Art. 33
Anexele nr. 1-3 fac parte integranta din prezenta lege.

ANEXA Nr. 1 - Lista cuprinzand categoriile de produse cosmetice


 Creme, emulsii, lotiuni, geluri si uleiuri pentru piele (maini, fata, picioare etc.)
 Masti pentru fata (cu exceptia produselor care actioneaza ca abrazive superficiale ale pielii pe cale
chimica)
 Baze nuantatoare (lichide, paste, pudre etc.)
 Pudre de machiaj, pudre dupa baie, pudre igienice etc.
 Sapunuri de toaleta, sapunuri deodorante etc.
 Parfumuri, ape de toaleta, ape de colonie etc.
 Preparate pentru baie si dus (saruri, spume, uleiuri, geluri etc.)
 Depilatoare
 Deodorante si antiperspirante
 Produse pentru ingrijirea parului:
nuantatoare si decolorante;
produse pentru ondulare, indreptare si fixare;
produse pentru aranjare (decorare);
produse pentru curatare (lotiuni, pudre, sampoane etc.);
produse de conditionare (lotiuni, creme, uleiuri etc.);
produse de coafare (lotiuni, lacuri, briantine etc.)
 Produse pentru ras (creme, spume, lotiuni etc.)
 Produse pentru machiaj si indepartarea acestuia de pe fata si ochi
 Produse destinate aplicarii pe buze
 Produse pentru ingrijirea dintilor si a gurii
 Produse pentru ingrijirea unghiilor si decorarea lor
 Produse pentru igiena intima externa
 Produse pentru bai de soare (plaja)
 Produse pentru bronzare fara soare
 Produse de albire a pielii

Descifrati etichetele de pe cosmetice

Etichetele pot fi usor de descifrat, daca stiti sa folositi cateva chei simple, care ne dau indicatii importante
asupra compozitiei unui produs si mai ales asupra calitatii acestuia.

Cum trebuie sa privim eticheta

Ingredientele trebuie enumerate in ordinea descrescatoare a importantei. Asa ca cel care este primul pe lista
are cel mai mare procentaj ca prezenta in produs. Al doilea un pic mai putin si tot asa. Daca sunt sub 1%.
ingredientele pot fi prezentate fara logica proportiei.

• Extractele de plante sunt date sub numele latin. De exemplu:Simmondsia Chinensis, numele
botanic al jojobei, pentru uleiul de jojoba.
• Numele de moelecule si nume obisnuite sunt deseori in limba engleza. De exemplu, zinc oxide.
• Ingredientele parfumate sunt grupate sub numele de “parfum”, fara a le detalia.
• Colorantii sunt desemnati prin indexul culorii urmat de 5 cifre.
Iata cateva exemple:

• glicerina, pudra de calamina, caolin, infuzie de muschi (Chondrus crispus), gel de aloe vera (Aloe
barbadensis), sare de mare (Sodium Chloride), alge marine (Fucus vesiculosus), ulei de portocale
dulci (Citrus dulcis), ulei de paciuli (Pogostemon cablin), parfum
• hidromel (Mel, Aqua), mucilagiu din seminte de in (Linum usitatissimum), lapte de ovaz (Avena
sativa), glicerina, unt de cacao (Theobroma cacao), ulei de jojoba (Simmondsia chinensis), acid
stearic, trietanolamina, ulei de musetel (Anthemis nobilis), ulei de galbenele africane (Tagetes
erecta), alcool ceto-stearilic, parfum, metilparabenzen, propilparabenzen.
• Apa de miere (Aqua), Sodium Laureth Sulfate, Glicerina, Propilen Glicol, (Chondrus crispus),
Parfum, Suc proapat din lamai organice (Citrus limonum), Suc proapat de grapefruit (Citrus
grandis), Suc proaspat de lamai verzi organice (Citrus aurantofilia), Ulei de grapefruit (Citrus
pardisi), Ulei de rozmarin (Rosmarinus officinalis), Ulei de geranium (Pelargonium graveolens),
Citrall, Geraniol, Citronellol, Limonene, Linalool, Colorant 42045, Methylparaben

Principalele Ingrediente

Trebuie sa stiti ca primele 3-4 ingrediente constituie in general 80-90% din produs, urmatoarele neavand o
proportie de mai mult de 1%. poate chiar mai putin. Asa ca lectura primelor 5-6 substante ne permite sa ne
dam seama de calitatea produsului.

Cel mai adesea gasim in fruntea listei apa (Aqua), alcool (Acohol) si uleiuri minerale (Paraffine). Ce
inseamna asta? Ca produsul este foarte diluat (apa), extrem de chimic (paraffine) si conservat in alcool
(agresiv).

Ce putem spune despre ingredientele sub 1%? Deoarece ingredientele a caror proportie totala este
inferioara lui 1% pot fi puse in dezordine, atentie la fabricantii care plaseaza plantele cele mai atractive in
fata. Aceasta pozitie superioara da impresia ca acele plante sunt baza acelui produs. Cel mai adesea
realitatea este diferita: este posibil ca substanta vegetala sa nu fie prezenta decat intr-o proportie extrem de
mica – 0,001% .
Asa ca fiti atenti la calitatea reala si la eficacitatea produsului. De fapt, uleiul de argan, ale carui proprietati
antirid sunt descrise pe eticheta, sa nu fie decat o promisiune falsa, mai ales daca acest pretios compus este
pe locul 12 sau 13 in lista de ingrediente.

Piata romaneasca este invadata de produse cosmetice falsificate

Asociatia pentru Protectia Consumatorului a descoperit ca aproximativ 50-60% din produsele


cosmetice de pe piata romaneasca sunt falsificate.

In urma unui studiu, Asociatia


pentru Protectia
Consumatorului
(APC) Romania a descoperit ca aproximativ 50-60% din produsele cosmetice de pe piata romaneasca
sunt falsificate.

Conform celor de la APC, uleiuri eterice naturale sunt inlocuite cu substante chimice de sinteza, cum ar fi
fi eugenolul, care imita mirosul de cuisoare, si vanilina, care imita mirosul de vanilie.

Nu te lasa pacalit de parfumurile de lux falsificate. Acestea sunt date de gol de cateva elemente:

-mirosul puternic de alcool;

-pateaza testarul, datorita componentelor sintetice;

-grad de persistenta scazut;

-elementele codului de bare EAN nu sunt suficient de clare;

-ambalajul de carton (cel exterior) nu prezinta elemente de identificare a marcii scoase in relief;

-ambalajul prezinta culori sterse;

-ambalajul interior de carton lipseste;

Nu cumpara niciodata produsele cosmetice de lux de la taraba, acestea se gasesc doar in magazinele de
specialitate!
Ghidul consumatorului – cum sa ne ferim de produsele falsificate sau contrafacute!
In ultima vreme apar tot mai multe produse contrafacute, poti cumpara parfumuri "originale" la colt de
strada sau tricouri "Prada" pe tarabele de la Unirii. In Romania falsurile reprezinta peste 40% din totalul
cosmeticelor si hainelor "de firma" aflate pe piata. Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania
este implicata in apararea si reprezentarea intereselor consumatorilor in vederea imbunatatirii climatului
social-economic in care traieste consumatorul, prin impunerea de standarde de calitate care sa asigure
protectia acestuia.

Falsificarea este operatia de imitare, substituire, reconditionare, reconstituire, transformare, denaturare,


alterare a caracteristicilor de calitate ale unui produs, în scopul obtinerii unor produse asemanatoare cu cele
originale si în vederea realizarii unor venituri ilicite (foloase necuvenite). Datorita sumelor considerabile
obtinute de pe urma acestor activitati (la nivelul global circa 250 miliarde de dolari la sfârsitul anului 2002)
fenomenul s-a extins aproape în toate tarile lumii. Cel mai frecvent se falsifica produsele cu valoare
adaugata mare si o rata ridicata a vânzarilor (produse cosmetice, piese de schimb auto, produse petroliere,
pietre pretioase, produse din sticla, produse ceramice, produse textile, încaltaminte sport, ceasuri, software,
telefoane mobile, moneda).

"Factorii care contribuie la dezvoltarea acestui fenomen sunt: puterea scazuta de cumparare a
consumatorilor; dorinta acestora de a achizitiona produse de marca la preturi scazute; gradul scazut de
informare în legatura cu modul de apreciere a calitatii produselor (serviciilor)" declara Costel Stanciu,
presedinte APC Romania.

Modalitatile de depistare a falsurilor difera de la o grupa de produse la alta, iar în unele cazuri sunt extrem
de costisitoare datorita procesului de imitare aproape perfect a produselor respective, dar si datorita
costurilor ridicate ale aparaturii, substantelor si resursei umane folosite pentru identificarea acestora.

In situatia contrafacerilor grosolane, consumatorii trebuie sa aiba în vedere urmatoarele aspecte:

• pretul produselor contrafacute este mult mai mic, cu 10-50%, comparativ cu cel al produselor
originale, deoarece falsificatorii urmaresc ca produsul falsificat sa se vânda mult mai repede decât
cel original;
• produsele falsificate se comercializeaza în majoritatea cazurilor la tarabe, boutique-uri, bacanii
etc., locuri accesibile pentru consumatorii ocupati (fara prea mult timp liber alocat
cumparaturilor);
• produsele falsificate nu sunt însotite de documente cum ar fi: declaratia de conformitate, carte
tehnica, instructiuni de folosire, certificat de garantie, bon fiscal;
• ambalajul produselor falsificate este realizat din materiale de slaba calitate, iar calitatea imprimarii
informatiilor de pe ambalaj (eticheta) este slaba datorita folosirii unor cerneluri de calitate
inferioara;
• informatiile de pe ambalaj (eticheta) sunt incomplete (lipseste adresa producatorului sau în cele
mai multe cazuri se ofera un numar de mobil sau o casuta postala, nu se face referire la standardul
de produs, compozitia produsului este incompleta etc.);
• unele caracteristici organoleptice (culoare, miros, textura, consistenta, gust, aroma, limpiditate,
luciu etc., caracteristice pentru fiecare produs) ce pot fi identificate cu ajutorul simturilor (vizual,
olfactiv, gustativ, tactil) nu sunt specifice produselor respective;
• asemanarea denumirii unor marci de produse (servicii) prin suprimarea sau adaugarea unei litere, a
unei cifre, a unui sufix (de exemplu "Reabok" în loc de "Reebok", care este produsul original de
încaltaminte sport);
• absenta la unele produse a unor elemente de siguranta (care atesta ca acel produs este original):
holograma; eticheta de radiofrecventa - de grosimea unei foi de hârtie ce are încorporat un circuit
integrat si o antena; fire textile de siguranta - vizibile numai în domeniul razelor ultraviolete; codul
de bare etc.

Pentru orice alte informatii nu ezitati sa ne contactati la numerele de telefon: 021.315.71.49, 0722.653.210
sau e-mail: relatiipublice@apc-romania.ro

Laura Pascu
Public Relations Manager
Produsele cosmetice si riscurile pe care le aduc consumatorilor

Produsele cosmetice fac parte din viata noastra, a tuturor. Chiar si pentru copii exista acum o gama larga de
produse cosmetice. Desi multi sunt tentati sa afirme ca produsele cosmetice se adreseaza in special
femeilor, comerciantii de astfel de produse sustin ca si foarte multi barbati sunt preocupati de ingrijirea
exterioara a corpului, si nu se uita la bani cand investesc intr-un parfum de marca sau intr-un produs
cosmetic de calitate. Produsele cosmetice se adreseaza tuturor categoriilor de consumatori, de la prunci de
cateva saptamani pana la persoane de varsta a treia. In aceste conditii, siguranta folosirii produselor
cosmetice, eliminarea unor riscuri pentru sanatate, este o cerinta esentiala pentru punerea in consum a
cosmeticelor de tot felul.

Sute de substante interzise la fabricarea cosmeticelor


Dupa aderarea la Uniunea Europeana, in domeniul consumului de cosmetice au aparut o serie de
modificari, in special legate de utilizarea unor substante chimice in compozitia cosmeticelor de tot felul. In
Uniunea Europeana peste 1200 de substante chimice sunt trecute pe lista substantelor interzise. De altfel,
chiar in aceste zile, inspectorii sanitari verifica in depozite si magazine o serie de produse cosmetice, pentru
a vedea daca in compozitia lor sunt substante cu toxine, substante trecute pe o lista intocmita de Ministerul
Sanatatii Publice. Sunt aproape o mie de substante chimice pe care inspectorii sanitari le au trecute pe lista
de la minister, substante care, daca se afla trecute in compozitia cosmeticelor, produsele respective sunt
oprite de la comercializare.
Substantele pe care ministerul le-a trecut recent pe lista cu ingrediente interzise pot provoca alergii si alte
probleme de sanatate, iar medicii spun ca pana si forme de cancer ar putea sa fie provocate de prezenta in
cosmetice a unor substante cu toxine. Substantele nocive, pe care unii fabricanti de cosmetice le introduc in
compozitia produselor mai pot provoca uscarea excesiva a pielii, exfolierea si ofilirea pielii si favorizarea
unor eczeme. Potrivit specialistilor, reactiile alergice induse pot varia de la o usoara roseata, eritem,
mancarime la locul de aplicatie. Pot aparea reactii mai intense, cum ar fi de mici vezicule care se sparg si
emit o exudatie cu cruste. "Zonele capata aspect de eczema acuta sau subacuta si, prin scarpinat sau prin
aducere de microbi se infecteaza cu streptococ sau stafilococ sau apar infectii mixte. In afara de bacterii se
mai pot dezvolta si ciuperci. Nici virusurile nu pot fi excluse. "Conform Legii privind produsele cosmetice,
acestea nu trebuie sa pericliteze sanatatea umana atunci cand sunt folosite in conditii normale. In plus,
producatorul, distribuitorul sau persoana responsabila pentru vanzarea lor trebuie sa obtina un aviz din
partea Ministerului Sanatatii", mentioneaza Mihai Turcanu, inspectorul sef adjunct al Oficiului Judetean
pentru Protectia Consumatorilor.

Cosmeticele, prezente pe piata produselor contrafacute


Din pacate, nu tot ce se gaseste pe piata in materie de cosmetice si parfumuri ofera aceasta garantie, a
sigurantei produsului respectiv. Produsele falsificate pentru ingrijirea corporala sunt inca destul de
raspandite pe piata, dupa cum avertizeaza reprezentantii Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor (APC)
Romania. Iar, adeseori, piata produselor contrafacute este greu de verificat, pentru ca acestea nu se vand
prin reteaua magazinelor supuse controlului institutiilor abilitate. Produsele contrafacute se vand, in cea
mai mare parte, prin asa numitul comert "la colt de strada". Comercianti ambulanti imbie potentialii clienti
cu preturi care sunt mult sub nivelul celor de pe rafturile magazinelor, si atunci produsele lor devin mult
mai atractive pentru o larga categorie de consumatori. Cel mai frecvent se falsifica produsele cu valoare
adaugata mare si o rata ridicata a vanzarilor. Este si cazul produselor cosmetice si al parfumurilor. Sunt mai
multi factori care contribuie la dezvoltarea acestui fenomen: puterea scazuta de cumparare a
consumatorilor, dorinta acestora de a achizitiona produse de marca la preturi modice, gradul scazut de
informare in legatura cu modul de apreciere a calitatii produselor. Este ceea ce au constatat reprezentantii
APC Romania. Potrivit reprezentantilor APC Romania, sunt multe modalitati de falsificare a produselor
cosmetice si a parfumurilor. Una dintre acestea este inlocuirea uleiurilor eterice naturale cu substante
chimice de sinteza, cum ar fi eugénolul, care imita mirosul de cuisoare. Uleiurile eterice sunt deosebit de
scumpe din cauza procesului de obtinere. Pentru a obtine 500 g ulei eteric de trandafir sunt necesare 1.575
kg. de petale, iar un kilogram de petale se obtine de la circa 780 de trandafiri. Substituirea unor uleiuri
eterice naturale, foarte valoroase, dar si foarte scumpe cu altele tot naturale, dar de o calitate inferioara, este
o alta modalitate de a falsifica un parfum, sustin reprezentantii APC Romania.
Medicii dermatolog a mai precizat ca produsele cu adevarat eficiente sunt cele care contin un numar mare
de principii active, extracte din stup sau din diverse fructe, flori, plante. Principiile active naturale sunt de
dorit in produsele cosmetice, ele fiind insa mai scumpe. Se pune problema ca intre calitate si pret
intotdeauna este o relatie directa. Un produs cosmetic scump trebuie sa fie eficient si contine un numar
mare de principii active (25-30).
In privinta produselor contrafacute riscul de dezvoltare a unor probleme de sanatate este si pentru ca
testarea nu se face cum se realizeaza in cazul produselor de firma. Toate produsele cosmetice care apar
legal pe piata sunt testate pentru potentialul lor alergizant, iritant si, mai ales pentru riscul pe care l-ar putea
avea asupra sanatatii. Testele sunt efectuate dupa protocoale standardizate. In acest fel, specialistii
avertizeaza ca se cunosc efectele secundare pe care le poate produce fiecare produs. Efectele secundare pot
aparea si prin utilizarea inadecvata a produsului cosmetic, prin nerespectarea indicatiilor producatorilor.
Reactiile alergice sunt imprevizibile si tin si de calitatile pacientului. Medicii sustin ca sunt pacienti nascuti
cu aptitudinea de a dezvolta reactii alergice la o multime de substante din mediul inconjurator, care pentru
marea majoritate a celorlalti oameni nu reprezinta o agresiune. Persoanele care au dermatita atopica de la
nastere vor dezvolta mult mai usor o reactie alergica de la un produs cosmetic, desi la testat nu avea
rezultate negative.

Produsele cosmetice uzuale contin substante extrem de toxice

Toxinele absorbite prin piele ne afecteaza grav sanatatea

“Multi oameni urmeaza diete extreme si realizeaza zilnic diferite metode de detoxifiere, si apoi, dupa toate
acestea, folosesc produse cosmetice toxice. Amintiti-va ca pielea dumneavoastra este ca un burete, asa
ca fiti atenti ce puneti pe ea.” - Nexus Magazin

Toti aceia care sunt preocupati de sanatatea lor ar trebui sa stie ca substantele din cosmeticele pe care le
folosim sunt absorbite de organism, prin piele. De multe ori, ingredientele chimice ale cosmeticelor si
ale produselor de ingrijire corporala sunt toxice si au efecte dezastruoase asupra sanatatii noastre.

Tot mai multi oameni se intereseaza de alimentatia sanatoasa, cosmeticele si produsele de ingrijire
corporala naturale (bio, organice si ecologice).
Un regim lacto-vegetarian sau chiar Vegan (vegetarian 100%) care sa evite alimentele artificiale si aditivii
alimentari reduce considerabil riscul de expunere la toxine.

In aceeasi masura ca si hrana pe care o consumam, substantele cosmetice pe care le folosim ne influenteaza
pe multiple cai. Ayurveda afirma chiar ca nu ar trebui niciodata sa punem pe piele substante pe care nu le-
am inghiti.

Absorbirea prin piele a toxinelor este mult mai periculoasa decat inghitirea lor

Pielea este cel mai mare organ al corpului nostru. Este un invelis viu, care respira si are o mare capacitate
de absorbtie. Pielea practic absoarbe produsele aplicate pe suprafata ei. Daca acestea contin ingrediente
benefice, efectele folosirii lor vor fi benefice. Dar daca aceste produse contin substante chimice toxice,
acestea au efecte adverse atat asupra pielii, cat si asupra organelor interne ale corpului nostru. In special
efectele cumulative, care apar dupa multi ani de folosire a unui produs, transforma elementarele noastre
obiceiuri de igiena intr-un stil de viata sinucigas care ne apropie de boala si de moarte.

Solventii din unele sapunuri, sampoane, geluri de dus distrug bariera protectoare a pielii, degreseaza
puternic pielea si favorizeaza patrunderea substantelor toxice. Odata patrunse in piele, acestea ajung in
microcapilarele sanguine, in vasele limfatice si apoi in fluxul sanguin, care le raspandeste peste tot: in
creier, ficat, rinichi, muschi.

„Daca rujul ajunge in gura, enzimele din saliva si stomac reusesc sa-l descompuna. Insa daca substantele
ajung in fluxul sanguin, acolo nu exista nici un fel de protectie”, a precizat Richard Bence, un biochimist
care a studiat timp de trei ani substantele prezente in cosmetice. „Inca nu se stie ce efect au toate aceste
substante chimice atunci cand sunt amestecate. Efectul ar putea fi mai puternic decat suma efectelor
substantelor luate separat,” a indicat specialistul.

Richard Bence a concluzionat: „Trebuie sa incepem sa ne punem intrebari asupra compozitiei si sa nu


le acceptam, pur si simplu, pentru ca ni se spune ca sunt sigure”.

Ignoranta si nevoia de „a arata bine” duc la cresterea continua a consumului de produse de


igiena si cosmetice

Produsele pentru igiena si frumusete nu sunt inca percepute ca avand legatura directa cu starea noastra de
sanatate. Acestea sunt considerate drept produse pe care le folosim doar extern.

Nu realizam ca pielea este un organ la fel de expus la efectele negative ale toxinelor ca si sistemul digestiv.
Incapacitatea noastra de a intelege adevarul si de a reactiona impulsioneaza cresterea industriei de
cosmetice.

De aceea nu s-a cerut inca legiferarea unor avertismente care sa insoteasca produsele cosmetice si de
ingrijire personala, asa cum, de exemplu, pachetele de tigari se vand cu avertismentul „Tutunul dauneaza
grav sanatatii”. Rezultatul este cresterea continua si neintrerupta a profiturilor corporatiilor care fabrica
produse cosmetice si de ingrijire personala.

Companiile producatoare de cosmetice ne fac sa credem ca au mare grija de pielea noastra si realizeaza
teste riguroase inainte de a lansa produsul pe piata.

In realitate, asa cum subliniaza cercetatorii din Consiliul National de Cercetare al SUA: „din zecile de
mii de substante chimice importante pe plan comercial, doar cateva au fost supuse unor teste amanuntite de
toxicitate, iar multe nu au fost testate deloc”.

Grupul de Activitati pentru Mediu (o organizatie de control) estimeaza ca doar 11% din cei aproximativ
10.500 de ingredienti obisnuiti ai produselor de ingrijire personala au fost supusi unui numar suficient de
teste pentru a oferi siguranta. Iar FDA (Agentia pentru Controlul Alimentelor si Medicamentelor din SUA)
precizeaza ca „un producator de cosmetice poate folosi aproape orice fel de materie prima ca
ingredient si poate lansa produsul pe piata fara acordul FDA”.

Femeile absorb anual 2-3 kilograme de substante toxice prin intermediul produselor cosmetice
uzuale

Rutina zilnica a femeilor implica folosirea demachiantului, a cremei de fata, a produselor de machiaj si a
altor produse pentru igiena, multe dintre acestea continand componente toxice. Afectate nu sunt numai
femeile, ci si barbatii, pentru ca si produsele destinate lor (crema sau spuma de ras, after-shave, sampon) au
aceleasi ingrediente periculoase.
Dar cel mai grav este ca astfel de substante se regasesc inclusiv in produsele destinate ingrijirii copiilor.
Faptul ca produsele cosmetice sunt facute sa stea mult pe raft, spre deosebire de produsele alimentare,
contribuie la toxicitatea lor si la potentialul cancerigen ridicat.

Produsele cosmetice sunt adesea niste:

„cocktailuri” de chimicale cu actiune cancerigena


iritanti ai pielii
toxine de crestere (care afecteaza dezvoltarea fizica si mentala la copii)
perturbatori endocrini (substante care opresc sau blocheaza transmiterea de hormoni in corp si se
interpun astfel in dezvoltare)
agenti mutageni (cauzeaza mutatii ale ADN-ului care duc fie la cancer fie la afectiuni congenitale)
neurotoxine (substante chimice care afecteaza sistemul nervos)
toxine de reproducere (care afecteaza sistemul reproductiv)
sensibilizatori (substante chimice care provoaca reactii alergice in tesuturile normale in urma expunerii
repetate la acestea)

Parabenii

Pe lista celor mai periculoase produse conduc detasat parabenii, conservanti utilizati in aproape toate
produsele pentru piele si par, inclusiv sapun, sampon, deodorant si chiar lotiuni pentru bebelusi.

Parabenii sunt extrem de utili in stoparea dezvoltarii bacteriilor, dar specialistii au descoperit si ca mimeaza
efectele estrogenului, hormonul sexual feminin, care, printre alte actiuni ale sale, poate contribui si la
dezvoltarea tumorilor canceroase maligne.

Cancerul de san (cancerul mamar) este declansat de substantele chimice sau extracte din placenta aflate
in cosmetice (cancerul se declanseaza chiar si dupa 20-30 de ani):
- parabeni
- extracte din placenta
- bonzofenone (benzophemomes)

Verifica ingredientele din cosmetice la:

- EnviroCancer.Cornell.edu/research/endocrine

- www.CosmeticsDatabase.com
Aluminiu si sarurile de aluminiu si zirconiu

Un efect similar, de favorizare a aparitiei tumorilor, are si aluminiul care intra in compozitia deodorantelor
si antiperspirantelor. Sarurile de aluminiu si zirconiu din compozitia deodorantelor blocheaza glandele
sudoripare si reduc pentru cateva ore cantitatea de transpiratie de la nivelul pielii.

Totusi, din cauza aluminiului care se absoarbe prin piele, deodorantele si antiperspirantele care contin acest
element pot contribui la aparitia tumorilor mamare.

Laurilsulfatul de sodiu (SLS - Sodium Lauryl Sulfate, dar si SLES - Sodium LaurEth Sulfate)

Laurilsulfatul de sodiu (SLS), utilizat, datorita capacitatii sale de a produce


spuma, la fabricarea sapunului, samponului, spumei de ras, pastei de dinti, a
spumei de baie si in aproape orice solutie personala de curatare, este considerat
responsabil pentru iritatiile pielii.

Aceasta substanta este un detergent puternic, agresiv, folosit la scara larga ca


degresant pentru motoare!

Sapunul, pasta de ras cu lauril sulfat de sodiu:

pot irita pielea


pot produce urticarie
samponul poate determina caderea parului
alte produse pot provoca ulceratii ale gurii
pot provoca iritatii ale ochilor
pot afecta chiar definitiv ochii, mai ales la copii
patrunde foarte usor prin piele si poate ajunge la inima, plamani, ficat sau creier

Uneori, pe etichete, lauril sulfatul de sodiu este ascuns sub denumirea de substanta pseudo-naturala, prin
formula “provine din nuca de cocos”. Interactionand cu nitritii din apa de la robinet, lauril sulfatul de
sodiu poate produce nitrozamine care sunt cancerigene.

Ftalatii

In lacurile de unghii, in fixativul si spuma pentru par, in unele parfumuri se gasesc ftalatii.
Ftalatii si efectele secundare asupra organismului:

afecteaza plamanii
pot produce malformatii congenitale daca in timpul sarcinii sunt utilizate cosmeticele cu ftalati
afecteaza celulele spermatice si pot provoca feminizarea barbatilor
sistemul hormonal al ambelor sexe este tulburat si de moscul sintetic, o substanta care se regaseste in
compozitia parfumurilor, a sapunurilor sau cremelor

O cercetare semnificativa asupra impactului ftalatilor a fost realizata de dr. Shanna Swan, profesor de
obstetrica si ginecologie la Universitatea din Rochester, care a gasit o legatura intre aceasta substanta
chimica si feminizarea baietilor.

Cercetarea a identificat o legatura clara intre expunerea prenatala la ftalati si o distanta anogenitala (ADG)
redusa la bebelusii masculi, o descoperire ce implica faptul ca acesti bebelusi sunt susceptibili de a suferi o
coborare incompleta a testiculelor si o subdezvoltare a penisului.
Este interesant de remarcat ca aceste modificari au aparut la niveluri de expunere la ftalati ce au fost
inregistrate la un sfert dintre femeile din Statele Unite.

Etanolaminele

Etanolaminele (derivati ai amoniacului) sunt substante care pot afecta grav sanatatea noastra si a celor
dragi.

Sapunurile, sampoanele, gelurile de dus, spumantele de baie, chiar si produsele pentru copii contin acest
amestec fatal de substante (dietanolamina-DEA, trietanolamina-TEA si monoetanolamina-MEA) care in
contact cu nitritii care se gasesc in apa, produc nitrozamine precum NDEA (N-nitrozodietanolamina), o
substanta foarte cancerigena, care afecteaza in special rinichii si care este absorbita foarte usor de piele,
mai ales de pielea frageda a copiilor.

Aceste substante sunt iritante pentru ochi, afecteaza foliculul pilos si cauzeaza uscarea si caderea parului.

Formaldehida

Inca un exemplu care pune si mai multe semne de intrebare in legatura cu siguranta produselor de ingrijire
personala este formaldehida: o substanta iritanta, cancerigena, folosita in industria mobilei. La un
moment dat, formaldehida a fost eliminata din productia mobilei, insa se foloseste la scara larga sub forma
de conservant si dezinfectant in sampoane, lac de unghii, intaritori pentru unghii si produse pentru
cresterea parului.

Provoaca alergii, ameteala, dureri de cap si dureri cumulate. Este considerata halucinogena de catre IARC
(International Agency for Research on Cancer) si „probabil cancerigena” de catre EPA (Environmental
Protection Agency). Prezenta ei este adeseori mascata, datorita faptului ca intra in componenta altor
ingrediente, precum hidantoina, ori surfactanti, cum ar fi lauril sulfatul de sodiu(SLS). Este de asemenea
bine de stiut ca produsul mai apare si sub numele de formalina sau MDM.

Vaselina sau parafina

Unele creme hidratante pot contine sub numele de vaselina sau parafina, un amestec de hidrocarburi
aromatice din petrol sau alte produse derivate din petrol, ale caror denumiri de pe etichete contin prefixele
„propyl” sau „methyl”.

Vaselina si parafina - efectele secundare asupra pielii si organismului:

nu lasa pielea sa respire, blocand astfel eliminarea toxinelor din corp


pot provoca sensibilitate la lumina
pot saraci pielea de propriile uleiuri naturale, efectul fiind uscarea si craparea acesteia
imbatranirea prematura
acneea
diverse alte afectiuni ale pielii

Cocamid MEA

O substanta suspecta este si cocamid MEA, care „leaga” ingredientele utilizate in multe tipuri de creme de
fata.

Padimate-O cunoscut si ca octil-dimetil sau PABA

Padimate-O cunoscut si ca octil-dimetil sau PABA este un ingredient comun in


cremele solare. La fel ca si DEA este un agent de formare a nitrozaminelor, favorizand formarea acestora
sub influenta ultravioletelor si crescand astfel riscul de cancer de piele, situatie ironica in conditiile in care
este utilizat tocmai ca ecran de protectie.
Benzil-alcoolul sau izopropilul

Alta substanta potential iritanta este benzil-alcoolul sau izopropilul, un solvent si o substanta alteranta,
adica o substanta care poate modifica structura altor substante chimice.

Benzil-alcoolul sau izopropilul este folosit:

la parfumarea produselor cosmetice sau a vopselelor de par


in produse de curatare a vopselei de par
produse de exfoliere corporala
lotiuni de maini
after-shave-uri
parfumuri

...acesta are ca efect imbatranirea prematura.

Poate provoca greata, dureri de cap, inrosiri ale pielii si depresii. De asemenea, usuca pielea si
provoaca crapaturi ale acesteia care pot inlesni dezvoltarea bacteriilor.

Plumbul

Plumbul este continut in mai mult de jumatate din rujuri, conform unui studiu realizat de Coalitia pentru
Cosmetice Sigure din SUA:

• O treimedin rujurile testate contin o concentratie de plumb care depaseste limita permisa de
Administratia Americana de Alimentatie si Medicamente (FDA)
• 39% din rujurile testate nu au prezentat urme de plumb

Coalitia a confirmat faptul ca produsele unor firme mai putin scumpe, ca Revlon, nu prezinta urme de
plumb in timp ce marci scumpe ca L’Oreal, Cover Girl, si Christian Dior au printre cele mai ridicate
nivele.

„Plumbul se depoziteaza in corp de-a lungul timpului, iar rujurile care contin plumb, aplicate de cateva ori
pe zi, in fiecare zi, pot duce la nivele periculoase de expunere. Cele mai recente studii arata ca nu exista un
prag sigur al expunerii”, a declarat doctorul Mark Mitchell, presedintele Coalitiei pentru un Mediu
Echitabil din Connecticut.

Plumbul este un cancerigen bine cunoscut care afecteaza sistemul hormonal. Este usor absorbit prin piele
si se depoziteaza in oase. Mai poate provoca probleme comportamentale, de memorie si de limbaj, dar
poate conduce si la o crestere a agresivitatii. Cei mai vulnerabili sunt copiii si femeile insarcinate.
Unele vopsele de par cu efect lent contin, de asemenea, plumb. Universitatea Xavier din Louisiana a facut
cercetari pe aceasta tema si a descoperit ca unele marci de vopsea de par contin de 10 ori mai mult plumb
decat cantitatea admisa in vopseaua pentru locuinte!

Oricine lucreaza cu vopsea de locuinte sau locuieste intr-o incapere proaspat vopsita stie ce reactii poate sa
declanseze aceasta: dureri de cap, stranut si greata, pentru a numi doar cateva dintre ele.

Studiile stiintifice cu privire la legatura dintre folosirea vopselelor de par permanente si semi-permanente si
cancer au aratat faptul ca prin pielea capului corpul absoarbe rapid substantele chimice continute in aceste
produse pe durata in care vopseaua trebuie sa ramana pe pielea capului. De-a lungul anilor de folosire
repetata se pot absorbi destule substante cancerigene pentru a declansa cancerul, la varste inaintate.

Gudronul de carbune

Gudronul de carbune, folosit ca baza pentru vopseaua de par si pentru sampoanele contra matretii, se stie ca
provoaca boli fatale precum cancerul si o serie intreaga de afectiuni comune precum astm si dureri de
cap.

Pe eticheta produselor este mentionat ca FD&C sau D&C.

Parfumurile

Parfumurile folosite in multe produse de ingrijire personala sunt de obicei pe baza de petroleum.

Ele pot cauza:

dureri de cap
ameteala
alergii
probleme respiratorii
iritarea pielii
sensibilitate chimica

Din pacate FDA (Food and Drug Administration) nu cere nici in prezent fabricantilor de parfum sa ii
previna pe consumatori asupra substantelor chimice toxice care se gasesc in produsele lor.

Talcul

Talcul, un ingredient intalnit in produse pentru fata si corp, precum si presarat in cantitati mici pe produsele
contraceptive cum ar fi prezervativele, este un cancerigen cunoscut.

Studii stiintifice l-au identificat ca fiind una dintre cauzele cancerului ovarian cand se foloseste in zona
genitala, in primul rand pentru ca talcul, un compus anorganic de silicat de magneziu, poate irita celulele
care acopera ovarele (Frederick R. Jelovsek, „Pudra perineala si tampoanele pot provoca afectiuni”). In
plus, talcul se poate fixa in plamani, provocand probleme de respiratie si posibil cancer pulmonar.

Talcul este un produs mineral obtinut prin extragerea miniera a rocilor de talc, care apoi sunt procesate prin
sfaramare, uscare si macinare pentru eliminarea altor reziduuri de minerale. Cu toate acestea, acest proces
nu separa unele fibre minuscule care sunt foarte asemanatoare cu cele de azbest. Din aceasta cauza talcul
este asociat cu azbestul ca potential cancerigen.

Oamenii de stiinta au analizat atent particulele de talc si au gasit multe asemanari cu azbestul. Atat de multe
incat in 1973 FDA (Food and Drug Administration) a elaborat o reglementare care sa limiteze cantitatea de
fibre asemanatoare cu azbestul din talcul cosmetic. Cu toate acestea nu s-a emis nici o hotarare, in prezent
talcul cosmetic nefiind reglementat in nici un fel.

Copiii sunt expusi la reactii toxice sau iritativ-alergice datorate produselor de ingrijire corporala

Pielea copilului, in special a nou-nascutului si sugarului, este mai subtire si mai fragila decat cea a
adultului.

Stratul superficial al epidermei, cel mai important in rolul de bariera protectoare, este mult mai fin la copil
decat la adult. Asa se explica de ce la cea mai mica agresiune apar urme pe pielea copilului. Si tot
fragilitatea pielii este motivul pentru care substantele din compozitia produselor de ingrijire patrund mai
usor prin epiderma copiilor.

Cele mai periculoase substante chimice din produsele de ingrijire pentru copii (pe langa cele
enumerate pana acum, dintre care unele se regasesc si in produsele pentru copii) sunt urmatoarele:

acidul salicilic (este toxic daca e folosit in cantitati mari sau la persoane cu sensibilitate la salicilati,
carora le face rau chiar si folosit in cantitati mici)
ureea (folosita in cantitati mari sau in mod repetat este iritanta pentru piele si ochi)
colorantii, conservantii in cantitate mare, acidul boric (continut in pudrele de talc, folosit pentru
calitatile sale antiseptice, devine toxic daca este ingerat ori inhalat)
camforul (in cantitati mari poate provoca stari de confuzie, iritabilitate, hiperactivitate neuromusculara;
United States Food and Drug Administration a stabilit la 11% cantitatea de camfor permisa in
produse de consum)
fenolul, violetul de gentiana (in cantitati mari sau folosit in mod repetat)

In functie de durata utilizarii si suprafata de piele pe care se aplica, aceste substante pot provoca reactii
toxice sau reactii iritativ-alergice. Reactiile alergice apar la 24 - 48 de ore de la aplicarea produsului pe
piele. In aparitia acestora este implicat sistemul imunitar al copilului.

Organismul acestuia produce anticorpi la prima aplicare a produsului alergic, iar la readministrare apar
reactii din ce in ce mai rapide. Iritatiile apar sub forma unor mici arsuri, ca reactii locale imediate. Reactiile
toxice (intoxicatiile) sunt provocate de substantele toxice absorbite in organism.

CONCLUZII

Care sunt alternativele

Ignoranta noastra a permis fabricantilor de produse cosmetice si de ingrijire personala sa foloseasca orice
substante fara a fi trasi la raspundere. Este necesar sa fim constienti si sa-i facem si pe altii constienti cu
privire la aceste aspecte pana cand societatea va cere socoteala celor care folosesc aceste substante si va
propune solutii de rezolvare a problemei.

Una dintre alternativele pe care le avem pentru moment este citirea atenta a ceea ce scrie pe eticheta
produsului. Multe companii de cosmetice au inceput sa lanseze asa-numitele produse „naturale”, dar pentru
ca nu exista standarde asupra a ceea ce inseamna „natural”, multe dintre acestea contin si substante
chimice.
Tot ce putem face este sa ne pregatim o lista cu ingredientele periculoase si sa verificam cu atentie
produsele inainte de a le cumpara.

Putem folosi pentru aceasta si bazele de date care exista pe Internet si care contin topuri cu privire la
nocivitatea si siguranta produselor (de exemplu Skin Deep este un serviciu creat de catre Grupul de
Activitati Ecologice, atat pentru consumatori cat si pentru fabricanti, incurajand ambele parti sa treaca la
folosirea unor produse mai sanatoase).

Alternativa cea mai sigura este sa avem incredere in propriul corp, care e in stare si singur sa faca minuni
(daca nu-l impiedicam), mai eficient, fara sa aiba nevoie de prea mult ajutor, asa cum nu are nevoie de
ajutor nici pentru a merge, a respira ori a surade. Putem folosi produse naturale pe care avem posibilitatea
de a le recunoaste, putem cauta retete si ne putem prepara singuri propriile sampoane, creme, lotiuni, etc.
Dupa cum se stie, supraeforturile sunt intotdeauna rasplatite.

Siteul ewg.org (Environmental Working Group) este o resursa inestimabila, nepretuita privind protectia
consumatorilor si a devenit o organizatie non-profit foarte respectata si recunoscuta, influentand chiar
decizii la nivel politic de a interzice substante chimice periculoase pentru om.

Ei mentin o baza de date cu produsele cosmetice recomandate si, desi este scris pentru piata americana,
probabil aceleasi produse le putem gasi si pe piata din Europa.
Linkul catre baza de date privind produsele cosmetice recomandate, sigure si non-toxice mentinuta de catre
EWG: Environmental Working Group - Cosmetics Database

Sursa: Ne-cenzurat.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=3834:produsele-cosmetice-
uzuale-conin-substane-extrem-de-toxice-&catid=29:sntate&Itemid=35

Articolul a fost actualizat si in ce priveste alimentatia sanatoasa, produsele cosmetice si de ingrijire


corporala care ar trebui sa fie in zilele noastre nu numai "naturale" ci: bio, organice si mai ales ecologice, si
informatii privind siteul ewg.org.