1

SINDROMUL DURERII REGIONALE COMPLEXE

Afectiune cronica , progresiva , caracterizata prin :
 Durere severa
 Edem
 Modificari tegumentare

Tip I ( SDRC , Algoneurodistrofia ) – Fara leziune nervoasa

Tip II – ( Causalgia ) – Cu leziune nervoasa.

FIZIOPATOLOGIE
In mod normal , stimularea simpatico post-injurie are ca rezultat o vasoconstrictie ce opreste
pierderea de sange si edemul. Tonsul simpatic scade apoi , permitand un flux sangvin crescut.
In cazul SRDC exista o perpetuare aberanta a activitatii simpatico , avand ca rezultat edmul , cu
un colaps ulterior al capilarelor , urmat de ischemie si evident de durere ( practice un feed-back
pozitiv).

SIMPTOMATOLOGIE
Se manifesta in general in jurul suprafetei lezate.

Cea mai frecventa acuza – este o leziune minora / triviala urmata de o durere disproportionata ce
persista cu mult dupa vindecarea injuriei initiale.Durerea este perceputa ca o senzatie de arsura ,
constanta , persistenta , exacerbata de factori emotionali.

Semne Primare:
o Hiperalgezie severa – imprecis localizata , ce evolueaza catre o distributie difuza , ce nu
respecta o distributie dermatomala
o Edem – ce se intinde proximal si se modifica ( cu timpul ) din pufos in dur
o Rigiditate – debut rapid in urma edemului , daca edemul nu este tratat la timp ; anchiloza
fibroasa a articulatiilor cu timpul.

Semne Secundare :
o Demineralizare osoasa – osteopenie
o Modificari vasomotorii – discoloratie , hiperhidroza
o Modificari trofice – caderea parului , topirea cutelor palmare
o Fibroza palmara

Semne Asociate:
o Tremor
o Atrofie musculara +/- Slabiciune musculara
o Distonie

Clasic se descriu 3 stadii ale SDCR – totusi acestea nu sunt neaparat inlantuite temporal sau
causal , mai degraba pacientul incadrandu-se intr-unul din aceste tipuri de progresie.
 2

Tip I
o Durere severa – cu character de arsura – la locul leziunii.
o Spasm muscular
o Rigiditate articulara
o ↓ Mobilitatii
o Modificari trofice – caderea rapida a parului , unghiilor
o Vasospasm – cu modificarea culorii si temperaturii pielii

Tip II
o Durere mai severa / intensa
o Edemul se intinde
o Modificari trofice - ↓ cresterea parului , unghiile - sfaramicioase ,friabile , patate
o Osteopenie marcata

Tip III
o Durerea devine intractabila si poate cuprinde intreg membrul
o Modificari trofice ireversibile la nivelul pielii si oaselor
o Mobilitate articulara sever limitata
o Contracture ale tendoanelor flexorilor
o Atrofie musculara marcata

FAZA I – TRAUMATICA
 Debut – la momentul injuriei , sau dupa cateva saptamani
 Durata – 3-6 luni
 Durerea
 Difuza , agravata de mobilizarea membrului
 ↑ Severitatii in timp
 Pacientii mobilizeaza membrul cat mai putin ptr a diminua discomfortul
 Vasospasmul
 Edem – pufos , localizat – se poate intinde in tesutul periarticular , 
rigiditate articulara
 Hiperhidroza
 Modificari trofice
 Pielea - rece , palida , cianotica , marmorata ; poate prezenta – eritem si caldura -
secundar unei ↑ a fluxului sangvin superficial
 Unghii si Par - accelerare a ritmului de creste
 X-ray – Osteopenie – la 4-8 saptamani
 3

FAZA II – DISTROFICA
 Debut – 3-6 luni de la debutul durerii
 Durata – 3-6 luni
 Durerea
 Devine mai difuza , totodata ↑ in severitate
 Vasospasmul
 Edem - se modifica din pufos in maro ( santurile dispar )
 Senzatie de caldura urmata de cianoza
 Modificari trofice
o Pielea - uscata si lucioasa
o Unghii – friabile , fisurate
o Par – caderea parului
 Slabiciune musculara sau atrofie
 X-ray – Osteopenie

FAZA III – ATROFIE

 Debut – 6-12 luni de la leziune
 Durata – Ani , sau permanenta
 Durerea
 Permanenta
 Se intinde proximal
 Se agraveaza cu miscarea
 Modificari trofice marcate – din cauza ↓ fluxului sangvin
 Pielea – rece , palida , uscata , lucioasa
 Topirea grasimii subcutanate ( degetele devin subtiri )
 Articulatiile
 ↓ ROM , rigiditate articulara
 Contractura tendoanelor flexorilor
 Subluxatii articulare
 Potential anchiloza
 Atrofie musculara marcata
 X-ray – Osteopenie sau osteoporoza prin neintrbuintare
 4

DIAGNOSTIC

Ambele tipuri ( I si II ) impartasesc aproape aceleasi criterii , - singura diferenta fiind data de
natura factorului declansator :
o Tip I – Factor nociv – ce poate sau nu sa fie traumatic
o Tip II – Post-leziune nervoasa

Tip I
1. Prezenta unui factor nociv sau a unei cauze de imobilizare
2. Durere spontana sau alodinie – disproportionata fata de factorul declansator – ce nu
este limitata la teritoriul unui singur nerv periferic.
3. La nivelul regiunii dureroase
a. Edem
b. Anomalii ale fluxului sangvin la niv tegumentelor
c. Sudoratie anormala
4. Nici o alta afectiune ce ar putea explica gradul durerii si al disfunctiei

Tip II
1. Durere spontana sau alodinie – post leziune nervoasa – ce nu este limitata la teritoriul
unui singur nerv periferic.
2. La nivelul regiunii dureroase
a. Edem
b. Anomalii ale fluxului sangvin la niv tegumentelor
c. Sudoratie anormala
3. Nici o alta afectiune ce ar putea explica gradul durerii si al disfunctiei

Nu exista un test specific pentru SDRC , al carui diagnostic se bazeaza in principal pe observarea
clinica a simptomatologiei ; cu toate acestea , termografia , testul de sudoratie , Xray ,
electrodiagnosticul si blocurile simpatice pot fi utilizate pentru a creiona o imagine a afectiunii.
Diagnosticul este complicat si de faptul ca unii pacienti isi revin fara tratament.
Totusi este cert faptul ca o intarziere in diagnosticul si tratamentul acestui sindrom poate avea
consecinte severe atat in plan fizic cat si psihologic – recunoasterea rapida si tratamentul prompt
dand cele mai mari sanse de recuperare.