Retele Petri temporizate si colorate pentru modelarea

sistemelor multiagent

1. Sisteme multi-agent

Scopul sistemelor multi-agent (MAS) este coordonarea proceselor

independente. Un agent este o entitate informatică sub forma unui program sau a unui
robot. Un agent poate fi considerat autonom, deoarece se poate adapta pe măsură ce
se schimbă mediul său. MAS constă dintr-un set de procese computerizate care apar
simultan și există în același timp, împărtășesc resurse comune și comunică între ele. 

Definitie: Sistemul multi-agent reprezintă o abordare promițătoare a dezvoltării

de aplicații software în domenii complexe în care componentele interacțiunii unei
aplicații sunt autonome și distribuite, lucrează în medii dinamice și incerte, trebuie să
respecte anumite reguli și legi organizaționale și pot să se alăture și să părăsească
sistemul multi-agent la momentul executării.[1]

Un sistem multi-agent este compus din agenți care interacționează prin: [2]

 Comunicare
 Coordonare
 Cooperare
 Negociere

Fig. 1.1 Sisteme multi-agent

  Caracterizarea sumară a sistemelor multiagent.

Un sistem multi-agent poate fi privit ca un sistem în evolutie în care fiecare agent

desfãsoarã o activitate independentã.

  În cadrul unui sistem multi-agent, fiecare agent îsi desfãsoarã activitatea,

teoretic, independent de existenta celorlalti agenti.

Teoria sistemelor multi-agent este o consecintã logicã a dorintei de a dezvolta

sisteme inteligente. În prezent, nu existã o metodologie care sã permitã o metodã de
analizã, specificare, proiectare si implementare a unui sistem multi-agent.

Un sistem multiagent este un sistem distribuit, format dintr-o colecţie de agenţi

autonomi care interacţionează într-un mediu comun, fiecare agent având cunoştinţe,
capacităţi de acţiune şi scopuri proprii. 

Sistemele multi-agent modeleazã un sistem interactiv printr-o colectie de agenti

specializati care produc si reactioneazã la stimuli existenti în cadrul sistemului.[3]

2. Retele Petri temporizate

O retea Petri este numita temporizata daca fiecarei tranzitii a retelei îi este
atasata o valoare rationala pozitiva numita durata de activare. Activarea unei tranzitii
într-o retea Petri temporizata se efectueaza în trei etape, intervenind de aceasta data
factorul timp:
- tranzitia este initializata prin extragerea numarului corespunzator de jetoane din
locurile sale de intrare;
- tranzitia este activa o perioada de timp, jetoanele fiind "înghetate" în tranzitie pe
durata respectiva;
- tranzitia este încheiata prin plasarea numarului corespunzator de jetoane în
locurile de iesire ale tranzitiei.

Reţelele Petri clasice nu înglobează noţiunea de timp. Aşadar, o analiză

a performanţelor sistemelor modelate devine imposibilă. Reţelele Petri sunt în
general utilizate pentru o analiza calitativă a sistemelor pe care le modelează,
însă pentru o analiză cantitativă este necesară încorporarea timpului în aceste
modele. Din aceasta cauză prezintă interes clasa de reţele Petri cu temporizare
determinist.
 Reţelele Petri temporizate au fost extinse în literatura de specialitate
cu o interpretare potrivită a timpului pentru modelarea şi analiza sistemelor
timp - reale sau din perspectiva evaluării performanţelor acestora.

O retea Petri temporizata este reprezentata de sextuplul:

PR={ P ,T , F ,W , M 0 , f }

unde:

- P este mulţimea poziţiilor;

- T este mulţimea tranziţiilor;
- F este mulţimea arcelor;
- W este funcţia de ponderare a arcelor;
- MQ : P-^N este marcajul iniţial;
- f este funcţia de temporizare, care asociază tranziţiilor întârzieri de timp.

In reteaua din figura 2.1, celor trei tranzitii le-au fost atasate durate de
activare.La activarea tranzitiei T2, un jeton este mutat din ocul P1 in T2 la momentul
t=0. Jetonul este “inghetat” in tranzitia T2 pentru un interval de timp egal cu durata de
activare a acesteia, pana la t=3.

Fig. 2.1 Ilustrarea executării unei tranziţii temporizate

 Tranzitai T2 elibereaza doua jeoane catre locul P3 doar la sfarsitul perioadei de
activare (t=3).

Fig. 2.2 Ilustrarea executari dupa terminarea tranzitiei

3.Retele petri colorate

O retea Petri colorata RC este un sextuplet RC = < P, T, IN, OUT, M0, C > in
care:
P = multimea pozitiilor
T = multimea tranzitiilor
IN si OUT sunt respectiv functiile asociate culorilor de executie a tranzitiilor

C={ ,{ , ...} reprezinta multimea culorilor

= mar cajul initial al retelei

O retea Petri colorata se deosebeste de o retea Petri generalizata prin multimea
culorilor care se asociaza retelei.

O culoare , este un n-tuplu care poate

transmite, de obicei in combinatia pozitie -culoare, informatii mai complexe decat
marcajele retelelor Petri generalizate.
O culoare poate fi interpretata ca un identificator pentru marcaje (jetoane),
permitând diferentierea acestora prin intermediul unor informatii complementare.
Notatie: o culoare poate fi reprezentata fie prin intregul n - tuplu, fie doar prin

identificatorul acestuia - .
 Daca n = 1, atunci culoarea se numeste simpla.
Exemplu: pentru o retea Petri care modeleaza un sistem de fabricatie flexibila, o
culoare C1= <r,p,m> poate sa contina informatii despre:
- tipul unui reper de prelucrat,
- pozitia sa intr-o coada de asteptare,
- masina pe care urmeaza sa fie prelucrat.

Observatii
Utilizarea culorilor permite simplificarea structurilor grafice ale retelelor Petri,
pastrând constant (sau chiar imbogatind) continutul informational al acestora.
In anumite cazuri, pentru anumite pozitii ale retelei nu mai este necesara (sau
posibila) diferentierea marcajelor (jetoanelor), situatie in care se foloseste culoarea
neutra, notata .

Exista mai multe nivele de “colorare” ale retelelor Petri generalizate, ducând
pâna la inlocuirea unei retele intregi printr-una compusa dintr-o pozitie si o tranzitie. De
regula insa, pentru a pastra caracterul intuitiv al retelelor si ca atare eficienta lor ca
instrumente de modelare, se prefera un nivel de colorare intermediar, care depinde de
caracterul sistemului modelat si de scopul modelarii. Cazul extrem de colorare are
numai o valoare teoretica.
Operatia de colorare a unei retele Petri generalizate se numeste impachetare
(pliere), iar operatia inversa - despachetare.

4.Studiu de caz

 Primul nivel de colorare

Se introduc doua culori:

- pt ‐care simbolizeaza deplasarea in sensul pornire→terminus si respectiv
- tp -pentru deplasarea in sensul terminus→pornire.
 Semnificatia:
- pozitiei ramase este de “robocar in deplasare”
- tranzitiei-“atingerea unui capat de cursa”(sau, in limbaj de evenimente-initierea
deplasarii in sens opus celei curente).
Un marcaj(jeton) de culoare pt in pozitia p ramasa, implica deplasare in sens
pornire→terminus, având aceeasi semnificatie cu un jeton necolorat in pozitia p1.
Prezenta jetonului in pozitia p2 din reteaua originala corespunzatoare este reprezentata
de un jeton de culoare tp in p.

Fig 4.1 Modelarea procesului folosind reţele Petri colorate

 Al doilea nivel de colorare

Modelarea folosind reţele Petri colorate păstrează structura de reţea cu

două poziţii şi două tranziţii, dar se introduc culorile r1 şi r2 care simbolizează cele

doua robocare (figura 4.2).

Ansamblul poziţie - culoare asigură păstrarea informaţiei iniţiale; astfel:

Un jeton r1 si un jeton r2 in pozitia p1 inseamna ca ambele robocare se

deplaseaza in sensul pornire→terminus.
Un jeton r1 in p1 si r2 in p2 inseamna ca robocarul r1 se deplaseaza in sensul
pornire→terminus, iar robocarul r2 se deplaseaza in sensul terminus→pornire, etc.)
 Fig.4.2 Modelarea procesului folosind reţele Petri colorate

Se pastreaza structura de retea cu doua pozitii si doua tranzitii, cu aceeasi

semnificatie ca in retelele generalizate, dar se introduc doua culori r1 si r2 care
simbolizeaza distinct cele doua robocare.
Ansamblul pozitie-culoare asigura pastrarea informatiei initiale.

 Colorarea totala
Functia pondere f, care modeleaza modificarea sensului de deplasare, este
definita astfel:
f(<r1, tp>) = <r1, pt>,
f(<r1, pt>) = <r1, tp>,
f(<r2, tp>) = <r2, pt>,
f(<r2, pt>) = <r2, tp>

Fig 4.3 Retele Petri colorate total

 Culorile introduse nu mai sunt simple, ci sunt compuse dintr-o pereche de culori,
si anume una care sa desemneze robocarul si alta care desemneaza sensul de
deplasare al acestuia.
Sunt admisibile toate cele patru combinatii posibile: <r1, tp>, <r2, tp>, <r1, pt>,
<r2, pt> (semnificatiile simbolurilor sunt cele prezentate in exemplele de colorare
anterioare).
Toate cele patru culori complexe formeaza multimea C 1 de culori asociata
tranzitiei t.
Functia pondere f, care modeleaza modificarea sensului de deplasare, este
definita astfel:
f(<r1, tp>) = <r1, pt>, f(<r1, pt>) = <r1, tp>,
f(<r2, tp>) = <r2, pt>, f(<r2, pt>) = <r2, tp>

4.1 sisteme temporizate aplicatie

4.2 sisteme colorate aplicatie

Procesul de fabricație al pieselor verzi și albastre

Piesa verde
-intrare piesă verde ;
-robotul R1 preia material primă, piesa verde din depozitul D, și o încarcă pe mașina M1
-mașina M1 începe sa prelucreze ;
- dupa terminarea prelucrări pe M1, banda transportoare C1 transportă produsul
intermidiar pe M2 ;
-masina M2 incepe prelucrarea
-sunt sepate piesele verzi de cele albastre
-piesele verzi ajung pe masina M4
-masina M4 prelucreaza
-piesele verzi prelucrare pe masina M4 vor fi mutate de către robotul R1, în depozitul de
stocare E1
Piesa albastră
-intrare piesă albastru ;
-robotul R1 preia material primă, piesa verde din depozitul D, și o încarcă pe mașina M1
-mașina M1 începe sa prelucreze ;
-dupa terminarea prelucrări pe M1, banda transportoare C1 transportă produsul
intermidiar pe M2 ;
-piesele albastre trec printr-un proces de verficare al calități, și cele care sunt conforme
sunt transportate pe masina M3 ;
-mașina M3 începe prelucrarea ;
-după prelucrarea pe M3 ajung pe M4 ;
-mașina M4 începe prelucrarea ;
-robotul R2 preia piesele după M4., și le depozitează pe R1 ;
-piesele albastre care nu sunt comforme sunt colorate in rosu si sunt transportate in
depozitul R2 ;
Sistemul flexibil de fabricație realizat are ca intrări 2 tipuri de piese, verzi
și albastre, și la ieșire 3 tipuri de piese: verzi, albastre și roșii(piese necomforme).
Acest sistem flexibil de fabricație are în componență următoarele elemente:
 4 mașini: M1, M2, M3, M4;
 2 roboți: R1, R2;
 o bandă transportoare C1;
 un depozit de intrare D;
 3 depozite de ieșire: E1, E2, E3;
Se evidențiază două fluxuri de producție:
piesa verde: utilizează resursele R1, M1, C1, M2, M4, R2;
piesa albastră: utilizează resursele R1, M1, C1, M2, M3, M4, R2.
Bibliografie
 [1]- https://ro.sodiummedia.com/4049410-multiagent-systems-structure-principles-of-
construction-application-artificial-intelligence

[2]- http://florinleon.byethost24.com/Curs_MASMA/MASMA01ro.pdf

[3]- https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/calculatoare/sisteme-multiagent-ca-tip-de-sisteme-
distribuite-141187.html

[4]-https://www.scribd.com/doc/52269131/Retele-Petri-Colorate?
fbclid=IwAR3jUVEFH4lNlSKcJwdihdSVmm5PXLg1TJLQj0jhgViI8heePyiMfRDHwN
4
[5]-https://utm.md/meridian/2010/MI_2_2010/9_Dragan_M_Retele_Petri.pdf?
fbclid=IwAR1Sfc2vFpgbMMaeRHnuLBfMFas0HL55hNjyrhbudTTQerRU4gpwDXag-yk