Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
C.G. Jung este cel care în anii 20 subliniază importanţa şi semnificaţia domeniului
afectivităţii în structurarea personalităţii. Remarca, alături de logică ca forma de
raţionalizare, afectivitatea. Sentimentul este o capacitate prin care raţionezi în privinţa a
ceea ce te apropie sau distanţează de lucruri, în funcţie de valoarea acestora pentru tine.
Emoţiile, ca nivel primar spune Jung pot fi masterizate la nivelul Eului şi transformate
într-o funcţie de cunoaştere a lumi reale. Un Eu capabil să –şi gestioneze relaţiile cu
lumea în funcţie de conştiinţa valorilor emoţionale, este un eu eficient şi empatic.
In structura competentelor psihologice si sociale se identifica elemente cognitive
si elemente afective, elementele afective manifestandu-se in plan intrapersonal, dar si in
plan interpersonal.
Elementele afective sunt subsumate conceptului de inteligenta emotionala.
Achizitiile in planul inteligentei emotionale sunt susceptibile sa faciliteze obtinerea de
performante contextuale, in timp ce achizitiile cognitive vor contribui la obtinerea unor
1
performante tehnice, desi distinctia este pur teoretica.
Mihaela Roco, in cartea sa „Creativitate si inteligenta emotionala” spune ca
inteligenta emotionala isi are sediul in creierul limbic sau creier visceral(Mac Lean).
Acest sistem nervos raspunde de afectivitate, fiind considerat „centrul fiziologic al
emotiilor”. „Prin sistem limbic se inteleg toate formatiunile nervoase care nu sunt incluse
in cortex. Se afla la baza creierului si in marginea cortexului si a trunchiului cerebral.”
Emotiile, declansate prin stimuli care actioneaza asupra sistemului limbic, nu se afla sub
controlul cortexului. Altfel spus, frica, emotiile foarte puternice nu dispar pe cale
rationala. Creierul limbic are o anumita autonomie fata de cortex. O emotie foarte
puternica provoaca o reactie a sistemului limbic si poate bloca reactia zonelor corticale.
Creierul limbic are rol selectiv si detectiv. El este un filtru care face o selectie a stimulior
dupa placere, interes, motivatie, reusita…
2
emisfere craniene si avem: emisfera dreapta cu emisfericitate dreapta si emisfera stanga
cu emisfericitate stanga.
Emisfera stanga se manifesta in : limbaj, cuvant, cifre, calcul logic, rationament,
capacitate de analiza si de abstractizare, grija de a proceda metodic; gust pentru
dictionare, grija de a numi oobiectele si clasele. Este arta de a structura fraze si de a face
planuri , preferinta pentru detalii si nu pentru ansamblu, prezentarea logica a faptelor,
relatii de la cauza la efect. Specific emisferei stangi este abordarea rationala, inlantuirea
logica a etapelor unui demers.
Emisfera dreapta este universul gandirii fara limbaj, al recunoasterii formelor, al
perceptiei spatiale. Emisfera dreapta da tonul si intonatiile vocii, ea priveste stilul de
manifestare al unei persoane. Este locul ritmului, al muzicii, al imaginilor si al
imaginatiei, este locul visului, al culorii, al vederii in relief. Sarcina ei este sa exprime
experienta noastra intr-o imagine. Modalitatile ei de exprimare sunt nonverbale, modul de
functionare se bazeaza pe asociatii. Functiile ei dominante sunt imaginatia si intuitia,
astfel, este socotita sediul competentei artistice si muzicale. Abordarea este intuitiva
(opusa celei rationale), ea se realizeaza prin asociatii de idei, prin sinteza relatiilor dintre
obiecte-ca sa reconstituie informatiile intr-un tot unitar . Judeca lucrurile in dependenta
de contextul istoric, geografic, economic, sociologic... Nimic nu poate fi luat izlat - un fel
de relationare cat mai completa pe orizontala, fata de emisfera stanga, unde relationarea
este pe verticala. Abordarea pare putin dezordonata dar, avansarea se face in spirala,
putin cate putin elementele se leaga intre ele , cat mai suplu posibil.
Biologul californian Dahlia Zaidel (1984) considera ca artistii au abordari variate
si diferite – creativitatea depinde de ambele emisfere, care, pe de o parte se opun si pe de
alta parte se completeaza: una analizeaza, alta sintetizeaza, una foloseste dominant
ratiunea , iar cealalta intuitia.
In mod similar, s-a formulat ideea ca ratiunea, care este localizata in sistemul
cortical, se opune emotiei care este situata in sistemul limbic, ratiunea avand caracter
dominant obiectiv, iar emotia fiind subiectiva.
Judecam lumea prin emotii, operand cu un sistem de valori: bun/rau,
placut/neplacut, iubim/uram, suntem tematori, tristi, rusinati, maniosi, optimisti...
Mielu Zlate a studiat relatia dintre afectivitate si cognitie si a conchis ca , desi
3
sunt diferite prin natura lor, ele sunt inseparabile in cadrul activitatii individului , fiind
intr-o stansa interactiune. Daca apar dezacorduri intre rational si afectiv, mai ales la
niveluri diferite, acestea au efecte dezadaptative.
Emotiile sunt importante deoarece ele ne asigura: supravietuirea, luarea deciziilor,
stabilirea limitelor, comunucarea, unitatea. Sentimentele si emotiile noastre sunt o sursa
valoroasa de informatii. Ele ne ajuta sa luam hotarari dar, daca sunt afectati centrii
nervosi din emisferele cerebrale, omul nu mai poate lua nici cele mai simple decizii,
pentru ca nu stie ce va simti in legatura cu deciziile sale.
Charles Dickens scria despre sentimente ca sunt universale, ca sentimentele ne
unesc, iar convingerile ne despart.
Pornind de la rolul adaptativ al afectivitatii, s-a constatat ca persoanele care au un
cotient intelectual –QI inalt sau o inteligenta academica foarte bine dezvoltata se descurca
mai putin in viata cotidiana, in timp ce subiectii cu un QI mai redus fata de primii- au
rezultate deosebite in practica. QI este indicele nivelului de dezvoltare al inteligentei,
exprimat prin raportul dintre varsta mentala si cea cronologica. De aici s-a concluzionat
ca subiectii “ descurcareti” au o alta abilitate decat inteligenta academica. Thorndike o
numea inteligenta sociala. H.Gardner (1993) a introdus termenii de inteligenta
interpersonala si inteligenta intrapersonala. Inteligenta interpersonala este abilitatea de a-i
intelege pe ceilalti si de a coopera cat mai bine cu ei. Inteligenta intrapersonala este
abilitatea de a se intoarce spre sine, de a forma cu acuratete un model vertical riguros al
sinelui si de a folosi acest model pentru a actiona adecvat in viata. Astfel, s-a nascut o
noua forma de inteligenta –inteligenta emotionala.
Termenul de “inteligenta emotionala” a fost formulat intr-o teza de doctorat, in
S.U.A., in 1985. Wayne Leon Payneconsidera ca inteligenta emotionala este o abilitate
care implica o relationare creativa cu sarile de teama, durere si dorinta.
D. Wechsler –autorul setului de teste standardizate pentru inteligenta (academica
sau teoretica) a remarcat ca adaptarea individului la mediul in care traieste se realizeaza
atat prin elemente cognitive cat si pri elemente non-cognitive( de ordin afectiv, social si
personal-fiind esentiale pentru reusita in viata a individului).
„Debutul studiilor privind inteligenta emotionala (IE) este relativ recent, in jurul
anilor ’90, in timp conturandu-se trei directii de abordare a inteligentei emotionale
4
(Roco, 2001): a) teoriile lui Mayer J.D. si Salovey P.; b) teoria lui Bar-On R.; c) teoria lui
Goleman D.”
5
O alta abordare este realizata de Goleman (1995, 1998) care, pornind de la
definitiile lui Mayer si Salovey, introduce in structura inteligentei o serie de variabile care
sunt trasaturi de personalitate (perseverenta, capacitatea de a amana satisfactiile,
optimismul etc.). Goleman afirma ca IE este alcatuita din mai multe constructe:
Relatia dintre gandire si afectivitate este evidenta la nivelul empatiei, care este
considerata drept o componenta de baza a IE. Abilitatile emotionale sunt importante
pentru adaptarea profesionala deoarece ele furnizeaza o anumita buna dispozitie (good
mood), care va impulsiona persoana intr-un stil moderat, echilibrat si o va ajuta sa-si
indeplineasca cu succes sarcinile propuse (Goleman, 1995).
Exista domenii in care inteligenta emotionala joaca un rol mai important decat in
altele, dar cert este ca aceasta abilitate nu trebuie subestimata. Tinand cont de impactul
6
pe care il poate avea asupra activitatii organizatiei, se recomanda chiar imbunatatirea ei,
intrucat, spre deosbeire de IQ, EQ este controlabil intr-o mai mare masura, si prin eforturi
sustinute, poate fi crescut.
Din punctul de vedere al angajatorului nivelul inteligentei emotionale al
salariatilor sai este foarte important, pentru ca acesta are motivatia de a creste
productivitatea muncii in organizatia pe care o conduce. Testarea inteligentei emotionale
este recomandata mai ales in mediile de afaceri ultra competitive, putand fi utilizata ca
instrument de screening in procesul de recrutare si selectie a unor angajati inteligenti si
sanatosi emotional, cu un potential ridicat de a avea succes.
Abilitatile ce compun dimensiunea inteligentei emotionale si contribuie major la
succesul activitatii profesionale sunt: abilitatea de comunicare si relationare cu ceilalti,
abilitatea individului de a se adapta la situatii care se modifica rapid, capacitatea de
cunoaste si decodifica rapid propriile emotii si ale celorlalti, capacitatea de a gestiona
situatii stresante, abilitatea de a crea sau pastra o atmosfara placuta de lucru in echipa, de
a negocia eficient, de a vinde.
7
Emotionala, de exemplu: industria de IT.
Un indice ridicat de QE poate face o diferenta dramatica intre doua persoane care
lucreaza in meserii in care succesul si eficienta in munca depind major de intepretarea si
controlul emotiilor sau de abilitatile de relationare cu ceilalti. Diverse studii facute in
ultimii 20 de ani in zeci de tari au demonstrat legatura directa dintre succesul in meseriile
de acest tip si prezenta unui QE ridicat. QE poate prezice intre 27 si 45% din succesul la
locul de munca.
Testarea inteligentei emotionale vizeaza caracteristici individuale ca :
componentele intrapersonale (inner self) ; demnitate personala (capacitatea de a te
accepta si respecta pe sine, increderea in sine etc.) ; constiinta de sine emotionala
(capacitatea de a recunoaste, intelege si exprima propriile emotii etc.) ; asertivitate
(capacitatea de a accepta si exprima deschis emotiile etc.) ; independenta (putere
interioara si incredere in sine etc. ) ; autoactualizare (capacitatea de a dezvolta la maxim
propriul potential etc.) ; componentele interpersonale (abilitatile de relationare cu
ceilalti) ;-empatie (capacitatea de a recunoaste, intelege si aprecia emotiile celorlalti
etc.) ; responsabilitate sociala ; relationare interpersonala (capacitatea de a crea si
mentine relatii reciproc avantajoase etc.) ; componentele adaptabilitatii (intelegerea
problemelor si gasirea de solutii) ; testarea realitatii (capacitatea de a adapta universul
interior la realitatea exterioara) ; flexibilitate ; rezolvarea de probleme (capacitatea de a
identifica si gestiona probleme prin oferirea de solutii etc.) ; componentele
managementului stresului (managementul si controlul emotiilor) ; toleranta la stres
(capacitatea de a rezista situatiilor stresante fara a ceda etc.) ; controlul impulsurilor
(capacitatea de a amana sa rezista impulsurilor, tentatiilor, frustrarilor etc.) ;
componentele starii generale (perspectiva asupra vietii) ; optimism ; fericire.
Inteligenta emotionala a fost mentionata in relatie cu inteligenta generala, pe care
o extinde dincolo de capacitatile si functionalitatile cognitive ale individului (invatare,
gandire, rationalizare, abstractizare etc.). Aspectele circumscrise Inteligentei Emotionale
(cunoasterea si intelegerea propriilor emotii si ale celorlalti, relationarea interumana,
adaptarea la realitatea sociala, elaborarea de strategii eficiente de gestionare a stresului)
sunt din ce in ce mai puternic valorizate de societatile moderne. In unele situatii acestea
sunt chiar mai relevante – in ceea ce priveste adaptarea individului la mediul social –
8
decat aspectele „traditionale” ale inteligentei generale.
Relatia dintre Inteligenta generala (masurata prin IQ) si Inteligenta Emotionala
(EQ) este cea dintre Strategie si Tactica.
9
Obiectivul cercetarii este studierea nivelului inteligentei emotionale la studentii
din organizatia studenteasca AIESEC.
Ipotezele cercetarii:
Variabilele cercetarii:
Subiectii:
Instrumentele cercetarii:
Testul pentru inteligenta emotionala (pentru adulti) este adapdat de Mihaela Roco
dupa Bar-On si D. Goleman, contine 10 itemi care constau in prezentarea unor situatii
(scenarii) in care se poate afla o persoana. Este un test situational pentru evaluarea
inteligentei emotionale. Exista si un test omolog in varianta pentru copii.
10
Testul sondeaza capacitati ca: prezenta de spirit; creativitatea; motivatia proprie,
intrinseca; capacitatea de a elabora planuri; perseverenta; gradul de optimism; modul
democratic de relationare; capacitatea empatica; modalitati de stapanire a furiei; initiativa
schimbarilor.
________________________________________________________________________
Prezentam in continuare zece situatii (scenarii) in care se poate afla orice om.
1. Sunteti intr-un avion care intre brusc intr-o zona de turbulenta si incepe sa se balanseze
puternic intr-o parte si alta. Ce faceti ?
d) Nu observati nimic.
2. Mergeti in parc cu un grup de copii de patru ani. O fetita incepe sa planga deoarece
ceilalti nu vor sa se joace cu ea. Ce faceti ?
11
d) Incercati sa-i distrageti atentia si ii aratati cateva lucruri cu care se poate juca.
3. Imaginati-va ca sunteti student si doriti sa obtineti o medie mare pentru bursa. Ati
constatat ca una dintre note va scade media. Ce faceti ?
a) Va faceti un plan special pentru a va imbunatati nota la cursul respectiv, fiind hotarat
sa urmati planul ;
c) Considerati ca nu conteaza mult ceea ce ati facut la acest curs si va concentrati asupra
altor cursuri, la care notele dumneavostra sunt mai mari ;
a) Va spuneti : « Ajunge pentru azi », sperand ca veti avea mai mult noroc maine ;
c) Vorbiti pe fata, pe loc, spunand ca asemenea glume sunt nepotrivite si nu vor fi tolerate
in organizatia dumneavostra ;
12
6. Incercati sa calmati un prieten infuriat pe un sofer care era sa-l accidenteze foarte grav.
Ce faceti ?
b) Incercati sa-i distrageti atentia de la acest eveniment vorbindu-i despre lucrurile care-i
plac foarte mult sau care il intereseaza ;
c) ii dati dreptate, considerand, la fel ca si el, ca celalalt i-a pus in pericol viata ;
d) Ii relatati ca si dumneavoastra vi s-a intamplat mai demult ceva asemanator, dar dupa
aceea v-ati dat seama ca, dupa cum conduce, soferul va ajunge in mod sigur la spitalul de
urgenta.
7. Dumneavostra si partenerul de viata (prietenul) ati intrat intr-o discutie aprinsa, care a
devenit foarte repede un meci cu tipete. Sunteti amandoi furiosi si, in focul furiei
recurgeti la atacuri personale pe care intr-adevar nu le intelegeti, dar le continuati. Care
este cel mai bun lucru de facut ?
c) Spuneti ca va pare rau si ii cereti partenerului sa isi ceara la randul sau iertare ;
8. Imaginati-va ca ati fost numit seful unei noi echipe care incearca sa gasesca o solutie
creativa la o problema sacaitoare de serviciu. Care este primul lucru pe care il faceti ?
b) Cereti oamenilor sa-si faca timp pentru a se cunoaste mai bine intre ei ;
c) Incepeti prin a cere fiecarei persoane idei privind rezolvarea problemei, cat timp ideile
sunt proaspete ;
13
d) Incepeti printr-o sedinta de dezlantuire a ideilor (brainstorming), incurajand pe fiecare
sa spuna orice idée ii vine in minte, indiferent cat de fantastica pare.
9. Fiul dumneavostra este extrem de timid si a fost foarte sensibil si un pic infricosat de
locurile si oamenii straini, de cand s-a nascut. Ce faceti ?
a) Acceptati ca are un temperament sfios, timid si cautati cai de a-l proteja de situatii care
sa-l tulbure ;
c) Il expuneti intentionat la mai multi oameni si in locuri straine, astfel incat sa-si poata
infrange frica ;
10. Considerati ca de multi ani ati dorit sa reincepeti sa practicati un sport pe care l-ati
incercat si in copilarie, iar acum pentru distractie, in sfarsit, v-ati hotarat sa incepeti.
Doriti sa va folositi cat mai eficient timpul. Ce faceti ?
b) Alegeti exercitii care va forteaza mai mult abilitatea (care vi se par mai grele) ;
________________________________________________________________________
14
Nr. itemilor Notarea raspunsurilor Nr. itemilor Notarea raspunsurilor
d 20 puncte
2 b 20 puncte 7 a 20 puncte
3 a 20 puncte 8 b 20 puncte
4 c 20 puncte 9 b 5 puncte
d 20 puncte
5 c 20 puncte 10 b 20 puncte
Semnificatia sensului global este : < 100 - sub medie ; 100-150 – mediu ; peste
150 - peste medie ; 200 - exceptional
Aplicarea testului s-a realizat on-line, testul fiind postat pe forumul site-ului
AIESEC Arges.
15
11 persoane de sex feminin din totalul de 19, au valori ale inteligentei emotionale
sub medie, 8 dintre ele sunt cotate ca persoane cu inteligenta emotionala de nivel mediu
(media 93.68)
Din interpretarea Testului T reiese faptul ca nu exista diferente semnificative in
functie de genul subiectilor
Din totalul subiectilor chestionati 48,1 % au obtinut scoruri ale inteligentei
emotionale sub medie iar 51,9% au o inteligenta emotionala de nivel mediu.
Conform coeficientului de corelatie Pearson nu exista asociere intre varsta
subiectilor si scorurile testului.
Media inteligetei emotionale pe organizatie este de 97.22, ceea ce inseamna ca
QE se situeaza in primul interval al baremului de cotare : « sub medie ».
In urma studierii si interpretarii rezultatelor putem afirma faptul ca ipoteza
generala , prin care presupuneam ca QE este peste medie la studentii testati – nu se
confirma. De asemenea, ipoteza specifica, prin care presupuneam ca fetele au QE mai
mare decat baietii – nu se confirma.
16
Avand in vedere ca membrii organizatiei cercetate au un nivel relativ scazut al
inteligentei emotionale exista riscul aparitiei unei atmosfere tensionate, a emotiilor
negative, apatiei, absenteismului, ineficientei in indeplinirea sarcinilor. Pentru a evita
acest lucru, inteligenta emotionala trebuie sa fie imbunatatita, ea fiind strans legata de
performanta in cariera. Odata cu cresterea inteligentei emotionale se va imbunatati
productivitatea personala; va creste satisfactia de la locul de munca; angajatii vor
relationa mai usor cu clientii si colegii; isi vor imbunatati balanta job/viata personala.
Testul autoadministrat prin internet este considerat mai avantajos din punct de
vedere financiar. Internet-ul nu necesita hartie, multiplicare si este ieftin de trimis iar
costul de implementare si analiza a datelor obtinute este minim. Din punct de vedere al
17
timpului raspuns testele aplicate pe web sunt cea mai simpla si eficienta metoda, cu o
viteza mare de raspuns. Aria de acoperire este extinsa iar anonimatul respondentilor este
pe deplin asigurat.
Pe de alta parte, persoanele care au participat la cercetarea on-line s-au
autoselectat si nu pot fi considerate esantion reprezentativ. Participantii nu au fost
monitorizati, deci nu putem fi siguri in legatura cu informatia colectata.
Bibliografie:
Labar, Adrian Vicentiu – „SPSS pentru stiintele educatiei”, Ed. Polirom 2008;
18