Sunteți pe pagina 1din 52

Biofizică si Fizică Medicală

Curs 1
Biofizică si Fizică Medicală
• viata este o forma superioara de mişcare
a materiei, care nu se poate reduce la
formele ei inferioare (fizice, chimice),
forme pe care le înglobează organismele
vii, dar fără cunoaşterea acestor aspecte
nu este posibila înţelegerea vieţii.
Biofizică si Fizică Medicală
• Biofizica este o ramură interdisciplinară
a științei, în care sunt aplicate metode și
teorii din fizica pentru a studia sistemele
biologice.
• Aceasta se întinde pe toate nivelurile de
organizare biologice de la scara
moleculară la organisme întregi și
ecosisteme.
Biofizică si Fizică Medicală
ştiinţe interdisciplinare care se ocupă cu:
• Studierea fenomenele fizice implicate in
functionarea sistemelor biologice.
• Cercetarea efectelor biologice ale factorilor
biofizici asupra sistemelor biologice;
• Folosirea tehnicilor pentru cercetarea
sistemelor biologice;
Biofizică si Fizică Medicală
• Sunt studiate sistemele biologice la o scala de
lungime de la molecule unice, bacterii si celule
până la țesuturi și organisme intregi.

• Sunt folosite o varietate de tehnici fizice pentru


diagnostic și tratament:
– Microscopia de forta atomica și electronica,
– Determinarea structurii moleculare si tisulare prin
difracția de raze X,
– Analiza moleculara prin spectroscopia IR-VIS-UV,
Biofizică si Fizică Medicală
• Sunt folosite o varietate de tehnici fizice pentru
diagnostic și tratament:
– imagistica prin rezonanta magnetica (RMN si MRI), cu
raze X (radiografia, tomografia), ultrasunete (ecografia)
împreună cu alte metode experimentale:
– pensete optice, citometrie în flux, tehnici de biologie
moleculara,
– Iradierea cu radiații ne-ionizante si ionizante.
Bibliografie
• Biofizica – note de curs / M. Florescu,
• Fizica generala / M. Florescu, S.M. Adam, N. Dihoiu
• Fizica moleculara si caldura/N. Dihoiu, M. Florescu, A.
Armaselu
http://biofiz.unitbv.ro/moodle/

• Catalog online: http://www2.unitbv.ro/biblio


• Biofizica si fizica generala : lucrari de laborator / Monica
Florescu, (2004)
• Principii de biofizica umana. Vol. 1 si 2 / Dimoftache C, Herman, Sonia,
Bucuresti: Editura Universitara "Carol Davila" din Bucuresti, 2003
• Fundamentele biofizicii medicale / POPESCU, Aurel , Bucuresti: ALL, 1994
• Metode biofizice de analiza. Senzori si biosenzori [Resursa electronica] / Monica
Florescu (2008)
• Biofizica / Margineanu, Doru-Georg, Bucuresti: Editura Stiintifica si
Enciclopedica, 1985,
Mărimi. Unităţi de măsură. Sisteme de unităţi
de măsură
Mărimi fizice
• Corpurile din natura si fenomenele fizice sunt
caracterizate prin două categorii de proprietăţi:
calitative si cantitative.
• Proprietăţile care pot varia cantitativ se numesc
mărimi.
Mărimi. Unităţi de măsură. Sisteme de unităţi
de măsură
Între diversele mărimi se stabilesc anumite legături care se
exprimă prin relaţii matematice. Stabilirea acestora permite
clasificarea mărimilor în două categorii: mărimi fundamentale
şi mărimi derivate.
• Mărimi fundamentale. Aceste mărimi sunt independente
între ele, adică se definesc fără ajutorul altor mărimi. Aceste
mărimi sunt:
– Lungimea (l).
– Masa (m).
– Timpul (t).
– Intensitatea curentului electric (i).
– Temperatura termodinamică (T).
– Cantitatea de substanţă (molul ).
– Intensitatea luminoasa (I).
Mărimi. Unităţi de măsură. Sisteme de unităţi
de măsură
• Mărimi derivate. Derivă din mărimile
fundamentale (se definesc cu ajutorul altor
mărimi). Astfel, de exemplu viteza v a unui
corp se defineşte prin relaţia:
s
v
t
• în care s este spaţiul şi t este timpul.
Mărimi. Unităţi de măsură. Sisteme de unităţi
de măsură
Grupul unităţilor fundamentale stabilite împreună cu toate unităţile
derivate recunoscute pe plan internaţional se numeşte Sistemul
Internaţional (SI).
• Unităţile fundamentale ale SI sunt următoarele:
– Metrul (m).
– Kilogramul (kg).
– Secunda (s).
– Amperul (A).
– Kelvinul (K).
– Candela (cd).
– Molul (mol)
Două unităţi de măsură suplimentare întregesc SI:
– Radianul (rad) – unitatea de măsură pentru unghiul plan.
– Steradianul (sr) – unitatea de măsură pentru unghiul solid.
Mărimi. Unităţi de măsură. Sisteme de unităţi
de măsură
• Unităţile derivate sunt unităţile de măsură
corespunzătoare tuturor mărimilor derivate şi se
stabilesc în funcţie de unităţile fundamentale cu
ajutorul formulelor de definiţie corespunzătoare
mărimilor derivate, obţinându-se astfel formulele de
unităţi de măsură.
• În cazul vitezei, se obţine următoarea formulă de
unităţi de măsură:
vSI   ms 1
m
s
• indicele SI din formulă arată că unitatea derivată a
vitezei este în SI.
Multiplii şi submultiplii zecimali ai unităţilor de masura
PREFIX FACTOR DE MULTIPLICARE AL UNITĂŢII SIMBOL
exa 1018 E
peta 1015 P
tera 1012 T
giga 10 9 G
mega 10 6 M
kilo 10 3 k
hecto 10 2 h
deca 10 da
deci 10 – 1 d
centi 10 – 2 c
mili 10 – 3 m
micro 10 – 6 
nano 10 – 9 n
pico 10 – 12 p
femto 10 – 15 f
atto 10 – 18 a
Marimi fizice scalare si vectoriale
• Marimi scalare sunt
exprimate doar cu ajutorul
unor valori (marime).
– Ex. timp, masa, densitate,
concentratie, etc.

• Marimi vectoriale sunt


caracterizate de marime,
directie si sens.
– Ex. forta, viteza, acceleratie,
presiune, etc.
Biomecanica
Cinematica mișcărilor mecanice
Notiuni de mecanica

Miscarea corpurilor.
• Miscarea mecanica, cea mai simpla forma de
miscare, se refera la modificarea pozitiei corpurilor in
timp.
• Se alege un un corp de referinta considerat in repaus,
de cele mai multe ori Pamantul sau un alt corp legat
de Pamant, caruia i se asociaza un sistem de axe
numit sistem de axe de referinta (SR).
Sistemul de referinta cartezian
Vector de pozitie r = arată poziția unui corp
față de originea sistemului de referință.
• Daca folosim
r coordonatele carteziene
atunci poate fi scris sub forma:
   
r  xi  yj  zk
• i, j si k sunt versorii celor trei axe de
coordonate.
• Miscarea punctului P este cunoscuta daca
se stie functia: r  r (t )

• Respectiv: x = x(t), y = y(t), z = z(t)


(ecuaţiile cinematice ale mişcării)
Sistem de Referinta si Deplasare
Miscarea mecanica, cea mai simpla forma de miscare, se refera la modificarea
pozitiei corpurilor in timp față de un SR.

Ex. Om se misca prin tren cu cel mult 4 km/h fata de un alt


calator, in timp ce fata de Pamant are o viteza mult mai
mare.
y

O
x z

z
Deplasare si distanta

Deplasarea (linia albastra) ne arata cat de departe


se afla un obiect fata de pozitia initiala, indiferent
cum ajunge acolo ( . ).
Distanta parcursă (linia punctata) este măsurată
de-a lungul drumului efectiv.
Viteza medie
Viteza medie: marime fizica egala cu raportul dintre deplasarea
unui un corp si intervalul de timp in care se realizeaza
deplasarea.

viteza medie 
deplasarea x
v
timp t
Vectorul viteza contine informatii legate de directia
deplasarii:
vectorul deplasare
vectorul viteza 
timp
r
v
t
Viteza momentană
Viteza momentană reprezinta viteza medie in limita in care
intervalul de timp considerat devine foarte mic (infinitezimal).
Este întotdeauna tangentă la traiectorie.

dx
v
dt
Graficele prezinta:
(a) viteza constanta
(b) viteza variabila.
Acceleratia
Acceleratia este marimea fizica egala cu viteza de variatie
a vitezei.

v
accelerati a 
var iatia vitezei
a
timp t

Acceleratia este o marime fizica vectoriala.

v
a
t
Acceleratie pozitiva (accelerare)
Acceleratie negativa (franare)
Acceleratia momentană

Acceleratia momentană reprezinta acceleratia medie in


limita in care intervalul de timp considerat devine foarte mic
(infinitezimal).

dv
a
dt
Căderea liberă
Aproape de suprafața Pământului, toate obiectele
experimenteaza aproximativ aceeași accelerație
gravitațională.

Acesta este unul dintre cele


mai comune exemple de
mișcare cu accelerație
constantă.
Căderea liberă

În absența rezistenței
aerului, toate obiectele cad
cu aceeași accelerație, deși
acest lucru poate fi greu de
spus prin testare într-un
mediu în care există o
rezistență a aerului.
Căderea liberă

Accelerația gravitațională la
suprafața Pământului este de
aproximativ 9.80 m/s2.
Tipuri de miscari
• Mişcările particulelor pot fi clasificate după forma
geometrica a traiectoriilor corpurilor. Astfel pot fi
mişcări:
– Rectilinii, traiectoria este o linie dreapta.
– Curbilinii, traiectoria este circulara, eliptica, spirala, etc.

• După felul acceleraţiei miscarile se împart in miscari:


• Uniforme (a = 0).
da
• Uniform variate (a = const, dt  0): accelerate sau incetinite.
• Variate (a  const, ).
Miscarea rectilinie cu acceleratie
constanta
Viteza medie cu care se deplaseaza un obiect intr-un interval de timp este:

Aceleratia constanta este:


Miscarea circulară uniformă
Miscarea circulară uniformă este miscarea intr-un cerc
cu raza constanta.

Vectorul viteză momentană este intotdeauna tangent la


cerc.
Mişcarea circulară
Pentru ca in miscarea circulara uniforma vectorul viteza
variaza in timp putem vorbi de acceleratie radiala sau
centripeta:
Mişcarea oscilatorie armonică

• Dacă un punct material se deplasează în timp


de o parte şi de alta a unui punct fix, numit
punct de echilibru, spunem că avem o mişcare
oscilatorie a punctului material.
Mişcarea periodică
• O mişcare se consideră periodică în cazul în
care punctul material se reîntoarce mereu în
aceeaşi poziţie, avand aceesi directie si acelasi
sens, la intervale constante de timp.

• Exemple:
– Miscarea circulara
– Miscarea oscilatorie
Mişcarea periodica

• Intervalul de timp T (s) în care mobilul realizeaza o


miscare completa se numeşte perioada mişcării.

• Marimea inversa perioadei se numeste frecvența


(Hz) si este egala cu numarul de miscari efectuate in
unitatea de timp.
1

T
• Frecventa unghiulara (rad/s):
2

T
Mişcarea oscilatorie armonică
• Daca miscarea oscilatorie este descrisa de legi
de miscare exprimate cu formula de mai jos
atunci mişcarea este oscilatorie armonică.

• Elongaţia (x şi y) şi reprezintă distanţa


punctului fata de pozitia de echilibru.

x  A cos   A cos(t  0 )
y  A sin   A sin(t  0 )
Mişcarea oscilatorie armonică
• Amplitudinea mişcării, A, reprezintă elongaţia
maximă.
• Faza mişcării, , este argumentul funcţiei
armonice (cos  sau sin ).
  t  0
• Pulsaţia (frecvenţa unghiulară), .
2

T
Oscilatii biologice (de relaxare)
• Oscilatiile biologice sunt deosebite de cele
mecanice.
• Periodicitatea lor nu este totdeauna riguroasă,
iar mecanismul este diferit:
– exista acumulari pana la un anumit nivel, care o
data atins determina o descarcare relativ brusca.
• Ex. Contractia fibrelor musculare:
– La inceput exista o faza mai lunga de acumulare a
energiei chimice si de refacere a potentialului de
membrana.
– Urmeaza o faza “exploziva” de consum a acestei
energii in cursul contractiei cu depolarizarea
membranei.
Forța
O forță este o împingere sau tragere.
Un obiect în stare de repaus are nevoie de o
forță să-l deplaseze;
un obiect în mișcare are nevoie de o forță pentru
a schimba viteza sa.

Mărimea unei forțe poate fi măsurată


utilizând o scală cu arc (dinamometru).
Principiile mecanicii

Principiul inerţiei (Lex prima)


• Orice punct material îşi păstrează starea de
repaus sau de mişcare rectilinie uniformă atâta
timp cât asupra sa nu acţionează alte corpuri
care să-i schimbe această stare.

• Sistemele de referinţă în care este valabil principiul


inerţiei se numesc sisteme de referinţă inerţiale (SRI).
Principiul inerţiei (Lex prima)

Inerția corpurilor

• Proprietatea unui corp de a-si menţine starea de


repaus sau de mişcare rectilinie uniformă, în absenţa
acţiunilor exterioare, sau de a se opune la orice
acţiune exterioară care caută sa-i schimbe starea de
mişcare se numeşte inerţie.
• Principiul inerţiei nu este valabil faţă de orice sistem
de referinţă.
Principiul fundamental
(Lex secunda)
• Acest principiu stabileşte legătura dintre
mărimile dinamice şi cinematice.

• Experimental s-a stabilit că acţionând


asupra unui corp cu forţe diferite, corpul
respectiv capătă acceleraţii diferite, însă
raportul dintre forţă şi acceleraţie este
constant pentru corpul dat. Această
mărime caracteristică fiecărui corp în parte
se numeşte masa corpului m.
Principiul fundamental
(Lex secunda)
• Ecuatia principiului fundamental se scrie:
 
 dv
F  ma  m
dt
• Se numeşte impuls (p ) al punctului material
produsul dintre masa şi viteza punctului material.
• Ecuaţia principiului se poate scrie:

 d (mv ) dp
F 
dt dt
Principiul fundamental
(Lex secunda)
• Cand actioneaza mai multe forte:

 
 F  ma
[m]SI  kg
m
[ F ]SI  N  kg  2
s
Principiul acţiunii şi reacţiunii
(Lex tertia)
• Fiecărei acţiuni i se opune întotdeauna o
reacţiune, egală în modul şi de sens contrar.

• Forţele de acţiune şi de reacţiune nu se echilibrează una


pe alta deoarece sunt aplicate simultan unor corpuri
diferite (de-a lungul dreptei care uneşte cele două
corpuri).
Principiile mecanicii

– Principiul independenţei acţiunii forţelor

• Un corp sub acţiunea simultană a două forţe


descrie diagonala unui paralelogram având ca
laturi aceste forţe, în acelaşi timp în care ar
descrie separat fiecare latură sub acţiunea
forţei corespunzătoare.
Aspecte ale miscarii in sistemele vii
• Deplasarea in spatiu si deformarea = crestere.
• Miscarile active in cazul plantelor se obtin cu ajutorul
fortelor capilare, osmozei, fortelor de tensiune
superficiala, etc.
• Factorii mecanici de intensitate mare sunt vatamatori
si produc: striviri, intepaturi, taieturi.
– Vibratia mecanica poate distruge structurile spatiale
macromoleculare.
– Malaxarea poate rupe macromoleculele.

S-ar putea să vă placă și