www.referat.

ro

Dezvoltarea agentiei de presa si logica

capitalista

Agentia de presa este o instit de presa de tip comercial care se ocupa cu

producerea si comercializarea informatiilor.

Cadrul dezv.:

Dpdv tehnologic, dezv tiparului a determinat aparitia si proliferarea diverselor

materiale tiparite, intre care si ziarele. Avantajele agentiilor : au corespondenti. Datorita
acestui fapt a parut si necesitatea ca acestea sa fie alimentate cu stiri din zone
indepartate. Un alt element a fost dezv telegrafului. Telegraful permite transmiterea de
info in timp real. Informatia de ag este succinta si factuala prin intermediul telegrafului.

Dpdv al cadrului societatii capitaliste , avem principiile de schimb de marfuri, piata,

comert, vanzare-cumparare. John Tompson ne vorbeste de niste retete de comunicare ce
existau in Europa apuseana inainte de aparitia presei sau institutiei de agentie. Pot fi cel
putin 4 astefel de retele comunicationale :

1) una din aceste structure era stabilita si intretinuta intr-un cadru transfrontalier de
catre Biserica Catolica.
2)o alta retea de comunicare care premerge aparitia institutiilor moderne ale presei si
agentiile de presa este reprezentata de autoritatile politice ale diverselor state, principate
sau orase state, ceea ce cunoastem astazi drept relatii diplomatice.
3)al trei-lea tip estecea legata de comertul propriu zis , schimbul de marfuri si
mobilitatea pe care aceasta activitate o presupune.
4)ultima este cea la nivelul populatiei largi. Se transmite prin intermediul povestilor
purtate de comercianti si comis-voiajori si transformate in balade de trubaduri si
menestreli.

Lumea incepea sa se cunoasca, sa capete imaginatia locurilor si a oamenilor pe

care nu- i cunoscusera niciodata in mod nemijlocit. Initial comertul si continutul stirilor
erau f clar reglementate la nivel statal.

Ideea unui control redus, minimal de catre institutiile statului precum si

realizarea comertului cu stiri ca orice alt comert apare destul de tarziu, iar locul unde s-a
 dezvoltat aceasta idee este Marea Brit in secolul 18. La baza acestor modificari stau
Jeremy Benthan , James Mill , John Stwart Mill. Ei teoretizeaza liberalismul.Acestia
erau aparatori ai libertatii presei si a ideii neinterventionalismului statului in presa.

Cum au aparut agentiile?

·         In 1832 Charle Havas infiinteaza un birou de stiri la Paris. Primii client: oameni de
afaceri, negustori, comercianti, diplomati. Ag nu au deservit prima data presa. Una
dintre noutati: plasarea de corespondenti in diverse locuri de pe continent. Se preferau
capitalele, pt ca acolo se luau deciziile cele mai importante, se intamplau cele mai multe
lucruri. Dezavantajul insa, era ca nu acopereau toate ariile sociale.
·         Deviza lui Havas "A sti repede, a sti bine";
·         Havas introduce dimensiunea rapiditatii;
·         Dupa 3 ani de functionare isi ia numele de Ag Havas-1835
·         Ziarele devin client
·         In acest context, zonele de acoperire: Europa de V, C si in E, ajungandu-se pana la
Viena;
·         Dar mai apar si Ag Reuters- Anglia, Wolff-Germ-1848
·         Cele 3 ag isi impart zonele de influenta
·         In SUA ziarele s-au unit si impreuna au o putere mai mare de cumparare de la
Reuters;
·         Comentariul nu exista in stirea de ag
·         Ag de presa Nationale: Rador, Agerpres, Rompres, dezv o retea de corespondenti
locali.

Agentii de presa ca agenti ai globarizarii

-          activitatile institutionale trans nationale ignora din ce in ce mai mult barierele
statului national. Acest fenomen este destul de nou si este perceput mai acut din anii
80-90 (fluiditatea capitalului). In aceste context al globarizarii, daca vrem sa
intelegem fenomenul media nu mai este de ajuns sa ne uitam la mas media locala si
nationala ci trebuie sa intelegem fluxurile globale de informatie.
-          Agentiile de presa sunt un tip de institutie care poate genera raspunsurile in
privinta fluxului global de informatie(circulatie si gestionare).Ex: Reuters si
Associated Press sunt transnationale.

Acoperirea globala :

-exista agentii nationale care disputa tonele de acoperire. Pe langa acestea exista uniune
corporativa care face schimb de stiri. Cea mai mare este la geneva –
Eurovision(transmite info scrise, de audiovisual, filme, muzica etc)

-aceste organizatii mari RASP au un control asupra agendei televizuale mondiale ,

pentru ca majoritatea canalelor nu au propriile surse in diferite zone ale lumii.
Majoritatea se bazeaza pe informatie , imaginatie si material video trasnmise de marile
agentii. Agentiile de tv au sediul la Londra. Strang foto, material audio sau video de la
 birourile lor plasate in diferite colturi ale lumii. Exista si reporteri temporari ,
colaboratori permanenti. O alta sursa sunt diversele tv din lume- cliente.

-cea mai mare agentie, Reuters are 70 de birouri in lume si mai mult de 260 de tv client
si cateodata mai au si alte informatii de la aceste tv;

-o alta sursa de informare (European Bradcosting Union) European;

-dupa ce s-au strans informatiile se editeaza "pachete" formate din materiale video si
audio "fara text adaugat", iar acestea sunt transmise prin satelit clientilor in cateva
calupuri sau prin via EBU;

-unele suplimente audio sau text in format electronic sunt de asemenea transmise
clientilor. Exista variante cu text finite gata scrise;

Dpdv financiar, clientii platesc de la cateva zeci de mii de euro pana la cateva
milioane de euro pe an (sau dolari) in functie de : audienta postului , tipuri de calupuri
emise si de gradul de prelucrare , de tipul de publicitate si numarul de stiri.

Regulile f stricte ale copy write`ului urmaresc ca nicio tv sau agentie sa nu

distribuie material video pentru care nu au platit. Posturile locale nu ar putea exista daca
nu ar incalca regulile.

Conturarea ofertei de stiri la nivel global

Urmareste 2 tendinte la nivelul mm globale:

1)      Concentratea puterii in privinta selectiei stirilor la nivel individual si organizational.

2)      Tendinta de reducere a dimensiunii corporatiilor si de reducere a personalului.

Desi dpdv tehnic exista posibilitatea de a fi informati mai bine si mai mult,
tendintele de concentrare corporatiste fac sa fim din ce in ce mai putin informati si din
ce ince mai putine surse.

Birourile imprastiate din jurul lumii si clientii ag sunt angrosisti pentru marfa
numita stiri. Agentiile sunt cele care structureaza si impacheteaza materialul venit il
vrac , iar telev din jurul lumii , client ai agentiei, sunt distribuitorii marfii.

Efecte :

Datorita modului de operare si a provenientei din spatial anglo saxon, agentiile tind sa
intareasca in plan gobal o viziune si un plan de lucru de tipul American . De aici rezulta
diversitatea surselor in plan local si national. Prin definirea a ce este global sau local ,
aceste agentii impun o viziune anglo-saxona asupra intregului glob .
Exista o mai buna reprzentare a natiunilor de elita in cadrul carora exista multi
corespondenti si o reprezentare la pachet pt ceilalti.

Se transmite un laborator care ajunge in cateva ore in tara respectiva si tb sa faca un

marerial f repede ca pt maine e trimis altundeva. Relevanta evenimentelor este ordonata
in functie de relevant pt tara de origine a ag de presa sau pt cei mai multi clienti.

Producerea unei realitati glogale:

Oamenii care nu calatoresc in alte tari, nu au posibilitatea de a lua contanct cu ele decat
prin imagini oferite de tv sau info din presa. Mm este aproape singura raspunzatoare pt
crearea imag din aceste tari. In acelasi timp, cercetarile au dem ca exista o modalitate de
a vedea lumea déja stabilita.

Se reduce din timpul dedicat problematizarii selectiei si editarii imaginilor aplicandu-se

criterii unice de stiricitate. Pe de alta parte, ag de presa, in dorinta de a face pe placul
tuturor clientilor din jurul lumii tb sa creeze impresia de obiectivitate si neutralitate (pt a
putea vine) rezulta o viziune omogena si oarecum uniforma asupra planetei si pb sale.

Efect – simplifica realiatea dar castiga prin eficienta si rapiditate, trimiterea info (stirile
se construiesc in jurul imag disponibile).
La nivelul Tv ag nu par atat de imp. Tv-urile nu au corespondenti directi si atunci
stirile se constr pe imaginea care are oricum un impact mai mare.
Ag de presa si trecerea de la comunism la capitalism
Contextual treceri de la communism la capitalism:
-          Contextual lui Jakubowicz, cel mai surprinzator lucru in 89’ nu a fost caderea
comunismului, ci aparitia capitalismului;
-          Daca in sistemul comunismului, ag de presa serveau drept purtatori de cuvant,
oficiali ai partidului si ai statului, e interesant de urmarit dezv acestor institutii in
contextual caderii com si al nevoii de redefinire a scopurilor, a utilitatii sociale si
abilitatii acestor ag in noul context de piata. Schimbarea o intelegem daca o numim
transformare.
-          Contextul lui Dumitru Sandu: transformarea e suma de procese de schimbare
controlate de fortele inertial ale societatii;
-          Contextual lui S Splichal, transformarea a suferit greseli: transnationalismul,
comercialismul, exclusivismul ideologic;
-          Natura imitative a noilor sisteme poate sa reprezinte un obstacol imens in dezv
unor sinteme mai democratice in zona. Transformarea se face pe fondul unei negari
si a unei indealizari.
-          Se neaga mostenirea comunista si se idealizeaza numirea capitalista;
-          M Coman- in primul plan s-a aflat factorul pragmatic si conjunctural
-          Jakubowicz nu vb de elem care ar determina o schimbare pozitiva a soc, a sist
mm;
a.       Lichidarea sist de control prin abolirea monopolului statului si al partidelor asupra
presei, a productiei de hartie (a mijl de productie, a distributiei, agentiei nationale de
stiri abolirea centurii, abolirea subventiilor statale);
b.       Crearea unui cadru legislative adecvat privind libertatea de exprimare si accesul la
informatie;
c.       Promovarea unei pieti politice demografice cu noime referitoare la interventia
politicului in presa;
d.       Profesionalizarea jurnalistilor prin legi si norme care sa asigure autonomia nationala
prin coduri etice, precum si prin modalitati de aplicare a acestora si de responsabilizarea
profesiei;

Conform lui Spliechal, inainte de ’89, responasabilitatea pt mm era o chestiune

destul de simpla pt tarile comuniste: statul era responsabil prin legitimitatea pol,
educational, culturala.
Dupa ’89- dezmembrarea sistemului de stat si cresterea influntei factorilor private.
Tehri Rantannen (Finlanda), majoritatea ag de dinainte de ’89 erau afiliate statului.
Aceasta traditie isi are originea in sec 10, astfel ca precede socialismul.
Agentiile de presa din Romania, Serbia si Bulgaria (in aceeasi per istorica) erau
toate agentii guvernamentale de la inceputul existentei lor, in anii ’80, ’90.
In unele tari din estul Europei au existat si forme private de functionare a agentiilor
de presa- intre cele 2 razboaie mondiale. Dupa venirea comunistilor, agentiile au
fost preluate si, dupa caderea comunismului, unele nu s-au putut desprinde complet
de sub tutela statului.
Tot conform lui Tehri, exista 4 modalitati de organizare si existent a agentiilor:

1.       Proprietatea private: agentiile apartin unor intreprinzatori private (ex. Reuters)
2.       Proprietatea corporatista: specifica tarilor nordice (Suedia, Finlanda, Norvegia)
Reprez: forme de asociere unde asociatii au un interes comun
Scopul: reducerea costurilor de operare; Ex: Associated Press, EBU
3.       Agentiile de stat: care este detinuta, finantata si controlatade stat-agentiile din sist
communist. Managerii erau numiti de catre guvern. Principala sarcina a acestor ag era
sa sustina prin mesaje nationale si intrnationale, ideologia politica a statului prin 3
moduri:
·         Agentiile erau purtatorii de cuvant ai statului si ai prtidului prin
transmiterea informatiilor considerate utile de catre acesta;
·         Agentiile importau sterile straine si exportau stiri nationale.
Majoritatea stirilor despre regiune care ajungeau in alte colturi ale
lumii, proveneau fie de la agentia sovietica TASS, fie de la ag
nationale ale tarilor comuniste;
·         Agentiile nationale - rol activ in creearea si distribuirea unei imagini
pozitive a tarii lor , precum si a stirilor pozitive. Acestea produceau
literatura propagandista. Majoritatea agentiilor aveau si tipografii-
 edituri
4.       Combinatia intre agentia de stat si corporativa determina imporntata agentiilor
de presa in porcesul de construire si mentinere a identitatii nationale. Toti
cetatenii trebuie sa poata sa aiba acces la informatia de interes public.

Dificultatile economice intampinate de agentiile de stat

Dupa ’89:

-          se observa o crestere brusca a preturilor prin libertatea pietei;

-          Inflatie galopanta ;
-          lipsa valutei straine
-          lipsa unor investitori interesati
-          in acest context unele agentii au inceput sa-si vanda unele segmente , care erau
greu de sustinut (tipografii sau edituri)
-          mentinerea unei retelede corespondenti proprii - una din cele mai castigatoare.
S-a redus numarul de corespondenti , rezulta ca se reduce si aria de acoperire a
evenimentelor de pe glob.
-          acest fenomen a atins toate agentiile de presa , nu numai pe cele din tarile fost
comuniste
-          agentiile de presa din tarile fost comuniste si-au extins birourile prin tarile inca
comuniste ( China, Cuba, Coreea de Nord) si din unele state din fostul bloc
comunist
-          Terhi - agentiile nationale din estul Europei inca functioneaza cu mai multi
corespondenti fata de agentiile nationale din vestul Europei
-          variantele de finantare : extinderea catre clienti din afara sferei media
-          iIn contextul liberalizarii pietei, agentiile nationale se confrunta cu competitia
( din partea actorilor) comerciala din piata : Ex ROMPRES si MEDIAFAX, un
rival de temut pentru marile agentii internationale
-          in perioada comunista accesul agentiilor internationale pe piata din tarile
comuniste era restrictionat
-          in noul contesxt accesul este liber.

Traiectoria agentiilor de presa din Romania

- 1854 - in Tara romaneasca avem prima transmisie prin telegraf

- avem o depesa de la Bucuresti catre Viena

- avem un centru telegrafic la Sibiu

- prima transmisie se face la 1 august

- contextul : razboiul din Crimeea

 - Bucuresti - Ploiesti - Brasov - Sighisoara - Cluj - Timisoara - Viena

- un batalion de geniu francez a purtat un nou fir (condus de Lamy)

- firul Bucuresti-Craiova linie telegrafica Bucuresti-Giurgiu-Rene-Varna-Crimeea

- din 1855 - se dezvolta si reteaua telegrafica din Tara Romaneasca de catre inginerii
austrieci Eduard Hinterholzer (sef al oficiului de telegrafie din Sibiu). Prin intermediul
sau se infiinteaza firul telegrafic intre Buc-Pitesti-Craiova-Turnu Severin

- trasee - Buc-Ploiesti-Buzau-Ramnicu Sarat - Focsani

- Ploiesti-Targoviste-Pitesti

- Pitesti-Campulung

- domnitorul Bardu stirbei dorea ca serviciul telegrafic sa fie sub autoritatea

romanilor

- austriecii trebuiau sa fondeze o scoala romaneasca de telegrafie

- 1856- functiona o scoala cu 7 elevi romani (noiembrie)

In Moldova:

- liniile telegrafice se instaleaza intre Cernauti -Suceava - Falticeni - Iasi - Vaslui - Barlad
- Tecuci - Galati

- Iasi - Dorohoi (alta linie)

- Iasi - Targu Frumos - Targu Neamt

Legatura dintre Moldova si Tara Romaneasca se face intre Braila si Galati si prin
Focsani. Dobrogea nu este inca acoperita

Exista premise tehnice de dezvoltare a informatiilor circulatiilor dar nu avem o

intreprindere privata care urmareste profitul, cat putem vbi despre conectarea Tarilor
Romane. Putem vbi despre aparitia tehnilogica a Tarilor Romane pe harta Europei.
Conectarea prin cablu anticipeaza unirea. Unirea de la 24 ian 1859 aduce modificari
institutinale :

- domnitorul Al I Cuza merge in sensul centralizarii

- oficul telegrafic din Buc, printr`un decret, devine institutie de stat unificata care are
printre atributii transmiterea de informatii de presa cu tarif redus.
 In acest cadru institutional in anul 1877, Agentia Havas, printr`un acord cu
ministrul de externe roman M Kogalniceanu dezvolta in Romania agentia Havas din
Rom. Semneaza un contract pe un an : Havas trebuia sa info rom cu stiri din toata lumea.
Agentia Havas va fi platita cu 12.000 de franci bani lichizi, cate 1.000 pe luna. Agentia
Havas accepta ca mesajele sa circule gratuit in interiorul Romaniei dar are si drept de
excusivitate anunturile despre societatile frantuzesti in Monitorul Oficial al Romaniei.
Acest parteneriat se incheie la sf lui 1877.

Oficialitatile romane primesc 4 depese pe zi dar nu au dreptul sa le reutilizeze.

Pachetele acestea informative se publica in Monitorul Oficial dar cine se ocupa de
publicarea acestora (Oficialul) citeaza sursa.

- tendinte ale directiunii telegrafului rom de a retine depese mai delicate a Romaniei -
plangeri ale Havas

- autoritatile romane isi dau seama de beneficiul crearii unei agentii de presa nationale
proprie

- autoritatile romane incep negocieri secrete cu agentia austro-ungara si Reuters.

- 1889 - se naste prima agentie romaneasca : RONMANAGENCE, cu subventie de la

Ministerul de Externe si care se afla sub tutela agentiei austriece. Noua institutie este
autonoma. Avem si colaborari cu Reuters, Havas si Continental. Acest nou sistem nu a
functionat foarte bine. Biroul austriac intarzia sa transmita info, transmitea info noaptea
pentru a reduce costurile o facea intr`un singur calup. Stirile nu ajungeau direct din
marile capitale ci veneau din centrele mai mici, erau preluate la Viena si transmise la Buc
intr`un calup dintr`un anume fus orar. Erau astfel afectate bancile. Insa nu s`au intreprins
actiuni de schimbare a sistemului pe o perioada de 20 de ani. Alte probleme se
inregistreaza in domeniul administrarii agentiei. Directorul agentiei, Skupievski isi ia un
administrator, Al Ducea si impreuna fac abuzuri in contabilitate, isi insusesc bani, pleaca
chiar cu mobilierul agentiei. Cu toate acestea, conform deciziei unei curti din Ilfov, dupa
2 aniau fost declarati nevinovati. S-a spus ca cei 2 nu pot raspunde in fata Ministrului de
Externe pentru ca nu erau functionari publici ci angajati ai unei agentii private care
intamplator primea bani de la Ministerul de Externe.

O alta problema vine din nemultumirea guvernului roman fata de ceea ce este
considerat cenzura mesajelor.

In timpul revoltelor de la 1907, nici agentia romaneasca nu s`a grabit sa transmita

anumite informatii despre miscarile romanesti.

In primul razboi mondial este mutata la Iasi iar in 1917 este desfiintata.

Prima agentie nationala de presa

Dupa primul razboi mondial este infiintata ca societate mixta, prima agentie mare
de presa la 16 iunie 1921 numita ORIENT RADIO RADOR. Noua agentie semneaza la
25 august 1921 un contract cu Ministerul Afacerilor externe pe o durata de 25 de ani. Prin
acest contract Ministerul va subventiona agentia cu 80.000 lei pe luna. Agentia va ramane
apropiata de guvern si va urma linia acestuia, cel putin in domeniul militar si de politica
externa.

Apar probleme :

- distrugerea liniior telegrafice in timpul primului razboi mondial

- cenzura informatiilor de catre directia de presa

- 1925 - 1 aprilie - Ministerul de Externe cumpara majoritatea actiunilor. Ceilalti

coproprietari sunt BNR si Camera de Comert si Industrie

- 1926 - odata cu votul parlamentului, agentia devine o institutie oficiala de stat.

- aceasta intrare are 2 consecinte : pe de o parte avem un castig , acces direct la

informatie, pe cealalta parte exista un dezavantaj : agentia devine o portavoce a
diplomatiei.

Obiectul activitatii :

- schema de personal este redusa

- exploatare

- diplomatii sunt si corespondenti

- informatia era filtrata printr`o prisma diplomatica

In plan intern agentia Rador se extinde existant filiale la Timisoara, Oradea,Arad,

Cluj, Brasov, Cernauti si Chisinau. Avantaj: posibilitatea de a transmite si lua cu
acuratete pulsul din teritoriu.

Exista si alte agentii : cu durata scurta

- Servicul presei in 1929

- Serviciul gazetelor in 1935

- Ag Culanta , Danubian Pres , Oriente , Moldova Pres , Sud-est , Telor etc

In perioada comunista :

- Prin decretul 217 din 20 mai 1949 se creeaza Ager Pres si se aproba legea de
functionare a Rador

- Ana Pauker intelege ca agentia e pentru propaganda

- Ager Pres este o institutie centrala pe langa consiliul de ministrii condus de un director
general si 2 adjuncti ai consiliului de ministrii.

- trimiterea unui corespondent in China

- extinderea in tarile comuniste

- transmisiunile sunt in rusa, franceza, engleza, germane, romana

- de la 26 la 92 angajati dintre care 85 % cu strudii superioare.

Agentiile de presa si transformarile post-comuniste

Collin Sparks incearca sa explice ce s-a intamplat in Europa de Est dupa caderea
comunismului. El prezinta doua seturi de teorii in cartea sa "Comunism, Capitalism and
the Media":
I-       sustine ca a avut loc o transformare profunda, totala a societatilor atunci cand a
cazut comunismul.
II-     Nu a avut loc aceasta transformare fundamental, pt ca au fost inexistente
schimbarile. Callinicios afirma ca singurele schimbari notabile au fost la
nivelul politic, "s-a inlocuit un capitalism de stat cu unul de piata". Marea
masa a populatiei ramane domunata de un singur grup restrains ceva mai
fragmentat- aceleasi personae cu acces la resurse.

Sparks sustine ca primul set trebuie respins. Conform cercetarilor lui Sparks, maj.
institutiilor media care au fost de stat, mai ales cele din domeniul audio-vizual au ramas
nezdruncinate la caderea comunismului. Observam ca au existat schimbari la varf dar
structurile de baza au ramas la fel. In putinele cazuri in care au existat tendinte de
accelerare a democratiei nu a durat mult. Rezulta ca exista o inertie a institutiilor cu mult
personal(biricratia).

Agentia de presa nationala – Ager Pres denumita Rompres printr-un decret de

guvern din 6 oct 1990. Ea ramane sub autoritatea statului, dar ca instituie autonoma.

In presa scrisa apare mult mai repede, intr-o prima etapa, privatizarea. Cu toate
acestea, multe titluri continua a apara cu aceeasi echipa redirectionala.

In general au existat unele schimbari. Cea mai evident este fundamental de

fragmentare cu efecte immediate asupra insitutiilor media inclusive a agentiilor. Dupa
1989, aceste instituii nu mai sunt sub control atat de direct si total al statului. In acelasi
timp, in toata aceasta perioada, amrea masa a populatiei ramane obiectul tehnicilor de
comunicare in masa. Oamenii simpli nu au reusit sa transforme termenii generali de
organizare a mm.

Mass-media si Agentiile in Romania post-comunista

In momentul de fata, nu exista o lege a presei. In acelasi timp, in audio-vizual

exista mai multe legi:
·         Legea Audiovizualului 1992-modificata in 2002
·         Legea activitatilor TVR si Radiodifuziunea-1994 (serviciu public)
Agentiile nationale de presa- activitate reglementat printr-o lege din 1994:"Legea
privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Presa-rOMPRES"
In 2001 guvernul a incercat sa o plaseze sub controlul Ministerului Informatiilor
Publice. Au existat proteste ale jurnalistilor si in 2003, printr-o alta lege, Rompres este
plasata sub controlul Parlamentului. Concomitent, aria comerciala era mai putin
ingradita. In acest context se dezvolta posture private de TV, agentii private si multe
ziare. Dintre acestea, cel mai competitor dusman al lui Rompres este Mediafax.
Agentia Mediafax tine de trustful MediaPro si este controlat de CEME. Un nou
suflu cu mare prize la public. NewsIn- afiliata la Realitatea. Apar agentii specializate (de
nisa) si tendinte de tabloidizare-raspund nevoilor publicului.
Pe langa Rompres, o alta agentie aflata in serviciul public , Rador
(Radiodifuziunea romana), nu se ocupa cu colectarea informatiilor ci de monitorizarea
presei si crearea de buletine info.
Rompres ramane singura agentie publica si isi propune un serviciu complet de
info asupra actualitatii din Romania. Clientii sunt in principal interni, iar colaboratorii
sunt din principalele capital ale Europei si America de Nord.
Tendinta este de concentrare spre occident.
Modalitati de finantare:
·         De la bugetul de stat
·         Inainte de 2003, Directorul General era numit de Primul Ministru si
avea salariul ca acel al unui secretar de stat
·         Tendinta de politizare

Agentia a trebuit sa se adapteze unei schimbari determinate de institutia politica si

economica:
-          s-au inchis birourile din tarile comuniste
-          s-au retras colaboratorii
-          baza ideological s-a distrus
-          nu mai exista "Comunismul de promovare" a imaginii Romaniei
-          devine fragile si santajabila
-          in anii ’90 au existat fonduri pentru retehnologizare dar nu s-au compensat
celelalte probleme
a.       migratia personalului calificat inspre Mediafax
- lucratorii Ropres erau bugetari-Mediafax avea salarii foarte mari
b. pierderea suprematiei Rompres
-1991- apare Mediafax ca o component a Mediapro
-1995- soc pe actiuni (actiuni majoritare: Adrian Sarbu)
 Colectarea este la nivel national dar si extern : SUA, Franta, Germ, Elvetia,
Rusia, Bulgaria, Belgia si Moldova.

Peste 60% din piata este client Mediafax

Alti clienti: banci, societati de consultant, avocatura, comert, exterior

Concluzia: prabusirea comunismului a fost o provocare prea mare pt ag.

nationala de presa, aceasta a pierdut in noul context, desi competentele profesionale erau
un atu.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate