Test antrenament 1

SUBIECTUL I

A.

1. Sensul din text al secventei „fără oprire” este „incontinuu”

2. Conform textului dat localitatea cu altitudinea cea mai mica de pe
cursul Dunării este Sulina.
3. Aruncarea banului în bazinul din Donaueschingen are legătura cu
punerea unei dorințe , iar o secvența semnificativa în acest sens este
„Am aruncat un ban în bazinul cu apă limpede și mi-am pus în gând
ca vara viitoare să merg la Sulina, măcar pentru o oră, ca să mă
regăsesc la nivelul mării, punctul meu principal de referire. ”
4. Ziua de călătorie a dobândit sens pentru autor , deoarece , o data
ajuns la Donaueschingen , acesta trăiește un moment emoționant ,
dandu-si seama ca fluviul este legat de existența sa.
5. În viziunea autorului , lumea ar trebui sa devină un loc mai bun
pentru oamenii care au sufletul frumos și nicidecum referindu-se la
estetic. Acesta mai spune ca aceasta frumusețe se poate dobandi și
prin faptele făcute de oameni , nu trebuie neapărat sa fii născut cu ea.

B.
Călătoria este o activitate recreativa sau chiar o modalitate de
cunoastere a propriei persoane . Cu toții șimtim nevoia ca după o
perioada incarcata , stresanta , sa mai ieșim puțin pentru a ne
destinde. În opinia mea , un loc vizitat poate schimba starea
emotionala a calatorului , individul având ocazia de a se cunoaște mai
bine pe el însusi , dar și de a ne extinde cunostintele și de a socializa.
În primul rând , unele locuri , au adesea o încarcatura
emotionala , simbolica , făcând calatorul sa dobandeasca o
multitudine de emoții. Spre exemplu , în fragmentul extras din ”Acea
fata frumoasa” de Radu Tudoran , autorul de la hanul modest din
mijlocul satului pornește pe o vreme demoralizanta , deloc
entuziasmat spre Donaueschingen , iar odată ajuns acolo , starea lui
de spirit se schimba total , moment în care ziua sa capata insfarsit un
sens și simtind ca fluviul se afla într-o stransa legătura cu el ”Dunarea
face parte din mine”.
În al doilea rând , din propria mea experiența aș putea spune
faptul ca vizitand mai multe locuri avem nu doar șansa de a ne
cunoaaste pe noi înșine , dar și de a ne extinde cunostintele , de a
afla mai multe lucruri despre alte culturi , dar avem și oportunitatea de
a socializa și de a influența starea de spirit a calatorului.
În concluzie , da ,un loc vizitat poate cu desavarsire sa schimbe
starea emotionala a calatorului .

SUBIECTUL AL II-lea

În opinia mea , opera literară „Mitică Popescu” ,de Camil

Petrescu aparține genului dramatic , întrucât ideile și sentimentele
autorului sunt transmise indirect , prin intermediul actiunii , situata într-
un anumit timp și spațiu , și al personajelor , implicate într-un conflict
dramatic , interventia directa a dramaturgului reducandu-se la
didascalii .
În primul rând , se remarcă prezenta didascaliilor (notatiilor
scenice) , ca modalitati de intervenție directa a autorului , acestea nu
se citesc cu voce tare ci se citesc de către actori dar și de către cei ce
organizeaza spectacolul . Didascaliile au rolul de a oferi informații
despre decor :” Doua ferestre aproape lipite dau peste o bolta de vita
ruginita ” ; ” Pe pereți portrete de familie , făcute după fotografii.” ; dar
în același timp au și rolul de a indica succint portretul fizic al
personajului feminin , Ana ”femeie ca de treizeci de ani , foarte
frumoasă , dar cu fața obosită de griji și necazuri.”
 În al doilea rând , modul de expunere predominant în fragmentul
extras este descrierea , împletită cu dialogul dramatic . Organizarea
textului se face în acte , scene și tablouri ” ACTUL III , scena I ”
sustinand faptul ca opera este destinata reprezentarii scenice. De
asemenea , înaintea replicii este indicat numele personajului care o
rostește „ANA(femeie ca de treizeci de ani , foarte frumoasa , dar cu
fața obosită de griji și necazuri , gospodina harnica , muncita de
nevoi , intră cu un braț de lemne).

TEST ANTRENAMENT 2

SUBIECTUL I
A. 1. Sensul din text al secventei „cat ai clipi din ochi” este
„ numaidecat”
2 . Vechea denumire a Pietei Victoriei era ” Capul Podului” : „Deși inca
de pe vremea copilariei mele era oficial inlocuita cu aceea de Piata
Victoriei , denumirea veche de Capul Podului era inca pe buzele
tuturor , chiar si ale copiilor:..”
3 . În copilaria autorului sfarsitul de an scolar era marcat printr-un
mare concurs de oina , intre toate liceele tarii. „De mare prestigiu se
bucura pe vremea cand eram copil frumosul joc al oinei.Sfarsitul
fiecarui an scolar era sarbatorit cu un mare concurs intre toate liceele
tarii.”
4 . Autorul a inceput sa faca sport , deoarece , in copilarie acesta nu
s-a „bucurat de o sanatate de individiat,ba dimpotriva” , iar intr-o zi a
luat decizia de a-si schinba modul de viata si de a deveni o persoana
sanatoasa.
5 . Autorul isi aduce aminte de peisajul de basm din timpul iernii care
dura cate cinci luni , zapada fiind topita doar de razele calde ale
soarelui , unde „cai frumosi trapasi ” erau inhamati la sanii ”imbracati
in valtrapuri dantelate si impodobite cu zurgalai” si se plimbau pe
Soseaua Kiseleff in lung si-n lat .

B. Sportul este o activitate care conform studiilor este benefica

atat pentru fizic , cat si pentru starea mentala a unei persoane , acesta
fiind cheia spre o viata mai lunga si lipsita de probleme de sanatate.In
opinia mea , decizia de a practica un sport este influentata de riscurile
pe care acesta le implica , acest lucru fiindu-ne exemplificat chiar si in
textul suport , prin accidentarile de la jocul de oina , dar si prin faptul
ca pentru a practica un sport , poate fi nevoie de o pregatire in
prealabil.
În primul rând , o persoana hotarata si perseverenta trebuie sa
isi asume inca de la bun inceput posibilitatea survenirii unui accident.
Cu toate acestea , acest lucru nu ar trebui sa fie un obstacol in
atingerea obiectivelor , deoarece , stim bine , „fara risc nu exista
castig” . In textul suport , „La Capul Podului-La inceput de veac...” de
Emil Marinescu , avem o lista cu accidentele survenite in timpul jocului
de oina „Mainile scrantite si degetele umflate si intoarse constituiau
insa riscul de care nu scapa niciunul dintre jucatori” , autorul dand
dovada de perseverenta , a decis sa continuie acest sport , chiar sa
ajunga sa il indrageasca „Am practicat cu placere acest sport.”
În al doilea rand,pentru a practica unele sporturi este necesar sa
te pregatesti in prealabil . Un exemplu de sport,care după părerea
mea este destul de periculos si necesita o pregatire speciala ar fi
parasutismul. Trebuie sa ai extrem de mult curaj pentru a practica
acest sport , iar o persoana cu probleme cardiace , spre exemplu ar
putea avea un atac de cord din cauza riscului la care se expune.
În concluzie , alegerea unui sport este influentata de riscurile pe
care acesta le implica .Daca nu esti extrem de hotarat , sigur pe tine si
pe propriile tale intentii , s-ar putea ca în momentul in care cunosti
riscurile la care te supui , sa te faca sa ramai in zona ta de confort.

SUBIECTUL II
Genul liric cuprinde operele literare in care autorul isi exprima
gandurile , ideile si sentimentele prin intermediul eului liric.
În primul rand , poezia „În parc” de Stefan Octavian Iofif
impresioneaza prin lirismul subiectiv conturat prin utilizarea marcilor
lexico-gramaticale ale eului liric : verbe la persoana I „am gasit” , „sa
plang” , dar si prin verbe si pronume de persoana a II-a : „straluceati” ,
„stati” , autorul dobandind sentimente de nostalgie cu privire la
trecerea ireversibila a timpului.Mijloacele de expresivitate artistica
ajuta la propagarea temei , amplificand mesajul textului si nuanteaza
amplitudinea emotiilor.
În al doilea rand , toate cele patr catrene se incheie printr-o
adresare retorica „Ce maini necunoscute/V-au strans la piep si-apoi
vă aruncară”, „Si v-au uitat apoi asa de iute?”.Implicarea afectiva a
eului liric este redata prin utilizarea dativului în cel de-al doilea vers al
strofei doi „Mi-ati fost?”. Florile reprezinta o materializare a sufletului
uman. Enumeratia de epitete „ Flori vestede , flori moarte , flori iubite”
constituie o metafora care are la baza efectele provocate de trecerea
timpului.
În concluzie , conform celor prezentate , putem afirma faptul ca
ideea poetica si mijloacele artistice se afla intr-o stransa legatura.

TEST DE ANTRENAMENT NR.3

SUBIECTUL I
 A.1.Sensul din text al secventei „la locul lui” se refera la folosirea
unui cuvant intr-un context potrivit
2.
Doua eemente prin care se distinge Ion Creanga sunt hana
din siac „descheiat la haina lui de siac” si palaria mare si sură
„scotandu-si din cap palaria lui sura si mare cat roata
carului,
3. O pasiune a invatatorului Ion Creanga era gramatica „Patima
lui era gramatica . Tinea la scrisul limbei curate romanesti ,
după firea ei.”
4. Invatatorul le povestea elevilor sai anumite „snoave si pilde”
atunci cand observa ca acestia si-au pierdut din interes sau
au inceput sa oboseasca , metoda care reusea sa le capteze
atentia , deoarece după un râs copios , isi recapatau energia.
5. O trăsatură morala a invatatorului Ion Creanga . După cum
reiese din textul suport , era empatia. Desi , s-ar impune o
anumita distanta intre profesori si elevii sai , la Creanga era
diferit , acesta avand o atitudine prietenoasa fata de elevii
sai. Trasatura prezentata este redata atat de catre narator , in
mod direct : „ Bland , comunicativ , sagalnic” , cat si indirect
prin faptele acestuia : „ Pe cand ceilalti dascali gravi nici nu-
si ridicau ochii la niste scolari marunti , domnul Creanga
raspundea Voios la salutul nostru , scotandu-si din cap palaria
lui sura si mare cat roata carului.”
B. 1.