Prof. Univ. Dr.

ALEXANDRU HUSAR

Legendara Ţară a Năsăudului a fost şi este un loc binecuvântat de Creator. S -au născut şi
au plecat de aici să împodobească alte zări, o întreagă pleiadă de iluştri cărturari ale căror opere
însumează sute şi sute de tomuri. Poate că nici o altă zonă a ţării n-are egal din acest punct de
vedere cu Ţara Năsăudului. De aceea ne vom opri asupra unei personalităţi de excepţie a culturii
naţionale, cărturarul Al. Husar, un adevărat OM între OAMENI care, prin întreaga activitate a
Domniei Sale, face cinste Ţării Năsăudului şi întregii Românii. Este unul dintre foştii elevi ai
Şcolii Năsăudene care purta în perioada când era elev numele Liceul Grăniceresc "Gh.
Coşbuc". Conform înţeleptei ziceri: "ziua bună se cunoaşte de dimineaţă", Al. Husar s-a afirmat
ca un elev foarte bun, numărându-se mereu printre premianţi. Aici, la Năsăud, şi-a încercat cu
real talent forţa condeiului în ''Note de călătorie", reportaj scris cu ocazia excursiei din 9-26
iulie 1937, publicat în Anuarul Liceului Grăniceresc "Gh. Coşbuc", pp. 35-54, din care redăm
în continuare fragmentul intitulat Sarmisegetuza: "Din ce în ce înălţimile sunt tot mai golaşe şi
umerii pământului mai fărâmiţaţi, mai roşi de povara vremurilor. Codrii de brazi se coboară
mereu, întunecimile devin mai nestrăbătute, prăpăstiile mai întinse şi liniştea mai adâncă şi
mai solitară. Departe de zgomotul orăşenesc, acest colţ de ţară, tăinuit în pumnul munţilor,
veghează într-o pace patriarhală. Doar piatra, care se desprinde din ţărână, hăuie prelung pe
prăpăstii, răzbubuind năvalnic în vale. Şi sirenele locomotivelor alungă tăcerile, pe care numai
plânsul doinei ciobăneşti şi vuietul falangelor îl frâng..." Dacă citeşte acest fragment, orice
cititor crede că este scris de un maestru al condeiului, de genul unor Alexandru Vlahuţă,
Calistrat Hogaş ori Geo Bogza, şi nu de un elev din clasa a VI-a cu poezie debutează, în Solia
(Rebrişoara -Năsăud) şi în Vatra (Năsăud), în 1937, cu proză la revista Vatra (în 1937 şi 1939),
cu poezie şi eseu în Curierul elevilor năsăudeni (1938) şi în Răboj năsăudean (1939).
In 1937 ocupa funcţia de secretar, în 1938 de vicepreşedinte iar în 1939 de preşedinte al
Societăţii de lectură "Virtus Romana Rediviva" a elevilor de la Liceul Grăniceresc "George
Coşbuc" din Năsăud. Era şi preşedinte al Asociaţiei "Prietenii ştiinţei", precum şi membru al
societăţii elevilor greco-catotici "Congregaţia Mariană". în aceste societăţi elevul Alexandru
Husar a prezentat comunicări.
După absolvirea liceului se înscrie la Facultatea de Litere şi Filosofic a Universităţii din
Bucureşti. în perioada studenţiei (1939-1945), colaborează cu poezie, traduceri şi eseu la
Decalogul; cu eseu, la Meşterul Manole; cu proză, la Curierul literar, iar la revista Albatros, cu
poezie (traducere); cu eseu şi recenzii, la Pagini literare (Turda), cu poezie şi eseu, la Revista
Fundaţiilor Regale, cu însemnări, la Pământul Românesc; cu eseu la Vestul (Timişoara) şi la
Voinţa Transilvaniei, cu eseu. Devine membru al asociaţiei AGRU şi al cenaclului studenţes c
Collegium de la căminul Asistenţa Universitară. în 1945 îşi finalizează studiile universitare cu o
teză de estetică şi critică literară, coordonată de profesorul Tudor Vianu. Tânărul absolvent se
întoarce la Năsăud angajându-se ca professor de Literatură Română şi Filosofie la Liceul
"George Coşbuc" din Năsăud. Se interesează în paralel de soarta bibliotecilor şi a Muzeului din
localitate, iar din 1946 activează inclusiv ca angajat al Arhivelor Statului, pe acesta linie fiind
transferat, patru ani mai târziu, la Cluj (1950), unde, între anii 1946-1948, a urmat cursurile în
vederea obţinerii titlului de doctor în filosofia culturii şi estetică, la Lucian Blaga şi Liviu Rusu.
În februarie 1951, se reîntoarce în învăţământ la catedra de Istorie a Filosofici, condusă
de profesorul Dumitru D. Roşea, apoi este încadrat ca asistent la catedra de Istoria României din
cadrul Universităţii „Victor Babeş", unde colaborează cu profesor David Prodan. În noiembrie
1959, răspunde invitaţiei profesorului Gavril Istrate şi se transferă la Universitatea „Al. I. Cuza"
din Iaşi, ca lector la Catedra de Literatură Română.
1
 În Capitala Moldovei şi-a afirmat întreaga forţă a talentului şi erudiţiei, în cele peste 21 de
cărţi publicate de-a lungul anilor. în plus, cursurile Domniei Sale i-au încântat pe studenţii de la
filologie cu prelegeri de Poetică, de Probleme fundamentale ale artei. Teoria artelor plastice şi
literaturii. Istoria critică a esteticii şi de Istoria ideilor estetice, de Stilistică, de Introducere în
ştiinţa literaturii, de Teoria literaturii, de Genuri şi specii literare, de Istoria literaturii
universale, de Istorie şi critică literară, de Poezie română contemporană ere; ca şi pe studenţii
de la Facultatea de Filozofie cărora le-a predat cursuri de Istoria esteticii, între anii 1960 şi
1964. Este doctor în filozofie din 1972."
Cercetările materializate în cursurile susţinute la universităţile din Cluj şi Iaşi au fost
valorificate , parţial, în următoarele volume: Dincolo de ruine...Cetăţi medievale. Cuvânt
înainte de Camil Mureşan; coperta de Trofm Brânză, Bucureşti, Editura Tineretului, 1959, 203
p; întoarcerea la literatură. Printre clasici. Studii, articole, eseuri despre Mihail Kogălniceanu,
Alecu Russo, Mihai Eminescu etc. Iaşi, Editura Junimea, 1978, 200 p; Ars longa. Probleme
fundamentale ale artei. Bucureşti, Editura Univers, 1980, 336 p; Metapoetica: Prolegomene,
Bucureşti, Editura Univers, 1983, 399 p; Izvoarele artei: Ad fontes, Bucureşti, Editura
Meridiane, 1988, 336 p; Irenikon. Versuri. Coperta de Măria Blaga. Cluj-Napoca, Editura
Dacia, 1990, 92 p; Ideea europeană sau Noi şi Europa: (istorie, cultură, civilizaţie). Iaşi,
Editura Institutului European pentru Cooperare Cultural-Ştiinţifică, Chişinău, Editura Hyperion,
1993, 392 p; Lecţiile istoriei: O, tempora, Iaşi, Editura Institutul European, 1995, 128 p; Anti-
Gog (replică la Gog de Giovanni Papini). Iaşi, Editura Agora, 1996, 315 p; Periplu prin
memorie: O temporal... laşi, Editura Institutul European, 1998, 264 p; Cetăţi de pe Nistru. (în
colaborare cu Gh. Gomţa şi S. Chicu), Chişinău, Asociaţia culturală „Grai şi suflet" - Cultura
naţională „Limba Română", 1998, 212 p; Mioriţa: (de la motiv la mit). Iaşi, Editura
Universităţii „Al I. Cuza", 1999, 252 p; întoarcerea la literatură: Aplicaţii, Iaşi. Editura Spiru
Haret, 2000, 260 p; Poeme de odinioară. Editura Augusta, 2000, 160 p; Pro Eminescu. Iaşi,
Editura Junimea, 2001, 298 p; Tradiţii naţionale: (în estetică şi filosofia artei). Iaşi, Editura
Cronica, 2001, 360 p; Printre contemporani: oameni şi cărţi. Iaşi, Editura Convorbiri literare,
2003, 210 p; întoarcere la literatură: Sugestii. Iaşi. Editura Cronica, 2004, 198 p; Avem o
misiune. Redacţia Publicaţiilor pentru străinătate. Bucureşti, 2004, 418 p; O tempora. Iaşi,
Editura Alfa, 2004, 166 p; Anti-Gog, . ediţia a 2-a, Iaşi, Editura Alfa, 2005, 250 p; Studii de
estetică istoria şi teoria arte, Princeps Edit. Iaşi, 2008, 318 p. A mai publicat 26 de studii şi
creaţii originale în volume colective, peste 500 studii, articole şi creaţii originale în diferite
periodice. în limba maghiară i-a apărut volumul Tid a romokon (Dincolo de ruine), Bucureşti,
Editura Kriterion, 1961 şi 7 studii în germană, franceză, engleză, precum şi 28 de studii în
periodice străine. A mai scris 26 prefeţe la cărţi ale diferiţilor autori români. De asemenea, a
tradus articole, studii şi poezii din diferiţi autori străini. Apoi a susţinut nenumărate conferinţe
la manifestări ştiinţifice din ţară şi străinătate şi a colaborat la principalele reviste de specialitate
din Iaşi, Analele ştiinţifice ale universităţii şi Buletinul filialei Academiei (Studii şi cercetări
ştiinţifice), şi la cele din ţară. Buletinul Societăţii de Ştiinţe Istorice şi filologice. Limbă şi
literatură, Studii şi articole de istorie. Revista de istorie şi teorie l iterară, Revista de filozofie,
cu studii de estetică şi teoria literaturii, istorie literară etc. Membru al Uniunii Scriitorilor din
România, a fost o vreme secretar al Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi, precum şi membru al
Colegiului redacţional al revistelor de cultură şi literatură apărute în decursul anilor: Simpozion
(Braşov), Viaţa (laşi). Revista F(Focşani). De asemenea, este colaborator al revistelor de profil
din Iaşi, Bucureşti, Cluj-Napoca, Năsăud, Focşani, Bacău şi din Chişinău (Republica Moldova).
Al. Husar este o prezenţă activă în viaţa literară şi culturală a ţării. Opera Domniei sale a făcut
obiectul a nu mai puţin de 11 menţionări în dicţionare şi cărţi de critică şi istorie literară, precum
2
şi patru analize în diferite manuale de literatură şi monografii. De asemenea, opera profesorului
Al. Husar a fost analizată în 12 studii de sinteză, în limba engleză. Despre opera scriitorului Al.
Husar au apărut în periodice 139 studii, eseuri şi recenzii, unele realizate de publicişti năsăudeni
şi bistriţeni (Dumitru Andraşoni, Ion Moise, Ioan Ilieşi, Ion Lăpuşneanu, Grigore Găzdac, Ioan
Mititean şi Sever Ursa).
Pentru întreaga şi excepţionala activitate desfăşurată în cadrul Universităţii „Al. I. Cuza"
din Iaşi, senatul universităţii, prin decizia din 20 mai 2000, îl declară profesor emerit. în acelaşi
an când împlinea vârsta de 80 de ani. Consiliul Local Năsăud i-a acordat titlul de Cetăţean de
Onoare al Oraşului Năsăud. Aceeaşi distincţie i-a fost acordată şi de oraşul laşi, tot în anul
2000. De altfel, prodigioasa activitate a Domniei Sale a fost răsplătită cu numeroase premii şi
diplome. Pentru volumul Metapoetica. Prolegomene din 1983, adevărată poetică a poeticii, i s -a
decernat premiul „Bogdan Petriceicu Hasdeu ", iar pentru volumul Ideea europeană sau Noi şi
Europa, Iaşi, 1994 a primit premiul „Danaster", în cadrul Salonului de carte, ediţia a Il-a, 12-
14 octombrie 1993. . Pentru excelenţa în activitatea culturală (a îndeplinit o vreme şi funcţia de
preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi de Cutură şi Artă) primarul municipiului Iaşi, Dr.
Constantin Simirad, i-a acordat la 14 octombrie 2000, „Premiul Pogor". Asociaţia Scriitorilor
din Iaşi i-a acordat premiul de excelenţă pentru activitatea culturală, la 80 de ani. Un gest
similar de preţuire şi recunoştinţă a venit şi din partea Bibliotecii Judeţene „Gheorghe Asachi"
din Iaşi, care i-a acordat o Diplomă de Excelenţă pentru prestigioasa activitate literară şi
constanta colaborare cu această instituţie. O altă diplomă i s-a acordat din partea Studioului
Teritorial de Radio Iaşi cu prilejul aniversării a 55 de ani de la înfiinţare, pentru merite
deosebite în promovarea valorilor radiofoniei româneşti. La Salonul de carte din Chişinău
(1995), i s-a decernat premiul ,,Hai să dăm mână cu mână", pentru punerea în circuitul naţional
a lucrărilor şi autorilor de pe ambele maluri ale Prutului. Un alt semn de preţuire, exprimat de
confraţii de peste Prut, la adresa omului de litere Alexandru Husar este Diploma acordată de
Revista „Limba Română" şi Casa Limbii Române (1998) pentru colaborare fructuoasă şi
contribuţie permanentă la promovarea Limbii Române.
M Distinsul profesor universitar Al. Husar a fost cooptat în
societăţi legate de promovarea în lume a valorilor româneşti. Astfel, Societatea Culturală
„Ginta latină" i-a conferit titlul de Membru de Onoare pentru contribuţia sa la promovarea
valorilor spirituale şi a demnităţii neamului românesc pe care figurează deviza sfântă „Virtus
Daco-Romana Rediviva", iar Institutul Naţional pentru Societatea şi Cultura Română i-a acordat
titlul de Membru de Onoare pentru întreaga activitate artistică, culturală şi ştiinţifică pusă în
slujba nobilelor idealuri ale propăşirii culturii şi civilizaţiei româneşti.
Un semn al recunoştinţei pentru „susţinerea culturii şi unităţii românilor", din triunghiul
Bermudelor româneşti, laşi-Cernăuţi-Chişinău este Diploma de Onoare conferită de Societatea
Culturală Plai Mioritic. Pe această diplomă este încrustată menţiunea: „Având în vedere
activitatea deosebită desfăşurată în spiritul iubirii pentru adevăr şi dreptate, pentru propăşirea
culturii române, pentru unirea gândului şi a inimii tuturor celor de acelaşi neam, se acordă, cu
prilejul împlinirii vârstei de 80 de ani D-lui Prof. Univ. Dr. Alexandru Husar, spirit de înaltă
erudiţie, susţinător al culturii şi unităţii românilor, prietenului devotat Diploma de Onoare cu
cele mai sincere mulţumiri şi felicitări din partea Societăţii noastre. Vivat ! Crescat ! Floreat !"
La 1 decembrie 2000, Preşedintele României, Emil Constantinescu, îi conferă Ordinul naţional
„Pentru Merit", în grad de ofiţer, pentru realizări artistice şi pentru promovarea culturii.
Profesorul universitar Al. Husar s-a bucurat de aprecieri elogioase şi din partea unor
instituţii şi societăţi culturale din străinătate. La 31 decembrie 1985 a fost ales membru
corespondent al Academiei Internaţionale De Hortis Et Naturalibus, din Roma. International
3
Academy of Culture and Political Science îi acordă titlul de Doctor Honoris Causa în Filozofie
şi Ştiinţe Politice (2000); Centrul Biografic Internaţional Cambridge i-a oferit, tot în anul 2000,
Premiul Secolul XX pentru realizare. La 17 august 2001, Institutul Biografic American ABl
(preşedinte J. M. Evans) comunică nominalizarea profesorului Al.Husar ca Om al anului 2001.
Acelaşi institut american (ABI) anunţă, la 9 noiembrie 2001, nominalizarea sa pentru Medalia
americană de onoare (America Medal of Honor), iar la 28 decembrie 2001 anunţă
nominalizarea sa ca Man of the Year -2001; în iulie 2002 ABl comunică nominalizarea sa
pentru prestigiosul titlu Man of the Year - 2002. In decembrie 2002, Centrul Biografic
Internaţional Cambridge îi comunică nominalizarea pentru 21-st Century Award for
Achievement.
Pentru Opera Omnia i s-a acordat premiul revistei „Ateneu", iar alte diplome i-au fost
decernate de Despărţământul Iaşi al Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi
Cultura Poporului Român (ASTRA); de către Fundaţia Prietenii Culturii Iaşi, de Liga Culturală
pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni. De asemenea. Petru Ghergheli, episcop de Iaşi i-a
acordat Medalia Jubiliară cu ocazia împlinirii a 120 de ani de la înfiinţarea Episcopiei Romano-
Catolice din Iaşi, în semn de înaltă preţuire şi recunoştinţă (Iaşi, 26 iunie 2004). Asociaţia
Română pentru Patrimoniu (preşedinte executiv Dr. Artur Silvestri) acordă, în semn de
recunoştinţă obştească şi continuă aducere aminte, domnului Alexandru Husar, pentru
ansamblul activităţii de estetician şi istoric al culturii, Premiul de Ecelenţă, (27 septembrie
2005). Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni (Preşedinte Victor Crăciun)
conferă Diploma de excelenţă prof. Al. Husar pentru „excepţionala contribuţie adusă la
propăşirea idealului de unitate a spiritualităţii românilor de pretutindeni".(2006).
Prof. Univ. Dr. Alexandru Husar a creat o operă care însumează peste 5500 de pagini tipărite
din domeniul literaturii, istoriei, filosofici, esteticii, memorialisticii, poeziei. Izvoarele operei
Domniei Sale au fost adunate ca apele unor râuri şi s-au revărsat în impresionantul fluviu al
OPEREI OMNIA în cursul deplasărilor efectuate, de-a lungul anilor, pentru stagii de
documentare şi schimburi de experienţă ori pentru comunicări şi conferinţe, la Moscova, Sankt
Petrersburg şi în alte oraşe ale Rusiei, la Roma, Veneţia, Florenţa, Neapole şi în alte localităţi
italiene; la Munchen, Heidelberg, Tubinghen, Darmstadt, Freiburg, Stutgard, Aachen, Koln şi
alte centre culturale din Germania, la Viena; la Dubrovnic, la Lublin şi Cracovia, în Polonia; în
Bulgaria, Turcia, Cehoslovacia, Peru, Ungaria, iar începând cu 1990, în Re publica Moldova. La
toate acestea se adaugă mii şi mii de ore petrecute la masa de scris, efort pentru care ar merita
înaltul titlu de Academician. în semn de înaltă preţuire şi recunoştinţă. Consiliul Local Năsăud i-
a putut acorda doar titlul de Cetăţean de Onoare al Oraşului Năsăud.