Mocanu Diana-Emanuela

An VI, Seria, C, Grupa 26

Referat Sănătate Publică și Management

Evaluarea stării de sănătate a populației din județul Iași pentru anul 2018

Scopul acestui referat este de a evalua starea de sănătate a populației din județul Iași
pentru anul 2018, pe baza unor indicatori obiectivi și prin comparație cu situația de la nivel
național din acest an.
Înainte de toate, trebuie menționat că în 2018, populația rezindentă din România, la 1 iulie
era de 19 472 072 de locuitori, iar cea după domiciliu de 22 177 605 de locuitori. În ceea ce
privește populația județului Iași, aceasta era de 944 074 locuitori. [2]
Un prim indicator folosit în aprecierea stării de sănătate a populației este natalitatea. Prin
rata de natalitate se înțelege numărul de născuți vii dintr-un an, raportat la populația de la 1 iulie
și se exprimă prin numărul de născuți vii la 1000 de locuitori. [3]
La nivel național, în 2018, numărul de născuți vii a fost de 190 170, dintre care, 104 283
au provenit din mediul urban și 85 887 din mediul rural. La nivel național, rata de natalitate a fost
de 8,6 născuți vii la 1000 de locuitori. În județul Iași, natalitatea a fost de 9,7 născuți vii la 1000
de locuitori, ceea ce arată că județul Iași s-a încadrat în categoria județelor cu o rată mare a
natalității. În ceea ce privește situația natalității pe medii de proveniență, se constată că, în județul
Iași, în mediul urban, rata de natalitate a fost de 9,6, iar în mediul rural de 9,7. Iar la nivel
național, rata de natalitate pentru mediul urban a fost de 8,3, iar pentru mediul rural, de 8,9.
Astfel, se poate observa că județul Iași respectă curba de la nivel național, cu o rată de natalitate
ușor mai crescută în mediul rural comparativ cu mediul urban. [2]
Sporul natural constiuie un alt indicator important. Acesta se obține pe baza diferenței
dintre rata de natalitate și rata de mortalitate generală într-o anumită perioadă de timp. [2] Deși la
nivel național se constată un deficit de populație de -3,3‰, în județul Iași se remarcă un deficit de
doar -0,3‰, încadrându-se în categoria județelor cu valori ușor scăzute. Totodată, dacă analizăm
situația pe medii de proveniență, în județul Iași, se înregistrează un spor natural pozitiv, pentru
mediul urban, cu o valoare de 1,5‰. Însă, pentru mediul rural, se respectă tendința de la nivel
național, existând un deficit de populație, cu o valoare de -2,1‰. [2]
Dacă se discută despre speranța de viață la naștere, atunci se observă că, la nivelul
județului Iași, aceasta a fost de 76,27 ani, fiind ușor mai crescută decât cea înregistrată la nivel
național, unde a fost de 75,88 ani. Același rezultat se obține dacă se compară speranța de viață pe
sexe și pe medii de proveniență între județul Iași și valorile obținute la nivel național. Astfel,
pentru județul Iași, speranța de viață la sexul feminin a fost de 80,07 ani, iar la sexul masculin, de
72,62 ani, în timp ce, la nivel național, la sexul feminin a fost de 79,40 ani, iar la sexul masculin
de 72,41 ani. Se observă că atât la nivel de județ, cât și la nivel național, speranța de viață este
mai crescută la sexul feminin comparativ cu sexul masculin. Analizând speranța de viață pe medii
de proveniență, se observă că, în județul Iași, pentru mediul urban, aceasta a fost de 77,94 ani, iar
pentru mediul rural, de 74,67 ani, în timp ce, la nivel național, a fost de 77,16 ani pentru mediul
urban și de 74,26 ani pentru mediul rural. Se poate constata că valorile sunt aproximativ egale și
că atât la nivel județean, cât și la nivel național, speranța de viață este ușor mai crescută în mediul
urban, comparativ cu mediul rural. [2]
Fertilitatea reprezintă numărul de născuți vii raportați la 1000 de femei de 15-49 de ani și
constituie un alt indicator de evaluare a stării de sănătate. În județul Iași, în 2018, rata generală de
fertilitate a fost de 37,9 născuți vii la 1000 de femei de 15-49 de ani, pentru mediul urban aceasta
fiind de 36,7 născuți vii la 1000 de femei de 15-49 de ani, iar pentru mediul rural, de 39,1 născuți
vii la 1000 de femei de 15-49 ani. Se poate observa că rata de fertilitate generală are o valoare
mai ridicată în mediul rural, comparativ cu mediul urban. Dacă facem o comparație cu anul 2017,
se constată o scădere a ratei generale de fertilitate, în acest an valoarea fiind de 41,8 născuți vii la
1000 de femei de 15-49 de ani. Însă, comparând cu situația de la nivel național din 2018, unde se
înregistrează o rată generală de fertilitate de 35,1 născuți vii la 1000 de femei de 15-49 de ani, se
poate concluziona că județul Iași se află în categoria județelor cu o rată crescută a fertilității. [2]
Utilă în aprecierea stării de sănătate a populației la nivelul județului Iași este și analiza
numărului de avorturi. Numărul total de avorturi la nivel național a fost de 52 322, dintre care,
1074 de avorturi au fost înregistrate la nivelul județului Iași. Raportând la situația avorturilor din
România, din 2018, se pot formula mai multe concluzii. În primul rând, în ceea ce privește
numărul de avorturi, Iași se încadrează în categoria județelor cu o rată moderată a avorturilor, la
extremități aflându-se Timiș (2173), Constanța (2076), pe de o parte și Călărași (233), Alba
(350), pe de altă parte. În al doilea rând, referitor la distribuția avorturilor pe medii, în Iași, în
mediul rural au fost citate 606 avorturi, în timp ce, în mediul urban, au fost înregistrate 468.
Acest lucru indică faptul că au fost înregistrate mai multe avorturi în mediul rural, comparativ cu
mediul urban, spre deosebire de situația națională, potrivit căreia, cele mai multe întreruperi de
sarcină au fost la femei din mediul urban, cu un procent de 52,5%. [2]
Un alt indicator cu o importanță deosebită în evaluarea stării de sănătate a unei populații
este mortalitatea care se definește prin numărul de decese dintr-un an, raportat la 1000 de
locuitori. În județul Iași, rata brută de mortalitate din anul 2018 a fost de 10‰ locuitori, în timp
ce, la nivel național, valoarea acesteia a fost de 11,9‰ locuitori. Astfel, Iași face parte din
categoria județelor cu o valoarea a ratei brute de mortalitate mai redusă decât media de la nivel
național. Analizând situația ratei de mortalitate pe sexe, se poate spune că și județul Iași se
supune tendinței naționale, înregistrându-se o supramortalitate masculină. Mai exact, rata de
mortalitate la sexul masculin a fost de 10,8‰ locuitori, în timp ce, la sexul feminin, a fost de
9,2‰ locuitori. În ceea ce privește mortalitatea specifică pe mediu de rezidență, în județul Iași, se
remarcă o supramortalitate în mediul rural (11,8‰ locuitori) comparativ cu mediul urban (8,1‰
locuitori), respectându-se astfel și trendul evidențiat la nivel național. [2]
Un rol semnificativ în ceea ce privește aprecierea stării de sănătate a unei populații este
deținut și de mortalitatea în funcție de principalele cauze de deces. La nivel național, principalele
cauze de deces au fost bolile aparatului circulator, neoplaziile, bolile aparatului digestiv, boli ale
aparatului respirator, leziuni traumatice, otrăviri, boli ale organelor genito-urinare, boli endocrine,
de nutriție și de metabolism. Astfel, în județul Iași, mortalitatea cauzată de boli ischemice a fost
în 2018 de 82,4‱ₒ locuitori, în timp ce la nivel național, a fost de 224,8‱ₒ locuitori. Trebuie
menționat faptul că județul Iași s-a numărat printre județele cu cea mai scăzută rată a mortalității
din această cauză. Mortalitatea generată de bolile cerebrovasculare a fost în Iași de 109,2‱ₒ,
iar la nivel național de 192‱ₒ. Se constată o rată crescută a mortalității cauzate de tumorile
maligne, cu o valoarea înregistrată în județul Iași de 226,7‱ₒ, iar la nivel național, de
231,5‱ₒ. În ceea ce privește patologia malignă, județul Iași se află printre județele cu cea mai
ridicată rată a mortalității. [2]
Mortalitatea infantilă reprezintă numărul deceselor copiilor sub 1 an înregistrat în
populația născuților vii dintr-o anumită regiune și pentru un interval de timp dat, cel mai frecvent
un an calendaristic. În județul Iași, mortalitatea infantilă a fost de 4,7 decedați sub 1 an la 1000
născuți vii, fiind mai scăzută decât valoarea înregistrată la nivel național (6,4 decedați sub 1 an la
1000 născuți vii). Trebuie menționat că se constată în județul Iași o valoarea mult mai crescută a
mortalității infantile în mediul rural (6,6 decedați sub 1 an la 1000 născuți vii) comparativ cu
mediul urban (2,7 decedați sub 1 an la 1000 născuți vii), acest lucru fiind în concordanță și cu
situația de la nivel național. [2]
Mortalitatea neonatală precoce reprezintă numărul de decese la copii de 0-6 zile raportat
la 1000 de născuți vii. În județul Iași, mortalitatea neonatală precoce în anul 2018 a fost de 1,1
decese la 1000 de născuți vii, această valoare fiind sub media înregistrată la nivel național și care
a fost de 2,4 decese la 1000 de născuți vii. [2]
Mortalitatea neonatală reprezintă numărul de decese la copii cu vârsta cuprinsă în
intervalul 0-27 zile și raportat la 1000 de născuți vii. Dacă la nivel național, mortalitatea
neonatală a fost de 3,7 decese la 1000 de născuți vii, în județul Iași, valoarea acesteia a fost de 1,4
decese la 1000 născuți vii. Se observă astfel că Iași face parte din categoria județelor cu o rată a
mortalității neonatale mai scăzute. [2]
Prin mortalitate postneonatală se înțelege numărul de decese la copii cu vârsta între 28 și
365 de zile raportat la 1000 de născuți vii. Dacă în județul Iași, mortalitatea postneonatală a fost
de 3,3 decese la 1000 de născuți vii, la nivel național, aceasta a fost de 2,7 decese la 1000 de
născuți vii. Prin urmare, se poate concluziona că județul Iași se încadrează în grupul județelor în
care mortalitatea postneonatală a înregistrat valori ridicate, depășind media națională. [2]
Un alt indicator utilizat în evaluarea stării de sănătate a unei populații este
mortinatalitatea. Mortinatalitatea constituie fenomenul morții fetale tardive, între vârsta
gestațională de 28 de săptămâni și data nașterii, iar indicatorul de mortinatalitate se calculează
raportând numărul de născuți morți la numărul total de născuții vii și născuți morți, acest raport
fiind înmulțit cu 1000. În județul Iași, indicatorul de mortinatalitate a fost de 0,8 născuți morți la
1000 de născuți vii+născuți morți, această valoarea fiind cu mult mai scăzută decât media de la
nivel național (3,4 născuți morți la 1000 de născuți vii+născuți morți). [2]
Mortalitatea maternă este definită prin decesul femeilor în timpul sarcinii, nașterii sau
lehuziei (42 de zile după naștere) din oricare cauză mai puțin accidentele sau traumatismele și
raportat la 1000 de născuți vii. În Iași, mortalitatea maternă raportată în 2018 a fost de 0,00
decese la 1000 născuți vii, în timp ce la nivel național a fost de 0,09 decese la 1000 născuți vii.
Analizând valoarea mortalității materne și în 2017, în județul Iași, se observă că aceasta a fost tot
de 0,00 decese la 1000 de născuți vii. Cu toate că și la nivel național mortalitatea maternă este
scăzută, se poate spune că județul Iași face parte din categoria județelor în care nu au fost
înregistrate decese prin complicații ale sarcinii, nașterii sau lehuziei. [2]
Indicele de nupțialitate reprezintă numărul de căsătorii raportat la 1000 de locuitori. În
anul 2018, la nivel național, s-au înregistrat 143 292 căsătorii, cu un indice de nupțialitate de 6,5
căsătorii la 1000 de locuitori. În funcție de mediul de rezidență, indicele de nupțialitate a fost 7,4
căsătorii la 1000 de locuitori pentru mediul urban și de 5,3 căsătorii la 1000 de locuitori pentru
mediul rural. Referitor la situația din județul Iași, se poate spune că acesta se numără printre
județele cu cea mai mare rată de nupțialitate, cu o valoare de 7 căsătorii la 1000 de locuitori. [3]
Indicele privind divorțurile este definit prin numărul de divorțuri raportate la 1000 de
locuitori. La nivel național, au fost raportate 30857 de divorțuri, cu un indice de 1,39 divorțuri la
1000 de locuitori. Din acest număr, 1293 au fost înregistrate în județul Iași, cu o rată de
divorțialitate de 1,37 divorțuri la 1000 de locuitori. Astfel, Iași se situează printre județele cu o
rată crescută de divorțialitate și respectă trendul de la nivel național cu o rată de divorțialitate mai
crescută în mediul urban, comparativ cu mediul rural. [3]
Incidența și prevalența sunt alți doi indicatori cu o importanță deosebită în ceea ce
privește evaluarea stării de sănătate a populației. Astfel, incidența bolilor ischemice ale inimii a
fost de 481,3 cazuri noi‱ₒ locuitori, iar prevalența de 3373,9 ‱ₒ locuitori, aceste valori fiind
mici raportând la situația de la nivel național, unde incidența a fost de 806,5‱ locuitori, iar
prevalența de 6102,2‱ₒ locuitori. Bolile cerebrovasculare au prezentat cele mai mari scăderi
ale prevalenței în județul Iași de la 1713,3‱ₒ, în 2017 la 1628,7‱ₒ în 2018. Valori crescute
au fost înregistrate în județul Iași în ceea ce privește patologia malignă, cu o incidență de
397,8‱ₒ locuitori în timp ce, la nivel național, incidența a fost de 317,3 ‱ₒ locuitori. [2]
Nu în ultimul rând, atunci când se discută despre starea de sănătate, trebuie aduse în prim-
plan și resursele umane și financiare alocate. Astfel, în județul Iași, au fost repartizați 48,8 medici
la fiecare 10 000 de locuitori, în timp ce, la nivel național, s-a înregistrat o valoare de 31,1 medici
la fiecare 10 000 de locuitori. Acest lucru arată că Iași se numără printre județele cu un număr
mare de medici la 10 000 de locuitori. Aceeași situație este și în cazul asistenților medicali
repartizați la 10 000 de locuitori, în Iași fiind 84,2, în timp ce, la nivel național sunt 74,9.
Referitor la numărul de paturi asigurate la 1000 de locuitori, au fost 8,5 paturi la 1000 de
locuitori, în timp ce, la nivel național, valoarea a fost de 6,4 paturi la 1000 de locuitori. Prin
urmare, județul Iași este alături de municipiul București, Cluj, Covasna, Hunedoara, Timiș printre
județele cu cel mai mare număr de paturi de spital alocate la 1000 de locuitori. În ceea ce
privește asigurarea populației cu consultații și tratamente, situația este următoarea. În județul Iași,
numărul de consultații alocate per locuitor a fost de 3,6, iar numărul de tratamente per locuitor, de
1, în timp ce, la nivel național, numărul de consultații per locuitor a fost de 3,9, iar numărul de
tratamente a fost de 0,9. Având în vedere aceste date, se poate observa că judeșul Iași se situează
printre județele cu o valoare scăzută a numărului de consultații asigurate per locuitor, iar ca
număr de tratamente se clasează peste media înregistrată la nivel național. Există o evidență și în
ceea ce privește numărul de proceduri efectuate la 100.000 de locuitori în spitalele din rețeaua
publică din România. În consecință, în Iași, în 2018, au fost realizate 2548,7 investigații CT la
100 000 de locuitori, 216,9 investigații RMN la 100 000 de locuitori și 419,7 angioplastii la 100
000 de locuitori. La nivel național, au fost efectuate 2189,5 investigații CT la 100 000 de
locuitori, 266 investigații RMN la 100 000 de locuitori și 110,5 angioplastii la 100 000 de
locuitori. Se poate observa că județul Iași se situează peste media națională ca număr de
investigații CT și de angioplastii. [2]
Toți acești indicatori exemplificați și explicați au dus la îndeplinirea scopului acestui
referat și anume, acela de a realiza o analiză comparativă a stării de sănătate a populației din
județul Iași cu cea de la nivel național, din anul 2018. O astfel de analiză este utilă în elaborarea
unor programe de sănătate care să aibă ca rezultate îmbunătățirea stării de sănătate a populației,
scăderea numărului îmbolnăvirilor și deceselor, asigurarea unor servicii medicale mai calitative,
precum si creșterea calității vieții.

Bibliografie:
1) https://cnsisp.insp.gov.ro/index.php/date-statistice-pagina-de-
descarcare/
2) https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2014/11/SSPR-2018-final-2-
1.pdf
3) https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/evenimente_demografice_in_
anul_2018.pdf