Sunteți pe pagina 1din 75

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului

Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare


Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 1

TR
-
U
SC
Termenul de lectur creativ poate p rea pleonastic, pentru c lectura este un proces

GE
care implic în cel mai înalt grad creativitatea. Totuşi, s nu uit m c , pentru o perioad

OR
n
AP
destul de lung , am înv at sau am fost înv a i s vorbim despre texte reproducând p rerile

PR
ma
exper ilor, ale criticilor şi ale istoricilor literari, c pentru unii literatura este un spa iu mai
D.
curând muzeal şi mai curând al trecutului decât al prezentului, de care trebuie s ne
L
RA

apropiem cu sfial şi cu respect, c , pe scurt, am fost obişnui i s punem o distan între noi
or
G-

şi text. Ca atare, termenul subliniaz posibilitatea de a anula aceast distan , de a ne


IC
HN

apropia prin învestire personal de texte, participând cu mintea, cu sufletul sau cu


le
TE

imagina ia, cu propriile experien e de via sau de lectur la construirea sensurilor unui text.
UL
GI

Lectur creativ înseamn s descoperim diferite perspective despre lume şi via , s ne


Te
LE

descoperim citind, s avem o rela ie intim cu textul, c ruia îi putem da, astfel, via şi
CO

sensuri noi, s aducem în lectur întreaga noastr fiin , cu experien ele, ideile, st rile şi
sentimentele pe care textul ni le provoac .

9
(Florentina Sâmih ian, Lectur şi scriere creativ )

[Citeşte cu voce tare textul.]


35
11
E
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

EL
textul dat: UR
a. Ce tip de text este ilustrat prin fragmentul citat? Justific - i r spunsul.
AG

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
.M
-

c. Consideri utile informa iile formulate în textul dat? Motiveaz - i opinia.


TR
U

2. Crezi c cititul este o pl cere? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .


SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 2

TR
-
U
SC
Studiile întreprinse asupra psihologiei cump r torului şi a efectelor pe care reclama

GE
le are asupra deciziei de a cump ra pun în eviden un comportament decizional cu totul

OR
n
AP
diferit de cel al modelului clasic al deciziei ra ionale. […]

PR
ma
Psihologia reclamei s-a izbit de la început de dou modele ale deciziei de cump rare,
D.
cu consecin e net diferite în ceea ce priveşte modalit ile de a face reclam . Unul este
L
RA
or

modelul deciziei ra ionale de tip clasic: cump r torul alege în mod ra ional, analizând şi
G-

comparând meritele diferitelor produse, luând în considerare cât mai multe argumente pro şi
IC
HN

contra. În consecin , modul de a-l convinge este de a-i oferi argumente.


le
TE

Cel de-al doilea este modelul deciziei afective, emo ionale, ira ionale - cump r torul
UL
GI

nu alege ra ional, considerând meritele diferitelor produse raportate la nevoile sale, ci se ia


Te
LE

dup înclina iile sale afective. În consecin , el trebuie convins nu cu argumente, ci cu apeluri
CO

atractive din punctul de vedere al afectivit ii sale.

9
(C t lin Zamfir, Incertitudinea: o perspectiv psihosociologic )

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
11
textul dat:

E
a. Cui s-ar putea adresa textul de mai sus? Motiveaz - i r spunsul.

EL
b. În ce tip de text po i încadra fragmentul dat (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? UR
AG
Precizeaz dou dintre caracteristicile tipului de text identificat.
.M

c. Care sunt cele dou modele ale deciziei de cump rare descrise în text?
-
TR

2. Care este p rerea ta cu privire la abunden a reclamelor din zilele noastre? Ce rol au
U
SC

acestea? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .


GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
TR
Bilet nr. 3

-
U
SC
GE
Întrebare: Sunte i probabil cel mai longeviv comentator politic dintre to i scriitorii

OR
n
AP
români. Jurnalismul pe care l-a i f cut încontinuu dup '89, şi concomitent în mai multe

PR
ma
publica ii, a ajutat prozatorului? Sau a fost doar un job?
D.
R spuns: Mai sunt câ iva, unul dintre ei e poetul Nicolae Prelipceanu şi s nu uit m
L
RA

de C.T.Popescu, care a început ca autor de S.F. [...] Ca prozator, asta m-a ajutat s -mi
or
G-

limpezesc ideile, dar în niciun caz s -mi scriu c r ile. [...]


IC
HN

Întrebare: În Medgidia sunte i un povestitor în serie, capabil s creeze zeci de


le
TE

personaje. [...] De ce şi pentru ce scrie i?


UL

R spuns: Cred c scriu din viciu. Asta înseamn şi un fel de vinovat dependen ,
GI
Te
LE

dar şi pl cerea de a face. N-am scris niciodat din „datorie” şi nici cu gândul c am „de
CO

predat” o carte. Nu mai vreau s dovedesc nimic, cum încercam la început, când m
gândeam la destinul meu de scriitor cu majuscule. Chiar dac am decis înc din adolescen

9
s devin scriitor, asta nu m-a f cut s v d în scris o îndeletnicire lucrativ . [...]

35
Nu mai scriu nici cu gândul la prieteni, deoarece mul i dintre cei cu care m întâlneam
în studen ie la cenacluri nu mai sunt. Scriu pentru cititorul din mine care nu mai aşteapt din
partea mea decât c r ile pe care i-ar pl cea s le citeasc , dar care s-a plictisit s le aştepte
cu anii, de unde şi încercarea mea de a i le oferi mai repede.
11
E
(Marius Chivu, Interviu cu Cristian Teodorescu în Dilemateca)

EL
[Citeşte cu voce tare textul.]
UR
AG
.M

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
-
TR

textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
U
SC

b. Care este ideea în jurul c reia s-a construit interviul?


GE

c. Ce elemente importante de con inut (argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
n
OR

2. Care crezi c ar trebui s fie caracteristicile unui scriitor? Sus ine, cu argumente, opinia
ma

AP

prezentat .
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 4

TR
-
U
SC
Sanda Roşescu: Ast -sear aş fi vrut s vorbim despre supersti ii. M gândeam,

GE
OR
acum câteva zile c , de fapt, ele sunt mai mult de natur şi de condi ie social . Adic un
n
AP
PR
individ sau un grup de indivizi, temându-se de anumite lucruri sau mecanisme sociale, se
ma
D.
ap r de ele printr-un comportament pe care îl cred eficient în urma exers rii lui, vreme
L

îndelungat , de c tre al ii...[…] Dar ceea ce numesc ei supersti ii, adic ceea ce ei
RA
or
G-

minimalizeaz şi resping, ine de un alt domeniu, de un domeniu de via antic , de un bagaj


IC

pre-creştin, p gân...
HN
le
TE

Gellu Naum: Fireşte, supersti ie e un cuvânt peiorativ... Dar tu nu despre asta vrei s
UL

vorbim, ci despre nişte fenomene care in de domeniul religios şi nu intr nici în mecanismul
GI

explica iilor sociale obişnuite – din care cauz sunt separate de cei care vor s le
Te
LE
CO

ponegreasc , s le alunge şi sunt calificate de ei cu termenul de supersti ie... Supersti iile


reale, cele ce intr în domeniul care am impresia c te intereseaz şi în care oamenii,

9
m rturisindu-şi sau nu, tr iesc din plin, dep şind barierele sociale... Tr ind în plin
supersti ie, oamenii abuzeaz de cuvânt şi îl folosesc împotriva unor fenomene de care ei se

35
ap r , de care conştientul se ap r , de care ei încearc s fug , s scape...

(Gellu Naum în dialog cu Sanda Roşescu, Despre interior-exterior)


11
[Citeşte cu voce tare textul.]

E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din UR
AG

textul dat:
.M

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
-
TR

b. Care sunt m rcile adres rii directe prezente în fragment?


U

c. Ce tip de text este acesta? Motiveaz - i r spunsul.


SC
GE
n

2. Care este opinia ta despre supersti ii? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 5

TR
-
U
SC
Actorii care iubesc strada, pia a, persoanele şi s lile de aşteptare, pauzele la

GE
OR
spectacole şi concerte, stadioanele, procesele, adun rile populare, localurile, în general
n
AP
PR
locurile aglomerate, vor constata c , de fapt, toat lumea se afl într-un joc continuu, impus
ma
D.
de îns şi via a cu care vine în contact şi fa de care omul, prin iner ia sim irii, a ra iunii,
L

reac ioneaz într-un fel sau altul. Mi-a fost dat s întâlnesc indivizi care, la prima vedere,
RA
or
G-

puteam crede despre ei c sunt actori veritabili, atât de bine exprimau, prin reac iile lor, acte
IC

cu care via a, surprinz tor sau nu, îi punea în contact în modul cel mai obişnuit cu putin .
HN
le

[…] Tot omul reac ioneaz , în fel şi chip, de diminea pân seara, iar reac iile lui fa de
TE
UL

ceea ce îi este dat s vin în contact nu sunt totdeauna necontrolate, nedirijate, ci şi impuse,
GI

cu bun ştiin , de consecin a pe care o preconizeaz simultan pe planul conştiin ei...


Te
LE
CO

În virtutea acestui mecanism am putea crede, fireşte, c toat lumea joac de


diminea a pân seara teatru, iar actorul intr în jocul lumii, din care face parte şi el, doar din

9
voluptate, chiar dac asist , gust , discerne şi reediteaz spectacolul acesta al vie ii,
extraordinar şi continuu.

35
(George Motoi, Lumea într-un joc continuu)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
E
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

EL
textul dat:
UR
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
AG

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
.M
-

c. Ce diferen este, în viziunea autorului, între jocul unui actor şi via a omului de pe strad ?
TR
U

2. Care este opinia ta despre ideea vie ii ca spectacol? Sus ine, cu argumente, opinia
SC
GE

prezentat .
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 6

TR
-
U
SC
Exist , desigur, mai multe Parisuri, aşa cum exist mai multe Londre sau mai multe

GE
feluri de a vedea Bucureştii: Parisul marilor şi micilor muzee, de pild , cunoscute pe dinafar

OR
n
AP
înc din vechile albume şi reproduceri dintre r zboaie, moştenite de la p rin i, ba chiar de la

PR
ma
bunici, pentru c rev d cu precizie un fel de ochelari în fa a c rora aşezai reproducerile în
D.
sepia ale unor peisaje pariziene sau capodopere din Luvru, care trebuie s dateze dinainte
L
RA
or

de primul r zboi mondial; sau cel al restaurantelor [...] sau Parisul gr dinilor, cu aleile
G-

geometrice [...] unde po i r mâne nemişcat, la soare, ceasuri întregi, privind forfota zecilor de
IC
HN

trec tori. [...]


le
TE

Parisul pe care îl prefer între toate este îns Parisul c r ilor mele, Parisul libr riilor din
UL
GI

Cartierul latin în care se pierdea cu voluptate eroina Marthei Bibescu la sfârşitul secolului
Te
LE

trecut, libr rii care nici azi nu şi-au pierdut farmecul, niciuna asem n toare cu cealalt ,
CO

niciuna pr fuit sau lipsit de vizitatori [...], unde un func ionar amabil te ia în primire înc de
la intrare, te îndrum şi te serveşte cu o competen distins , care intimideaz pe

9
provincialul din Est.

35
(Mircea Anghelescu, Paris: oameni şi locuri)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
E
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

EL
textul dat: UR
a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i
AG
.M

r spunsul.
-
TR

b. Ce reprezint oraşul Paris pentru autor? Justific - i afirma ia.


c. Care ar putea fi un posibil portret al autorului acestui fragment?
U
SC
GE
n

2. Consideri c românii se mai simt provinciali din Est în c l toriile întreprinse în str in tate?
OR

Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .


ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 7

TR
-
U
SC
Dup aproape dou decenii de la „importarea” termenului de postmodernism în

GE
cultura noastr şi dup tot atâ ia ani de dezbateri şi teoretiz ri, întrebarea privitoare la

OR
n
AP
existen a unui postmodernism românesc stârneşte pasiuni şi proteste ca şi la începutul anilor

PR
ma
'80. [...] D.
Interpretat fie ca antimodernism, ca ruptur sau ca devia ie în raport cu principiile
L
RA

fundamentale ale acestuia, fie ca una dintre „fe ele modernit ii” şi consecin a ei logic ,
or
G-

postmodernismul (sau post-modernismul) se defineşte în mod inevitabil în raport cu


IC
HN

modernismul pe care îl poart cu sine, nu doar în titulatur , ci şi în structura sa de adâncime.


le
TE

Chiar dac se situeaz adeseori polemic fa de curentul dominant al începutului de secol,


UL
GI

postmodernismul stabileşte cu acesta o rela ie extrem de sinuoas , în care atitudinea


Te
LE

predilect este una de recuperare şi resemantizare.


CO

Distinc ia dintre postmodernism şi postmodernitate este la fel de necesar ca şi


aceea dintre modernism şi modernitate, între fenomenul estetic, pe de o parte, ce are propria

9
lui evolu ie, şi ceea ce am putea numi, cu o sintagm traducând un cuvânt german, spiritul

35
epocii [...] definit în termeni filosofici, economici, sociologici şi politici.

(Carmen Muşat, Strategiile subversiunii: Descriere şi nara iune în proza


postmodern româneasc )
11
E
[Citeşte cu voce tare textul.]

EL
UR
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
AG

textul dat:
.M
-

a. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de
TR

mai sus.
U

b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
SC

c. Care este stilul func ional utilizat în text? Argumenteaz - i afirma ia.
GE
n
OR

2. De ce este considerat postmodernismul antimodernism? Sus ine, cu argumente, opinia


ma

AP

prezentat .
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 8

TR
-
U
SC
Unitate de baz şi criteriu pertinent de delimitare a poeziei de proz , versul r mâne

GE
unul dintre termenii literari cel mai greu de definit. Lucrul nu are de ce s ne mire. Experien a

OR
n
AP
multor altor domenii de cunoaştere confirm paradoxul c tocmai elucidarea no iunilor

PR
ma
primare ale unei discipline le ridic cercet torilor cele mai mari probleme. Pentru lexicolog nu
D.
exist probabil piatr de încercare mai dur decât întrebarea: „ce este cuvântul?”. De ce s
L
RA
or

ne surprind atunci c metricianul r mâne, la rândul s u, descump nit atunci când i se cere
G-

s ne spun ce este versul?


IC
HN

De fapt, vina nu e a metricianului, ci a versului însuşi. Sau, mai precis, a poe ilor al
le
TE

c ror neastâmp r a înzestrat acest concept cu toate atributele lui Proteu. Dac în urm cu
UL
GI

dou milenii orice grec sau roman instruit ne-ar fi putut oferi o defini ie acceptabil a versului,
Te
LE

ast zi pân şi cei mai erudi i teoreticieni ai literaturii ezit s se lanseze într-o atare aventur ,
CO

deoarece între timp termenul a dobândit o mie de chipuri, ajungând s însemne sau s par
c înseamn chiar şi contrariul a ceea ce se ar tase a fi la început. [...]

9
Rela ia paradoxal dintre vers şi poezie se prezint , aşadar, astfel: nu versurile fac

35
poezia, ci poezia – versurile, în sensul c numai natura recunoscut poetic a ansamblului
confer caracter de versuri unora dintre fragmentele care îl compun.

(Mihai Dinu, „E uşor a scrie versuri...”. Mic tratat de prozodie româneasc )


11
E
[Citeşte cu voce tare textul.]

EL
UR
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
AG

textul dat:
.M
-

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
TR

b. Ce tip de tip este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i


U

r spunsul.
SC

c. C rui stil func ional îi apar ine textul de mai sus? Motiveaz - i r spunsul.
GE
n
OR

2. Care este opinia ta despre afirma ia: „nu versurile fac poezia, ci poezia – versurile”?
ma

AP

Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .


PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 9

TR
-
U
SC
Pentru mul i români, s rb torile s-au transformat treptat, dup anii '90, într-o distrac ie

GE
lipsit de orice substan religioas . Mai ales Cr ciunul şi Paştele au devenit simple pretexte

OR
n
AP
de a- i lua liber, de a pleca în vacan , de a te „sim i bine” [...] Printre reclamele seduc toare

PR
ma
şi anun urile cu reduceri substan iale, care la fa a locului se dovedesc a fi de fapt
D.
insignifiante, din când în când, reclame la pastile împotriva indigestiei, medici care apar pe
L
RA

posturile de televiziune şi îndeamn la cump tare. [...]


or
G-

E poate şi un efect al lipsurilor din anii comunismului, dar şi o confuzie a valorilor. A


IC
HN

avea, nu de toate, ci cât mai multe, a devenit preocuparea major a celor mai mul i români în
le
TE

aceste zile, dac nu un el. Chiar şi copiii sunt atinşi de aceast goan dup cadouri, de
UL
GI

viciul societ ii consumiste. Gestul de a lua de pe raft cât mai multe produse şi de a umple
Te
LE

coşul la Carrefour le-a devenit atât de familiar, încât replicile de genul: „Dar numai atât
CO

lu m?” sau „Dar nu-mi mai iei şi..?” par s vin de la sine. Iepuraşul de Paşte trebuie s fie
musai bogat şi ghiftuit.

9
La biseric şi mân stiri se merge dintr-un soi de iner ie. [...]

35
Şi atunci nu pot s nu m întreb: unde ne sunt s rb torile? Ce s-a ales de acea
primenire şi în l are de care îmi vorbeau bunicii mei?

(Doina Ioanid, Credin , iner ie, mondenitate şi un iepuraş ghiftuit


11
în Observator cultural)

E
EL
[Citeşte cu voce tare textul.]
UR
AG
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
.M

textul dat:
-
TR

a. Ce tip de tip este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i


r spunsul.
U
SC

b. Cine poate fi receptorul unui asemenea text? Motiveaz - i opinia.


c. Care este stilul func ional utilizat în text? Argumenteaz - i afirma ia.
GE
n
OR

2. Care este opinia ta despre excesul de cump r turi din perioada s rb torilor? Sus ine, cu
ma

AP

argumente, opinia prezentat .


PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 10

TR
-
U
SC
Nu exist un punct de vedere comun asupra num rului statelor şi popula iilor care

GE
OR
intr în regiunea Balcanilor, întrucât criteriile de determinare sunt variabile. Evident, s-a
n
AP
PR
încercat adecvarea geografic , incluzând aici doar acele state ce fac parte efectiv din
ma
D.
Peninsula Balcanic , dar întrucât în generaliz rile lor occidentalii au avut nevoie şi de
L

„balcanismul” unor popula ii vecine, acestea au fost incluse şi ele, fie pe motive religioase, fie
RA
or
G-

al st rii de înapoiere, fie politice (statele fostului bloc comunist) ş.a.m.d., observându-se
IC

frecvent o confuzie a termenilor de Balcani, Europa de Est, Europa de Sud-Est. Un lucru


HN
le
TE

este cert: în toate cazurile vorbim de o anumit not peiorativ , drept pentru care fiecare
UL

vrea s ias din aceast circumscriere, în pofida unor elemente de mentalitate comune. [...]
GI

În Encyclopaedia Britannnica (1998), din Balcani fac parte Albania, Bosnia şi


Te
LE
CO

Her egovina, Bulgaria, Croa ia, Grecia, Macedonia, Moldova, România, Slovenia şi
Iugoslavia (Muntenegru şi Serbia).

9
În enciclopedia american Compton's Interactive Encyclopedia (1998), din Balcani
fac parte Albania, Bulgaria, Grecia, Turcia european , Slovenia, Croa ia, Bosnia şi

35
Her egovina, Iugoslavia, Macedonia şi România.

(Antoaneta Olteanu, Homo balcanicus: tr s turi ale mentalit ii balcanice)


11
[Citeşte cu voce tare textul.]

E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din UR
AG

textul dat:
.M

a. C rui stil func ional îi apar ine textul de mai sus. Motiveaz - i r spunsul.
-
TR

b. În ce tip de text po i încadra fragmentul dat (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)?


Precizeaz dou dintre caracteristicile tipului de text identificat.
U
SC

c. Care este deosebirea între punctele de vedere ale celor dou enciclopedii cu privire la
GE
n

statele din regiunea balcanic ?


OR
ma

AP

2. Care este opinia ta cu privire la aceast împ r ire geografic ? Sus ine, cu argumente,
PR

opinia prezentat .
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 11

TR
-
U
SC
La examen, Al. Rosetti p rea detaşat şi, sub influen a asistentului s u, Grigore

GE
OR
Brâncuş, d dea note mari. Nu ne era, oricum, fric de el, mergeam f r complexe spre
n
AP
confruntarea cu acest personaj mitic. Fa a lui mare şi privirea vesel şi absent în acelaşi

PR
ma
D.
timp ne d deau curaj. „Marele grec” era un om corpolent, f r s fie un om gras cu p r i
L

vizibil şi dizgra ios inestetice. Nu prea înalt, construit armonios, întreaga lui înf işare sugera
RA
or
G-

bun stare şi mul umire de sine. C lca încet şi sigur, capul îi atârna pu in într-o parte, iar
IC

privirea îi c dea lateral spre un obiect nedeterminat. P rea, de aceea, cum am spus, mereu
HN
le
TE

detaşat de circumstan e. Apari ia lui într-un cerc era îns numaidecât remarcat . La primul
UL

contact, omul ce p rea taciturn şi absent scotea sunete înalte de veselie (o veselie f r
GI

bucurie, cum i-am zis odat ) un ha-ha lung şi repetat, neangajant. Era foarte sociabil,
Te
LE
CO

cunoştea pe toat lumea şi era realmente cunoscut de to i cei din mediul academic şi
scriitoricesc [...]

9
„Marele grec” îşi pierduse puterea social în epoca studiilor mele, r m sese doar
legenda lui. Continua s fie foarte sensibil fa de studen ii care d deau semne c ar avea

35
talent literar.

(Eugen Simion, Al. Rosetti şi Iorgu Iordan: marele grec şi incoruptibilul stare )
11
[Citeşte cu voce tare textul.]

E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din UR
AG

textul dat:
.M

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
-
TR

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
U

c. Care sunt particularit ile registrului stilistic din textul citat?


SC
GE
n

2. Care este opinia ta despre rolul profesorului în formarea unui tân r? Sus ine, cu
OR

argumente, opinia prezentat .


ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 12

TR
-
U
SC
În 1989 vedeau lumina zilei. În 1990 înv au s mearg . Acum au prilejul s -şi

GE
OR
exprime şi s -şi împ rt şeasc ideile despre viitorul lor în calitate de cet eni europeni. Între
n
AP
16 noiembrie 2009 şi 31 ianuarie 2010, tinerii n scu i în 1989, cet eni a nou state

PR
ma
D.
europene - Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Marea Britanie, Polonia, România,
L

Ungaria - sunt invita i s candideze pentru proiectul paneuropean „Genera ia '89”.


RA
or
G-

Proiectul „Genera ia '89”, desf şurat sub patronajul domnului Vaclav Havel, renumit
IC

scriitor şi om politic ceh, îşi propune s aniverseze c derea sistemelor totalitare din Europa
HN
le
TE

oferindu-le celor n scu i în anul 1989 o platform de comunicare. Tinerii vor avea ocazia s
UL

vorbeasc atât despre experien ele trecute, cât şi despre aştept rile pe care le au ca actuali
GI

cet eni ai Uniunii Europene.


Te
LE
CO

Cei selecta i de juriile na ionale vor participa între 25 şi 28 aprilie 2010 la întâlnirile
simultane din Bucureşti, Bruxelles, Praga şi Varşovia. Cu un trecut na ional diferit în leg tur

9
cu anul naşterii lor, 1989, şi având experien e şi evolu ii distincte din perspectiva cet eniei
europene, tinerii implica i în proiect îşi vor imagina viitorul lor şi viitorul Uniunii Europene într-o

35
declara ie comun pe care o vor redacta în timpul întâlnirilor interna ionale. O delega ie a lor va
prezenta Declara ia Genera ia '89 reprezentan ilor Uniunii Europene la Bruxelles, pe 7 iunie
2010.
11
(GENERAXIA '89. Cum se vede Europa la 20 de ani)

E
EL
[Citeşte cu voce tare textul.] UR
AG
.M

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
-
TR

textul dat:
U

a. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
SC

b. Care este scopul mesajului din acest text? Justific - i r spunsul.


GE
n

c. Ce îşi propune proiectul Genera ia '89?


OR
ma

AP

2. Care este opinia ta despre importan a unor asemenea proiecte în zilele noastre? Sus ine,
PR

cu argumente, opinia prezentat .


D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 13

TR
-
U
SC
În jurul meu se întâmpl tot mai multe lucruri pe care nu le în eleg. Ca şi cum aş tr i

GE
OR
într-o lume şi într-o ar str ine. Sau într-un timp din alt ciclu cosmic. Ar putea fi unul dintre
n
AP
simptomele – clasice – ale îmb trânirii. Dar ar putea fi şi semnul unei muta ii radicale în felul

PR
ma
D.
de a fi al oamenilor, un cârcel istoric, o sincop neprev zut în evolu ia mentalit ilor. Când
L

spun „nu în eleg“ nu am în vedere perplexitatea pe care orice ins normal o resimte, uneori,
RA
or
G-

dinaintea unei enigme, a unei pagini sibilinice* de filozofie, a unei ecua ii dificile. E vorba de
IC

cu totul altceva: nu de lucruri „greu de în eles“, ci de fapte simple, evidente, pe care îns nu
HN
le

le po i justifica ra ional. E vorba de chestii şui, pe dos, în r sp r, în deriv . E vorba de


TE
UL

bazaconii, n zbâtii, dr covenii, sminteli, tr zn i, suceli, comédii, minun ii, ciud enii şi
GI

spaime. Te sim i paraşutat într-o menajerie de corcituri, într-o zoologie hibrid , cu care nu
Te
LE
CO

po i comunica, oricât bun voin ai pune la b taie.

9
*sibilinic (adj.) = enigmatic, neclar, vag, ascuns.
(Andrei Pleşu, Nu înYeleg)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]
11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

E
textul dat:

EL
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
UR
b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i
AG

r spunsul?
.M
-

c. Despre ce fel de lume crezi c vorbeşte autorul?


TR
U

2. Care este opinia ta despre normalitate/ anormalitate? Cum î i imaginezi o lume normal /
SC

anormal ? Sus ine cu argumente opinia formulat .


GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 14

TR
-
U
SC
Un tip eminamente simpatic este amicul meu X…foarte bine cunoscut de noi to i

GE
OR
bucureştenii. Cum s nu-l cunoaştem? Îl întâlnim aşa de adesea, pretutindeni: în
n
AP
PR
somptuoasele saloane de elit , în sindrofiile modeste de mahala, la Capşa, la Gambrinus, la
ma
D.
Zdrafcu, la Jockey şi la cafeneaua Schreiber din Lipscani, în Orient-Expres, în tramcar, în
L

cupeu cu roate de cauciuc, pe jos în galoşi – pretutindeni gata a te saluta cu toat


RA
or
G-

afabilitatea şi a- i întinde cordial mâna lui, s fii mitropolit sau paracliser, general ori c prar,
IC

ministru ori comisionar de strad , nobil, mojic […].


HN
le

El ştie cât admira ie-mi inspir , cât ascendent moral şi intelectual exercit asupr -
TE
UL

mi; de câte ori îns ne întâlnim amândoi, nu-mi arat niciun fel de mândrie care m-ar atinge;
GI

totdeauna modest, simplu şi f r nicio preten ie, m pune la curent cu tot ce se petrece în
Te
LE
CO

sferele înalte. Omul acesta pare c nu ştie cât pre uieşte pentru mine amici ia lui; nu-şi face
idee, desigur, ce fericit sunt eu când aflu de la dânsul importantele secrete ale zeilor.

9
(text adaptat dup I.L. Caragiale, Amicul X…)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
11
textul dat:

E
EL
a. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile acestuia în textul dat.
b. Ce tip de text este acesta? Motiveaz - i r spunsul. UR
AG

c. Cum explici prezen a, în primul paragraf, a enumera iilor?


.M
-
TR

2. Care este opinia ta despre rela ia dintre aparen şi esen în definirea personalit ii unui
U

individ? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .


SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 15

TR
-
U
SC
Tân ra împ r teas întinse dreapta. Cutremurându-se deodat ca de o spaim , îşi

GE
OR
plec obrazul s rutând degetele care i-o cuprindeau. Str inul o domoli, ap sându-şi palma
n
AP
PR
stâng pe fruntea ei. […]
ma
Ea îl cuprinse strâns, plângând. D.
L

— E adev rat, îi zise el iar, cu blânde . Îns drumurile noastre în aceast lume
RA
or
G-

trebuie s se desfac aici. O împ r teas , când îşi pierde so ul aşa cum s-a întâmplat cu
IC

m ria ta, pune v l negru şi se duce la insula Principiilor. Via a m riei tale nu poate avea
HN
le
TE

rânduiala obişnuit a oamenilor celorlal i. Asemeni asupra mea st o putere care nu-mi
UL

îng duie s rup leg mintele ce-am f cut.


GI

Împ r ti a se retrase, ridicându-şi bra ele la frunte.


Te
LE
CO

— Vai mie, suspin ea. E adev rat deci c ai stat în templele egiptenilor?
— Într-adev r, acolo am cunoscut lumina. Aflarea acestui lucru, m rit Doamn , nu

9
trebuie s - i aduc mâhnire. Iat , ne vom desp r i. Se va desface şi am girea care se
numeşte trup. Dar ceea ce e între noi acum, l murit în foc, e o creang de aur care va luci în

35
sine, în afar de timp.
Împ r ti a veni şi-şi plec fruntea pe um rul egipteanului.

(Mihail Sadoveanu, Creanga de aur)


11
E
EL
[Citeşte cu voce tare textul.]
UR
AG

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
.M

textul dat:
-
TR

a. Ce tip de text este acesta? Motiveaz - i r spunsul.


U

b. Cine sunt personajele care dialogheaz în fragmentul de text citat?


SC

c. Ce rela ie pare s existe între aceste dou personaje? Motiveaz - i r spunsul.


GE
n
OR

2. Care este opinia ta despre rela ia dintre datorie şi iubire în definirea destinului unui
ma

AP

individ? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat


PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 16

TR
-
U
SC
Deosebit de important este atitudinea profesorului, rela ia sa cu elevii. Nu este deloc

GE
OR
indicat pozi ia sa autoritar , oarecum despotic . Ea creeaz blocaje afective. Copiii nu
n
AP
îndr znesc s pun întreb ri, se tem de eşec, de ironii. E nevoie de un climat democratic,

PR
ma
destins, prietenos. Autoritatea unui profesor nu se bazeaz pe constrângere, pe fric , ci pe
D.
competen a sa profesional , pe obiectivitatea şi inuta sa ireproşabil . El trebuie s fie
L
RA
or
G-

apropiat de elevi, îng duitor (în anume limite fireşti) şi s încurajeze imagina ia, sugestiile
IC

mai deosebite. Şcolarii s -şi poat manifesta în voie curiozitatea, spontaneitatea. S fie ceva
HN
le

firesc ca o idee original , mai aparte, s atrag un punct în plus la notare, chiar dac prin ea
TE

nu s-a putut solu iona chestiunea în discu ie.


UL
GI

Desigur, profesorul trebuie s depisteze şcolarii cu poten ialit i creative superioare,


Te
LE
CO

c rora e firesc s li se asigure posibilit i speciale de dezvoltare a capacit ilor lor. Exist şi
teste speciale în vederea diagnosticului creativit ii, dar cei deosebi i oricum pot fi observa i

9
prin felul de a rezolva probleme neobişnuite sau prin întreb rile neaşteptate pe care le pun.
Îns profesorul are îndatorirea de a cultiva disponibilit ile imaginative ale întregii clase,

35
folosind metode adecvate acestui obiectiv didactic major.

(Andrei Cosmovici, Lumini a Iacob, coordonatori, Cultivarea creativit ii în


înv mânt)
11
E
EL
[Citeşte cu voce tare textul.]
UR
AG
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
.M

textul dat:
-
TR

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
b. Ce tip text este acesta (de exemplu: narativ, descriptiv, argumentativ, informativ)?
U
SC

Justific - i op iunea.
GE
n

c. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
OR
ma

AP

2. Care este opinia ta despre rolul profesorului în stimularea poten ialului creativ al elevului?
PR

Cum vezi rela ia profesor – elev în sistemul de înv mânt actual? Sus ine cu argumente
D.

opinia formulat .
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 17

TR
-
U
SC
Dac prima versiune a Istoriei literaturii române contemporane are dezavantajul

GE
OR
unei prea mari apropieri de epoca la care se refer (aceea de dup 1900), versiunea din
n
AP
PR
1937 este, cum spuneam, cea dintâi care stabileşte canonul literar modern. Lovinescu n-are
ma
D.
geniul expresiei lui C linescu, Istoria lui fiind mult mai s rac sub raport artistic, şi, pe urm ,
L

este şi prea concis . Autorul însuşi o concepe ca pe un îndreptar adresat tinerilor. Şi, poate,
RA
or
G-

nu doar lor, de vreme ce constat c gustul publicului în general a r mas în urma literaturii.
IC

Pe cât de sigure sunt judec ile [...], pe atât de labile sunt criteriile, ca şi la C linescu, de
HN
le
TE

altfel, de aşezare în pagin a literaturii, când istorice, când tipologice, când stilistice. Poezia
UL

„simbolist ” (Lovinescu spune simbolistic ) st lâng aceea de „concep ie” filozofic şi


GI

religioas , epica „rural ” lâng aceea „fantezist ”. [...] Lovinescu a crezut de cuviin s -şi
Te
LE
CO

scrie Istoria „cu judec i precise şi f r controverse”, ca pe un manual, cel mai modern şi
mai valabil critic din câte avem pân la el.

9
(Nicolae Manolescu, Istoria critic a literaturii române)

35
[Citeşte cu voce tare textul]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
11
textul dat:

E
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?

EL
b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i UR
AG
r spunsul.
.M

c. Crezi c opinia autorului despre Istoria lui E. Lovinescu este pozitiv sau negativ ?
-
TR

Argumenteaz - i r spunsul.
U
SC

2. Care este, în opinia ta, rostul criticii literare şi/sau al criticului literar? Sus ine cu argumente
GE
n

opinia prezentat .
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 18

TR
-
U
SC
Dintre sute de clişee. Aşchii dintr-o limb tare, volum publicat de Editura

GE
OR
Humanitas, face o ironic trecere în revist a limbajului degradat folosit de mass-media.
n
AP
PR
Apele dezl n uite le-au r pit oamenilor agoniseala de o via , Primii care s-au bucurat
ma
D.
de z pad au fost, bineîn eles, copiii sau Fotbalul se joac cu goluri sunt fraze-tip pe care le
L

auzim neîncetat la televizor şi la radio sau le citim, de multe ori, în ziare. […] Automatismele
RA
or
G-

verbale cu care suntem bombarda i zi de zi reprezint , potrivit autorului [Radu


IC

Paraschivescu], efectul iner iei şi al dezinteresului pentru nuan , constituind materia prim
HN
le
TE

cu care lucreaz Radu Paraschivescu pentru a alc tui un minidic ionar al clişeelor abuzate
UL

de crainicii TV, de comentatorii de meciuri de fotbal şi de reporteri în general. [...]


GI

Ca atare, odat cu „vorbirea de-a gata”, câştig , de fapt, „gândirea de-a gata”, solul
Te
LE
CO

fertil pe care creşte vorba inept şi inexpresiv .


Nu doar capacitatea de expresie ni s-a clişeizat, constat autorul, ci şi gândirea. Dac

9
nu cumva întreaga via . Al turi de telecomand , calculatorul de buzunar şi GPS,
stereotipiile mentale sunt una dintre dovezile cele mai rezistente ale comodit ii. Prefer m

35
traseele cunoscute, scenariile facile, drumurile drepte, luminate puternic.

(Dana G. Ionescu, Clişeele noastre de toate zilele)


11
[Citeşte cu voce tare textul.]

E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din UR
AG

textul dat:
.M

a. Ce tip de text este cel citat (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Precizeaz dou
-
TR

caracteristici ale tipului de text identificat.


U

b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
SC

c. Care este opinia lui Radu Paraschivescu despre degradarea limbajului?


GE
n
OR

2. Care este opinia ta despre impactul limbajului clişeizat, folosit de mass-media, asupra
ma

AP

limbajului şi a gândirii tale? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .


PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 19

TR
-
U
SC
Componenta de baz a celor mai multe emisiuni care se pot vedea la posturile noastre

GE
OR
de televiziune este vacarmul. Un vacarm golit de sens, care produce baloane de s pun. S-ar
n
AP
PR
p rea c tr im într-o lume total isteric , iar posturile TV îşi fac „datoria” s reflecte aceast
ma
D.
realitate. Emisiunile de divertisment sunt g l gioase şi agresive, la talk-show-uri oamenii se
L

sfor eaz s vorbeasc tot mai tare, s -şi acopere interlocutorii, emisiunile de ştiri ne fac un
RA
or
G-

rezumat al tuturor violen elor posibile. Totul este strident şi totodat fals, ca o goarn spart .
IC

[...] Într-o lume care-şi exhib anormalitatea, abera ia, „senza ionalul”, zonele în care
HN
le

întâlneşti atitudini şi discursuri normale nu pot fi decât adev rate oaze. Oaze care s te ajute
TE
UL

s rezişti în toat nebunia.


GI

Una dintre acestea este emisiune Garantat 100% realizat de C t lin Ştef nescu, la
Te
LE
CO

TVR1. Marele merit al acestei emisiuni e c a g sit o formul în care s se vorbeasc despre
cultur în mod absolut firesc.

9
(Cezar Paul-B descu, O oaz de normalitate)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
11
textul dat:

E
EL
a. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
b. Ce tip de text este acesta? Motiveaz - i r spunsul. UR
AG

c. Care este atitudinea autorului fa de „vacarmul” din emisiunile de televiziune?


.M
-
TR

2. Care este opinia ta despre „cultura” promovat de emisiunile de televiziune? Sus ine, cu
argumente, opinia prezentat .
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 20

TR
-
U
SC
Românii aleg varianta unui spectacol cultural în detrimentul vacan elor sau emisiunilor

GE
OR
TV, tot mai slabe calitativ. Chiar dac pre ul biletelor la teatru, oper , operet sau concerte,
n
AP
PR
variaz de la 12 la 55 de lei, ajungând, uneori, chiar la 550 lei, cum s-a întâmplat în cazul
ma
D.
recentului concert de la Sala Palatului, Masters of Jazz, consumatorii de spectacole nu se
L

uit la bani când vine vorba de calitate. [...]


RA
or
G-

„Mare parte din mass-media îşi continu , din p cate, procesul de manelizare
IC

galopant ” - este de p rere Eugenia Minescu, secretar artistic al Teatrului Na ional de


HN
le
TE

Operet „Ion Dacian”.


UL

O p rere similar are şi Mirela N st sache, secretar literar la Teatrul Mic, care,
GI

încercând s r spund unei întreb ri generice, şi anume: „De ce anume vin oamenii la
Te
LE
CO

teatru?”, ne-a declarat c „interesul spectatorilor pentru actul artistic, în plin criz , este
înt rit, pe de o parte, de nevoia unui contact real, de iluzia unei poveşti frumoase care s -i

9
îndemne la reflec ie şi emo ie, şi nu în ultimul rând, de sentimentul aproape reflex de a fugi,
fie şi pentru câteva ore, din fa a unei realit i cotidiene, sociale, politice, din ce în ce mai

35
urâte”.

(Sabin D ni , Olivia Tulbure, Cosmin Turcu, Spectatorii români stau la coad la


cultur )
11
E
EL
[Citeşte cu voce tare textul.]
UR
AG

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
.M

textul dat:
-
TR

a. Cui i s-ar putea adresa textul dat?


U

b. C rui stil func ional îi apar ine textul? Sus ine argumentat r spunsul.
SC

c. Care este opinia autorilor despre preferin a românilor pentru spectacolele culturale?
GE
n
OR

2. Care este opinia ta despre importan a artei în via a omului? Sus ine, cu argumente, opinia
ma

AP

prezentat .
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

15-17 februarie 2010

E
11
EL
UR
AG
Bilet nr. 21

.M
TR
-
– A i descris adineaori o situa ie de mediocritate, în care privitorul trebuie s

U
SC
GE
ajung safe dincolo, f r s -i creezi nicio problem .

OR
– Asta e adev rat. Cam asta se întâmpl în teatrul american. Dar nu numai în teatrul
n
AP
PR
american. Am impresia c peste tot în lume nu se întâmpl mai nimic în teatru. Dac privim
ma
D.
ce se întâmpl în lumea filmului, şi s lu m exemplul renaşterii filmului românesc, al
L

genera iei tinere, care spune nişte lucruri destul de puternice, care nu sunt neap rat
RA
or
G-

confortabile, nu sunt neap rat safe, vedem prin compara ie c în teatru e o stagnare. […]
IC

Printre noi, „meseriaşii”, se simte o stare de angoas , de semidisperare, v zând c filmul a


HN
le
TE

luat-o înainte. Încerc m s copiem, s aducem mijloacele filmului în teatru. Dar teatrul este o
UL

art foarte fragil , care de mii de ani nu a imitat nimic altceva decât esen a vie ii. Prin
GI

tentative de a moderniza cu elemente noi, tehnici multimedia, arta teatrului sl beşte şi mai
Te
LE
CO

mult. Acest mix populist de toate pentru to i tulbur acel dialog unic, intim, direct, de la om la
om. Este o criz a teatrului în general şi un fel de încercare de a imita ceea ce fac al ii în alte

9
medii, care îns nu va duce nic ieri.

35
(Criza teatrului, dialog între regizorul Andrei Şerban şi Rodica Palade)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

E
EL
textul dat:
a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i UR
AG
r spunsul.
.M

b. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de
-
TR

mai sus.
c. În ce anume const criza teatrului, în viziunea celui intervievat?
U
SC
GE
n

2. Expune- i opinia cu privire la diferen a dintre film şi teatru şi argumenteaz preferin a


OR

personal pentru una dintre cele dou forme de spectacol.


ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 22

TR
-
U
SC
Medicii nutri ionişti spun c nucile reprezint un aliment bogat în proteine şi vitamine

GE
OR
esen iale organismului. Vitamina A şi vitamina E se g sesc din belşug în acest fruct. În plus,
n
AP
potrivit specialiştilor, nucile au un con inut ridicat de minerale, precum fosfor şi potasiu, fibre,

PR
ma
D.
dar mai ales acizi graşi omega 3, necesari pentru buna func ionare a creierului [...].
L

Nutri ioniştii spun c o linguri de nuci pisate pe zi, mâncate, de preferat, de diminea ,
RA
or
G-

asigur necesarul de energie şi vitamine, iar în plus aceast por ie este suficient ca aport
IC

caloric. Aten ie îns , nucile au un con inut caloric destul de ridicat, astfel c specialiştii
HN
le
TE

recomand s nu facem abuz, mai ales când suntem la diet .


UL

Acest fruct reprezint o excelent surs de acizi graşi esen iali, pe care, altfel, corpul
GI

nu îi poate produce în mod natural şi de care are nevoie. Medicii le recomand persoanelor
Te
LE
CO

care sufer de afec iuni cardiovasculare, astm şi artrit . De asemenea, datorit con inutului
de acizi monosatura i, care au efecte favorabile asupra nivelului de colesterol din sânge,

9
nucile sunt indicate în cazul dietei persoanelor care sufer de diabet.

35
(www.gandul.info/s n tate-food-drink)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

E
EL
textul dat.
a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i UR
AG

r spunsul.
.M

b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
-
TR

c. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
U
SC

2. Care este opinia ta despre necesitatea unei alimenta ii s n toase? Sus ine, cu argumente
GE
n

din text sau din experien a personal , opinia exprimat .


OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 23

TR
-
U
SC
Întrebare: Cum a fost perioada în care a i citit la Cenaclul de Luni şi la Cenaclul Universitas?

GE
OR
Au existat momente în care critica a fost dur , în care v-a i pierdut încrederea în
n
AP
PR
dumneavoastr ?
ma
D.
R spuns: La Cenaclul de Luni am citit o singur dat . Eram elev la Braşov. [...] M-au l udat
L

foarte tare cei de la cenaclu, deşi nu cred c meritam. [...] La Universitas am avut parte de
RA
or
G-

primiri bune. O singur dat , când am citit o poezie, Plicty, care con inea şi un fel de
IC

„anchet ” despre plictiseal , au strâmbat din nas c stric poezia, c asta nu mai e poezie.
HN
le
TE

[...] Pentru mine, poezia însemna mesaj emo ionant. Direct, simplu, f r „figuri de stil”. [...]
UL

Cel mai mult m-am bucurat de aprecierile celor care se adunau la Junimea, cenaclul de
GI

proz condus de Ov. S. Crohm lniceanu. [...] I-am fost recunosc toare când m-a sus inut
Te
LE
CO

pentru un premiu de debut la Uniune, imediat dup 1990. [...]


Dar, revenind la întrebare: singura persoan care m-ar putea face – şi m face – s -mi

9
pierd încrederea în mine sunt chiar eu. Nu mi-e deloc uşor. De aceea am nevoie şi acum
(poate mai mult ca oricând) de încuraj rile altora, pentru c port cu mine descurajatorul de

35
serviciu (care, între timp, s-a profesionalizat, are o teribil eficien !).

(Interviu cu Simona Popescu, realizat de Andra Rotaru, Spontaneitate şi rigoare)


11
[Citeşte cu voce tare textul.]

E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din UR
AG

textul dat:
.M

a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i


-
TR

r spunsul.
U

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
SC

c. Care este opinia Simonei Popescu despre încrederea în sine?


GE
n
OR

2. Care este opinia ta despre importan a încuraj rilor primite de la ceilal i? Sus ine, cu
ma

AP

argumente, opinia prezentat .


PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 24

TR
-
U
SC
Înv a ii, care scriu istoria popoarelor, sunt de dou feluri: unii, care din copil rie şi

GE
OR
pân la b trâne e au tr it tot între c r i, iar al ii, care au tr it şi via a cea de toate zilele, cu
n
AP
luptele, necazurile, urâ eniile şi frumuse ile ei, cunoscând în carne şi oase oameni vii de

PR
ma
D.
toate felurile. Istoria scris de înv a ii c r ilor e foarte bogat şi meşteşugit în înşirarea
L

faptelor omeneşti şi mai întotdeauna crede c poate da, f r fric şi f r îndoire de sine,
RA
or
G-

pricinile şi urm rile acelor fapte, aşa c avem r spunsuri limpezi la toate întreb rile ce
IC

trebuie s le punem atunci când privim tainica între esere a patimilor şi gândurilor omeneşti,
HN
le

singuratice ori de-ale mul imilor, alc tuind v lm şugul istoriei popoarelor.
TE
UL

Dimpotriv , înv a ii care, al turea de c r i, cunosc şi via a cea de toate zilele, se tem
GI

s dea prea repede r spunsuri asupra leg turii şi pricinilor faptelor omeneşti; de multe ori ei
Te
LE
CO

m rturisesc neputin a lor de a l muri de ce s-a întâmplat cutare r zboi, ori s-a ivit cutare
mare meşter de icoane frumoase şi de case m re e, ori de biserici cu totul noi fa de cele

9
de dinainte, şi se mul umesc numai s spun cum a fost, şi nu şi de ce a fost aşa şi nu altfel.

35
(Vasile Pârvan, Începuturile vie ii romane la gurile Dun rii)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de

E
EL
comunicare din textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? UR
AG

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în


.M

textul dat?
-
TR

c. Care sunt, în viziunea lui Vasile Pârvan, cele dou categorii de istorici şi care
U

sunt diferen ele dintre aceştia?


SC
GE
n

2. Care este opinia ta despre oamenii pasiona i de istorie? Sus ine, cu argumente,
OR

opinia prezentat .
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 25

TR
-
U
SC
Art. 1 În rela iile sale cu restul comunit ii interna ionale, Uniunea îşi afirm şi

GE
OR
promoveaz valorile şi interesele şi contribuie la protec ia cet enilor s i. Aceasta contribuie
n
AP
la pacea, securitatea, dezvoltarea durabil a planetei, solidaritatea şi respectul reciproc între

PR
ma
D.
popoare, comer ul liber şi echitabil, eliminarea s r ciei şi protec ia drepturilor omului şi, în
L

special, a drepturilor copilului, precum şi la respectarea strict şi dezvoltarea dreptului


RA
or
G-

interna ional, inclusiv respectarea principiilor Cartei Organiza iei Na iunilor Unite […].
IC

Art. 2 – (1) Uniunea ofer cet enilor s i un spa iu de libertate, securitate şi justi ie,
HN
le
TE

f r frontiere interne, în interiorul c ruia este asigurat libera circula ie a persoanelor […].
UL

(5) Uniunea se întemeiaz pe valorile respect rii demnit ii umane, libert ii, democra iei,
GI

egalit ii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor
Te
LE
CO

persoanelor care apar in minorit ilor. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o
societate caracterizat prin pluralism, nediscriminare, toleran , justi ie, solidaritate şi

9
egalitate între femei şi b rba i […].

35
(Tratatul de la Lisabona)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

E
EL
textul dat:
a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz - i UR
AG

r spunsul.
.M

b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
-
TR

c. Care sunt valorile fundamentale pe care le promoveaz Uniunea European ?


U
SC

2. Care dintre prevederile Tratatului de la Lisabona consideri c te afecteaz în mod


GE
n

direct? Sus ine, cu argumente din text sau din cultura ta general , juste ea acestei prevederi.
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 26

TR
-
U
SC
Fenomen real al ultimului deceniu şi jum tate, criza lecturii a devenit motiv de

GE
îngrijorare pentru to i cei preocupa i de destinul c r ii, de la autori, editori, pân la librari.

OR
n
AP
Conform studiului realizat de Gfk România, aproape o treime dintre reponden i nu citeşte

PR
ma
niciodat c r i, în timp ce în mediul rural ponderea acestora ajunge la 50%. Înc o treime
D.
citeşte c r i numai de câteva ori pe an sau mai rar, iar treimea r mas citeşte cel pu in o
L
RA
or

dat pe lun . [...] Din punctul de vedere al frecven ei cu care sunt citite, cele mai populare
G-

c r i sunt cele de literatur / beletristic , cele cu informa ii specifice dintr-un anumit domeniu
IC
HN

(titluri de specialitate) şi c r ile legate de hobby-uri. Un interes mai moderat este înregistrat
le
TE

pentru c r ile SF, cele de psihologie, de autoeducare şi volumele de memorii, jurnale,


UL
GI

biografii, în timp ce segmentul acelora care au citit în ultimele trei luni c r i de eseistic ,
Te
LE

filosofie sau politic este foarte restrâns.


CO

(Adriana Vasiliu, Românii citesc din ce în ce mai pu ine c r i)

9
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
35
11
a. Care este scopul comunic rii în textul citat?

E
b. Cui i s-ar putea adresa textul? Motiveaz - i r spunsul.

EL
c. Ce în elege autoarea prin criza lecturii, conform informa iilor din text? UR
AG
.M

2. Care este opinia ta despre rolul lecturii în formarea unui tân r? Sus ine, cu argumente,
-
TR

opinia prezentat .
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 27

TR
-
U
SC
Cu poporul român s-a petrecut un fapt extraordinar: o tragedie a constituit începutul

GE
OR
unui nou destin pentru el. Când legiunile împ ratului Traian zdrobesc armatele lui Decebal,
n
AP
PR
viteazul rege împreun cu c peteniile lui se sinucid. Dup toate încheierile tragediilor, ne-am
ma
D.
fi aşteptat ca acest zguduitor final s fie sfârşitul unui neam şi al unei istorii. Cu distrugerea
L

Troiei s-au încheiat istoria şi existen a unui popor, cu distrugerea Cartaginei s-au terminat şi
RA
or
G-

o istorie, şi un destin, fiindc nu au mai existat cartaginezi; cu distrugerea Sarmizegetusei


IC

îns s-a facut numai o cotitur în destinul unui popor, care pune un nou început în istoria lui.
HN
le
TE

Faptul acesta excep ional se datoreşte mai multor factori, dintre care unul este dat sigur de
UL

vitalitatea şi puterea psihic şi biologic a geto-dacilor, şi un altul este omologia a dou


GI

semin ii. Românii sunt şi romani: orient rile lor cardinale sunt dominate de umbra marelui
Te
LE
CO

împ rat roman [...]. Dar, în acelaşi timp, figurile cele mai specifice locale sunt dacice, şi
uneori ai impresia c au coborât direct de pe columna lui Traian.

9
(Anton Dumitriu, Eseuri)

35
[Citeşte cu voce tare textul]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
11
textul dat:

E
EL
a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i
r spunsul. UR
AG

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
.M

c. Care sunt factorii ce transform distrugerea cet ii Sarmizegetusa într-un nou început?
-
TR
U

2. Exprim - i opinia despre originea poporului român, folosind idei din textul dat şi/ sau din
SC

cultura ta general .
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Biletul 28

TR
-
U
SC
Şi-ai s m ui i –

GE
OR
C prea departe
n
AP
Şi prea pentru mult timp porneşti!

PR
ma
Şi-am s te uit – D.
L

C şi uitarea e scris -n legile omeneşti.


RA
or
G-

.......................................................................
IC

Cu ochii urm ri-vei rmul, topindu-se ca noru-n zare,


HN
le

Şi ochii- i l crima-vor poate


TE
UL

Trei lacrimi reci de c l toare;


GI

Iar eu pe rm
Te
LE
CO

Mâhnit privi-voi vaporu-n repedele-i mers,


Şi-n elegând c mi-eşti pierdut ,

9
Te-oi plânge-n ritmul unui vers.

35
Şi versul meu
L-o duce poate vreun cânt re pân la tine,
Iar tu –
11
Cântându-l ca şi dânsul,
Plângându-l, poate, ca şi mine –

E
EL
Te vei gândi la adorata în cinstea c reia fu scris,
UR
Şi-uitând c m-ai uitat,
AG

Vei smulge din cadrul palidului vis


.M
-

Întunecatu-mi chip,
TR

Ca-n ziua când te-afunda vaporu-n zare


U

Şi când din ochi l sai s - i pice


SC
GE

Trei lacrimi reci de c l toare!


n
OR

(Ion Minulescu,Trei lacrimi reci de c l toare)


ma

AP
PR

[Citeşte cu voce tare textul.]


D.
or

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
A
RA

textul dat:
a_
G-

a. Ce tip de text este acesta? Argumenteaz - i r spunsul.


IC
le

b. Cine ar putea fi receptorul textului dat?


ob
HN

c. Ce elemente importante de con inut identifici în textul dat?


TE

Pr

2. Care este opinia ta despre rolul poeziei în via a unui om? Sus ine, cu argumente, opinia
UL
Te

prezentat .
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 29

TR
-
U
SC
Teoretic, titlul jurnalistic este un construct a c rui form concret de reprezentare

GE
OR
trebuie s respecte regulile codificate în lucr rile descriptive şi normative de specialitate.
n
AP
PR
Regula esen ial de bun formare a titlului presupune adecvarea acestuia la competen a de
ma
D.
lectur a cititorului mediu: în consecin , sunt recomandabile titlurile concise, simple ca
L

structur lexico-gramatical , eliberate de pre iozitate şi opulen figurativ şi mai ales f r a


RA
or
G-

fi ambigu . În practic , publicistica româneasc actual între ine şi supraliciteaz retorica


IC

titlului spectaculos şi şocant, fondat pe multiple artificii lexico-semantice, gramaticale şi


HN
le
TE

figurative. Este o tendin care sus ine ipoteza c decizia sau op iunea receptorului de a citi
UL

sau de a nu citi un anumit articol depinde, în mare m sur , de for a persuasiv a acestui
GI

element paratextual; de aici şi impresia c opera ia de titrare a devenit o manevr discursiv


Te
LE
CO

de baz , oscilând între tehnic şi art (cu rezultate pozitive sau discutabile).

9
(text adaptat dup Maria Cvasnîi C t nescu, Retoric publicistic :
de la paratext la text)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
11
textul dat:

E
EL
a. Ce tip de text este acesta?Motiveaz - i r spunsul.
b. Cui s-ar putea adresa textul dat? Justific - i op iunea. UR
AG

c. Care este opinia autoarei despre alc tuirea titlului unui text jurnalistic?
.M
-
TR

2. Care este opinia ta despre titlurile textelor jurnalistice (d exemple de titluri de articole din
U

reviste, ziare; ai în vedere şi numele emisiunilor radio-tv preferate)? Sus ine, cu argumente,
SC

opinia prezentat .
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 30

TR
-
U
SC
Despre adev rata singur tate nu vorbim decât în şoapt . Nu putem ine conferin e

GE
OR
publice despre ea. De altfel, ce mai înseamn o singur tate trâmbi at ? Nu voi recunoaşte
n
AP
decât în fa a mea c sunt singur. Şi uneori prefer s mi-o ascund şi mie. Sunt destui cei care

PR
ma
D.
şi-au f cut o profesie din a studia şi a descrie raporturile lor cu singur tatea devenind, dac
L

nu aman ii ei, preo ii ei; sau cei care se duc în deşert pentru a striga „Iat cât sunt de
RA
or
G-

singur!”, ca şi cum ar merita elogii pentru singur tatea lor. […]


IC

Am cerut oare prea mult de la via ? I-am cerut pu ine lucruri şi toate fireşti. Şi poate
HN
le
TE

e prea devreme s fac acum bilan ul. Pe talgerul unde inima mea sângereaz sunt dou
UL

morminte, c r i amânate şi o singur tate lacom de lumin . Şi totuşi vârsta şi via a m-au
GI

înv at unele lucruri. […] Avem nevoie s ne m rturisim cuiva. Avem nevoie de cineva s ne
Te
LE
CO

iubeasc şi, mai ales, de cineva pe care s iubim. Poate c marea noastr problem nu e s
fim ferici i, ci s fim mai pu in singuri. Sau poate c e tocmai aceasta marea problem a

9
fericirii, s fim mai pu in singuri.

35
(Octavian Paler, Scrisori imaginare)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

E
EL
textul dat:
a. Cui i s-ar putea adresa textul? UR
AG

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
.M

c. Care este rela ia dintre singur tate şi fericire, aşa cum este reflectat în textul dat?
-
TR
U

2. Care este opinia ta despre singur tate? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 31

TR
-
U
SC
Sunt peste dou zeci de ani de-atunci. Locuiam într-o cas unde tr sese în gazd un

GE
actor, vara director de teatru în provincie. Stagiunea migr rii actorilor se sfârşise: era toamn

OR
n
AP
şi aceste p s ri c l toare se-ntorceau pe la cuiburile lor.

PR
ma
V zându-m c citeam întruna, actorul îmi zise cu un fel de mândrie:
D.
−Î i place s te ocupi cu literatura… Am şi eu un b iat în trup care citeşte mult; este
L
RA

foarte înv at, ştie nem eşte şi are mare talent: face poezii; ne-a f cut câteva cuplete
or
G-

minunate. Eu crez c i-ar face pl cere s -l cunoşti. […]


IC
HN

Seara trebuia s vie la directorul lui – astfel puteam s -l v z. Eram foarte curios s -l
le
TE

cunosc. Nu ştiu pentru ce, îmi închipuiam pe tân rul aventurar ca pe o fiin extraordinar ,
UL
GI

un erou, un viitor om mare. […]


Te
LE

Tân rul sosi. Era o frumuse e! O figur clasic încadrat de nişte plete mari negre; o
CO

frunte înalt şi senin , nişte ochi mari – la aceste ferestre ale sufletului se vedea c cineva
este în untru; un zâmbet blând şi adânc melancolic. […]

9
−M recomand, Mihail Eminescu.

35
Aşa l-am cunoscut eu.
(text adaptat dup Ion Luca Caragiale, În Nirvana*)

*nirvana – s.f. (În religia budist , în filosofia indian etc.) Stare de fericire realizat prin
11
eliberarea de grijile vie ii, de suferin e şi prin contopirea sufletului individual cu esen a divin ,

E
cu ajutorul contempla iei şi al ascezei.

EL
[Citeşte cu voce tare textul.]
UR
AG
.M

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
-
TR

textul dat:
a. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de
U
SC

mai sus.
GE
n

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
OR

c. Portretul tân rului Eminescu, schi at de Caragiale, coincide cu propria ta reprezentare


ma

AP

despre poet? Motiveaz - i afirma ia.


PR

2. Care este opinia ta despre profesia de actor? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 32

TR
-
U
SC
... se uit spre gr din printre draperiile mov de tul. [...] Se gândea din nou la Sahara.

GE
OR
Pentru ea, deşertul era cernut din f in de înger, din licorile de smarald ale mugurilor
n
AP
de pin, era comestibil şi otr vit, era de urât şi de adorat, întocmai ca o iubire.

PR
ma
D.
Ea visa c Sahara e un limb al r t citorilor, în care culorile se preling în jar.
L

Intuia c acolo se duc toate dorin ele care nu se mai împlinesc şi scot sâmburi de
RA
or
G-

diamant.
IC

Gândea c în deşert se va întâlni cu setea şi cu foamea, cu mirosul de p mânt ud şi


HN
le
TE

cu fluturii carnivori despre care auzise c zboar noaptea în jurul vracilor. C se va întâlni cu
UL

inima ei, f cut din boabe rumene de cafea şi cu miezul de pâine [...], cu triste ile viitoare,
GI

înc adolescente, şi cu a a m t niilor de jad care fuseser întâmpl rile netr ite.
Te
LE
CO

În secret, aştepta s se întâlneasc pe sine, feti , şi pe tat l ei disp rut, cel de


dinainte de-a fi copil, pe când nu era decât o voce în încâlceala de vise a mamei lui.

9
[...] Toate astea erau doar urme ale fricilor prin care se legase de Africa, pentru o
lume ce n-avea alt el decât s pluteasc liber.

35
(text adaptat dup Daniela Zecca, Istoria roman at a unui safari)
11
[Citeşte cu voce tare textul.]

E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat: UR
AG
.M

a. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva acestuia asupra deşertului.
-
TR

b. Cum este evocat Africa în text?


U

c. Ce tip de text este acesta? Argumenteaz - i r spunsul.


SC
GE
n

2. Care sunt, în opinia ta, elementele de atractivitate ale peisajului deşertic? Sus ine, cu
OR

argumente, opinia prezentat .


ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 33

TR
-
U
SC
A te juca înseamn a lua în serios chiar şi acele lucruri pe care unii oameni refuz s

GE
OR
le socoteasc ca atare. Jocul e departe de a fi negarea seriosului. S-ar putea mai degrab
n
AP
PR
spune c e oarecum o generalizare a sentimentului seriozit ii. Jocul nu-i o atitudine frivol ,
ma
D.
ci una deosebit de grav . Acela care nu are în minte cuta pe care o face fruntea încruntat a
L

copilului care se joac dovedeşte c , fiind copil, nu s-a jucat niciodat . Nu-mi pot închipui o
RA
or
G-

alt defini ie a copil riei decât aceasta: a fi copil înseamn a lua în serios absolut tot, tot ce
IC

exist pe p mânt. Şi dac ne gândim c nimic nu e mai profund decât un entuziasm de copil,
HN
le
TE

c nimic nu e mai sumbru ca o dezn dejde de copil, nu va mai p rea un paradox s spunem
UL

c cei mai serioşi oameni din lume sunt copiii. Este oare seriozitatea o chestiune de atitudine
GI

ori una de rezultate? Eşti serios fiindc reuşeşti sau pentru c te por i într-un anumit fel, chiar
Te
LE
CO

dac nu reuşeşti? S nu uit m un lucru: seriozitatea e o virtute. Or, în moral , insuccesul


poate fi adesea un merit.

9
(D.I.Suchianu, Despre tinereYe)

35
[Citeşte cu voce tare textul]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
11
textul dat:

E
EL
a. Care este tema textului? Motiveaz - i r spunsul.
b. Care este opinia autorului despre ac iunea de a se juca? UR
AG

c. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
.M
-
TR

2. Ce semnific pentru tine etapa copil riei? Sus ine, cu argumente din text sau din
U

experien a personal , opinia prezentat .


SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 34

TR
-
U
SC
Exist cert, o formul etnic , o formul a sufletului românesc. Este un produs al

GE
OR
timpului şi al împrejur rilor de tot soiul. Obiceiuri, tradi ii, costum, muzic şi chiar o bun
n
AP
PR
parte din vocabular nu sunt decât manifest ri exterioare ale acestui tot psiho-social. Ele
ma
D.
urmeaz legile etnice şi sociale, cum le-a urmat timp de aproape dou mii de ani, chiar f r
L

apostoli tradi ionalişti. Calit ile de sentiment, voin , sensibilitate şi inteligen sunt cele care
RA
or
G-

ne deosebesc de bulgari, de sârbi sau de unguri, mai mult decât folclorul.


IC

Ni se va r spunde poate c tocmai faptul c poporul nostru şi-a p strat tradi iile,
HN
le
TE

folclorul, a contribuit la rezisten a lui pe aceste meleaguri. (Deşi poate c ar fi de obiectat c


UL

a împrumutat destul din toate p r ile.) Adev rul e c şi-a p strat tradi iile, c a rezistat – şi e
GI

cum nu se poate mai logic s fie – tocmai [....] din cauza prestigiului pe care l-a exercitat
Te
LE
CO

acest suflet asupra celorlalte neamuri cu care venea în atingere.

9
(Camil Petrescu, Sufletul na ional. Analiza descriptiv a termenului)

35
[Citeşte cu voce tare textul]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
11
a. Cui se adreseaz textul?

E
b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz - i

EL
r spunsul. UR
AG
c. Care este opinia lui Camil Petrescu despre sufletul românesc?
.M
-
TR

2. Care este p rerea ta despre tradi ie şi modernitate în epoca actual ? Sus ine, cu
argumente, opinia exprimat .
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 35

TR
-
U
SC
Se crap de ziu . Negurile Dun rii împiedic vederea valurilor. Privirile ostenesc c utând

GE
OR
în deşert un punct de sprijin dincolo de z rile apei, - pare c-am pluti în largul m rii. Dar iat
n
AP
c dinspre r s rit un anc se aprinde, şi-n juru-i se desface-un rotocol de lumin alburie.

PR
ma
D.
Cea a se rupe-n pale argintii. Încet, de o parte şi de alta, se dezv lesc malurile plecate sub
L

p duri de s lcii. Stolurile de ra e s lbatice îşi fâlfâie aripile greoaie pe deasupra apei. Un
RA
or
G-

brâu de o el, sclipitor în b taia soarelui, taie lanurile din stânga. Este Jiul, copilul zburdalnic
IC

al mun ilor, care-şi goneşte undele limpezi peste şesurile Olteniei… Razele soarelui bat
HN
le

pieziş, împr ştiind solzi de aur pe-ncre iturile apei.


TE
UL
GI

(Al.Vlahu , România pitoreasc )


Te
LE
CO

[Citeşte cu voce tare textul]

9
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

35
textul dat :
a. Cui se adreseaz textul?
b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz - i
r spunsul.
11
c. Care este momentul temporal descris de Alexandru Vlahu ?

E
EL
2. Care este opinia ta despre leg tura dintre om şi natur ? Sus ine, cu argumente, opinia UR
AG
exprimat .
.M
-
TR
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 36

TR
-
U
SC
E un amurg de toamn târzie. Soarele sc p tat, cu discul pe jum tate dup dealuri,

GE
OR
arunc razele pieziş, dep rt rile se estompeaz şi o negur alb strie îndep rteaz colinele.
n
AP
În t cerea asta divin care te-mpresoar , nu po i şti ce clip anume arat ceasul în curgerea

PR
ma
D.
vremii. Un sentiment de veşnicie te cuprinde. […] Şi în singur tatea aceasta a înser rii,
L

deodat o umbr de om ieşit ca din p mânt, ca o ar tare, a început s plâng un cântec trist
RA
or
G-

pe vioar . Cu hainele vechi în b taia vântului, zgribulit, cu o b rbie violet în epenit de


IC

coşul uscat al vioarei, cu pletele în neorânduial peste ochi, cu un um r mai ridicat decât
HN
le
TE

cel lalt, îşi tremur arcuşul, în timp ce un glas ca de pe alt lume, prinde s cânte un cântec
UL

vechi, o roman duioas auzit în copil rie.


GI

(Dimitrie Anghel, Fantome)


Te
LE
CO

[Citeşte cu voce tare textul]

9
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

35
textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz - i
11
r spunsul.

E
EL
2. Care este opinia ta despre destinul oamenilor talenta i? Sus ine, cu argumente, opinia UR
exprimat .
AG
.M
-
TR
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 37

TR
-
U
SC
Prima treapt a cascadei are opt metri, dup care se succed şi celelalte şase, cea

GE
OR
mai mare şi mai impresionant fiind treapta de 35 de metri. Apa se pr v leşte zgomotos în
n
AP
gol, încleştat între pere ii abrup i cu în l imi care dep şesc 50 de metri. Sc rile metalice

PR
ma
D.
care alterneaz cu pode ele înguste conduc într-o lume fantastic aflat într-un zbucium
L

continuu. Schimb rile bruşte de direc ie împiedic privirile s cuprind în ansamblu cheile, cu
RA
or
G-

o lungime de 160 metri, care corespund unei diferen e totale de nivel de 60 de metri. Cea
IC

mai lung scar , de 35 de metri, este cea mai impun toare şi ofer un spectacol uimitor: în
HN
le
TE

stânga, la câ iva centimetri, apa se pr v leşte violent sub forma unei cascade. Pe tot timpul
UL

anului cei care trec pe scar simt stropii reci ai apei de munte, care îşi urmeaz acest drum
GI

de sute de ani şi care lupt dârz împotriva st vilarelor de piatr aduse înaintea ei.
Te
LE
CO

(Prin şapte sc ri pe Piatra Mare, în Vacan e şi c l torii)

9
[Citeşte cu voce tare textul]

35
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
11
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?

E
EL
b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz - i
r spunsul. UR
AG

c. Care sunt mijloacele utilizate pentru sugerarea decorului natural prezentat?


.M
-
TR

2. Care este opinia ta despre for a naturii? Sus ine, cu argumente, opinia exprimat .
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 38

TR
-
U
SC
Atunci mi-am amintit de oameni pe care-i cunoscusem. De c pitanul de vapor de

GE
OR
curs lung care st tea cu noi în curte când eram copil, de doamnele b trâne, surorile lui...
n
AP
PR
de tot felul de oameni din oraş din vremea copil riei mele. Pe urm s-a întâmplat ceva care
ma
D.
pe mine m-a zguduit foarte tare. Am dat un anun într-un ziar, pentru ca oamenii din oraş s
L

aduc obiecte vechi. S caute în poduri... şi au adus tot felul de obiecte pe care le-am şi
RA
or
G-

folosit în spectacol.
IC

in minte c profesoara mea de francez care murise a stat undeva într-o cas foarte
HN
le

frumoas , unde mergeam cu mama. Cei care au moştenit-o au venit şi au adus l zi cu


TE
UL

rochiile ei... Şi am sim it c obiectele incluse în spectacol recreeaz şi material, nu numai


GI

spiritual, via a lor. Mi se p rea c obiectele prind via şi refac destinul oraşului.
Te
LE
CO

(Br ila lui Panait Istrati în Jurnalul na ional)

9
[Citeşte cu voce tare textul]

35
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
11
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

E
EL
c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz - i
r spunsul. UR
AG
.M

2. Care este opinia ta despre leg tura dintre trecut şi prezent? Sus ine, cu argumente, opinia
-
TR

exprimat .
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 39

TR
-
U
SC
Dreptul la bun stare permite dezvoltarea minorului din punct de vedere fizic, mental,

GE
OR
spiritual şi social. Responsabilitatea este în primul rând a p rin ilor sau a reprezentantului
n
AP
PR
legal al copilului, datori s asigure, în limita posibilit ilor, cele mai bune condi ii de via
ma
D.
necesare creşterii şi educ rii copiilor. Uneori, printr-un concurs nefericit de împrejur ri,
L

p rin ii nu sunt în stare sau nu sunt în m sur s asigure confortul material minim. În cazul în
RA
or
G-

care p rin ii sau persoanele care au obliga ia legal de a între ine minorul nu pot asigura, din
IC

motive independente de voin a lor, satisfacerea nevoilor minime ale copilului (locuin , hran ,
HN
le

îmbr c minte şi educa ie), statul, prin autorit ile publice competente, este obligat s asigure
TE
UL

acestora sprijin corespunz tor, sub form de presta ii financiare, presta ii în natur , precum
GI

şi sub form de servicii […].


Te
LE
CO

(Drepturile minorului şi r spunderea pentru faptele sale,

9
Capitolul II Sistemul drepturilor minorului).

35
[Citeşte cu voce tare textul]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul
dat:
11
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?

E
EL
b. C rui stil func ional îi apar ine textul de mai sus? Motiveaz - i r spunsul.
c. Cine sunt cei care au responsabilitatea de a asigura sprijin material, moral, etc. copilului? UR
AG
.M

2. Care este opinia ta despre dreptul la bun stare al copilului? Sus ine, cu argumente din text sau
-
TR

din cultura ta general , opinia prezentat .


U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 40

TR
-
U
SC
În deceniul dintre 1920 şi 1930 trei romancieri ocup locuri caracteristice în

GE
OR
literatura noastr , pe trepte diferite ce nu se pot înc determina: L. Rebreanu, Hortensia
n
AP
Papadat-Bengescu şi Camil Petrescu. Hortensia Papadat-Bengescu are o experien

PR
ma
D.
acut , o situa ie de observator excep ional , pe care poate din anume neîndemân ri
L

tehnice n-o exploateaz suficient, Camil Petrescu e un scriitor mai sprinten, mai rutinat
RA
or
G-

decât H-a. P.-Bengescu şi decât Rebreanu. L. Rebreanu în Ion e un creator mai solid.
IC

Camil Petrescu r mâne o inteligen mereu în c utare de sisteme artistice, unul din acei
HN
le
TE

scriitori mai pu in înf ptui i poate, dar care încânt în perpetuitate spiritele delicate. Nu
UL

este al doilea ori al treilea în literatur , ci unicul pe un drum l turalnic, într-o jungl
GI

virgin , în care nu intr decât pionerii. Prin el romancierii de mâine vor medita asupra
Te
LE
CO

tehnicei romanului.
(text adaptat dup G. C linescu, Istoria literaturii române

9
de la origini pân în prezent)

35
[Citeşte cu voce tare textul]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
11
textul dat:

E
a. Ce tip de text este acesta? Argumenteaz - i r spunsul.

EL
b. Ce tr s turi distinctive au cei trei scriitori în opinia lui G. C linescu?
UR
c. Ce judecat de valoare formuleaz G. C linescu despre unul dintre romancieri?
AG
.M
-

2. Care este opinia ta despre unul dintre cei trei scriitori prezenta i în fragmentul citat?
TR

Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .


U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
15-17 februarie 2010

EL
UR
AG
Bilet nr. 41

.M
TR
-
U
Discu iile s-au axat asupra stadiului reformei în sistemul na ional de înv mânt şi

SC
GE
modalit ilor prin care Banca Mondial poate sprijini eforturile ministerului pentru

OR
n
îmbun t irea calit ii actului educa ional.

AP
PR
Ministrul Educa iei şi-a prezentat viziunea privind organizarea şi func ionarea
ma
D.
sistemului educa ional din România care trebuie s aib în centrul s u interesul elevului.
L
RA

„Nicio reform nu poate fi f cut în absen a unui model economico-financiar predictibil,


or
G-

coerent şi sustenabil”, a declarat acesta.


IC

Reprezentantul B ncii Mondiale şi-a manifestat aprecierea fa de introducerea


HN
le
TE

modelului de finan are per capital prezentat de c tre ministrul Educa iei, precum şi fa de
UL

ritmul în care institu ia pune în practic m surile de reform . El a subliniat c m surile


GI
Te
LE

întreprinse de minister dep şesc aştept rile B ncii Mondiale, asigurându-l pe ministrul
CO

Educa iei de întregul sprijin al B ncii Mondiale pentru m surile luate în vederea eficientiz riii
cheltuirii banului public.

9
(www.realitatea.net, Banca Mondial sprijin reforma din sistemul de înv mânt din

35
România)

[Citeşte cu voce tare textul]


11
E
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

EL
textul dat:
UR
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
AG

b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz - i


.M
-

r spunsul.
TR

c. Care este evenimentul prezentat în textul dat?


U
SC
GE

2. Care este opinia ta despre m surile concrete care ar putea duce la îmbun t irea calit ii
n
OR

educa iei? Sus ine, cu argumente, opinia exprimat .


ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 42

TR
-
U
SC
[…] Cu ani mul i în urm , în entuziasmul primelor aseleniz ri, s-a aşteptat, era un

GE
OR
viitor imediat absolut normal, s se înfiin eze primele baze pe Lun . Vor mai aştepta. Marii
n
AP
PR
vizionari au stabilit date precise pentru tot felul de minuni, de la zborurile interplanetare la
ma
D.
teleportare. Unde sunt? Pierdute undeva în ce urile viitorului. […]
L

S-ar putea ca cineva s spun (mie mi s-a întâmplat în câteva discu ii) c avem
RA
or
G-

destule probleme cu prezentul şi destule subiecte de discu ie ca s mai pierdem timpul


IC

fantazând despre viitor. Dar: odat cu trecutul care de atâtea ori te copleşeşte, trebuie s ne
HN
le

asum m şi viitorul. Viitorul nostru este prezentul celor care ne urmeaz . Şi poate c ar trebui
TE
UL

s începem m car s ne gândim c ar fi bine s li-l d ruim cât mai curat. Cam despre
GI

asemenea subiecte v invit deci s vorbim, uitând de c ldura teribil şi de furtunile verii
Te
LE
CO

acestui an.

(Andrei Doroban u, Cât de repede se schimb viitorul în Ştiin şi Tehnic )

9
35
[Citeşte cu voce tare textul]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
11
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?

E
EL
b. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de
mai sus. UR
AG

c. Care este opinia lui Andrei Doroban u despre descoperirile viitorului?


.M
-
TR

2. Care este opinia ta despre timp din afirma ia: „Viitorul nostru este prezentul celor care ne
U

urmeaz ”? Sus ine, cu argumente, r spunsul t u.


SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 43

TR
-
U
SC
Robo ii fac parte de mai mult vreme din universul tehnologic. Microprocesoarele,

GE
OR
automobilele etc. sunt executate de robo i. Peste un deceniu robo ii vor deveni utili şi în
n
AP
PR
casele noastre, pentru a face menajul sau a asigura asisten a persoanelor cu handicap. Sau
ma
D.
vor fi înrola i în armat . Iar peste alte decenii, vor fi fabrica i robo i programa i s gândeasc
L

complex, apropiindu-se tot mai mult de ra iunea uman . Care e viitorul lor? Care va fi rolul
RA
or
G-

lor? Ar putea prezenta vreodat un pericol pentru omenire? Scenariştii şi scriitorii de SF


IC

încearc de mai mult vreme s imagineze o lume în care prezen a robo ilor super-inteligen i
HN
le
TE

îşi pune amprenta asupra evolu iei umanit ii. Dar, mai cu seam , s ilustreze cinematografic
UL

violen a robo ilor fa de creatorii şi campionii lor, oamenii.


GI
Te
LE

(Povestiri miraculoase cu roboYii viitorului în Magazin)


CO

9
[Citeşte cu voce tare textul]

35
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
11
c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz - i

E
EL
r spunsul.
UR
AG

2. Care este opinia ta despre modernizarea robotizat a societ ii? Sus ine, cu argumente,
.M

r spunsul prezentat.
-
TR
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 44

TR
-
U
SC
Deceniul care se încheie în acest an este cel mai c lduros din istoria cunoscut a

GE
OR
climei, conform rapoartelor p strate începând cu secolul al XIX-lea, a anun at NASA.
n
AP
PR
Astfel, anul care tocmai s-a încheiat se afl pe locul doi în topul celor mai c lduroşi
ma
D.
ani de pe P mânt din 1880 (anul în care au început m sur torile ştiin ifice ale temperaturilor)
L

şi pân în prezent, conform unui comunicat emis de Institutul de studii spa iale Goddard al
RA
or
G-

NASA (GISS).
IC

De cealalt parte, anul 2008 a fost cel mai r coros al acestui deceniu din cauza
HN
le
TE

efectului de r cire avut de puternicul curent marin La Nina asupra zonei tropicale a
UL

Oceanului Pacific.
GI

Anul 2005 r mâne cel mai c lduros an cunoscut, pân în prezent, urmat de anul
Te
LE
CO

2009 şi apoi de un grup de ani foarte c lduroşi - 1998, 2002, 2003, 2006 şi 2007.

9
(Primul deceniu al acestui secol, cel mai cald din istoria cunoscut
în Evenimentul regional al Moldovei)

35
[Citeşte cu voce tare textul]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
11
textul dat:

E
EL
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
b. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de UR
AG

mai sus.
.M

c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz - i


-
TR

r spunsul.
U
SC

2. Care este opinia ta despre fenomenul înc lzirii globale? Sus ine, cu argumente, r spunsul
GE
n

prezentat.
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 45

TR
-
U
SC
Drag cititoare, drag cititorule,

GE
OR
n
AP
PR
„Eu creez aşa cum respir”, m rturisea Constantin Brâncuşi. Creativitatea era pentru
ma
D.
el aerul libert ii şi nem rginirii, principiul suprem, dar şi un veritabil mod de via . Sculpturile
L

sale sunt expresiile acestei creativit i exemplare. Ar fi bine s le cunoşti, s le iubeşti, s


RA
or
G-

vezi atelierul lui Brâncuşi de la Paris, s citeşti Aforismele sale, s mergi la Hobi a şi la
IC

Târgu-Jiu s -l redescoperi pe artistul de geniu acas , acolo unde plaiul şi raiul sunt una! [...]
HN
le
TE

Creativitatea este o calitate divin . Dumnezeu este creator. Omul imit modelele
UL

divine. F r a se substitui lui Dumnezeu, omul creeaz , dar nu în totalitate şi esen , la fel ca
GI

Dumnezeu, ci în particularitate şi esen . Crea ia d form con inutului. Acesta, îns ,


Te
LE
CO

primeaz întotdeauna […].


Cu sinceritate,

9
al domniei tale,
Mircea Itu

35
(Epistola a XII-a, în Opinia na ional )

[Citeşte cu voce tare textul]


11
E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat: UR
AG

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
.M

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
-
TR

c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz - i


U

r spunsul.
SC
GE
n

2. Care este opinia ta despre rolul creativit ii în evolu ia omului? Sus ine, cu argumente,
OR

r spunsul prezentat.
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 46

TR
-
U
SC
Dup opinia mea, în societatea contemporan rolul literaturii este la fel de important

GE
OR
ca şi rolul ştiin ei. Literatura (şi aici am în vedere evident numai literatura major , valoroas )
n
AP
reprezint specificitatea uman în cel mai înalt grad, impulsioneaz sensibilitatea şi educ

PR
ma
D.
prin for a exemplului particular latura general de noble e şi de sublim a sentimentelor ca act
L

de conştiin . [...] Fenomenul literar trebuie în eles profund diferen iat, tendin a literaturii fiind
RA
or
G-

nu aceea de a descoperi legi, ci aceea de a opta şi a acorda tensiune emo ional legilor, de
IC

a reprezenta legile prin sentimente. Aceasta nu înseamn c literatura nu poate descoperi


HN
le

legi. Ea poate descoperi şi legi noi, şi nu o dat scriitorii au fost precursorii unor descoperiri
TE
UL

ştiin ifice, dar sensul principial al literaturii este de a transmite prin sentimente (ca act de
GI

conştiin ) legile naturii şi mai cu seam legile naturii umane. [...]


Te
LE
CO

Atâta timp cât oamenii vor comunica prin vorbire, va exista şi literatur .
Cu cât mijloacele tehnice de comunicare se vor perfec iona (tiparul, discul,

9
magnetofonul, radioul, cinematografia, televiziunea), şansele de circula ie ale literaturii sunt
sporite. Literatura, în esen a ei, nu ine neap rat de cuvântul scris.

35
(Nichita St nescu, Rolul literaturii)

[Citeşte cu voce tare textul]


11
E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat: UR
AG

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
.M

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
-
TR

c. Ce anume sporeşte şansele de circula ie ale literaturii, în viziunea autorului? Motiveaz - i


U

r spunsul.
SC
GE
n

2. Care este opinia ta privind locul literaturii în societatea contemporan ? Sus ine, cu
OR

argumente, opinia formulat .


ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 47

TR
-
U
SC
Alecsandri a contribuit în larg m sur la modernizarea vie ii noastre publice, politice

GE
OR
şi culturale prin crea ia lui dinamic , prin prestigiul s u personal, prin func iile oficiale pe care
n
AP
PR
le-a îndeplinit, ca ministru, ca membru al Academiei mai târziu, prin sprijinul decisiv dat
ma
D.
contactelor noastre cu Occidentul romanic, în special.
L

Azi aproape s-a uitat am nuntul public rii de c tre poet a unei Gramatici româneşti la
RA
or
G-

Paris, în 1863, prin care, cu multe texte paralele în cele dou limbi, ilustrând normele acestei
IC

limbi, Alecsandri a contribuit în foarte mare m sur la înnoirea resurselor expresive ale
HN
le

românei literare, prin contactul strâns cu civiliza ia, literatura şi limba francez şi cu cea
TE
UL

italian , deopotriv ; lucru fundamental, scrisul lui filtrat, a asimilat şi înnobilat mii de
GI

neologisme indispensabile moderniz rii şi chiar reromaniz rii limbii noastre.


Te
LE
CO

Ceea ce primeam acum un secol venea din tezaurul comun, imens, al romanit ii, din
câştigurile culturii romanice occidentale, care a regenerat toat cultura european , în toate

9
limbile.

35
(Gh. Bulg r, Vasile Alecsandri)

[Citeşte cu voce tare textul]


11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

E
EL
textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? UR
AG

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
.M

c. Care a fost rolul lui Vasile Alecsandri, aşa cum este prezentat de Gh. Bulg r?
-
TR
U

2. Care este opinia ta despre rolul oamenilor de cultur în dezvoltarea societ ii? Sus ine, cu
SC

argumente, r spunsul prezentat.


GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 48

TR
-
U
SC
Înflorirea cu totul remarcabil a scrierilor cu caracter istoriografic pe care o

GE
OR
ad postesc secolul al XVII-lea şi primele decenii ale veacului urm tor, atât în Moldova cât şi
n
AP
PR
în ara Româneasc , nu a reprezentat nicidecum un fenomen conjunctural. Nivelul,
ma
D.
diversitatea, varietatea modalit ilor de abordare demonstreaz c produsele literare ale
L

acestei epoci de vârf sunt fireşti împliniri ale unor preocup ri ce se definesc prin durat şi
RA
or
G-

constan . Secolul al XVI-lea în cultura româneasc este dominat – dup p rerea noastr -
IC

de un acut sentiment al istoriei […] care îi anim , la fel de intens, pe oamenii politici, ca şi pe
HN
le

c rturari. Întoarcerea c tre propriul trecut, consolidarea leg turilor cu înaintaşii şi punerea în
TE
UL

valoare a tradi iilor na ionale (toate semne ale perenit ii, ale unei permanen e
GI

conştientizate) sunt forme de manifestare ale ideii de apartenen a prezentului la un curs


Te
LE
CO

comun al istoriei.

9
(Dan Horia Mazilu, Marii cronicari ai secolului al XVII-lea)

35
[Citeşte cu voce tare textul]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
11
textul dat:

E
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?

EL
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? UR
AG
c. Care este punctul de vedere al lui Dan Horia Mazilu despre scrierile cu caracter
.M

istoriografic?
-
TR

2. Care este opinia ta despre rolul conştiin ei na ionale în animarea oamenilor politici şi a
U
SC

c rturarilor? Sus ine, cu argumente, r spunsul prezentat.


GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 49

TR
-
U
SC
Confruntat cu lipsa de numerar, cauzat de R zboiul de Independen , statul român

GE
OR
a pus în circula ie aşa-numitele bilete ipotecare, cu scopul de a strânge noi fonduri pentru
n
AP
PR
înzestrarea armatei. Legea din 12 iunie 1877 stipula: „Aceste bilete vor fi la purt tor, ele vor
ma
D.
avea curs obligatoriu şi se vor primi în plat de toate casele publice. Ele se vor retrage din
L

circula ie într-un timp determinat, când atunci li se vor socoti zece la sut mai mult peste
RA
or
G-

valoarea lor nominal ”.


IC

Au fost emise bilete de: 5, 10, 20, 50, 100 şi 500 de lei. Acestea erau împodobite cu
HN
le

scene alegorice, în care predominau figurile de daci şi de romani (ilustrând apartenen a la


TE
UL

latinitatea european şi idealul vechii Dacii). Elementul de siguran era filigranul cu efigia
GI

împ ratului Traian. Acestea au fost primele bancnote româneşti. Dup 1880, BNR a aplicat
Te
LE
CO

un supratipar roşu asupra biletelor ipotecare, ele fiind retrase în 1888 şi distruse prin ardere.

9
(Istoria leului românesc II în Terra Magazin)

35
[Citeşte cu voce tare textul]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
11
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?

E
EL
b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz - i
r spunsul. UR
AG

c. Ce a generat, conform textului, apari ia primelor bancnote româneşti?


.M

2. Care este opinia ta despre rolul banilor în societatea modern ? Sus ine, cu argumente,
-
TR

r spunsul prezentat.
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 50

TR
-
U
SC
C lin CIOBOTARI: Şti i câte edituri exist în România?

GE
OR
Liviu ANTONESEI: B nuiesc c zeci de mii!
n
AP
PR
C lin CIOBOTARI: Iar fiecare din aceste zeci de mii scoate sute de c r i, dac nu
ma
D.
mii. Cum mai decid critica şi publicul ce e bun şi ce e r u? Nu vi se pare c exist o infla ie,
L

c e ca şi cum, din ’90 încoace, poporul român a descoperit cu stupoare farmecul de a scrie
RA
or
G-

c r i?
IC

Liviu ANTONESEI: N-aş fi de acord. Avem o tradi ie în acest sens. S nu uit m ce


HN
le

spunea Caragiale: cel mai greu pentru un român care ştie s citeasc e s nu scrie. […]
TE
UL
GI

(Literatura nu va muri niciodat , Interviu cu Liviu Antonesei


Te
LE

în Dacia literar )
CO

9
[Citeşte cu voce tare textul]

35
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
a. Care este ideea în jurul c reia s-a construit interviul?
b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz - i
11
r spunsul.

E
EL
c. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
UR
AG

2. Care este opinia ta despre rolul literaturii artistice în formarea spiritual a unui cititor,
.M

pornind de la semnifica iile titlului textului de mai sus? Sus ine, cu argumente, opinia
-
TR

exprimat .
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 51

TR
-
U
SC
GE
Vineri, 17 ianuarie 2003

OR
Asear , în timp ce umblam bezmetic printr-o alimentar , memoria afectiv mi-a fost
n
AP
PR
brusc deşteptat de imaginea unei banane verzi. Mi-am amintit cum, în copil rie, am aşteptat
ma
D.
s se coac o banan . O cump rase tata, dup vreo dou ore de stat la coad . Mi-a explicat
L

c , de fapt, bananele sunt galbene şi c -s mai bune coapte. Am pus-o pe fereastr şi o


RA
or
G-

cercetam cu sufletul la gur de câteva ori pe zi. Singura evolu ie a fost c s-a veştejit. Dup
IC

o s pt mân , am mâncat-o aşa. Am hot rât atunci c bananele nu-s cine ştie ce chestie.
HN
le

Acas (deja numesc acas noua mea gazd !), ca o coinciden stranie, am auzit la ştiri c în
TE
UL

zece ani e posibil s nu mai existe banane. Bananierii sunt ataca i de o ciuperc letal .
GI
Te
LE

(Florin L z rescu, Jurnal intim)


CO

9
[Citeşte cu voce tare textul]

35
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
11
c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz - i

E
EL
r spunsul.
UR
AG

2. Care este p rerea ta despre rela ia trecutului cu prezentul, facilitat de memoria afectiv ?
.M

Sus ine, cu argumente, r spunsul prezentat.


-
TR
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 52

TR
-
U
SC
Imaginez o mare echip de scriitori care s munceasc timp de câteva genera ii la o

GE
OR
singur carte, pe care s-o citeşti din copil rie, de când desluşeşti literele, pân pe patul de
n
AP
PR
moarte, când nu le mai desluşeşti. O carte care s se substituie vie ii tale, dar f r clipele,
ma
D.
zilele, lunile, anii monotoni ai vie ii. În adolescen , ghemuit în pat, mi se-ntâmpla s citesc
L

uneori de diminea pân seara, uitând s m nânc şi aproape şi s respir, pentru c paginile
RA
or
G-

– pe care, de fapt, nici nu le mai vedeam – descriau oameni adev ra i, nori adev ra i, oraşe
IC

adev rate, pe când, dac -mi ridicam privirile, nu vedeam decât jalnice umbre. Îmi d deam
HN
le
TE

seama c se însereaz doar când paginile se f ceau roşii ca focul, apoi cenuşii.
UL

Drama vie ii mele a început mai târziu, când în locul C r ii am fost silit s tr iesc
GI

realitatea. M tem c de-acum încolo nimeni nu va mai locui în c r i, aşa cum au f cut-o
Te
LE
CO

genera ia mea şi cele precedente.

(Mircea C rt rescu, Pururi tân r, înf şurat în pixeli)

9
35
[Citeşte cu voce tare textul]

1. Ce po i deduce despre autorul textului şi despre situa ia de comunicare?


a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
11
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

E
EL
c. Care este atitudinea autorului fa de imaginile lumii concrete reflectate în propria
imagina ie? UR
AG
.M

2. Care este opinia ta despre necesitatea lecturii la vârsta adolescen ei? Sus ine, cu
-
TR

argumente, opinia exprimat .


U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 53

TR
-
U
SC
Articolul 1:

GE
(1) Examenul de bacalaureat este modalitatea de evaluare a competen elor, a nivelului de

OR
n
AP
cultur general şi de specializare, atins de absolven ii de liceu.

PR
ma
(2) Dreptul de a sus ine bacalaureatul îl au elevii care au promovat înv mântul liceal,
D.
indiferent de forma de înv mânt.
L
RA

(3) Ministerul Educa iei, Cercet rii şi Inov rii, numit în continuare M.E.C.I., organizeaz în
or
G-

fiecare an şcolar, potrivit legii, dou sesiuni de bacalaureat.


IC
HN

(4) M.E.C.I. organizeaz în fiecare an şcolar o sesiune special de bacalaureat, pentru elevii
le
TE

din clasa a XII-a/a XIII-a participan i la loturile olimpice şi la competi iile sportive şi
UL
GI

artistice interna ionale care se desf şoar în perioada sesiunii normale de bacalaureat.
Te
LE

Calendarul sesiunii speciale se aprob prin ordin al ministrului Educa iei, Cercet rii şi
CO

Inov rii.
(5) Elevii claselor a XII-a din clasele/sec iile cu predare în regim bilingv a limbii franceze,

9
italiene sau spaniole, incluse în acordurile bilaterale, sus in probele specifice ale

35
examenului de bacalaureat, în conformitate cu prevederile acordului şi, dup caz, ale
metodologiei specifice.”

(Metodologia de organizare şi desf şurare a examenului de bacalaureat – 2010)


11
E
[Citeşte cu voce tare textul]

EL
UR
Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
AG

textul dat:
.M
-

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
TR

b. Ce fapte de limb specifice textului juridic-administrativ (la alegere dintre nivelurile:


U

ortografic şi de punctua ie, morfosintactic, lexicosemantic, stilistico-textual) pot fi identificate


SC
GE

în fragmentul citat?
n
OR

c. Ce idei importante identifici în textul dat?


ma

AP
PR

2. Care este opinia ta privind necesitatea şi finalit ile examenului de bacalaureat? Sus ine,
cu argumente, opinia.
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 54

TR
-
U
SC
Trebuie s vorbim despre unul dintre marii domnitori ai rii Româneşti, care

GE
OR
descinde din Basarab. Trec mai repede peste primii voievozi de dup Basarab, pentru a
n
AP
PR
ajunge la Mircea cel B trân. De ce i se zice cel B trân? Fiindc mai târziu au fost al i
ma
D.
domnitori cu numele Mircea, iar cronicarii, vorbind de Mircea, cel din veacurile trecute, i-au
L

spus cel B trân (şi marele nostru Eminescu s-a înşelat crezând c Mircea era b trân când s-
RA
or
G-

a b tut la Rovine cu sultanul). Mircea, la b t lia de la Rovine, era un domnitor înc tân r.
IC

Domneşte 32 de ani, cu întrerupere de vreo doi ani, dup faimoasa b t lie care a avut loc la
HN
le
TE

o dat controversat : dup o surs sârbeasc (târzie) la 24 octombrie 1394, dup o surs
UL

bizantin contemporan , mai de încredere, la 17 mai 1395. Dup o surs recent descoperit ,
GI

s-ar p rea c ambele date sunt valabile: au fost dou b t lii! Prima e probabil marea b t lie
Te
LE
CO

de la Rovine care r mâne unul dintre cele mai glorioase momente ale istoriei românilor.

9
(Neagu Djuvara, O scurt istorie a românilor povestit celor tineri)

35
[Citeşte cu voce tare textul]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
11
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?

E
EL
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
c. Ce tip de text este acesta? Motiveaz - i r spunsul. UR
AG
.M

2. Care este opinia ta despre necesitatea cunoaşterii trecutului, prin intermediul marilor
-
TR

evenimente istorice? Sus ine, cu argumente, r spunsul prezentat.


U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 55

TR
-
U
SC
MIDAS – Rege al Frigiei care l-a g zduit pe Silen, tovar ş de petreceri al lui

GE
OR
Dionysos, r t cit pe meleagurile lui. Drept r splat , zeul i-a cerut s -şi spun dorin a. Midas
n
AP
i-a cerut ca tot ce atinge s devin aur, dar, v zând c şi hrana se transforma în aur,

PR
ma
D.
disperat, a cerut zeului s -şi retrag r splata. A trebuit îns s se scalde în râul Pattolos, ale
L

c rui ape de atunci au r mas str lucitoare; în ele erau firele de aur de pe Midas însuşi.
RA
or
G-

Midas a asistat la o întrecere de virtute muzical între Apollo şi Pan şi l-a protejat pe acesta
IC

din urm . Zeul l-a pedepsit atunci, f când ca urechile lui s fie ca acelea ale unui m gar. Dar
HN
le

el şi le-a ascuns într-o beret frigian şi l-a rugat pe b rbierul lui, singurul care îi ştia taina, s
TE
UL

nu o dest inuie nim nui. Acesta a f cut totuşi o gaur în p mânt, fiindc sim ea nevoia s o
GI

spun cuiva, şi a strigat acolo secretul. Pe p mântul acela au crescut nişte trestii, care, în
Te
LE
CO

b taia vântului, spuneau tuturor aceast tain .

9
(George L z rescu – DicYionar de mitologie)

35
[Citeşte cu voce tare textul]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
11
a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i

E
r spunsul.

EL
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? UR
AG
c. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de
.M

mai sus.
-
TR

2. Care este p rerea ta despre semnifica ia legendei regelui Midas? Sus ine, cu argumente,
U
SC

opinia prezentat .
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 56

TR
-
U
SC
Programe aerisite, astfel încât s con in cunoştin e cu un grad mai sc zut de

GE
OR
complexitate decât în prezent, bacalaureat transformat într-o testare cu subiecte aleatorii
n
AP
PR
pentru fiecare candidat în parte, curricul gândit în aşa fel încât elevii s în eleag ceea ce
ma
D.
li se pred la clas , programe şcolare care s prevad diverse sc ri de prezentare în func ie
L

de aptitudinile şi interesul elevilor. Acestea sunt principalele recomand ri ce reies dintr-un


RA
or
G-

raport pe care Societatea Academic Român (SAR) l-a înaintat Ministerului Educa iei.
IC

Concluziile la care au ajuns exper ii, printre care se num r preşedintele Academiei
HN
le

Române, Ionel Haiduc, şi preşedintele Societ ii Române de Fizic , Nicolae Zamfir, sunt c
TE
UL

şcoala trebuie s asigure preg tirea de cultur general pentru fiecare disciplin , precum şi
GI

faptul c , în cazul ştiin elor, accentul trebuie pus pe preg tirea practic .
Te
LE
CO

(Societatea civil cere introducerea lui Shakespeare în


programele şcolare în Gândul)

9
35
[Citeşte cu voce tare textul]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
11
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?

E
EL
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz - i UR
AG

r spunsul.
.M
-
TR

2. Care este opinia ta despre formarea unei culturi generale pentru fiecare disciplin
U

şcolar ? Sus ine, cu argumente, r spunsul prezentat.


SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 57

TR
-
U
SC
...Dar de unde am plecat? De la sufletul mansardei, poate. Ce fericit m simt c uit

GE
OR
triste ea. Şi ce fericit sunt c voi scrie despre sufletul mansardei mele. Cum s nu-l cunosc şi
n
AP
PR
s nu-l îndr gesc, când am l cr mat în atâtea amurguri aproape de el? Mi se descoper
ma
D.
numai mie. Îl ghicesc în fiecare carte, în fiecare cadru, în fiecare amintire. E întip rit pe
L

ziduri, pe rafturi.[...]
RA
or
G-

Vie uiesc cu toate aceste umbre str vezii lâng mine, iar eu p şesc înainte, şi ele
IC

r mân în aceleaşi locuri, stinghere, când mansarda e luminat de prieteni. Atunci le z resc,
HN
le

le zâmbesc numai lor. Nimeni nu le b nuieşte farmecul. Nimeni nu ştie c eu m-aş sufoca
TE
UL

respirând alt v zduh decât acela al od i ei în care am înv at slovele pe o t blie de carton.
GI

Când m întorc din strad , mângâi cu ochii zidurile. Sufletul lor se topeşte al turi de al meu.
Te
LE
CO

Ce se va întâmpla dac mansarda va fi st pânit de altul!?...

9
(Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop)

35
[Citeşte cu voce tare textul]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
11
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii

E
EL
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
c. Care este atitudinea personajului fa de spa iul în care tr ieşte? UR
AG
.M

2. Care este p rerea ta despre leg tura pe care oamenii o p streaz cu locul naşterii sau al
-
TR

copil riei, despre care Mircea Eliade scria cândva c reprezint „o geografie sacr ”? Sus ine,
U

cu argumente, r spunsul prezentat.


SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 58

TR
-
U
SC
Noi trat m împreun didactica limbii şi literaturii pentru c în şcoal (gimnaziu şi liceu)

GE
OR
limba şi literatura constituie un singur obiect de înv mânt, chiar dac accentul cade în
n
AP
PR
gimnaziu pe limba român , iar în liceu se studiaz aproape exclusiv literatura român . Dar,
ma
D.
aşa cum aş dori s se observe din cele ce urmeaz , exist unele aspecte specifice ale
L

limbii şi literaturii care ar îndrept i şi tratarea lor separat […].


RA
or
G-

Prezentate lucrurile aşa, s-ar putea crede c direc ia preocup rilor în didacticile
IC

speciale este numai dinspre pedagogie înspre disciplinele şcolare. În ceea ce priveşte
HN
le

literatura, aşa şi stau lucrurile. Ele stau altfel în ceea ce priveşte studiul limbii. Iat o
TE
UL

asimetrie interesant în interiorul obiectului nostru de studiu.


GI
Te
LE

(Aurel Scorobete, Didactica. Limb şi literatur )


CO

9
[Citeşte cu voce tare textul]

35
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
11
c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz - i

E
EL
r spunsul.
UR
AG

2.Care este opinia ta despre importan a utiliz rii corecte a limbii române în via a cotidian ?
.M

Sus ine, cu argumente, r spunsul prezentat.


-
TR
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

15-17 februarie 2010

E
11
EL
UR
AG
Bilet nr. 59

.M
TR
-
Drumurile ardelene duc prin sate, unde în nemijlocit vecin tate g seşti dou

U
SC
concep ii arhitectonice cu totul diferite: româneasc şi s seasc . Str vechile, masivele sate

GE
OR
s seşti şi-au studiat – cel pu in aşa pare – foarte mult locul unde aveau s fie cl dite. Din
n
AP
PR
felul cum ele se aliniaz , potrivit unor exigen e geometrice, se desprinde impresia de calcul.
ma
D.
Satele româneşti sunt aşezate mult mai întâmpl tor în peisajele ce la încadreaz . [...] Rostul
L

acesta chibzuit şi l-au p strat satele s seşti pân ast zi. Ele n-au crescut întâmpl tor, cu
RA
or
G-

entuziasm stângaci, din peisaj, precum cele româneşti; ele au fost aduse parc în acest
IC

peisaj ardelean gata de aiurea – prin v zduh sau pe alt cale, dintr-o ar unde s r cia
HN
le
TE

solului a înv at pe oameni s lupte cu natura, s munceasc cu minte şi mai ales cu


UL

geometric statornicie. Satele româneşti, în l ate vertiginos pe o muche sau împr ştiate într-o
GI

vale ca turmele, s-au n scut parc din inspira ia capricioas a naturii îns şi în mijlocul c reia
Te
LE
CO

sunt situate. Casele s seşti stau una lâng alta, formând un singur mare zid c tre strad [...];
comuna s seasc e o colectivitate ra ional de oameni închişi [...]. Casele româneşti sunt

9
mai liber laolalt , ele se izoleaz prin gr dini, au pridvoare împrejur [...]; comuna
româneasc e o colectivitate instinctiv de oameni deschişi, iubitori de pitorescul vie ii.

35
(Lucian Blaga, Z ri şi etape)
11
[Citeşte cu voce tare textul.]

E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
UR
AG

a. Ce tip de text este acesta (de exemplu: narativ, descriptiv, argumentativ, informativ)?
.M
-

Motiveaz - i r spunsul.
TR

b. Care este perspectiva din care Lucian Blaga abordeaz tema/ mesajul/ ideile din text?
U

c. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
SC
GE
n

2. Care este diferen a dintre o aşezare româneasc şi una s seasc ? Utilizeaz în descriere
OR

informa iile pe care le ofer textul.


ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 60

TR
-
U
SC
(Julio) Cortázar m rturiseşte cum a intuit în copil rie existen a unui univers paralel cu

GE
OR
cel oferit de realitatea familiei şi a şcolii, şi cum se mişca, oscilând între unul şi cel lalt.
n
AP
Ajunge la primul exerci iu de crea ie prin jocurile solitare şi întotdeauna magice: Erau jocuri

PR
ma
D.
în care îmi fabricam în gr dina casei un întreg regat imaginar. [...] Aici se afl deja configurat,
L

ca timp şi spa iu, fantasticul ce-l singularizeaz . Alt m rturisire oblig la acceptarea unui
RA
or
G-

t râm impalpabil, din care se naşte o bun parte a povestirilor. Primul este teritoriul oniric:
IC

Estimez c cel pu in dou zeci şi cinci la sut din povestirile mele sunt n scute din coşmaruri.
HN
le

Al doilea - experien ele stranii de transcendere a timpului şi a spa iului, chiar a propriei
TE
UL

condi ii umane. Tot în prima serie de m rturii despre formare se insereaz şi rememorarea
GI

modului în care citea în copil rie […] A doua serie de confesiuni cuprinde observa ii tehnice
Te
LE
CO

despre arta povestirii, se refer la rigoarea limbajului, la construc ia geometric şi la scriitura


muzical . [...]

9
În cea de-a treia serie de confesiuni se afl detalii extrem de interesante despre cele
mai cunoscute povestiri, care au inovat proza fantastic [...] şi mai ales despre influen a pe

35
care a exercitat-o asupra scrisului s u pictura.

(Elisabeta L sconi, Cât de mult îl iubim pe Julio)


11
[Citeşte cu voce tare textul.]

E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din UR
AG

textul dat:
.M

a. Cine este autorul textului (din ce perspectiv abordeaz tema/mesajul/ideile din text)?
-
TR

b. Care este subiectul fiec reia dintre cele trei serii de confesiuni prezentate în text?
U

c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i


SC

r spunsul.
GE
n
OR

2. Prezint argumentat rolul pe care l-a avut lectura în copil ria ta.
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 61

TR
-
U
SC
Plictiseala este forma cea mai elementar de suspendare a timpului, precum extazul

GE
OR
este ultima şi cea mai complicat . De câte ori ne plictisim, se opreşte timpul în esuturi;
n
AP
uneori îi auzim oprirea şi-i savur m cu chin t cerea. Organismul este atunci un ceas care st

PR
ma
D.
şi care ştie c st . În orice plictiseal exist conştiin a stagn rii temporale, cu atât mai mult
L

cu cât, din ce ne plictisim mai mult, din aceea suntem mai pu in inconştien i. În poten area
RA
or
G-

conştiin ei – şi ca atare a izol rii noastre în lume – plictiseala este întâia treapt ; pe ea se
IC

ridic şi se consolideaz singur tatea spiritului. […]


HN
le
TE

Toat via a nu este decât o solu ie a plictiselii. Încerci, adic , s te salvezi din ea.
UL

Melancolia, triste ea, disperarea, groaza şi extazul se ramific din trunchiul masiv al
GI

plictiselii; de aici nediferen ierea şi originarul acesteia. Exist flori ale melancoliei şi triste ii;
Te
LE
CO

îmi place s m gândesc la r d cini, când e vorba de plictiseal . Cu atât mai mult, cu cât ea
şi este întâia treapt a dezr d cin rii din lume. […]

9
Totul în via este s ştii s te plictiseşti esen ial.

35
(Emil Cioran, Lacrimi şi sfin i)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

E
EL
textul dat:
a. Cui i s-ar putea adresa textul? UR
AG

b. Ce tip de text este acesta? Motiveaz - i r spunsul.


.M

c. Care este rela ia dintre plictiseal şi singur tate, aşa cum apare surprins de autor în
-
TR

textul de mai sus?


U
SC

2. Care este opinia ta despre dorin a omului de a alunga plictiseala? Sus ine, cu argumente,
GE
n

opinia prezentat .
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 62

TR
-
U
SC
Draga mea Veronic ,

GE
OR
Ca eu s nu- i scriu e de în eles. Bolnav, neputând dormi nop ile şi cu toate astea
n
AP
PR
trebuind s scriu zilnic, nu am nici dispozi ie de a- i scrie ie, c reia aş vrea s -i scriu
ma
închin ciuni, nu vorbe simple. D.
L

Dar tu care ai timp şi nu eşti bolnav s nu-mi scrii e mai pu in explicabil. Tu trebuie
RA
or
G-

s fii îng duitoare cu mine, mai îng duitoare decât cu oricine altul, pentru c eu sunt unul din
IC

oamenii cei mai nenoroci i din lume.


HN
le

Şi tu ştii care este acea nenorocire. Sunt nepractic, sunt peste voia mea gr itor de
TE
UL

adev r, mul i m ur sc şi nimeni nu m iubeşte afar de tine. Şi poate nici tu nu m-ai fi iubit
GI

câtuşi de pu in, dac nu era acest lucru extraordinar în via a mea care e totodat o
Te
LE
CO

extraordinar nenorocire. […] Dar tu pentru aceasta nu trebuie s m b nuieşti, tu r mâi


cum ai fost şi scrie-mi. Tendin a mea constant va fi de a-mi împlini f g duin ele curând ori

9
târziu, dar mai bine târziu decât niciodat .
Sunt atât de trist şi e atât de deşart via a mea de bucurii, încât numai scrisorile de la

35
tine m mai bucur . A le suspenda sau a r ri scrisorile tale m-ar durea chiar dac n-ai mai
iubi pe Emin.
11
Scrie cu degetele pe cari le s rut.

E
(1880 Februar)

EL
(Coresponden , Mihai Eminescu-Veronica Micle) UR
AG
.M

[Citeşte cu voce tare textul.]


-
TR
U

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
SC

textul dat:
GE
n

a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i


OR

r spunsul.
ma

AP

b. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de
PR

mai sus.
D.

c. Care sunt tr s turile de caracter pe care şi le recunoaşte Eminescu în aceast scrisoare?


or

A
RA

2. Comenteaz , cu argumente proprii, afirma ia: e bine ca omul (...) s se adapteze.


a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 63

TR
-
U
SC
GE
Eco-instruc iuni pentru cump r turi

OR
n
AP
1. Prefer achizi ionarea produselor şi serviciilor ecologice/prietenoase cu mediul, ob inute

PR
ma
D.
cu un consum redus de energie, care pot fi reciclate cu uşurin /cu etichet ecologic .
L

2. În limita posibilit ilor, prefer s cump r produse agricole/alimentare, provenite din


RA
or
G-

agricultura ecologic , eco-etichetate/certificate ecologic sau produse tradi ionale


IC

ecologice româneşti.
HN
le
TE

3. Produsele ecologice sunt mai sigure, mai nutritive, f r organisme modificate genetic,
UL

reziduuri de pesticide, îngr ş minte chimice sau orice alt compus chimic de sintez .
GI

4. Produsele ecologice au un con inut echilibrat în substan e bioactive şi minerale.


Te
LE
CO

5. Agricultura ecologic respect mediul, bun starea animalelor, favorizeaz bio-


diversitatea şi contribuie la dezvoltarea durabil .

9
6. Evit achizi ionarea produselor de unic folosin care m resc rapid cantitatea de
deşeuri.

35
7. Evit utilizarea sacoşelor din plastic şi folosesc sacoşe durabile din materiale textile sau
pungi din hârtie/ alte materiale biodegradabile.
8. Evit achizi ionarea de produse pe baz de aerosol/spray-uri cu aerosoli care polueaz
11
atmosfera.

E
9. Evit deplas rile cu autoturismul la cump r turi.

EL
(Ghidul Eco-cet eanului, Pentru un mediu s n tos) UR
AG
.M

[Citeşte cu voce tare textul.]


-
TR
U

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
SC

textul dat:
GE
n

a. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
OR

b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
ma

AP

c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i


PR

r spunsul.
D.
or

2. Care este opinia ta despre utilitatea Eco-instruc iunilor pentru cump r turi în contextul
A
RA

în care te afli într-un supermarket? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .


a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 64

TR
-
U
SC
Tenorul de 26 de ani a avut parte de un debut inedit la Covent Garden. Înainte de

GE
OR
Cr ciun, Teodor Ilinc i a s rit din public pe scena Operei Regale londoneze în rolul Rodolfo
n
AP
din „Boema” lui Puccini şi a salvat spectacolul sortit eşecului din cauza unei pârdalnice r celi

PR
ma
care l-a îngenuncheat pe tenorul principal. […] D.
L

Jurnalul Na ional: Vorbeşte-mi despre momentul Covent Garden, pentru c


RA
or
G-

presa englez a brodat deja o legend pe marginea lui.


IC

Teodor Ilinc i: Urma s am dou spectacole în program cu „Boema” lui Puccini, iar
HN
le
TE

în seara de 19 decembrie m aflam în publicul prezent la reprezenta ia cu tenorul principal,


UL

Piotr Beczala, în rolul Rodolfo. […] Dar, pentru c asistasem la toate repeti iile lui Piotr, ştiam
GI

ce am de f cut. Nu ştiam cum e acustica, pozi ionarea pe scen , partitura este singura pe
Te
LE
CO

care o ştiam foarte bine. […] Aveam doar o idee despre toate astea tocmai pentru c
fusesem de fa când au avut loc repeti iile. Un avantaj a fost şi faptul c nu m sperii.

9
Pentru c unele persoane ar putea s se gândeasc la faptul c am o vârst destul de
fraged pentru oper şi mai ales pentru o carier interna ional . Dar eu m duc cu fruntea

35
sus oriunde şi merg pe scen ca la mine acas . Emo iile exist , dar trebuie s le ii în frâu.

(Tenorul Teodor Ilinc i, debut la Covent Garden la jum tatea spectacolului,


interviu în Jurnalul Na ional)
11
E
EL
[Citeşte cu voce tare textul.]
UR
AG

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
.M

textul dat:
-
TR

a. Ce tip de text este acesta? Argumenteaz - i r spunsul.


U

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
SC

c. Care este atitudinea tenorului fa de întâmplarea tr it ?


GE
n
OR

2. Care este opinia ta despre rolul muzicii în via a noastr ? Sus ine, cu argumente din
ma

AP

propria experien , opinia prezentat .


PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 65

TR
-
U
SC
GE
ART. 3

OR
(1) Calitatea educa iei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu şi
n
AP
ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite aştept rile beneficiarilor, precum şi

PR
ma
standardele de calitate. D.
L

(2) Evaluarea calit ii educa iei const în examinarea multicriterial a m surii în care
RA
or
G-

o organiza ie furnizoare de educa ie şi programele acesteia îndeplinesc standardele de


IC

referin . Atunci când evaluarea calit ii este efectuat de îns şi organiza ia furnizoare de
HN
le
TE

educa ie, aceasta ia forma evalu rii interne. Atunci când evaluarea calit ii este efectuat de
UL

o agen ie na ional sau interna ional specializat , aceasta ia forma evalu rii externe.
GI

(3) Asigurarea calit ii educa iei este realizat printr-un ansamblu de ac iuni de
Te
LE
CO

dezvoltare a capacit ii institu ionale de elaborare, planificare şi implementare de programe


de studiu, prin care se formeaz încrederea beneficiarilor c organiza ia furnizoare de

9
educa ie îndeplineşte standardele de calitate. Asigurarea calit ii exprim capacitatea unei
organiza ii furnizoare de a oferi programe de educa ie în conformitate cu standardele

35
anun ate. Aceasta este astfel promovat încât s conduc la îmbun t irea continu a
calit ii educa iei.

(Legea privind asigurarea calit ii educa iei)


11
E
EL
[Citeşte cu voce tare textul.]
UR
AG

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
.M

textul dat:
-
TR

a. În ce stil se încadreaz fragmentul citat? Motiveaz - i r spunsul.


U

b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
SC

c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i


GE
n

r spunsul.
OR
ma

AP

2. Care este opinia ta despre beneficiile educa iei permanente? Sus ine, cu argumente din
PR

text şi/sau din experien a personal , opinia prezentat .


D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

15-17 februarie 2010

E
11
EL
UR
AG
Bilet nr. 66

.M
TR
-
Lucrarea este structurat în trei p r i. În prima, sunt cuprinse observa ii despre limbajul

U
SC
GE
jurnalistic: unul dintre fenomenele cele mai interesante ale perioadei contemporane, a c rui

OR
schimbare spectaculoas a influen at întreg discursul public de dup 1989. Strategiile
n
AP
PR
jurnalistice vor fi urm rite în tipul de text cel mai specific genului, ştirea, în special în cea
ma
D.
senza ional (cu unele referiri la comentariu, interviu, reportaj). De fapt, multe din informa iile
L

despre celelalte limbaje (tratate în a doua parte a c r ii) se ob in prin intermediul textului
RA
or
G-

jurnalistic, în care unele apar chiar ca inser ii ale unor coduri speciale (mica publicitate,
IC

buletinul meteo, cronicile sportive etc.).


HN
le
TE

A doua parte a lucr rii se ocup de diferite limbaje contemporane asociate cu o situa ie
UL

de comunicare, o func ie, un context, un domeniu sau un tip de text. Categoriile prezentate
GI

au ponderi şi nivele de generalitate diferite: în vreme ce limbajul religios acoper o sfer


Te
LE
CO

larg de manifest ri, limbajul buletinului meteorologic e limitat şi bine circumscris. Între unele
dintre limbajele tratate sunt puternice interferen e, care pot duce la subordonarea lor unul

9
fa de altul sau la includerea ambelor într-o clas cu rang de generalitate superior: limbajul
poli ienesc e într-un asemenea raport cu stilul juridic sau administrativ.

35
(Rodica Zafiu, Diversitate stilistic în româna actual )
11
[Citeşte cu voce tare textul.]

E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
UR
AG

a. Ce tip de text este acesta (de exemplu: narativ, descriptiv, argumentativ, informativ)?
.M
-

Motiveaz - i r spunsul.
TR

b. În ce stil se încadreaz fragmentul citat? Motiveaz - i r spunsul.


U

c. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
SC
GE
n

2. Care este opinia ta despre efectul ştirilor senza ionale, ap rute în mass-media, asupra
OR

cititorilor/ascult torilor? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .


ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

15-17 februarie 2010

E
11
EL
UR
AG
Bilet nr. 67

.M
TR
-
Muzica nu este doar o form de distrac ie. Mai mult decât un mod de a ne încânta

U
SC
estetic, ea are, se pare, şi rol terapeutic. Cel pu in, aşa ne arat diferite experimente din toat

GE
OR
lumea. Muzica te poate linişti, î i poate diminua anxiet ile sau accesele violente. Într-un metrou
n
AP
PR
din localitatea britanic Newcastle s-a înlocuit muzica modern zgomotoas , agresiv cu cea
ma
D.
baroc . Efectul observat a fost uimitor: actele de vandalism şi formele de violen s-au
L

diminuat sim itor. Din acel moment, s-a optat pentru difuzarea unei muzici liniştitoare, în locul
RA
or
G-

celei care sporea gradul de tensiune a c l torilor. Deşi, pentru unele persoane, ea este mai
IC

degrab un zgomot de fond, pentru mul i influen a armoniilor sonore asupra noastr , asupra
HN
le
TE

corpului uman, reprezint un subiect foarte provocator: cum reuşeşte ea s ne schimbe într-
UL

atât încât, se pare, înv m mai uşor s vorbim în prezen a ei, ni se îmbun t eşte memoria,
GI

la fel şi inteligen a spa ial sau concentrarea? Sunetele nu sunt ceva imaterial. Ele au diferite
Te
LE
CO

frecven e şi fiecare vibreaz într-un fel anume. Aceste fenomene fizice interac ioneaz cu
organismul nostru, care le resimte, uneori, f r s ne d m seama.

9
(Irina-Gabriela Buda, Muzica, o terapie în sine)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]
11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:

E
EL
a. Cui i s-ar putea adresa textul citat?
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
UR
AG

c. Consideri c registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat
.M
-

scopului comunic rii? Motiveaz - i r spunsul.


TR
U

2. Care este opinia ta despre rela ia muzic -violen ? Sus ine, cu argumente, opinia
SC

prezentat .
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 68

TR
-
U
SC
Orhan Pamuk şi-a câştigat dreptul de a fi comparat cu Jorge Luis Borges şi Italo

GE
OR
Calvino, amândoi veghind asupra acestui roman ca nişte îngeri p zitori... Fort rea a alb
n
AP
PR
este unul din acele rare romane ce reuşesc s z misleasc o lume în sine, compact , de o
ma
D.
str lucire aparte... Pamuk este un povestitor înzestrat cu pasiunea şi vigoarea narativ a
L

unei Şeherezade. Dac New York Times recomand atât de entuziast acest roman, nu o
RA
or
G-

face degeaba. Bine, cât vreme Pamuk este laureat Nobel, orice alt argument p leşte.
IC

Fort rea a alb este povestea a dou oraşe, Vene ia şi Istanbul, în perioada lor de glorie.
HN
le

Aur, decaden şi crime, istorie oficial şi istorie de alcov, un vene ian erudit şi sosia lui
TE
UL

otoman , Hogea cel misterios, suspans şi scene de tablou renascentist. Pentru o în elegere
GI

complet a acestei bijuterii romaneşti nu stric s ai la îndemân un tratat de literatur


Te
LE
CO

contemporan din care s - i explici toate sensurile cuvântului postmodernism. Musai.

9
(Iuliana Alexa, prezentarea c r ii Fort rea a alb de Orhan Pamuk)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
11
a. Cui i s-ar putea adresa textul citat?

E
EL
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
c. Consideri c registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat UR
AG

scopului comunic rii? Motiveaz - i r spunsul.


.M
-
TR

2. Care este opinia ta despre utilitatea unei inform ri prealabile cu privire la cartea pe care
U

inten ionezi s o citeşti? Consideri c ar uşura în elegerea textului, c ar putea d una pl cerii
SC

lecturii etc.? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .


GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 69

TR
-
U
SC
Valea Mare, 9 mai 1932

GE
OR
Am transcris azi noapte de la 10 seara pân la 4 diminea a vreo şapte pagini din primul
n
AP
capitol. Merge foarte greu. M-am oprit la patru, deşi hot râsem s stau pân la şase. M

PR
ma
D.
sim eam aşa de obosit c a trebuit s m trântesc pe pat. M-a cuprins team şi îndoial ,
L

amândou duble. Uneori am impresia c nu mai pot scrie, c nu-mi vine nimica. M umple de
RA
or
G-

groaz . Poate c m-am istovit complet? Poate din pricina surmenajului sau a eredit ii, celula
IC

cenuşie nu mai rezist ? Şi totuşi nu-mi lipsesc fantezia creatoare sau crea ia interioar .
HN
le

Ceea ce m chinuieşte este expresia. Am în inim senza ia necesar vie şi n-o pot îmbr ca în
TE
UL

cuvinte adecvate. M fr mânt permanent pentru o fraz sau un simplu cuvânt. Desigur c
GI

acest dar de uşurin nu l-am avut niciodat . Veşnic m-am luptat cu expresia, dar parc
Te
LE
CO

acuma mai aprig. Al ii ocolesc greut ile; eu m înc p ânez s le biruiesc. Asta îmi cere o
sfor are cumplit . Mi-e fric tare s nu fi îmb trânit.

9
(Liviu Rebreanu, Jurnal)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
11
textul dat:

E
EL
a. Cine este autorul textului (din ce perspectiv abordeaz tema/mesajul/ideile din text)?
b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? UR
AG

c. Care este atitudinea autorului fa de greut ile scrierii unui text?


.M
-
TR

2. Care este opinia ta despre sinceritatea/nesinceritatea autorului unui jurnal? Sus ine, cu
U

argumente, opinia prezentat .


SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 70

TR
-
U
SC
Universit ile occidentale ne-au obişnuit s ne l mureasc , prin studii cât se poate de

GE
OR
serioase, cele mai derizorii aspecte ale vie ilor noastre. De pild , un studiu realizat de
n
AP
PR
profesorul Daniel Kruger de la Universitatea din Michigan, citat de The Telegraph, ne arat
ma
D.
de ce b rba ii şi femeile nu se în eleg, când merg la cump r turi de Cr ciun. […]
L

Conform studiului, femeilor preistorice le revenea rolul de culeg tori, în timp ce


RA
or
G-

b rba ii erau vân torii tribului. Femeile petreceau foarte mult timp c utând mânc rurile cele
IC

mai bune şi mai s n toase din mediul înconjur tor, în timp ce b rba ii aplicau o strategie
HN
le

diferit . Ei hot rau din timp ce animal inten ioneaz s vâneze şi plecau s caute acel vânat.
TE
UL

Odat ce-l g seau şi-l ucideau, se întorceau imediat cu carnea acas . […]
GI

Profesorul Kruger e de p rere c , dac femeile şi b rba ii şi-ar în elege reciproc


Te
LE
CO

strategiile cu care merg la cump r turi, ar evita certurile în aglomera ia de dinaintea


Cr ciunului. Totuşi, deşi studiul ne arat de ce nu se în eleg reprezentan ii celor dou sexe,

9
el nu ne spune nimic despre cum ar putea ei s dep şeasc aceste diferen e.

35
(C t lin Sturza, Sfaturi pentru cump r turi. Omul preistoric din dvs.)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

E
EL
textul dat:
a. Cui i s-ar putea adresa textul citat? UR
AG

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
.M

c. Consideri c registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat
-
TR

scopului comunic rii? Motiveaz - i r spunsul.


U
SC

2. Care este opinia ta despre stilurile şi strategiile folosite de femei şi b rba i la cump r turi?
GE
n

Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .


OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 71

TR
-
U
SC
Exegeza literar , de cele mai variate coloraturi şi la mai toate nivelele, abund în

GE
„lumi literare”. Expresia a devenit un loc comun, fie c se aplic lui Sadoveanu, lui Panait

OR
n
AP
Istrati, lui Ştefan B nulescu sau nu mai ştiu eu cui. În spatele ei se str vede tenta ia unui

PR
ma
instrument totalizator, cu un ochean cu focalizare puternic .[...] No iunea de „lume literar ”
D.
nu se las îns circumscris – cu atât mai pu in epuizat – de astfel de proiecte inten ionale
L
RA
or

sau sistematiz ri auctoriale [...]. Pentru al i autori ea pare, înc de la un prim contact intuitiv,
G-
IC

improprie.
HN

„Lumea literar ” e o no iune proteic , cu atât mai greu de definit cu cât pare mai lesne
le
TE

de mânuit. Pe de-o parte, ea reflect un deziderat amintit mai sus, acela al privirii
UL
GI

atotcuprinz toare. „Lume” devine echivalentul calitativ al termenului cantitativ de


Te
LE

„oper ”:opera desemneaz hotarele, lumea – ce e în untru.


CO

Pe de alt parte, îns „lumea” transgreseaz aceast dialectic a finitudinii excesive.

9
Lumea nu e pelicula de text care formeaz suprafa a operei, ci o interioritate aparte, mai
strâmt sau mai larg , mai mult sau mai pu in adânc , un „relief” al textului, sesizabil printr-o

35
investiga ie particular .

(Liviu Papadima, Caragiale, fireşte)


11
[Citeşte cu voce tare textul.]

E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din UR
textul dat:
AG

a. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de
.M
-

mai sus.
TR

b. Cui i s-ar putea adresa textul ?Justific - i r spunsul.


U
SC

c. În ce tip de text po i încadra fragmentul dat (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)?


GE

Precizeaz dou dintre caracteristicile tipului de text identificat.


n
OR
ma

AP

2. Cum ai putea defini „lumea literar ” având în vedere un text narativ studiat? Sus ine, cu
PR

argumente, opinia prezentat .


D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 72

TR
-
U
SC
13. VI. 1959

GE
OR
Aş vrea s plâng, dac lacrimile n-ar fi atât de s rate. Aş vrea s plâng nostalgia
n
AP
care-mi ninge azi sufletul. Sunt fericit şi în acelaşi timp fr mântat de îndoielile inerente

PR
ma
oric rui sfârşit de via şcol reasc . [...] D.
L

Trebuie s recunosc c desp r irea de colegele mele nu-nseamn , cel pu in acum,


RA
or
G-

nicio nenorocire pentru mine. Se vede treaba c nu ele, ci altceva, ceva din soarele acestui
IC

început de via şi mai cu seam gândul c tot ceea ce a fost pân acum realitate trece de
HN
le

azi în amintire, m face s regret şi m-a f cut diminea a s plâng ca o nebun . [...]
TE
UL

Am scris în zeci de caiete de amintiri, deşi le în eleg inutilitatea. Credem acum c ele
GI

vor fi în ani târzii cheia spre lumea de vis a copil riei. [...] Plângem acum pentru tot ceea ce
Te
LE
CO

ia cu ea clipa aceasta, pentru tot ceea ce am vrea s tr iasc veşnic viu în noi şi ştim c nu
va mai avea nicio importan mai târziu.

9
(text adaptat dup Ioana Em. Petrescu, Jurnal)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
11
textul dat:

E
EL
a. Cui i s-ar putea adresa textul citat?
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? UR
AG

c. Consideri c registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat
.M

scopului comunic rii? Motiveaz - i r spunsul.


-
TR
U

2. Care este opinia ta despre utilitatea/ inutilitatea scrierii unui jurnal? Sus ine, cu argumente,
SC

opinia prezentat .
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 73

TR
-
U
SC
Fa de noi Mama se purta într-un fel, şi Tata într-altul. Nu vorbesc acum despre

GE
OR
Mama ca duh al rânduielii, ci despre ea ca o întrupare a duioşiei şi a grijei. Tata nu-şi da pe
n
AP
PR
fa b t ile inimii ce le avea pentru noi. El se p str la dep rtare, într-o atitudine de asprime
ma
D.
ce p rea domolit numai de-un oareşicare dezinteres. El îşi întindea veghea asupra noastr
L

prin simpla sa prezen , f r a ne ine cu tot pre ul sub uit tur . Eram înc prea mic pentru
RA
or
G-

a-i fi putut p trunde firea şi cugetul. Numai târziu putui s aflu – de la fra ii mei mai mari şi de
IC

la al ii care i s-au ab tut prin apropiere – c Tata era de-o exuberan cald şi de o
HN
le
TE

volubilitate deosebit de simpatic atunci când se nimerea s se simt la largul s u, între


UL

prietenii ce-i ar tau în elegere. [...]


GI

Mama era o fiin primar . Eine Urmutter, cum îi spuneam eu mai târziu, f când uz
Te
LE
CO

de-un cuvânt nem esc ce mi se p rea c i-ar cuprinde chipul şi prin care o proiectam în
arhaic. F r mult şcoal , cu instincte materne şi feminine preistorice. Preistorice în sensul

9
deplin t ii vitale, grele, masive. Nu avea Mama cunoştin e folclorice deosebit de bogate, dar
ea tr ia aievea într-o lume croit pe m sura celei folclorice. Existen încadrat de zarea

35
magiei.

(Lucian Blaga, Hronicul şi cântecul vârstelor)


11
[Citeşte cu voce tare textul.]

E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din UR
AG

textul dat:
.M

a. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de
-
TR

mai sus.
U

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
SC

c. Consideri c registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat
GE
n

scopului comunic rii? Motiveaz - i r spunsul.


OR
ma

AP

2. Care este opinia ta despre importan a celor dou modele, al mamei şi al tat lui, în
PR

formarea personalit ii unui om? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .


D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 74

TR
-
U
SC
Singur tatea, s lb ticia şi trecutul înc rcat al oamenilor Deltei au creat o seam de

GE
OR
reguli de comportare şi raporturi complicate, ce amintesc de moravurile atât de stufoase şi
n
AP
PR
de neîn eles pentru noi, europenii, ale orientalilor. Via a în comun a pescarilor e guvernat
ma
D.
de nenum rate interdic ii, nuan e, semne de polite e.
L

Dac te duci la poarta unui pescar şi-i ceri s - i vând peşte, gata, i-ai p tat obrazul,
RA
or
G-

din clipa aceea te consider un inferior (tu ai venit la uşa lui, ca un nevoiaş, nu el la tine). […]
IC

Dac -l d ruieşti pe lipovean cu b utur dincolo de pragul casei, trebuie s guşti tu


HN
le
TE

mai întâi („s iei credin a”, se spunea odat ). Pe cât posibil, nu se bea din sticl , ci din pahar
UL

– s fie por ie dreapt pentru to i – iar paharul se umple ras, dar nu se bea tot: mai laşi un
GI

deget pe fund, s ar i c nu eşti lacom.


Te
LE
CO

În Delt nu se face cinste. Cine d ceva d pe datorie. E un fel de avans, cel mai
adesea bine calculat, aşteptând în schimb, acum sau mai târziu, o compensa ie (e bine s

9
„înapoiezi” imediat echivalentul „datoriei”, ca s previi ruşinea de a fi dator sau, mai r u,
pagubele unei „dobânzi” cu b taie lung ). Dac faci cinste f r s urm reşti nimic, eşti

35
considerat fraier şi dispre uit amical.

(Radu Anton Roman, În Delt cu Jacques-Yves Costeau. Un fel de jurnal)


11
[Citeşte cu voce tare textul.]

E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din UR
AG

textul dat:
.M

a. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de
-
TR

mai sus.
U

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
SC

c. Consideri c registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat
GE
n

scopului comunic rii? Motiveaz - i r spunsul.


OR
ma

AP

2. Care este opinia ta despre importan a p str rii tradi iilor în lumea de azi? Sus ine, cu
PR

argumente, opinia prezentat .


D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 75

TR
-
U
SC
Din ciocnirile sau prieteniile mele cu profesorii descop r cel mult c se înva bine cu

GE
OR
profesorul care inspir simpatie, dar se înva în cele din urm bine şi cu cel r u, de fric . În
n
AP
PR
niciuna din ciocnirile mele sau prieteniile de care îmi amintesc nu descop r un conflict sau o
ma
D.
afinitate între aspira iile înc în faş ale viitorului romancier, cu obtuzitatea sau, dimpotriv ,
L

în elegerea protectoare a cut rui profesor, afar de una singur , dar asta avea s se
RA
or
G-

întâmple mai târziu.


IC

Mie îmi pl ceau, de pild , istoria şi matematicile, dar amândoi profesorii de la aceste
HN
le
TE

materii erau personalit i lipsite de har, cel dintâi era urât, cu capul mare, buzele groase,
UL

r sfrânte şi cu o expresie parc de gr jdar care petrece, deşi se str duia s zâmbeasc şi s
GI

ne atrag . Avea pe deasupra dou cusururi, unul c îi pl cea prea mult materia pe care o
Te
LE
CO

preda […] şi al doilea avea mania s ne arate pe hart locurile pe unde se petreceau
evenimentele istorice, amestecând istoria cu geografia, lucru care ne plictisea, pentru c

9
geografia o înv am de la alt profesor. Cel de matematic era un îngâmfat şi pe deasupra
de o solemnitate deplasat , de parc ai fi zis când intra în clas c a intrat într-o biseric .

35
(text adaptat dup Marin Preda, Via a ca o prad )

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat: UR
AG

a. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de
.M

mai sus.
-
TR

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
U

c. Consideri c registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat
SC

scopului comunic rii? Motiveaz - i r spunsul.


GE
n
OR

2. Care este opinia ta despre cele dou categorii de profesorii descrişi în textul dat,
ma

AP

profesorul care inspir simpatie şi profesorul la care se înva de fric ? Sus ine, cu
PR

argumente, opinia prezentat .


D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)