UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE LITERE
specializarea ASISTENȚĂ MANAGERIALĂ ȘI ADMINISTRATIVA

Statistica privind abandonul scolar

Student: Badica Georgiana Andreea

Anul I, grupa 1

An universitar 2017-2018
1
 Statistica privind abandonul scolar

Investiția publică în educație a înregistrat o creștere medie în UE de 1,1% în 2014,

potrivit Monitorului european al educației și formării 2016, lansat de Comisia Europeană.
România se numără printre cele șase state unde alocările au urcat semnificativ, cu peste 5 %
(celelalte țări sunt Bulgaria, Ungaria, Letonia, Malta și Slovacia).

Chiar și așa, bugetul total distribuit educației a rămas cel mai scăzut din Europa – de
numai 3 % din PIB, în 2014, mult sub media europeană de 4,9 %. Ulterior, investițiile au urcat la
3,7 % în 2015, respectiv 3,6 % din PIB în 2016, procente inferioare nivelului de 6 % din PIB
stabilit de Legea Învățământului 1/2011, constată Raportul.

În paralel cu aceste creșteri de finanțare, populație școlară s-a redus și în 2014, iar în 2015-2016,
numărul total de elevi și studenți a scăzut cu 2,4 % față de anul școlar precedent, la 3,64
milioane.

Cu toate că alocările s-au majorat, iar numărul de elevi (în special de liceu) a coborât, indicatori
calitativi importanți pentru măsurarea calității învățământului și-au continuat trendul descendent.

2
Sursa: Monitorul educației și formării 2016

Procentul tinerilor cu nivel scăzut de cunoștințe

Cel mai important indicator pentru sărăcia educației este rata tinerilor cu vârsta de 15 ani
cu un nivel scăzut de cunoștințe de bază.

Măsurătorile realizate de instituțiile UE și OECD arată că România înregistrează rezultate

dezastruoase la acest capitol.

Tot mai mulți tineri părăsesc școala înainte de termen

Marea majoritate a statelor membre și-au îmbunătățit rata de părăsire timpurie a școlii,
însă România a reușit să se îndepărteze iar de ținta fixată în Strategia socială 2020 – rata a urcat
de la 15,3% în 2008, până la 19,1 % în 2015. Rata națională fixată pentru 2020 este de numai
11,3%, iar media europeană era în 2015 de 11%.

Rata părăsirii timpurii a școlii. Sursa: Eurostat

3
 Trebuie precizat că procentul din România este mai mare (ce-i drept, cu numai 0,1
puncte procentuale), celei înregistrate în rândul tinerilor imigranți din statele dezvoltate
ale UE (19%).

Cum arată mediile europene:

În comparație cu 2014, rata abandonului școlar timpuriu a crescut în patru regiuni;

 Regiunea Centrală (de la 17,9 % la 24,2 %)

 Regiunea Nord-Est (de la 21,7 % la 25,3 %)
 Regiunea Sud- Vest (de la 15,9 % la 16,2 %)
 Regiunea București-Ilfov (de la 9 % la 10,8 %)

România și celelalte țări ale Europei – abandon mare, rezultate modeste:

4
Inechități
Romii sunt cei expuși în mod special expuși sărăciei educaționale, puțini dintre copii
acestei minorități au acces la educație de calitate.

Se estimează că în jur de 27 % din copiii romi primesc educație în școli segregate de facto,
potrivit Raportului.

De asemenea, se mențin decalajele uriașe dintre rural și urban:

 În anul școlar 2014-2015, 81,8 % din copiii din mediul rural în vârstă de 3- 5/6 ani erau
înscriși în învățământul preșcolar în comparație cu 97,7 % în mediul urban.
 Rata brută de înscriere în învățământul primar și gimnazial a fost de 80,4 % (100,4 % în
mediul urban) (Ministerul Educației 2015).
 În 2015, rata de părăsire școlară timpurie a fost de 27,8 % în mediul rural față de 19,3 %
în orașele și zonele suburbane și 5,9 % în orașe mari.
 Ratele de abandon școlar în învățământul primar și gimnazial sunt semnificativ mai mari
pentru copiii din
mediul rural, ceea ce conduce la o participare scăzută la învățământul liceal și, prin
urmare, la rate mai mici de participare la învățământul terțiar.
 Calitatea educației în mediul rural este subminată de dificultatea de a atrage cadre
didactice de înaltă calificare, de o infrastructură școlară neadecvată și de situații familiale
dificile.

5
  În mediul rural există mai puține cadre didactice calificate angajate cu normă întreagă
decât în mediul urban, astfel încât școlile au fost nevoite să angajeze un număr mare de
cadre didactice slab calificate, cu fracțiune de normă, care fac

Potrivit celor mai recente date prezentate de Eurostat, în momentul de faţă suntem pe locul
trei în Uniunea Europeană la părăsirea timpurie a şcolii. Conform aceluiaşi organism european,
18,9% dintre tinerii români din intervalul de vârstă cuprins între 18 şi 24 de ani renunţă la studii.
La nivelul Uniunii Europene, suntem depăşiţi doar de Spania, cu un procent al abandonului
şcolar de 20,3%, şi de Malta, cu 20,1%.

Din punct de vedere al sexelor, deţinem o altă tristă supremaţie: 18,3% dintre fetele romance
abandonează şcoala, procentul fiind semnificativ mai mare decât cele înregistrate în Spania sau
în Bulgaria, ţara în curtea căreia ne uităm obsesiv atunci când vine vorba despre studii şi statistici
europene sau mondiale.

Aproximativ o cincime dintre elevii români rămân cu cel mult opt clase, 75% dintre
copiii rromi nu termină gimnaziul
Potrivit celui mai nou raport de ţară, principala cauză sunt politicile oficiale defectuoase. Rata de
părăsire timpurie a şcolii, se arată în acest raport, rămâne la un nivel ridicat din cauza
superficialităţii guvernanţilor, a forurilor competente. Se acordă o atenţie insuficientă acestui
flagel şi acţiunilor de depistare şi prevenire timpurie a sărăciei, unul din principalele motive de
părăsire timpurie a şcolii.

Cum era de aşteptat, la nivel rural, rata de părăsire timpurie a şcolii este mult mai ridicată decât
la nivel urban, iar categoriile sociale ţintă, rromii şi populaţia defavorizată social. Adică cealaltă
Românie, pe care clasa politică românească se face că nu o vede.

În plus, mai spune raportul, sprijinul acordat de stat cadrelor didactice care lucrează cu
aceşti copii aflaţi în situaţii de risc ridicat este insuficient. Avem la îndemână o strategie privind
stoparea părăsirii timpurii a şcolii, adoptată cu doi ani în urmă, dar aceasta nu este încă pusă în
aplicare.

Pe tinerii care renunţă prematur la studii îi aşteaptă şomajul, sărăcia şi

marginalizarea
Date la fel de sumbre a prezentat de curând Institutul Naţional de Statistică (chiar de Ziua
Internaţională a Copilului): aproape 30% dintre copiii români de până la 18 ani au renunţat la
studii (obligatorii, conform legii), cu 10%, se menţionează, mai mult decât acum doi ani şi cu 7%
mai mult faţă de media europeană. Aproximativ o cincime dintre elevii români rămân cu cel mult
opt clase, în vreme ce peste 75% dintre copiii rromi abandonează şcoala înainte de a împlini
vârsta de 14 ani. 37% dintre tinerii de 15 ani sunt analfabeţi funcţional, iar 43% dintre copiii cu
dizabilităţi nu sunt înscrişi în nicio formă de învăţământ. Pentru toţi aceşti tineri care renunţă la
studii viitorul este negru, pentru că nu-i aşteaptă decât şomaj, sărăcie, marginalizare.