Sunteți pe pagina 1din 3

FIŞĂ DE LECTURĂ

Opera epică (model) 


Titlul operei literare: Sarea în Bucate 
Autorul:Petre Ispirescu
Opera face parte din volumul: Legende sau basmele românilor
Editura:Revista Nouă
Anul apariţiei volumului: 1887

Date importante din viaţa şi activitatea scriitorului: Născut 21.01.1830, București, a fost a
fost un editor, folclorist, povestitor, scriitor și tipograf român.
Este cunoscut mai ales datorită activitații sale de culegător de basme populare românești pe
care le-a repovestit cu un har remarcabil.
Alte opere ale autorului: Greuceanul, Fata moșului și fata babei, Prâslea cel voinic și merele
de aur, Basme, Snoave și glume, Întâmplările lui Păcală
Specia literară: basm
Opera e structurată în:
Opera este scrisă în: proză
Locul desfăşurării acţiunii: la palat
Timpul desfăşurării acţiunii: demult
Naratorul (tipul de narator, indici ai prezenţei acestuia): povestitor
Personaje:
Personajul Tipul de personaj Trăsături Citate

(principal/ secundar, pozitiv/ negativ, real/ fantastic) (fizice, morale)


Fiica cea mică, cele două fiice înafară de cea mică, chelnărița, băiatul, regina sau prințesa,
împăratul,
Rezumat / Idei principale: _____________________
Momentele subiectului:
Expoziţiunea: A fost odată un împărat ce avea trei fete. Rămânând văduv, împăratul
împărțea toată dragostea lui fetelor.

Intriga : Într-o zi, împăratul o întreabă pe fata sa cea mare cum îl iubește. Aceasta-i răspunde
„ca mierea”, gândindu-se că mierea e cel mai dulce lucru de pe lume. Întrebând și fata
mijlocie, împăratul află că este iubit „ca zahărul”. Bucuros de răspunsurile fiicelor sale cele
mai mari, împăratul socotește că nu este iubire mai dulce ca zahărul și mierea. Uitându-se și la
fata sa cea mică, îi pune și ei aceeași întrebare. Mezina îi răspunde sfioasă că ea îl iubește ca
„sarea în bucate”. La auzirea acestor vorbe, surorile lingușitoare ale fetei încep să râdă iar
împărarul, după ce o mustră serios, o alungă din împărăția sa.

Desfăşurarea acţiunii :  Fata se îmbracă cu haine vechi și proaste, și se pornește să colinde


fiecare sat, până ajunge la porțile altei împărății. Chelăreasa acelei împărății o vede și o
întreabă ce vrea. Fata răspunde că este orfană și că vrea să lucreze la un stăpân. Având un loc
liber, chelăreasa o ia în slujba sa. Fetei îi sunt încredințate un teanc de chei și multe treburi, la
care ea face față cu brio. Toate slugile de la curte încep s-o respecte fiindcă era cuminte și
muncitoare. Vestea hărniciei fetei ajunge și la urechile împărătesei, care cere s-o cunoască pe
fată și în curând prinde a o îndrăgi. O ia de la chelăreasă și o face ajutorul ei.
.

Punctul culminant : Împăratul și împărăteasa aveau un singur copil, la care se uitau ca la


Soare. Împăratul pornește la război și îl ia și pe fiul lui cu el. Feciorul este însă rănit și adus
acasă. Aici, împărăteasa veghează asupra lui zi și noapte, și o lasă și pe fata săracă să aibă
grijă de el. Cei doi tineri se îndrăgostesc și băiatul cere binecuvântarea părinților să o ia de
soție.

Deznodământul: La nuntă, mirii au invitat și pe împăratul cu trei fete, tatăl înstrăinat al


miresei. Fata s-a ferit însă să spună că ea este de fapt fiică de împărat. La pregătirea bucatelor,
fata prepară separat mâncărurile pentru tatăl său. Ospățul începe și toți musafirii se înfruptă
din bucate, cu excepția împăratului invitat. Mâncarea acestuia nu era sărată, ci îndulcită cu
miere și zahăr. Cum nu putea să mănânce nimic, împăratul răbufnește și cere socoteală
gazdelor. Atunci mireasa se ridică și își dezvăluie adevărata identitate, zicând că tatăl său a
pringonit-o fiindcă a spus că-l iubește ca „sarea în bucate.” Tatăl fetei realizează atunci
importanța sării și își cere iertare de la fata sa. Nunta continuă iar nuntașii se pun pe o veselie
și o petrecere „de se duse vestea în lume.”

Moduri de expunere: (indică modul prezent în opera literară , indică pagina / paginile şi
transcrie câte un citat):

Naraţiune: Basmul a fost povestit scriitorului de către mama sa la 1840


Dialog discuția dintre : Împărat și fiica ce mică
Monolog ___________________________________________________________________
Caracterizarea personajului principal / a unui personaj preferat:
● caracterizare directă (exemple, citate, indicarea paginii): Fata cea mică era bună la suflet și își
iubea tatăl mai mult decat celelalte surori al ei.
● caracterizare indirectă (exemple, citate, indicarea paginii): Ea își iubea tatăl ca sarea-n bucate
adică îl iubește atât de mult deoarece fără sare mâncarea nu este bună.
● Titlul operei (structură, semnificaţie): În această poveste aflăm că sarea este mai importantă
decât mierea sau zahărul. De asemenea fără sare mâncarea nu are gust. Regele își dă seama de
greșeala facută de atunci și o să înteleagă semnificația sării.
Mijloace artistice (figuri de stil,citate care conţin imagini artistice cu indicarea paginii):
,, ca sarea in bucate ,tata"
,,ca zaharul ,tata"
,,ca mierea ,tata"

Vocabular (câteva cuvinte noi pe care le-ai învăţat din opera citită şi sensurile lor): _______
văduv – liber, mezină-fata cea mică, ospăț-masă mare.
Citate preferate (scrise între ghilimele, indicând pagina):
„Ştiţi ce era? Iaca mireasa gătise toate bucatele pentru tată-său fără sare, ci numai cu miere şi
cu zahăr. „
,, Chiar sarniţa de dinaintea lui era plină cu zahăr pisat, şi degeaba lua bietul împărat cu cuţitul
din sarniţă ce credea el că este cu sare şi punea în bucate, ele, în loc să se facă mai bune de
mâncare, se făceau şi mai dulci de pe cât erau, şi mai cătrănite.”
Impresii personale (de ce ţi-a plăcut lectura /ce ai învăţat din această lectură / cum ai fi vrut
să se termine acţiunea): Din sarea în bucate reiese că oamenii au des impresii greșite și
condamnă oameni fără să încerce să îi înțeleagă, apoi ajung să regrete ce au făcut. E o poveste
frumoasă, despre iubire și iubire.
Note de lectură (Continuă enunţurile de mai jos cu idei din opera citită)
Opera mi-a trezit sentimente de fericire față de fata cea mică.
Ceea ce mă impresionează este faptul că până la urmă, tatăl fetelor își dă seama că fiica cea
mică vroia să spună că fără sare mâncarea  nu are gust.
Fragmentul demn de admirat este când tatăl celor trei fete le spune care dintre ele îl iubește
cel mai mult.

S-ar putea să vă placă și