Lecţia I.

3
Caracteristicile Terrei şi
consecinţe geografice
 Planul lecţiei
A. Caracteristicile fizice
B. Caracteristicile chimice
C. Mişcările Terrei în sistemul solar
A. Caracteristicile fizice
Forma Terrei
Magnetismul Terrei
Inclinarea axei polilor
Forţa de gravitaţie
Densitatea medie a materiei
 Forma Terrei
Cea mai importantă consecinţă este răspândirea inegală a
radiaţiei solare pe Terra, ea scade de la ecuator spre cei
doi poli
Rezultă apariţia marilor zone climatice impuse de radiaţia
diferită:
zona caldă
două zone temperate
două zone reci
 Magnetismul Terrei
Cea mai importantă consecinţă este:
protecția Terrei împotriva vânturilor solare sub formă
de plasmă pe care le transformă în aurore polare
 Înclinarea axei polilor
Consecințe:
apariţia anotimpurilor diferite în emisferele nordică şi
sudică inegalitatea nopţilor şi a zilelor în timpul unui an
formarea zilelor și nopților polare
B. Caracteristicile chimice
Este alcătuită din 90 de elemente chimice principale
Din punct de vedere al densităţii elementelor chimice
cele mai dense şi mai grele sunt concentrate spre
interior iar cele mai puţin dense apar spre
exterior
Nichel şi fier (NiFe) formează nucleul
Siliciul şi aluminiul (SiAl) sunt predominante în
manta
Cele mai răspândite elemente la suprafață sunt:
oxigenul cu 47% şi siliciul cu 28% apar în
combinație sub formă de SiO2 sau cuarţ
Alte elemente la suprafață sunt: fierul, calciul, sodiul,
potasiul, magneziul şi altele.
C. Mişcările Terrei în sistemul solar

Mişcarea de rotaţie
Mişcarea de revoluţie
• Se realizează în 24 de ore
• Ziua siderală este durata reală a unei rotaţii complete
a Terrei în jurul axei polilor (23 ore, 56 minute şi 4
secunde)
• Consecinţe:
induce forma de geoid a Terrei prin
apariţia elipsoidului de rotaţie
alternanţa zilei şi nopţii în 24 de ore
variaţia orei pe glob
modificarea temperaturii aerului în 24 de ore
abaterea spre stânga a corpurilor aflate în mişcare
în emisfera nordică şi spre dreaptă a celor din
emisfera sudică – forța lui Coriolis
 • Echinocţiul din 21 martie
Se realizează în 365 zile • Solstiţiul din 22 decembrie

Anul sideral este de 365 zile, 6 ore, 9 minute şi 9

secunde
• Solstiţiul din 22 iunie
Anul calendaristic în mod obişnuit are 365 de zile
Anul bisect, care are 366 zile (cele 6 ore în plus sunt
adunate şi din 4 în 4 ani apare ). 2016 este un an bisect.
• Consecinţe:
Formarea anotimpurilor în timpul anului în
emisferele globului
Alternanța anotimpurilor pe Terra în același timp
Inegalitatea duratei• zilelor şi nopţilor în timpul unui
Ech nocţiul din 23 septembrie
an
modificarea temperaturilor în timpul unui an
 Tema 2
• Definiţi termenii: forţa de gravitaţie, mişcare de
rotaţie, mişcare de revoluţie, periheliu, afeliu,
forţa lui Coriolis, ziua siderală, anul sideral,
echinocţiu, solstiţiu.
• Explicaţi prin trei argumente variaţia orei pe glob
• Explicaţi prin două argumente apariţia
echinocțiilor și solstițiilor
• Executați și explicați desenul ziua şi noaptea
polară pag 17.
 Fișă de lucru în clasă
1. Specificati doua consecințe ale mișcării de rotație.
2. Numiți trei evenimente care se desfășoară pe Terra
în data de 21 martie
3. Localizati pe harta din manual, pagina 14 si
specificați:
O
a. Traseul meridianului de 0 (principalele oceane și
continente pe care le traversează).
b. Ora locală a teritoriului României, față de
O
meridianul 0 G.M.T.
c. Ora locală a costei atlantice a Statelor Unite ale
Americii.
d. Ora locală a coastei pacifice a Australiei.
Timp de lucru 5 minute