Sunteți pe pagina 1din 75

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului

Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare


Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 151

TR
-
U
SC
La sfârşitul lui noiembrie, Eminescu, plecat din ar cu câteva s pt mâni înainte, nu

GE
OR
se înscrisese înc la Universitatea din Berlin, din lipsa banilor pe care – etern poveste – îi
n
AP
PR
aştepta de acas [...]. Poetul se înscrisese la facultate abia la 12 decembrie 1872, de ast
ma
D.
dat ca student bun, fiindc prezentase un certificat de absolvire eliberat de gimnaziul din
L

Botoşani. [...]
RA
or
G-

Chestiunea este de a şti dac Eminescu a fost mai mult un autodidact decât un ins
IC

cu studii oficiale. […] Cursurile urmate în chip oficial sunt urm toarele: în semestrul de iarn
HN
le
TE

1872-1873, Logica şi principiile filozofiei, Concep ia istoriei la istorici renumi i, […] Istoria
UL

Egiptului şi Monumentele Egiptului, […] iar în semestrul de var 1873: Istoria modern […]
GI

Obiceiurile şi moravurile egiptenilor, Dezvoltarea şi critica filozofiei hegeliene […] şi Despre


Te
LE
CO

optimismul şi pesimismul filozofic şi politic. [...]


Cine r sfoieşte hârtiile poetului cap t convingerea c poeziile sale au încol it toate

9
în minte, în cei şase ani de relativ linişte, cuprinşi între 1870 şi 1876.

35
(G. C linescu, Via a lui Mihai Eminescu)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

E
EL
textul dat:
a. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
UR
AG

b. C rui stil func ional îi apar ine textul de mai sus? Motiveaz - i r spunsul.
.M
-

c. Cui i s-ar putea adresa textul? Justific - i r spunsul.


TR
U

2. Care este opinia ta despre importan a studiului în devenirea unui om? Sus ine, cu
SC

argumente, opinia prezentat .


GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 152

TR
-
U
SC
Amintiri din Epoca de Aur 1, produc ie a lui Cristian Mungiu, se afl pe primul loc în

GE
OR
topul celor mai vizionate filme româneşti în 2009. Cei mai mul i români au mers la cinema
n
AP
PR
anul trecut, pentru a vedea un film care descrie cu umor via a cotidian în România
ma
D.
comunist . În 2009, cea mai vizionat crea ie cinematografic autohton , lansat în
L

România în toamna trecut , a avut încas ri de 354.629 lei.


RA
or
G-

Comedia de Cr ciun Ho Ho Ho!, în regia lui Jesus del Cerro, s-a clasat pe locul al
IC

doilea în topul filmelor care au reuşit s -i scoat din cas pe români. Produc ia a avut 20.229
HN
le
TE

spectatori, iar încas rile s-au ridicat la 338.058 lei.


UL

Lungmetrajul realizat de Bobby P unescu, Francesca, din distribu ia c ruia fac parte
GI

Monica Bârl deanu, Lumini a Gheorghiu şi Doru Ana şi care a avut premiera mondial la
Te
LE
CO

Vene ia anul trecut, s-a situat pe locul al treilea.

9
(Cele mai vizionate filme româneşti în 2009)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
11
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?

E
EL
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
c. Care crezi c au fost elementele care au determinat selec ia acestor filme româneşti de UR
AG

c tre autorii topului?


.M
-
TR

2. Care este opinia ta despre vizionarea filmelor, ca form de educare cultural ? Sus ine, cu
U

argumente, opinia prezentat .


SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 153

TR
-
U
SC
Subiectul pe care l-am ales e atât de preten ios şi de cuprinz tor, încât nu pot spera

GE
OR
s -l acop r singur cum se cuvine. Pot spera doar s rezolv lucrurile nu venind cu un
n
AP
PR
r spuns, ci punând justa întrebare. S-ar putea ca aceasta s fie condi ia contemporan a
ma
D.
oric rui intelectual, dac nu condi ia intelectualului dintotdeauna: a formula întreb rile
L

optime, în n dejdea c buna lor formulare echivaleaz cu un r spuns.


RA
or
G-

Vreau deci s supun reflec iei dumneavoastr problema culturii în genere şi a


IC

sensului culturii în epoca noastr . […]


HN
le
TE

Cum poate cineva s fie om de cultur ast zi?


UL

Întrebarea pleac , desigur, dintr-o insatisfac ie latent , din sentimentul c e foarte


GI

greu, c e, uneori, imposibil s fii om de cultur , mai exact, c din valorile culturii nu po i
Te
LE
CO

extrage suficiente for e, suficient doctrin ca s po i face fa onorabil situa iilor curente de
via şi cu atât mai pu in unor situa ii-limit .

9
(Andrei Pleşu, Minima moralia)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
11
textul dat:

E
EL
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
b. Care este rolul omului de cultur în opinia autorului? UR
AG

c. Ce tip de text este acesta (de exemplu: narativ, descriptiv, argumentativ, informativ etc.)?
.M

Motiveaz - i r spunsul.
-
TR
U

2. Care este opinia ta despre importan a culturii în societate? Sus ine, cu argumente, opinia
SC

prezentat .
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 154

TR
-
U
SC
Ast zi avem concurs în scris la limba român .

GE
OR
Nu ştiu de ce, dar un concurs scris te emo ioneaz mai mult ca un examen oral.
n
AP
PR
Când vorbeşti, comunici parc cu toat lumea din jurul t u, te sim i în familie, între ai t i, sau
ma
D.
– în cel mai r u caz – în mijlocul unor oameni care vorbesc aceeaşi limb ca tine şi cu care
L

te po i în elege. Când n-ai voie s vorbeşti, îns , decât cu tine însu i, î i pare c ai r mas
RA
or
G-

singur pe lume, c nu eşti decât semnul de întrebare al celui care ai fost sau c tr ieşti într-o
IC

lume de surdomu i, cu care – ceea ce este şi mai trist – nu po i comunica nici m car prin
HN
le
TE

semne.
UL

Un examen oral este o petrecere intim , care – bine sau r u – nu prea are importan
GI

cum se sfârşeşte. Un concurs în scris îns este o adev rat solemnitate. Cel dintâi este
Te
LE
CO

numai abilitate şi suprafa ; cel de-al doilea, numai precizie şi adâncime.

9
(text adaptat dup Ion Minulescu, Corigent la limba român )

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
11
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?

E
EL
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i UR
AG

r spunsul.
.M
-
TR

2. Care este opinia ta despre specificul şi importan a celor dou tipuri de probe ale unui
U

concurs? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .


SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 155

TR
-
U
SC
Dac ar accepta suveranitatea dic ionarelor, jurnalul ar trebui s fie privirea omului

GE
OR
dinspre sine spre sine; reflexie a tr irii între coperte care ascund; confruntare cu propriile
n
AP
PR
schi e mentale; descriere, obligatoriu discret , pe hârtie a unui sentiment; exerci iu de
ma
D.
sinceritate menit s se aşeze la grani a cu literatura, f r s devin niciodat literatur (decât
L

în m sura în care totul este literatur ). […] În realitate, jurnalul pare s fie obedient fa de
RA
or
G-

statutul s u numai la vârsta adolescen ei. Nu în copil rie când conştiin a de sine a eu-lui nu
IC

e îndeajuns de coapt , şi nu mai târziu, când e întreag , dar acaparat , de regul , mai
HN
le

degrab de gândul tr irii vie ii, nu al consemn rii ei. Adolescen a îns e la frontier . Ca şi
TE
UL

jurnalul. Busola începe s arate eu-l; toate drumurile duc într-acolo. Consecin a e aceea c
GI

se naşte sentimentul valorii unor experien e care trebuie p strate. Mari iubiri, mari decep ii,
Te
LE
CO

mari revolte – toate acestea sunt experien e în mod justificat supraevaluate, pentru c sunt
tr ite pentru prima dat . De aici imperativul aşez rii lor într-un caiet tainic.

9
(Pledoarie pentru frumoasele minciuni)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]
11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:

E
EL
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? UR
AG

c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i


.M

r spunsul.
-
TR
U

2. Care este opinia ta despre „imperativul” scrierii unui jurnal în perioada adolescen ei?
SC

Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .


GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 156

TR
-
U
SC
Teatrul a constituit pentru Pirandello spa iul ideal unde adev rurile, certitudinile,

GE
OR
sentimentele, virtu ile, viciile, aspira iile, […] în general mecanismele de toate felurile care
n
AP
PR
alc tuiesc existen a uman , pot fi descompuse pies cu pies pentru a fi ulterior recompuse
ma
D.
de fiecare spectator sau cititor în parte, potrivit gradului s u de în elegere şi de sensibilitate.
L

La fel a procedat cu caracterele, cu posibilitatea sau imposibilitatea de a comunica a


RA
or
G-

oamenilor în concordan cu gândurile sau cu sentimentele avute, cu valoarea sau


IC

nonvaloarea ideii de personalitate. Toate par s se transforme unele în altele – certitudinea


HN
le
TE

în îndoial , adev rul în minciun , cunoaşterea în neant, comunicarea în incomunicare. […]


UL

Avem parc de a face cu o compozi ie muzical construit pe o unic tem care


GI

genereaz îns nenum rate varia iuni, foarte asem n toare între ele şi, totuşi, având o
Te
LE
CO

individualitate proprie. […] Putem vedea în aceast activitate n zuin a unui om care şi-a
f cut public nemul umirea fa de umanitate pentru ca omenirea avertizat s poat s -şi

9
dep şeasc sl biciunile şi viciile, construindu-şi o existen superioar .

35
(Eugen Nicoar , Istoria teatrului universal)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

E
EL
textul dat:
a. Care este opinia autorului despre rolul teatrului în societate? UR
AG

b. Ce tip de text este ilustrat prin fragmentul citat? Justific - i r spunsul.


.M

c. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
-
TR
U

2. Care este opinia ta despre rolul formativ al spectacolului de teatru? Sus ine, cu
SC

argumente, opinia prezentat .


GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 157

TR
-
U
SC
Timpurile moderne au rupt iner iile şi izol rile epocii precedente. C l toria s-a impus cu

GE
OR
mai mult acuitate la ordinea zilei. Secolul Luminilor a conferit c l toriei un rang mai înalt în
n
AP
via a societ ii. Neîndoielnic, circula ia interuman din motive politico-diplomatice, militare şi

PR
ma
D.
mai ales economice fusese continu , dar este totuşi evident c odat cu secolul al XVIII-lea
L

însemn tatea c l toriei a crescut şi aceasta a început s joace un rol în sine.


RA
or
G-

C l toriile erau acum efectuate şi din curiozitate. S-a impus „c l toria filozofic ”, apoi cea
IC

„pitoreasc ”, pentru a se deschide pe urm drum c l toriei romantice. Circula ia interuman


HN
le

s-a accentuat şi opinia lui Diderot, care considerase c o c l torie era o ac iune a unui
TE
UL

individ alienat, chinuit de o supraabunden de energie, a ap rut ridicol .


GI

În acelaşi timp, în noua situa ie creat , între c l torie şi cultur leg turile s-au strâns. A
Te
LE
CO

c l tori a devenit o necesitate imperioas pentru omul de cultur , c l toria însemnând


luarea unui contact direct, nemijlocit, cu lumea exterioar existen ei cotidiene.

9
(text adaptat dup Dan Berindei, Studiu introductiv la monografia

35
C l tori români paşoptişti)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

E
EL
textul dat:
a. Care este opinia autorului despre rela ia dintre c l torie şi cultur ? UR
AG

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
.M

c. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
-
TR
U

2. Care este opinia ta despre contactul direct cu alte culturi? Sus ine, cu argumente, opinia
SC

prezentat .
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 158

TR
-
U
SC
Iulie

GE
OR
Transcriu de pe o pagina A4 ce am notat nu demult despre P puşa ruseasc . „Orice
n
AP
PR
roman poate începe de oriunde. Totul poate porni de la o scen , de la o senza ie. Dup care
ma
D.
totul trebuie s creasc , aşa cum pulpa unui fruct îmbrac un sâmbure”. Un roman cu un
L

singur personaj, Leontina. Femeia asta ar trebui s ias din mine ca într-un fel de naştere.
RA
or
G-

Leontina va trebui s fie o femeie imposibil de singur . Am sim it nevoia s fiu patetic şi am
IC

reuşit, deocamdat , s imaginez ceva de genul: St rile ei de singur tate organic , de


HN
le
TE

singur tate orgolioas , oarb , oribil , umilitoare. St rile ei de urechi care iuie, piuie, tac,
UL

vibreaz , url . […]


GI

Îmb trânesc. De fapt, despre asta tot vreau s scriu şi n-am curajul. Acest vreau s scriu
Te
LE
CO

m caracterizeaz exact. Senza ia c nimic esen ial nu se întâmpl în scrisul meu. Nu numai
c inten iile mele nu au niciodat rezultate pe m sur , dar chiar şi substan a scrisului meu e

9
compus din dorin e, inten ia de o stare.

35
(text adaptat dup Gheorghe Cr ciun, Trupul ştie mai mult. Fals jurnal la „Pupa russa”)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

E
EL
textul dat:
a. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? UR
AG

b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i


.M

r spunsul.
-
TR

c. Care ar fi un posibil portret al autorului acestui jurnal?


U
SC

2. Care este opinia ta despre rela ia dintre scriitor şi opera sa? Sus ine, cu argumente,
GE
n

opinia prezentat .
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 159

TR
-
U
SC
Într-un eseu celebru din 1934, Modalitatea şi tehnica romanului poli ist, Camil

GE
OR
Petrescu schi eaz mali ios algoritmul genului acestuia popular. (Ceea ce nu l-a împiedicat,
n
AP
PR
cu un an înainte, s -l foloseasc în mod consecvent în Patul lui Procust.) E vorba
ma
D.
întotdeauna, spune el, de dou trasee narative, amândou ducând c tre crim . Cel dintâi e
L

de obicei pus în eviden cu ostenta ie. De-a lungul lui sunt pres rate indicii din ce în ce mai
RA
or
G-

clare, îns , se va dovedi la urm , f r excep ie am gitoare. Adev rata pist e cea de-a
IC

doua, permanent vizibil , dar semnificativ numai pentru ochiul versat al investigatorului.
HN
le
TE

Ei bine, în cazul Ioanei Pârvulescu, primul traseu e chiar al unei lecturi de tip policier.
UL

Romanul poate fi urm rit şi aşa, e drept, prin prisma unuia dintre personaje, conu’ Costache
GI

Boerescu, care e şeful siguran ei publice. Lui îi revine sarcina de a afla cine, de ce şi în ce
Te
LE
CO

împrejur ri l-a împuşcat pe tân rul muribund. Se va achita de aceasta numai par ial. [...]
Sunt de g sit, în structura Vie ii care începe vineri mai multe voci, mai multe istorii

9
insolite şi, mai ales, mai multe strategii narative decât proza ap rut la noi în ultimii ani.

35
(Cosmin Ciotloş, Pe stil vechi în stil nou şi retur)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

E
EL
textul dat:
a. Consideri c registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat
UR
AG

scopului comunic rii? Motiveaz - i r spunsul.


.M
-

b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i


TR

r spunsul.
U

c. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
SC
GE
n

2. Care este opinia ta despre romanul poli ist? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 160

TR
-
U
SC
Termenii englezeşti p trund în num r tot mai mare, în tot mai multe limbi, dar

GE
OR
evolu iile lor semantice şi formale îi îndep rteaz constant de surs . Cele mai bune exemple
n
AP
PR
pentru aceast înfruntare a tendin elor contrare sunt furnizate de noile tehnologii cu
ma
D.
r spândire masiv : terminologia computerelor, a Internetului, a telefoniei mobile etc. [...]
L

Mul i au tr it, probabil în experien a conversa iei cu colegi str ini, situa ia în care
RA
or
G-

referirea la micul instrument electronic care stocheaz date nu era tocmai simpl şi
IC

neechivoc . E drept, obiectul e destul de recent – are doar câ iva ani –, dar ilustreaz perfect
HN
le
TE

globalizarea produc iei şi a consumului: e cunoscut şi folosit de aproape to i cei care


UL

utilizeaz computerul. Denumirea obiectului – în uzul vorbitorului obişnuit – nu este îns nici
GI

pe departe globalizat şi uniformizat . În spa iul românesc s-a impus forma stick. [...]
Te
LE
CO

Termenul englezesc (cu sensurile „crengu ”, „baston”, „baton” şi multe altele dezvoltate prin
extensie şi metafor ) a produs aşadar în român dou unit i lexicale: stiksuri (de ron it) şi

9
stickuri (pentru calculator).

35
(Rodica Zafiu, Bastonaş, cheie...)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

E
EL
textul dat:
a. Care ar fi un posibil context în care ai putea utiliza informa iile formulate în textul dat?
UR
AG

Justific - i r spunsul.
.M
-

b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i


TR

r spunsul.
U

c. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autoarei în textul de
SC

mai sus.
GE
n
OR
ma

AP

2. Care este opinia ta despre p trunderea termenilor englezeşti în limba român actual ?
PR

Sus ine, cu exemple, opinia prezentat .


D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 161

TR
-
U
SC
Bibliotecile, muzeele, academiile, universit ile, catedralele, monumentele trecutului îl

GE
OR
înconjoar la tot pasul pe tân rul dintr-o ar occidental . Un tân r din Roma, de pild ,
n
AP
tr ieşte istoria milenar mergând pe strad şi privind în jurul s u. El se formeaz în acest

PR
ma
D.
mediu familiar. Pentru el, prezentul tr ieşte într-o simbioz perfect cu trecutul. Trecutul, cu
L

alte cuvinte, este mereu prezent, într-o form palpabil .


RA
or
G-

Un tân r din România nu tr ieşte decât în prezent, are sub ochi un trecut care foarte
IC

rar însumeaz o sut de ani. Trecutul foarte recent nu se deosebeşte prea mult de prezent,
HN
le
TE

nu are adâncime – cu alte cuvinte, nu are fundament. Astfel, România pare o ar tân r ,
UL

f r trecut. Cu toate acestea, nu este o ar modern […]. Modernizarea presupune


GI

existen a a ceva care a tr it, a func ionat şi trebuie s se ajusteze la provoc rile viitorului.
Te
LE
CO

(Pentru o educa ie de tip umanist)

9
[Citeşte cu voce tare textul.]

35
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
a. Ce mesaj transmite textul citat? Motiveaz - i r spunsul.
11
b. Prin ce se caracterizeaz modelul de umanitate la care se face referire în text?

E
EL
c. C rui stil func ional îi apar ine textul de mai sus. Motiveaz - i r spunsul.
UR
AG

2. Care este opinia ta despre rela ia dintre tineri şi trecutul rii c reia îi apar in? Sus ine, cu
.M

argumente, opinia prezentat .


-
TR
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 162

TR
-
U
SC
Primele au fost, prin anii '80, acelea din seria Ştiin a pentru to i, pe care şi-au

GE
OR
disputat-o mai multe edituri, între altele, Ştiin ific şi Enciclopedic . Tot pe atunci se g seau,
n
AP
PR
în colec ia Caleidoscop, de la Ceres, format mic, fel de fel de îndreptare, unele pentru
ma
D.
şcolari: Recrea ii ştiin ifice, cu-ale ei experimente şi giumbuşlucuri, Minuni în retort , chimie
L

de vacan şi apartament, Recrea ii matematice şi Botanica distractiv la Albatros. Toate,


RA
or
G-

dincolo de ghiduri pentru amatori, erau c r i de împrietenire cu ştiin e din cele care iscau, în
IC

orele de şcoal , spaime.


HN
le
TE

Literatura prietenoas , pare-se, prin sine, n-a avut, în vremea despre care am început
UL

s vorbesc, parte de asemenea mijlociri, nici, pe cât îmi pot da seama, alte umanioare. Mai
GI

târziu, în anii '90, am prins seriile de Povestind copiilor, pe urm edi iile şcolare de la Por ile
Te
LE
CO

Orientului, Alecsandri, Coşbuc, Sadoveanu şi copiii. Nu ştiu cât de folosite erau, nici pe câ i
i-or fi întors, dup lecturile obligatorii, la literatur .

9
(Simona Vasilache, C r i prietenoase)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]
11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:

E
EL
a. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de
mai sus. UR
AG

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
.M

c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i


-
TR

r spunsul.
U
SC

2. Consideri c exist c r i prietenoase şi c r i neprietenoase în zilele noastre? Sus ine, cu


GE
n

argumente, opinia prezentat .


OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 163

TR
-
U
SC
Ocupa ia cea mai r spândit în lumea lui Caragiale e statul de vorb . Au, n-au

GE
OR
treab , aceşti oameni abia aşteapt un prilej ori un pretext s -nceap o discu iune, de obicei
n
AP
una foarte animat şi mai întotdeauna mult prelungit […].

PR
ma
D.
Termenul însuşi de conversa ie, deşi frecvent, este oarecum impropriu, fiindc în
L

lumea lui Caragiale dialogului îi este mai întotdeauna preferat monologul, interlocutorul fiind
RA
or
G-

redus de obicei la condi ia pasiv şi subaltern de ascult tor, dac se poate admirativ f r
IC

rezerve. Partenerul ideal de conversa ie în lumea aceasta este cel care încuviin eaz grav şi
HN
le

p truns de respect tot ce zice vorbitorul („Rezon!”) ori se uimeşte de str lucirea şi
TE
UL

profunzimea spuselor lui („Ei! Cum le spui dumneata, s tot stai s -ascul i; ca dumneata,
GI

bobocule, mai rar cineva!”), exclamând cu încântare „Bravos!". Pofta de a vorbi şi setea de
Te
LE
CO

aplauze sunt de nedesp r it în lumea lui Caragiale.


Fiecare „amic” se afl de aceea în perpetu goan dup „amici” dispuşi s -l asculte,

9
s -l asiste, s -l aprobe, s -l plac şi, de ce nu, s -l ova ioneze. Cine tr nc neşte are nevoie
de public în primul rând, nu de teme ori subiecte.

35
(Mircea Iorgulescu, Eseu despre lumea lui Caragiale)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat: UR
AG

a. Cine ar putea fi receptorul acestui text? Motiveaz - i r spunsul.


.M

b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i


-
TR

r spunsul.
U

c. Cum prezint autorul termenul de conversa ie aşa cum apare în lumea lui Caragiale?
SC
GE
n

2. Care este opinia ta despre regulile pe care trebuie s le respecte o conversa ie pentru ca
OR

aceasta s se desf şoare în bune condi ii? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 164

TR
-
U
SC
„De ce scrie i?” – este întrebat adesea scriitorul. „Ar trebui s şti i de ce.”, le-ar putea

GE
OR
r spunde scriitorul celor care pun întrebarea. „Ar trebui s şti i de vreme ce ne citi i, c ci
n
AP
dac ne citi i şi continua i s ne citi i, e pentru c a i g sit în scrierile noastre ce s citi i, ceva

PR
ma
D.
ca un fel de hran , ceva care r spunde nevoii dumneavoastr . De ce ave i, aşadar, aceast
L

nevoie şi ce fel de hran suntem noi? Dac eu sunt scriitor, de ce sunte i dumneavoastr
RA
or
G-

cititorul meu? R spunsul la întrebarea pe care mi-o pune i îl g si i în dumneavoastr înşiv ”.


IC

Cititorul sau spectatorul va r spunde, schematic, c se duce la un spectacol ca s se


HN
le
TE

instruiasc sau ca s se distreze. În mare, acestea sunt cele dou feluri de r spunsuri
UL

posibile […]. Dac un scriitor, un autor, m-ar întreba pe mine, unul, de ce citesc, de ce m
GI

duc la un spectacol, aş r spunde c m duc nu pentru a avea r spunsuri, ci ca s am alte


Te
LE
CO

întreb ri.

(Eugen Ionescu, Note şi contranote)

9
35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
11
a. C rui stil func ional îi apar ine textul de mai sus? Motiveaz - i r spunsul.

E
EL
b. Consideri c registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat
scopului comunic rii? Motiveaz - i r spunsul. UR
AG

c. Despre ce fel de hran este vorba în fragment?


.M
-
TR

2. Care ar fi r spunsul t u în cazul în care un scriitor te-ar întreba: De ce sunte i


U

dumneavoastr cititorul meu? Sus ine, cu argumente, acest r spuns.


SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 165

TR
-
U
SC
Dac m gândesc bine, cea care a contribuit cel mai mult s cresc în cultul tat lui a

GE
OR
fost mama mea. De la ea am aflat cum a stat tata aproape o iarn întreag lâng leag nul
n
AP
meu când, la câteva luni de la naştere, m-am îmboln vit grav. Şi tot de la ea am aflat şi

PR
ma
D.
altele. Cum i-a uimit tat l meu, în copil rie, pe înv torii s i la şcoal . Cum a fost trecut din
L

clasa a doua direct în clasa a cincea şi cum, dup aceea, înv torii şi preo ii (erau doi în
RA
or
G-

Lisa, unul ortodox, altul greco-catolic) au venit la bunicul meu patern pentru a-i spune c tata
IC

ar putea merge la liceu pe cheltuiala unui regiment gr niceresc de la Sibiu (care patrona
HN
le

şcolile româneşti de la grani a Imperiului Habsburgic). Numai c bunicul meu avea alte griji.
TE
UL

Voia s le înzestreze pe cele trei surori ale tatei şi s -şi in singurul b iat pe lâng el…
GI

Mama mea era foarte t cut . Vorbea rar. Şi totuşi, parc o aud povestindu-mi cum s-a
Te
LE
CO

plimbat tata o s pt mân , noaptea, prin cas , întrebându-se cum s fac rost de o sut de
lei, pe care i-o cerusem (inconştien i şi egoişti sunt copiii!) într-o scrisoare, în primul an de

9
liceu.

35
(Daniel Cristea-Enache, Convorbiri cu Octavian Paler)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

E
EL
textul dat:
a. Ce tip text este ilustrat prin fragmentul citat? Motiveaz - i r spunsul. UR
AG

b. Ce fel de discurs (obiectiv/subiectiv) reg sim în textul citat? Justific - i r spunsul.


.M

c. Cum interpretezi semnifica ia structurii exclamative – inconştien i şi egoişti sunt copiii! –


-
TR

din ultima parantez ?


U
SC

2. Care este opinia ta despre rela iile dintre p rin i şi copiii afla i la vârsta adolescen ei?
GE
n

Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .


OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 166

TR
-
U
SC
St sub semnul eviden ei faptul c , deşi suntem atât de departe de acea lume ce

GE
OR
„gândea în basme şi vorbea în poezii”, cei mai mul i dintre cititorii acestei antologii vor fi avut,
n
AP
PR
mai demult sau mai dincoace, o întâlnire cu basmul, fie cu acela povestit, spus, zis, de vreun
ma
D.
„unchiaş sf tos”, de o bunic sau de vreo m tuş , la gura sobei devenit un topos
L

recognoscibil în literatura secolelor trecute – „Aşezat la gura sobei noaptea pe când


RA
or
G-

viscoleşte /.../ V d trecând în zbor fantastic a poveştilor minuni.” – fie, mai plauzibil, mai
IC

frecvent, cu acela citit dintr-o carte de p rin i, acas , înainte de culcare [...], ori de
HN
le
TE

educatoare sau de înv toare la gr dini sau la şcoal , sau chiar de el însuşi, dup ce a
UL

deprins slovele şi a început s silabiseasc pe o carte de poveşti cu desene colorate. În


GI

timpurile moderne, „poveşti şi doine, ghicitori, eresuri” ce fruntea de copil a poetului „o


Te
LE
CO

înseninar ”, pot fi ascultate la radio sau pe casete audio, dramatizate şi înso ite de efecte
sonore, pot fi vizionate, sub form de dispozitive, de diafilme [...], mai nou ca filme cu actori

9
sau de anima ie, în s lile de cinematograf sau la televizor, pe CD-uri ori pe DVD-uri, sau
transformate în jocuri pe calculator pline de suspans şi de dramatism.

35
(Nicolae Constantinescu, Basmul popular între ieri şi mâine)
11
[Citeşte cu voce tare textul.]

E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
UR
AG

a. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
.M
-

b. Consideri c registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat
TR

scopului comunic rii? Motiveaz - i r spunsul.


U

c. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de
SC

mai sus.
GE
n
OR
ma

AP

2. Care este p rerea ta despre necesitatea lecturii basmelor în zilele noastre? Sus ine, cu
PR

argumente, opinia prezentat .


D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 167

TR
-
U
SC
- Cum era adolescentul Ioan Hobana?

GE
OR
- Asemenea celorlal i b ie i de vârsta mea, din genera ia de dup r zboi. O tr s tur
n
AP
PR
poate mai pu in obişnuit era faptul c nu consideram înv tura doar o obliga ie. Eram avid
ma
D.
de cunoştin e şi admirabilii profesori ai liceului bârl dean Gheorghe Roşca Codreanu au
L

jucat un rol foarte important în realizarea acestei aspira ii. În timpul liber, citeam, cântam la
RA
or
G-

vioar , participam la şedin ele cenaclului de la Casa Na ional . F ceam mult sport: fotbal,
IC

handbal (în 11), volei. Am fost campionul liceului la tenis de mas şi la şah. O fotografie de
HN
le
TE

atunci m înf işeaz în mijlocul echipei de elevi, în stânga mea aflându-se Lucian Raicu,
UL

cunoscutul critic literar de mai târziu. Jocul rigorii şi al fanteziei m-a înso it de-a lungul întregii
GI

vie i, ast zi, gra ie Internetului, partenerii mei fiind pretutindeni.


Te
LE
CO

- Petrecea i mult timp în Biblioteca de la Bârlad...


- Biblioteca de la Casa Na ional nu poate fi uitat . Am petrecut multe ceasuri în sala

9
dulapurilor înalte, cu geamuri, pe care o rev d ast zi cu emo ia de atunci.

35
(Florin Marin, Interviu cu Ioan Hobana)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

E
EL
textul dat:
a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i UR
AG

r spunsul.
.M

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
-
TR

c. Care este punctul de vedere al autorului asupra importan ei form rii în timpul anilor de
U

liceu? Motiveaz - i r spunsul.


SC
GE
n

2. Care este opinia ta despre activit ile pe care le-ai desf şurat în cei patru ani de liceu?
OR

Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .


ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
15-17 februarie 2010

EL
UR
AG
Bilet nr. 168

.M
TR
-
U
Am auzit de-atâtea ori în ultima vreme c tineretul nu mai citeşte, c o genera ie de

SC
GE
mici s lbatici – noii barbari ai televiziunii prin cablu, ai jocurilor pe computer şi ai Internetului – e

OR
n
pe cale s ia puterea şi s r stoarne cu susu-n jos lumea cea veche a lui Gutenberg. „Ce-o

AP
PR
fi-n capul lui? Are pere i întregi de bibliotec în cas şi nu pune mâna pe-o carte cu lunile!",
ma
D.
auzi câte o mam (intelectual ), dezolat c nu-şi mai poate în elege copilul […]. Tinerii din
L
RA

genera ia mea au citit în anii 70 şi 80 absolut aceleaşi c r i şi au v zut absolut aceleaşi


or
G-

filme. ”[…]. Când merge televizorul, nu po i citi. Ochii- i alunec f r s vrei de pe pagin pe
IC

ecran. Nu mai citim cu adev rat, nu doar copiii noştri, ci şi noi. […]. Chiar când facem eforturi
HN
le
TE

eroice ca s ne rezerv m, seara târziu, o or pentru lectur – unde sunt vremurile când
UL

citeam chiar şi şapte-opt ore pe zi? – ne pomenim c dup cinci minute ni se-nchid ochii şi
GI
Te
LE

ne cade cartea din mân . Oare nu mai sunt c r ile de azi destul de interesante?
CO

(text adaptat dup Mircea C rt rescu, Pururi tân r înf şurat în pixeli)

9
[Citeşte cu voce tare textul.]

35
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
11
a. Cui i s-ar putea adresa textul citat?

E
b. Consideri c registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat

EL
scopului comunic rii? Motiveaz - i r spunsul.
UR
c. Care sunt genera iile la care face aluzie fragmentul citat? Justific - i r spunsul.
AG
.M
-

2. Care este opinia ta despre rolul lecturii? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat ,
TR

valorificând, în r spunsul t u, şi ultima interoga ie din text.


U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 169

TR
-
U
SC
Afacerea cu „amintiri” din România a ajutat-o pe Lenu a Herban s treac mai uşor

GE
OR
peste dorul de cas . Astfel, primul motiv care a determinat-o s deschid un magazin de
n
AP
PR
artizanat tocmai în Italia a fost dorin a de a se sim i mai aproape de p mântul românesc.
ma
D.
Apoi, proiectul a prins contur pentru c femeia îşi dorea ca italienii „s vad ceea ce sunt în
L

stare s fac românii cu mâinile”. Aşa c a deschis un magazin cu suvenire româneşti în


RA
or
G-

oraşul italian Brescia. Obiectele româneşti, aduse în special din zona Ardealului, i-au cucerit
IC

imediat pe italieni care au devenit altfel clien i fideli.


HN
le

„Am vrut s aduc în Italia tradi ia, portul popular românesc, precum şi îndemânarea
TE
UL

românilor, ca s vad şi cei de aici ce anume sunt în stare s fac românii cu mâinile. Tot ce
GI

am adus în acest magazin este lucrat manual. Mi-am dorit ca tradi ia noastr etnografic s
Te
LE
CO

fie cunoscut în Italia, iar pentru cei de acas am vrut s fie un r sunet a ceea ce creeaz
ei”, a declarat Lenu a.

9
Magazinul a fost înfiin at la sfârşitul lunii noiembrie 2009, iar de atunci şi pân în
prezent a atras suficient de mul i clien i pentru a putea spune c este o afacere de succes.

35
(Luiza Dinculescu, Mileurile, vasele de lut şi ceasurile, la mare c utare)
11
[Citeşte cu voce tare textul.]

E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat: UR
AG

a. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de
.M

mai sus.
-
TR

b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i


U

r spunsul.
SC

c. Cine ar putea fi receptorii acestui text?


GE
n
OR

2. Care este opinia ta despre rolul tradi iilor în via a românilor care tr iesc peste hotare?
ma

AP

Sus ine, cu exemple, opinia prezentat .


PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 170

TR
-
U
SC
Imagina i-v c sta i în fa a unui prieten şi deodat fa a începe s i se convulsioneze

GE
OR
involuntar. Muşchii faciali, în special cei ai buzelor, i se extind, iar în ochii lui vezi o anumit
n
AP
expresie... Glasul s u vibreaz şi se aude o serie de sunete expiratorii consecutive şi

PR
ma
caden ate. D.
L

În mod ciudat, nimeni din jurul vostru nu-şi întoarce privirea la prietenul respectiv,
RA
or
G-

chiar dac ar p rea c se sufoc , în timp ce umerii lui tremur şi întregul corp se
IC

contorsioneaz . Nu e un moment de panic , asta se-ntâmpl când persoana de lâng tine


HN
le
TE

râde cu poft .
UL

Motivele unui asemenea comportament sunt variate, dar mecanismul râsului este
GI

întotdeauna acelaşi: inspira ie adânc şi scurte contrac ii spasmodice ale toracelui, în special
Te
LE
CO

ale diafragmei. De aici şi vorba „râd de se in cu mâinile pe burt ”.


Cercet torii spun c râsul se produce frecvent la om şi c , cel mai probabil, este

9
cauzat de un lucru auzit la un moment dat, în conversa ie, indiferent dac emi torului i s-a
p rut sau nu amuzant.

35
(Ecaterina Procopov, De ce râdem?)
11
[Citeşte cu voce tare textul.]

E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat: UR
AG

a. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz dou elemente (idei, argumente, fapte, opinii)
.M

pe care le consideri a fi de referin pentru con inutul textului.


-
TR

b. C rui stil func ional îi apar ine textul de mai sus? Motiveaz - i r spunsul.
U

c. Consideri c registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat
SC

scopului comunic rii? Motiveaz - i r spunsul.


GE
n
OR

2. Care este opinia ta despre importan a râsului în via a omului? Sus ine, cu argumente,
ma

AP

opinia prezentat .
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 171

TR
-
U
SC
Poate era o noapte rotund când nu ne mai cunoşteam, când tot ce s-a scris s-a

GE
OR
uitat, când plecând dintr-un punct ajungi de unde ai plecat, ...o noapte ce întârzie, punând pe
n
AP
PR
figur fixitatea uitat , uitând frumosul posibil, cum poate l-au uitat mul i.
ma
D.
R mânea c totul e vanitate... şi luna înclina spre apus cu o lumin de spaim peste
L

oraşul adormit în z pad , reflectându-se şi pe multe fotografii de por elan prin cimitire... Nu
RA
or
G-

ştiu cine a pus s stea în aer o foaie de hârtie pe un fir de p ianjen, şi o singur tate din toate
IC

timpurile s doarm pe aceşti p re i.


HN
le
TE

Acest târziu, de tot, pe cristale de ghea , pe distinsul bal în ecoul fanfarei în sala
UL

unui palat...
GI

Era triste ea de a nu cunoaşte alt limb , cu care s fi vorbit cu luna în declin, sau cu
Te
LE
CO

drume ul ce scâr âia z pada înainte de auror ...


Acest târziu de tot, ca şi pentru mine orice, în norma unui timp, involuntar greşind, un

9
craniu în oglinda întunecat ... dar tu s nu crezi... O stea obosea ochii, şi lampa se
transfigura pe p mântul ce se mişca spre lumin , pentru a m ridica din scaunul vechi, din

35
oglinda geamurilor înghe ate, în noaptea ce întârzia...
Astfel, o zi începe...

(George Bacovia, Buc i de noapte)


11
E
EL
[Citeşte cu voce tare textul.]
UR
AG

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
.M

textul dat:
-
TR

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
U

b. C rui stil func ional îi apar ine textul de mai sus? Motiveaz - i r spunsul.
SC

c. Cum îşi exprim autorul propria atitudine despre singur tatea existen ial ? Argumenteaz - i
GE
n

r spunsul.
OR
ma

AP

2. Care este opinia ta despre nevoia sau frica omului de singur tate, în general? Sus ine, cu
PR

argumente, opinia prezentat .


D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 172

TR
-
U
SC
Cred c orice nara iune, chiar şi aceea a unui fapt cât se poate de comun,

GE
OR
prelungeşte marile povestiri relatate de miturile care explic modul cum a luat fiin aceast
n
AP
lume şi cum a devenit condi ia noastr aşa cum o cunoaştem noi ast zi. Eu cred c interesul

PR
ma
D.
nostru pentru nara iune face parte din modul nostru de a fi în lume. Ea r spunde nevoii
L

noastre de a auzi ceea ce s-a întâmplat, ceea ce au înf ptuit oamenii şi ce pot ei s fac :
RA
or
G-

riscurile, aventurile, încerc rile lor de tot felul. Nu suntem aici ca nişte pietre, nemişca i, sau
IC

ca nişte flori sau insecte, a c ror via e dinainte trasat : suntem fiin e umane formate din
HN
le
TE

întâmpl ri. Iar omul nu va renun a niciodat s asculte povestiri.


UL
GI

(Mircea Eliade, Încercarea labirintului)


Te
LE
CO

[Citeşte cu voce tare textul.]

9
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

35
textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i
11
r spunsul.

E
EL
2. Care este opinia ta despre importan a literaturii în formarea personalit ii umane? Sus ine, UR
AG

cu argumente, opinia prezentat .


.M
-
TR
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 173

TR
-
U
SC
Francezul este francez, precum piatra piatr ; el este francez f r s ştie. Şi chiar dac

GE
OR
ştie, nu-i foloseşte şi nu-i ajut la nimic. Noi ştim în fiecare clip c suntem români şi ne
n
AP
explic m toate gesturile şi reac iunile prin condi ia noastr particular . Când, în tot ce facem,

PR
ma
D.
plesnesc pseudometamorfozele istoriei noastre, sim im o rar voluptate s ne m rturisim
L

dezastrului specific: Numai în România este posibil, Ce s te aştep i de la o ar ca asta etc.


RA
or
G-

În propor ii mai mici, noi românii ne-am sim it întotdeauna anormalul soartei...
IC

Autodispre ul presupune totuşi un amar şi o nemângâiere, care configureaz specific


HN
le

România. Când te gândeşti la celelalte ri mici, care n-au f cut nimic şi se complac în
TE
UL

inconştien sau într-un orgoliu vid, nejustificat, atunci nu- i po i re ine admira ia pentru
GI

lucidit ile României, c reia nu-i e ruşine s -şi bat joc de ea îns şi, s -şi scuture neantul în
Te
LE
CO

autodispre sau s se compromit într-un scepticism dizolvant.

9
(Emil Cioran, Schimbarea la fa a României)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
11
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?

E
EL
b. Care este opinia autorului despre puterea de autodispre a românilor?
c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i UR
AG

r spunsul.
.M
-
TR

2. Care este opinia ta despre capacitatea poporului român de a se autodep şi? Sus ine, cu
U

argumente, opinia prezentat .


SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 174

TR
-
U
SC
— Cuvântul succes nu-mi place, fiindc nu acoper no iunea când e vorba de

GE
OR
literatur . Poate în alte izbânzi omeneşti s se potriveasc mai bine. Acolo unde faptul se
n
AP
PR
poate m sura cu metrul, cu secunda sau cu kilogramul. Succesul unei c r i dup mine nu e o
ma
D.
problem care s priveasc exemplarele de c r i vândute, ci de fierbere, de tulburare, st ri
L

n scute în lumea cititorilor şi chiar în lumea cealalt , de lâng cititori. În ce m priveşte, îmi
RA
or
G-

explic aprobarea cititorilor – vede i c ocolesc cuvântul pe care l-am respins – prin
IC

convingere şi sinceritate. Când scriu nu acop r nimic din structura mea sufleteasc , nu e o
HN
le
TE

indiscre ie, ci un serviciu. Cine îl simte îl r spl teşte...


UL
GI

(Ion Dr g noiu, Interviu cu Radu Tudoran)


Te
LE
CO

[Citeşte cu voce tare textul.]

9
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

35
textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
b. Ce tip de text este acesta? Argumenteaz - i r spunsul.
c. În ce const , în opinia emi torului, succesul unei c r i?
11
E
EL
2. Ce p rere ai despre utilitatea lecturii aşa-numitelor „c r i de succes” pentru un cititor de
vârsta ta? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat , valorificând şi propria experien . UR
AG
.M
-
TR
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 175

TR
-
U
SC
Marea problem a fiec ruia dintre noi este problema fericirii. Sunt gânditori foarte

GE
OR
austeri care spun: ce e asta? Asta nu-i o chestiune interesant , e o problem personal .
n
AP
PR
Evident c nu este aşa. Remarc c cei mai sceptici gânditori care spun: ce-i aia fericire?
ma
D.
fericirea nu exist ! spun asta pentru c îşi fac despre fericire o imagine utopic , ca şi cum
L

fericirea ar fi aşa, o pleaşc omogen , care- i pic din cer şi te încânt ca un cozonac. Or nu
RA
or
G-

este aşa. S fim aten i. Fericirea ne paşte la fiecare pas dac ştim s o asum m, dac avem
IC

aten ia şi luciditatea şi curajul de a o asuma. Pentru c trebuie foarte mult curaj. Fericirea nu
HN
le

este un lucru uşor de suportat. Fericirea nu se ob ine f r suferin . Şi mai ales nu se ob ine
TE
UL

pe gratis. Fericirea cost colosal de scump. Dar este absolut stupid s te zgârceşti la pre ul
GI

sta. Cost uriaş de scump, da’face!


Te
LE
CO

(Alexandru Paleologu, Lucrurile cu adev rat importante –

9
fragmente dintr-o discu ie cu publicul)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
11
a. Care este opinia lui Al. Paleologu despre fericire?

E
EL
b. De ce crezi c textul cuprinde interoga ii şi exclama ii?
c. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? UR
AG
.M

2. Care este opinia ta despre leg tura dintre fericire şi curaj? Sus ine, cu argumente, opinia
-
TR

prezentat .
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 176

TR
-
U
SC
Art înseamn crea iune de oameni adev ra i şi de via real . Nu atât meşteşugul

GE
OR
stilistic, cât mai ales pulsa ia vie ii intereseaz . Opera odat creat tr ieşte singur prin
n
AP
PR
cantitatea de via ce o con ine, ca un izvor de energie infinit . Când creeaz , artistul face
ma
D.
oper de sintez . În Trahanache nu se ascunde numai un tip. Caragiale a studiat sute de
L

indivizi pentru a reda prototipul perfect. To i Trahanachii au ajutat cu câte ceva la procrearea
RA
or
G-

fratelui lor. Via a a num rat un om mai mult, tot aşa de viu ca şi domnul cutare, pe care-l
IC

vedem acum trecând pe strad .


HN
le
TE

Aici e misterul care leag pe artist de Dumnezeu: ba îl întrece. Pe când Dumnezeu


UL

creeaz şi fiin e inferioare, şi totuşi tr iesc [...] artistul, ca s creeze via adev rat , trebuie
GI

s ating perfec iunea. Fra ii lui Trahanache au murit de mult, dar Trahanache al lui
Te
LE
CO

Caragiale va tr i mereu. F r aceast condi iune primordial nu poate exista opera de art .

9
(text adaptat dup I. Valerian, De vorb cu d-l Liviu Rebreanu,
Romanul românesc în interviuri)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
11
textul dat:

E
EL
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? UR
AG

c. Care este viziunea lui Liviu Rebreanu cu privire la realizarea personajelor literare?
.M
-
TR

2. Care este opinia ta despre reflectarea realit ii în literatur ? Sus ine, cu argumente, opinia
U

prezentat .
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 177

TR
-
U
SC
Trebuie s m rturisesc c nu v d în Bucureşti în câteva luni atâta lume cât v d în

GE
OR
câteva zile ori de câte ori m duc pe la mine prin sat. E cazul s exprim aici o îndoial cu
n
AP
privire la formula de existen a or şeanului comparat cu aceea a omului care tr ieşte într-un

PR
ma
D.
sat. Trebuie s te saturi de oraş ca s începi s reflectezi la modul de via în comunit i
L

mici, în care individualismul e moderat de privirea vecinului sau de ochii uli ei, care te vede
RA
or
G-

când pleci de-acas sau când te întorci. Dac nu eşti atent, i se aud şoaptele, f r s mai
IC

vorbim c toat lumea ştie cum î i creşti copiii, cum te por i cu p rin ii. […] Asta e foarte r u,
HN
le

ar zice cineva însp imântat de ideea c via a sa personal s-ar desf şura ca pe o scen , ca
TE
UL

pe un podium imens, în care fiecare ar fi şi spectator şi actor.


GI
Te
LE

(Marin Preda, Imposibila întoarcere)


CO

9
[Citeşte cu voce tare textul.]

35
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
b. Consideri c registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat
11
scopului comunic rii? Motiveaz - i r spunsul.

E
EL
c. Care este opinia lui Marin Preda cu privire la via a în comunitatea rural ? Argumenteaz - i
afirma ia. UR
AG
.M

2. Care este opinia ta despre rolul comunit ii în evolu ia individual ? Sus ine, cu argumente,
-
TR

opinia prezentat .
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 178

TR
-
U
SC
Via a unui artist sentimental, pasionat şi care mai ales a tr it aşa cum am tr it eu, e

GE
OR
adesea tot atât de pasionant ca şi opera lui. Uneori chiar o întrece în interes, dac artistul
n
AP
r mâne sincer şi dac scrie nu ca s satisfac curiozitatea bolnav a cititorului s tul şi

PR
ma
D.
blazat, ci ca s se vad pân unde a fost legat de omeneştile sl biciuni ale vie ii, cât a luptat
L

cu ele, cum a învins sau a fost învins.


RA
or
G-

Nu oare acestui gen de literatur se datoreşte faptul c dintre toate operele lui Jean
IC

Jacques Rousseau, cea mai popular , cea mai r spândit , cea mai tradus sunt M rturisirile
HN
le

sale? Şi nu e aceast carte şi aceea din care un om s n tos poate trage cele mai multe
TE
UL

înv minte? Ori, în epoca asta a noastr de universal confuzie a spiritelor, mai mult decât
GI

pe vremea lui Rousseau, omenirea are nevoie de înv minte.


Te
LE
CO

(Panait Istrati, Cum am devenit scriitor)

9
[Citeşte cu voce tare textul.]

35
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
a. Care este viziunea lui Panait Istrati cu privire la rela ia dintre via a autorului şi literatur ?
11
b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?

E
EL
c. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
UR
AG

2. Care este opinia ta despre rolul pe care îl au m rturisirile scriitorilor pentru a le în elege
.M

opera? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .


-
TR
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 179

TR
-
U
SC
— […] crezi c volumele de poezie e bine s ajung imediat în mâna cititorului,

GE
OR
imediat dup ce au fost scrise, sau c e mai bine ca ele s aştepte o lectur mai neutr a
n
AP
PR
autorului înainte de a fi încredin ate tiparului?
ma
D.
— Sigur c ar fi ideal ca în momentul în care o poezie se scrie, ea s şi ajung în
L

aceeaşi clip la publicul s u, dar cum acest lucru nu este posibil, poate c este mai bine ca
RA
or
G-

un volum odat încheiat, autorul s -l închid într-un sertar şi s se r ceasc el însuşi de


IC

propriul s u mesaj ca s îl poat privi mai rece, cu un ochi mai rece. […] Dac o carte pe
HN
le

care ai terminat-o şi care î i place foarte mult ai for a s n-o ar i un timp nim nui, s o
TE
UL

p strezi câteva luni pân când îi mai ui i inten iile teoretice şi îi mai ui i sentimentele, pân
GI

când pe pl cile sensibile poetice se aştern noi semnale şi noi solicit ri, o reluare de lectur
Te
LE
CO

va prezenta totdeauna şi o distan are a autorului fa de propriul s u text pe de o parte, iar


pe de alt parte îi va permite o oarecare obiectivare fa de propriul mesaj, deci o mai bun

9
distribuire a acestui mesaj în zonele esteticului.

35
(Ion Dr g noiu, Convorbirile de joi)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

E
EL
textul dat:
a. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? UR
AG

b. Care este mesajul textului cu privire la rela ia dintre poezie şi public?


.M

c. C rui stil func ional îi apar ine textul de mai sus? Motiveaz - i r spunsul.
-
TR
U

2. Care este opinia ta despre rolul poeziei în lumea contemporan ? Sus ine, cu argumente şi
SC

exemple, opinia formulat .


GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 180

TR
-
U
SC
Ca orice alt element al culturii bazate pe forma – marf , televiziunea nu poate s -şi

GE
OR
ignore publicul. Cu alte cuvinte, nu i se poate reproşa cu des vârşire buna credin , lipsa
n
AP
unor programe mai pu in facile: cum e publicul, aşa sunt şi emisiunile; la urma urmelor, ea e

PR
ma
D.
pretutindeni parte a industriei amuzamentului şi nu i se cere, decât rareori, s se conformeze
L

unor exigen e comparabile, de pild , cu cele puse în fa a industriei editoriale sau a


RA
or
G-

spectacolului teatral. O toleran care nu pare, îns , necesar în cazul radioului. De ce? E
IC

publicul aparatului de radio diferit de cel al micului ecran? Bineîn eles! Civiliza ia imaginii
HN
le

impune, se ştie, alte reguli decât cea a sunetului şi e destul s ne amintim înc o dat c ,
TE
UL

dup un concert simfonic, se aud mult mai rar comentarii ale specialiştilor decât într-o galerie
GI

de art .
Te
LE
CO

(Dan Grigorescu, Între cucut şi Coca-cola)

9
[Citeşte cu voce tare textul.]

35
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
11
b. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de

E
EL
mai sus.
c. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? UR
AG
.M

2. Care este opinia ta despre rolul televiziunii în lumea de azi? Sus ine, cu argumente, opinia
-
TR

prezentat .
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 181

TR
-
U
SC
Mai toate c r ile pe care le citesc contest civiliza ia industrial . Şi au, desigur, de ce.

GE
OR
[…] Totuşi, tr im în aceast civiliza ie sau dorim s tr im. Vis m la cetatea de fier, sticl şi
n
AP
PR
beton, c ut m comodit ile oferite de tehnic , ducem, e drept, dorul câmpiilor, al p durilor
ma
D.
întinse, ne întoarcem gândul cu nostalgie spre existen a natural , dar întoarcerea, cu
L

adev rat, este imposibil . Evolu ia societ ii este ireversibil . Filosofii care cer s ne
RA
or
G-

refugiem în peşteri fac profe iile lor la radio, în ziare, la televiziune, folosind instrumentele
IC

civiliza iei contra civiliza iei. Cum s facem ca, tr ind în civiliza ia pe care a creat-o şi
HN
le
TE

bucurându-se de achizi iile, de valorile ei, omul s nu-şi piard , totuşi, voca ia lui profund ,
UL

ştiin a de a r mâne în contact cu universul? De a privi o floare, un pom în interiorul civiliza iei
GI

şi nu în afara ei? Iat adev rata problem a civiliza iei actuale.


Te
LE
CO

(Eugen Simion, Timpul tr irii, timpul m rturisirii. Jurnal parizian)

9
[Citeşte cu voce tare textul.]

35
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
a. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile acestuia în textul de
11
mai sus.

E
EL
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
c. Care este, în viziunea lui Eugen Simion, rela ia dintre civiliza ia industrial şi natur ? UR
AG
.M

2. Care este opinia ta despre evolu ia societ ii? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .
-
TR
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
TR
Bilet nr. 182

-
U
SC
GE
Fiecare om îşi alc tuieşte de-a lungul vie ii un edificiu afectiv. M sura în care el este

OR
e dat de consisten a acestui edificiu, de mâna aceea de oameni – ei nu pot fi mul i – pe
n
AP
PR
care i-a preluat în el şi pe care i-a iubit f r rest, f r umbr şi împotriva c rora spiritul lui
ma
D.
critic, chiar dac a fost prezent, a r mas neputincios. Aceşti oameni pu ini, care ne fac pe
L

fiecare în parte s nu regret m c suntem, reprezint , chit c o ştim sau nu, stratul de
RA
or
G-

protec ie care ne ajut s trecem prin via . Fiecare om „face fa ” la ce i se întâmpl pentru
IC

c este protejat în felul acesta. F r acest zid de fiin e iubite care ne înconjoar (indiferent c
HN
le
TE

ele sunt sau nu în via ), noi nu am fi buni de nimic. Ne-am destr ma precum într-o
UL

atmosfer în care frecarea este prea mare. Sau ne-am pierde, ne-am r t ci pur şi simplu în
GI
Te

via . Dac ura celorlal i – covârşitoare uneori! – , invidia lor, mârş via lor sunt neputincioase
LE
CO

este pentru c exist câ iva oameni pe care îi iubim pân la cap t.

9
(Gabriel Liiceanu, Declara ie de iubire)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
11
textul dat:
a. Ce tip de text este acesta (de exemplu: informativ, descriptiv, narativ, argumentativ)?

E
EL
Motiveaz - i r spunsul.
b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
UR
AG

c. Ce reprezint edificiul afectiv pentru eseist? Care este atitudinea autorului fa de acesta?
.M
-
TR

2. Care este opinia ta despre importan a iubirii în via a fiin ei umane? Sus ine, cu argumente,
U

opinia prezentat .
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
15-17 februarie 2010

EL
UR
AG
Bilet nr. 183

.M
TR
-
U
Aceast lucrare se adreseaz mai multor categorii de cititori. În primul rând, ea îi are

SC
GE
în vedere pe elevii care se preg tesc pentru concursuri unde limba român figureaz în

OR
n
programa de admitere, ca şi pe cei care doresc s îşi îmbun t easc performan ele la limba

AP
PR
român .
ma
D.
Lucrarea îi vizeaz de asemenea pe profesorii de limba român . Acestora li se ofer
L
RA

prin cartea de fa sinteze utile pentru preg tirea concursurilor didactice. Nu sunt îns uita i
or
G-

nici aceia care doresc s foloseasc diferite auxiliare pentru preg tirea orelor de gramatic .
IC

O alt categorie vizat este aceea a studen ilor din facult ile de filologie, jurnalistic
HN
le
TE

şi ştiin ele comunic rii. Acestora, lucrarea le propune, de asemenea, sinteza unor cunoştin e
UL

fundamentale, potrivite cu nivelul la care se studiaz limba român . [...] În acest ciclu sunt
GI
Te
LE

cuprinse no iunile absolut necesare pentru formarea profesional . Din acest punct de
CO

vedere, lucrarea de fa ofer bazele instruirii într-una din disciplinele ştiin ei limbii – sintaxa.

9
(Emil Ionescu, Introducere la Sintaxa limbii române: lec ii – sintez )

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos referitoare la situa ia de comunicare din
11
fragmentul de mai sus:

E
a. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

EL
b. Ce tip de text este acesta (narativ, argumentativ, informativ, descriptiv)? Motiveaz - i
UR
r spunsul.
AG

c. Ce ofer lucrarea de fa în viziunea autorului?


.M
-
TR

2. Consideri c sunt necesare lucr rile ştiin ifice în domeniul limbii române? Sus ine, cu
U

argumente, opinia prezentat .


SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 184

TR
-
U
SC
În istoria limbii literare, Ion Creang şi I.L. Caragiale reprezint , la sfârşitul secolului

GE
OR
al XIX-lea, o direc ie care valorific , în diverse moduri şi, mai ales, cu diverse func ii, limba
n
AP
PR
vorbit . Oralitatea r mâne caracteristica stilistic dominant a celor doi scriitori, cu
ma
D.
deosebirea c opera lui Creang este ilustrativ pentru o oralitate de tip popular, în timp ce
L

scrierile lui Caragiale sunt reprezentative pentru un alt tip de oralitate, suburban, semidoct şi,
RA
or
G-

în general, fals „neologistic”. Posibilitatea de a defini prin tr s tura dominant a oralit ii stilul
IC

celor doi scriitori este facilitat atât în cazul lui Creang , cât şi în acela al lui Caragiale, de
HN
le
TE

faptul c , – statistic vorbind – limba operei nu este a autorului, ci a personajelor. [...] Creang
UL

apar ine el însuşi mediului lingvistic al eroilor din Amintiri, ceea ce restrânge la pura
GI

descrip ie func ia limbajului în opera sa; Caragiale, îns , apar ine altui mediu lingvistic decât
Te
LE
CO

propriii s i eroi, iar aceast particularitate extinde func ia limbii personajelor: în locul unei
descrieri de mediu sau întâmpl ri legate de eroi neindividualiza i prin mijloace lingvistice,

9
cum procedeaz Creang , limbajul cap t la Caragiale o func ie (pe care Tudor Vianu o
disociaz în mai multe aspecte: datarea, localizarea şi caracterizarea mediului social şi

35
cultural al eroilor).

(Mihaela Mancaş, Limbajul artistic românesc modern. Schi de evolu ie)


11
[Citeşte cu voce tare textul.]

E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos referitoare la situa ia de comunicare din UR
AG

textul dat:
.M

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
-
TR

b. Care sunt asem n rile şi deosebirile dintre cei doi autori clasici?
U

c. Care este, pentru autoarea textului, tr s tura dominant a stilului celor doi clasici?
SC
GE
n

2. Care este opinia ta despre importan a limbajului utilizat în operele scriitorilor? Sus ine, cu
OR

argumente, opinia prezentat .


ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 185

TR
-
U
SC
Harap-Alb - Povestea lui Harap-Alb. Prin ul „ r niilor” lui Creang . Cea mai elegant

GE
OR
siluet din câte a proiectat vreodat pe ecranul veşniciei marele povestitor moldovean. O
n
AP
PR
siluet evocând-o nu pe aceea a lui Don Quijote, cum a afirmat Al. Piru, ci, prin câteva
ma
D.
tr s turi, pe aceea – ca s ne men inem în aceeaşi cot a compara iilor – a lui Hamlet. Ca şi
L

eroul shakespearean, eroul nostru este moştenitorul tronului, victim a unui perfid uzurpator;
RA
or
G-

ambii se pr buşesc în abisul dezn dejdii („c tare mi-i negru înaintea ochilor”, se plânge
IC

Harap-Alb) şi ambii sunt tenta i de gândul sinuciderii („Şi de-aş muri mai degrab , s scap
HN
le
TE

odat de zbucium; decât aşa via , mai bine moarte de o mie de ori!”; „M pricep eu tare
UL

bine ce ar trebui s fac, ca s se curme odat toate aceste. Dar m-am deprins a târî dup
GI

mine o via tic loas ”, declam al doilea în al s u A fi sau a nu fi, f cut din cioburi de
Te
LE
CO

monolog), ambii scap (cât scap ) din capcane mortale, ambii sufer mult (dintre
personajele lui Creang , Harap-Alb e acela care sufer cel mai mult) şi ambii mor în final

9
(învierea ultimului inând exclusiv de basm).

35
(text adaptat dup Valeriu Cristea, Dic ionarul personajelor lui Creang )

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

E
EL
textul dat:
a. Cui i s-ar putea adresa textul citat? UR
AG

b. Ce compara ii întreprinde autorul în cadrul acestui articol din dic ionar? Care sunt
.M

asem n rile şi deosebirile între eroul lui Creang şi eroul lui Shakespeare?
-
TR

c. Care este semnifica ia afirma iei din ultima parantez : „(învierea ultimului inând exclusiv
U

de basm)”?
SC
GE
n

2. Care este opinia ta despre utilitatea unui asemenea dic ionar? Sus ine, cu argumente,
OR

opinia prezentat .
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 186

TR
-
U
SC
Herta Müller este, f r îndoial , scriitoare german ; îns o scriitoare a c rei aproape

GE
OR
unic tem o reprezint România – şi nu o Românie oarecare, ci România de sub
n
AP
comunism. [...] Scoate i România din proza laureatei şi proza i se desface buc i, dispare.

PR
ma
[...] D.
L

Pariez c dou gânduri, concomitent triste şi reconfortante, au trecut prin capul a mii
RA
or
G-

şi mii de români, din ziua de 9 octombrie şi pân ast zi. Primul vede în Marele Premiu
IC

ob inut în 2009 un fel de recunoaştere, involuntar şi postum , a tuturor marilor români


HN
le

obliga i s -şi p r seasc ara şi care au scris în alte limbi cu gândul la ara p r sit – Vintil
TE
UL

Horia, Mircea Eliade, Eugen Ionescu sau Emil Cioran. [...]


GI

Al doilea gând sun mai degrab fatalist: uitându-ne la singurii doi oameni n scu i în
Te
LE
CO

România care au primit Nobel-ul, la doctorul Emil Palade şi la Herta Müller, începi s crezi c
unica şans pentru un român de a realiza asemenea performan este aceea de a pleca din

9
România: cu cât mai tân r, cu atât mai bine. Dat fiind fluxul migrator ce ne-a cuprins ara în
ultimii ani, o pleiad de Premii Nobel româneşti se proiecteaz deja la orizont.

35
(Mihai Zamfir, Emigranta Herta)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat: UR
AG

a. Ce tip de text este acesta? Motiveaz - i afirma ia


.M

b. Care este opinia autorului cu privire la ob inerea Premiului Nobel de c tre un român?
-
TR

c. Care este semnifica ia ultimei afirma ii din text: „Dat fiind fluxul migrator ce ne-a cuprins
U

ara în ultimii ani, o pleiad de Premii Nobel româneşti se proiecteaz deja la orizont.”?
SC
GE
n

2. Care este opinia ta despre importan a premiilor interna ionale ob inute de artiştii români?
OR

Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .


ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 187

TR
-
U
SC
Barometrul cultural pe 2009, realizat de Centrul de Studii şi Cercet ri în Domeniul

GE
OR
Culturii, spune c , anul acesta, 51% din cei chestiona i nu au cump rat c r i, 71% nu au
n
AP
cump rat filme, 63% nu au cump rat muzic . Pentru muzic şi filme, exist o „concuren ”

PR
ma
D.
puternic a versiunilor piratate. Pentru c r i îns , ar trebui s ne îngrijoreze „trecerea
L

pragului” majorit ii? [...]


RA
or
G-

Dar iat o întrebare care se pune mai rar: în ce m sur sistemul de educa ie (mai)
IC

preg teşte cititori de c r i, vizitatori de muzee şi expozi ii, spectatori de teatru şi film?
HN
le
TE

„Educa ia estetic ” (dac îmi este permis aceast etichet general ) e precar în
UL

programele şcolare. Literatura se studiaz mai degrab stufos şi cam prea „tehnic”,
GI

nereuşind s -i atrag pe copii şi pe adolescen i sau „pierzându-i” pe drum. În extrem de


Te
LE
CO

aglomeratele planuri de înv mânt de la noi, e loc prea pu in pentru „dexterit i”, iar dorin a
de a ne vedea copiii intra i la liceu şi la facultate ne face (p rin i şi profesori deopotriv ) s îi

9
îndemn m mai degrab s toceasc materiile de examen decât s înve e cum se contempl
un tablou sau ce bucurii poate aduce cititul unei c r i.

35
(Mircea Vasilescu, Non-cump r torii)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat: UR
AG

a. Cui i se adreseaz textul dat?


.M

b. Care este opinia autorului despre studierea literaturii în şcoal ?


-
TR

c. Ce semnifica ie au datele statistice din primul paragraf?


U
SC

2. În ce m sur consideri c sistemul de înv mânt actual preg teşte viitori cititori de c r i,
GE
n

vizitatori de muzee şi expozi ii, spectatori de teatru şi film? Sus ine, cu argumente, opinia
OR

formulat .
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 188

TR
-
U
SC
1970. Nicolae Manolescu are 31 de ani. Eu – 23. În urm cu o s pt mân i-am

GE
OR
predat lucrarea de licen cu titlul Poezia lui G. Bacovia – un act de exorcism. Acum sun,
n
AP
PR
emo ionat, la uşa locuin ei lui de la parterul unui bloc din Balta Alb . Am venit s aflu dac i-a
ma
D.
pl cut lucrarea, dac trebuie s schimb ceva. [...]
L

Nu mai r mâne decât s ne strângem mâinile în semn de r mas bun. Am transpirat,


RA
or
G-

inima îmi bate nebuneşte.


IC

— În ceea ce priveşte lucrarea ta – îmi spune pe neaşteptate Nicolae Manolescu –


HN
le

este excep ional . Merit nota 10. Şi o s apar în revista Steaua, în num rul din
TE
UL

septembrie. Am vorbit deja cu Aurel R u.


GI

Simt c m z p cesc de fericire. Când plec, nu nimeresc clan a de la uş , m


Te
LE
CO

împiedic de preş. Îi mul umesc pierdut lui Nicolae Manolescu şi merg pe str zi, din Balta Alb
şi pân la Groz veşti, cum ar zice Nichita St nescu, trimbulind.

9
(Alex. Ştef nescu, Amintiri)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
11
textul dat:

E
EL
a. Ce tip de text este acesta? Motiveaz - i r spunsul.
b. Care a fost atitudinea lui Nicolae Manolescu fa de tân rul absolvent? UR
AG

c. Care sunt st rile emo ionale evocate în text?


.M
-
TR

2. Care este opinia ta despre modul cum reac ioneaz elevii la notele primite? Sus ine, cu
U

argumente şi exemple din via a ta de liceu, opinia prezentat .


SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 189

TR
-
U
SC
Pentru mine, am mai spus-o, biblioteca unui om este o fiin vertebrat , cea care, pe

GE
OR
scara evolu iei, îi urmeaz omului. Aşadar: microorganisme, nevertebrate, vertebrate, c r i.
n
AP
PR
Sau, la cap tul de sus al sc rii evolu iei: maimu , om, bibliotec . De aceea suf r când v d o
ma
D.
bibliotec dezmembrându-se. Dar, pe de alt parte, bibliotecile se regenereaz şi se
L

metamorfozeaz mai uşor decât orice alt materie vie. P r ile fiec rei biblioteci intr în alt
RA
or
G-

alc tuire, de alt form , a altui iubitor de carte. Cu un cuvânt care ştiu c -i pl cea Ioanei Em.
IC

Petrescu, palingenezia* c r ilor este cel mai firesc fenomen natural. De aceea nu suf r când
HN
le
TE

o bibliotec este dezmembrat . Buc ile ei vor ajunge s dea contur altei creaturi inteligente.
UL

Oricum, ideea c a fost posibil ca biblioteca Ioanei Em. Petrescu s r mân întreag
GI

şi s poat fi consultat e reconfortant . [...] Orice om cu bibliotec ştie c , în privin a c r ilor


Te
LE
CO

citite şi folosite mai mult, nu-i nevoie decât s le laşi s se deschid singure ca s vezi ce
paragraf l-a interesat cel mai mult pe cel care le-a acordat, o vreme, g zduire la el acas .

9
(Ioana Pârvulescu, Maimu – om – bibliotec )

35
*palingenezia = s.f. (în unele concep ii filozofice) Renaştere, înviere periodic a tuturor
fiin elor; fig. înnoire, regenerare moral
11
[Citeşte cu voce tare textul.]

E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos referitoare la situa ia de comunicare din UR
AG
fragmentul dat:
.M

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
-
TR

b. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de
mai sus.
U
SC

c. Ce este biblioteca în viziunea autoarei?


GE
n
OR

2. Ce reprezint , în opinia ta, o bibliotec ? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .


ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 190

TR
-
U
SC
Comunicarea şi fluxurile de comunicare moderne au o importan mai mare în

GE
OR
procesul globaliz rii decât suntem tenta i s credem la prima vedere.
n
AP
PR
Mai întâi pentru c sistemul mass-media a captat cu o repeziciune ieşit din comun
ma
D.
tehnologia modern , plasând-o în ceea ce a reprezentat dintotdeauna pentru pres o
L

provocare: lupta cu timpul, transmiterea cât mai rapid a informa iei. Tehnologia modern nu
RA
or
G-

numai c a prilejuit un salt în aceast privin – transmiterea informa iei şi chiar a imaginii în
IC

timp real –, dar a sprijinit mass-media s instituie un fel de monopol asupra informa iei.
HN
le
TE

Aici nu este vorba doar despre viteza de transmitere, ci despre ceva mult mai
UL

important, cel pu in din perspectiva temei de fa . Deschizând televizorul, noi tr im cu


GI

realitatea lumii lâng noi, sistemele noastre de referin , criteriile de judecat , în fond
Te
LE
CO

substan a evalu rilor se schimb , chiar f r s ne d m seama. [...]


În sfârşit, a treia problem foarte important este cine organizeaz pentru noi

9
percep ia fenomenelor dintr-o parte sau alta a lumii. Ce fenomene ni se prezint , în ce
lumin , din ce perspectiv ?

35
(Paul Dobrescu, Geopolitica)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul de mai jos. UR
AG
.M

a. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
-
TR

b. Consideri c registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat
scopului comunic rii? Motiveaz - i r spunsul.
U
SC

c. Care este scopul mesajului din textul citat? Justific - i r spunsul.


GE
n
OR

2. Care este opinia ta despre modul în care mass-media influen eaz receptorii (publicul)?
ma

AP

Sus ine, cu argumente, opinia formulat .


PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
15-17 februarie 2010

EL
UR
AG
Bilet nr. 191

.M
TR
-
U
Informa iile de teren înregistrate pentru elaborarea Atlasului Etnografic Român (AER)

SC
GE
de la 18 000 de subiec i din 600 de sate pe baza unui chestionar de 1200 de întreb ri, la

OR
n
care se adaug 150 000 de fotografii, desene, schi e executate pe teren, alc tuiesc Arhiva

AP
PR
Atlasului Etnografic Român (AAER), parte component a Arhivei Institutului de Etnografie şi
ma
D.
Folclor „Constantin Br iloiu” (AIEF). [...]
L
RA

Atlasul red , prin cele 700 de h r i etnografice color, imaginea real , f r nicio
or
G-

înfrumuse are, a civiliza iei şi culturii tradi ionale la nivelul secolului al XX-lea. La rândul s u,
IC

corpusul de documente etnografice cuprinde 25 de volume grupate în cinci serii: Habitatul


HN
le
TE

(construc ia şi amenajarea ad postului: satul, gospod ria, casa, interiorul locuin ei, cimitirul),
UL

Ocupa iile (mijloacele de câştigare a existen ei: cultivarea p mântului, creşterea animalelor,
GI
Te
LE

sericicultura, albin ritul, vân toarea, pescuitul, transportul, alimenta ia), Tehnica popular
CO

(geniul tehnic reliefat de meşteşugurile şi instala iile populare), Arta şi Portul Popular (geniul
artistic eviden iat de arta şi portul popular) şi Obiceiuri (manifest rile spirituale: obiceiurile la

9
naşterea, c s toria şi înmormântarea oamenilor, obiceiurile calendaristice, mitologia).

35
(Ion Ghinoiu, Cuvânt înainte la Habitatul: r spunsuri la chestionarele
Atlasului Etnografic Român, vol I: Oltenia)
11
[Citeşte cu voce tare textul.]

E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos referitoare la situa ia de comunicare din
UR
fragmentul dat:
AG

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
.M
-

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
TR

c. Ce este Arhiva Atlasului Etnografic Român (AAER)? Care sunt seriile incluse în corpusul
U

de documente etnografice?
SC
GE
n
OR

2. Consideri c este util o astfel de lucrare? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 192

TR
-
U
SC
Dup ce la începutul secolului al XX-lea, în 1909, Ovid Densusianu lanseaz

GE
OR
bine-cunoscuta întrebare cu privire la în elegerea folclorului, problema rela iei cu aceast
n
AP
component a culturii româneşti, respectiv a culturii populare de tip tradi ional, revine şi se

PR
ma
D.
actualizeaz la începutul secolului al XXI-lea tot sub forma unei întreb ri, derivate şi variate
L

de la cea fondatoare de reflexivitate. Întreb rii prime, „Folclorul. Cum trebuie în eles?”, i s-au
RA
or
G-

ad ugat, aproape un secol mai târziu, alte întreb ri, a c ror formulare exprim fie o atitudine
IC

dilematic : „Folclorul. Ce facem cu el?” (Hedeşan, 2001), fie o atitudine critic : „Folclorul. Ce
HN
le
TE

(mai) facem cu el?” (Mih ilescu, 2005).


UL

În linia ultimei formul ri, se pune întrebarea: „Cine are nevoie azi de folclor?”
GI

Întrebarea poate fi pus în dou variante, determinate de valori suprasegmentale. [...] Ca


Te
LE
CO

interoga ie retoric , eventual dublat de exclama ie, sensul r spunsului ar fi: „Nimeni nu mai
are nevoie azi de folclor”. În al doilea caz, prin interoga ie propriu-zis , se deschide

9
perspectiva unui r spuns enumerativ. Întrebarea de mai sus, cu cele dou posibile c i de
r spuns şi cu subtextul polemic pe care acestea îl induc, ilustreaz dou atitudini şi abord ri

35
extreme: cea prin care se neag şi cea prin care se supraliciteaz importan a folclorului.

(Rodica Zane, Etnologie la timpul prezent)


11
[Citeşte cu voce tare textul.]

E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din UR
AG

fragmentul dat:
.M

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
-
TR

b. C rui stil func ional îi apar ine textul de mai sus? Motiveaz - i r spunsul.
U

c. Care sunt cele dou atitudini şi abord ri extreme ale importan ei folclorului identificate de
SC

autoarea textului?
GE
n
OR

2. Care este opinia ta despre importan a folclorului în zilele noastre? Sus ine, cu argumente,
ma

AP

opinia prezentat .
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 193

TR
-
U
SC
Îmi pl cea mai mult caseta de lemn de abanos pe care-o ineam sub servant . Era

GE
OR
prea grea ca s-o pot ridica în mâini, o târam pe covor şi în untru zorn ia colec ia de bani a
n
AP
PR
unchiului. R suceam chei a în broasc , când la dreapta, când la stânga, pân se deschidea.
ma
D.
Atunci râdeam de bucurie, privindu-i c ptuşeala de m tase roşie, matlasat . Avea mai multe
L

etaje şi le scoteam pe rând şi le împr ştiam în jurul meu, printre picioarele înalte ale mesei.
RA
or
G-

În desp r ituri sclipeau câteva inele şi verigheta lat a mamei, nişte br ri strâmbe pe care
IC

mi le întindeam pân la cot şi pe urm îmi mişcam mereu bra ul s le aud clinchetul, un
HN
le

l n işor sub ire de aur pe care aluneca o piatr în fa ete, verde, multe fotografii îng lbenite şi
TE
UL

gr mada de monezi, unele înnegrite, altele g urite la mijloc şi mici, cele mai multe lucioase,
GI

parc noi, cu capete de b rba i şi-n jur, scrise rotund, cuvinte neîn elese.
Te
LE
CO

(text adaptat dup Gabriela Adameşteanu, Drumul egal al fiec rei zile)

9
[Citeşte cu voce tare textul.]

35
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
a. Ce tip de text este acesta? Argumenteaz - i r spunsul.
11
b. Ce vârst crezi c are personajul-narator? Motiveaz - i r spunsul.

E
EL
c. Ce argumente po i aduce în sprijinul ideii c textul evoc o întâmplare din trecut?
UR
AG

2. Care este opinia ta despre obiceiul de a colec iona obiecte? Sus ine aceast opinie cu
.M

argumente.
-
TR
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

15-17 februarie 2010

E
11
EL
UR
AG
Bilet nr. 194

.M
TR
-
Sub acest titlu, publica ia Deci, editat de Academia Ca avencu şi cu sprijinul

U
SC
Funda iei Anonimul, reia un joc inventat în prima parte a secolului trecut de Gide şi Valéry. E

GE
OR
vorba de a numi cele zece c r i pe care le-ai lua cu tine pe o insul pustie.
n
AP
PR
[…] Eu cred c po i analiza, pornind de la titlurile indicate de fiecare, nu doar nişte
ma
D.
gusturi în materie de lectur , dar şi felul în care doreşte fiecare s fie perceput […]. Nu sunt
L

sigur nici m car de mine însumi: cele zece titluri apar in oare c r ilor care m-au format, celor
RA
or
G-

pe care le consider fundamentale pentru cultura lumii sau unora cu care, pur şi simplu, îmi
IC

place s m laud. Am f cut, recunosc, efortul de a nu-mi falsifica preferin ele. […] Am dat o
HN
le
TE

list de preferin e strict personale. Nu una care s rezulte neap rat din judecata criticului
UL

literar. […] Fie-mi permis s încerc s -mi privesc lista proprie ca pe una care m
GI
Te

caracterizeaz . [...]
LE
CO

Ce concluzie trag eu de aici? Am alc tuit absolut spontan lista... […] În principiu, ea
este sincer , dac sinceritatea are vreo valoare în probleme de gust ori de judecat critic ,

9
ambele supuse unui cod cultural sau unei mode. Şi primul uimit de cum arat sunt eu însumi.

35
(Nicolae Manolescu, Biblioteca de zece c r i)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

E
EL
textul dat:
a. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de
UR
AG

mai sus.
.M
-

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
TR

c. Ce tip de text este acesta? Motiveaz - i r spunsul.


U
SC

2. Care ar fi primele trei c r i „pe care le-ai lua cu tine pe o insul pustie”? Sus ine, cu
GE
n

argumente, alegerea ta.


OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 195

TR
-
U
SC
În România secolului 19 nimeni nu se teme de distan e, b rba ii sunt obişnui i s fie când

GE
OR
la Paris, când la Pomârla, când la Focşani, când la Roma, s str bat m ri şi ri, ca-n
n
AP
poveşti. Femeile îi înso esc adesea, iar dac nu, le citesc zilnic în scrisori – venite, şi ele, tot

PR
ma
D.
cu poştalionul, cu vaporul şi cu trenul – relat rile pline de umor, memoriale de c l torie sui
L

generis […] Şi C.A.Rosetti descrie cu destul mul umire drumurile cu trenul din c l toriile
RA
or
G-

sale spre Paris şi retour. Opriri în care c l torul are timp s ia un prânz bun în restaurantul
IC

g rii, stropit din belşug cu vin şi încheiat cu o cafea tare, companioni de drum pl cu i, cu care
HN
le

adesea se împrieteneşte, ore din belşug pentru citirea ziarelor şi pentru a l sa gândurile s
TE
UL

zburde în voie.
GI
Te
LE

(text adaptat dup Ioana Pârvulescu, În intimitatea secolului 19)


CO

9
[Citeşte cu voce tare textul.]

35
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
a. Care este opinia Ioanei Pârvulescu despre modul în care c l toresc b rba ii în România
secolului al XIX-lea?
11
b. Ce compara ii cu prezentul con ine fragmentul?

E
EL
c. Cu ce scop foloseşte autoarea prezentul indicativului, deşi vorbeşte despre secolul
al XIX-lea? UR
AG
.M

2. Care este opinia ta despre c l toria pe distan e lungi cu un mijloc de transport în comun
-
TR

(tren, curs de zbor, vas maritim sau alte mijloace de transport în comun)? Sus ine, cu
U

argumente, opinia prezentat , valorificând propria experien de c l torie.


SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 196

TR
-
U
SC
Nu m înscriu printre detractorii calculatorului şi ai Internetului. Dimpotriv . [...] Scriu

GE
OR
numai pe calculator şi apelez, de câte ori am nevoie, la re eaua electronic pentru informa ie,
n
AP
verificare, detaliu. E la îndemân , e rapid şi e, cu oarecari excep ii, o surs de încredere. Am

PR
ma
D.
îns norocul de a nu m fi format în vecin tatea şi prin intermediul calculatorului. [...]
L

Internetul e pe m sura acelora care cred c a fi cultivat înseamn , pur şi simplu, a şti.
RA
or
G-

Cunoaşterea ca depozit, inteligen a ca exerci iu al memoriei, interoga ia redus la strict


IC

dexteritate mecanic şi la curiozitate primar , toate acestea transform faptul de cultur în


HN
le

produs de supermarket şi efortul de cunoaştere într-o subspecie a shopping-ului. Dar a fi


TE
UL

cultivat nu înseamn a şti, înseamn a şti s cau i. [...] Cultura nu te îmbog eşte prin ceea
GI

ce î i livreaz în mod expres, ci prin aventura drumului [...] Internetul e un mod de a g si, în
Te
LE
CO

care c utarea se reduce la butonad .

9
(Andrei Pleşu, Cultura de Internet)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
11
a. Cine este autorul textului? Din ce perspectiv abordeaz tema/mesajul/ideile din text?

E
EL
b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
c. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? UR
AG
.M

2. Care este opinia ta despre raportul dintre erudi ie şi cultura de Internet? Sus ine, cu
-
TR

argumente, opinia prezentat .


U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 197

TR
-
U
SC
Dup masivul de conglomerate al Bucegilor, masivul de calcare jurasice al Pietrei

GE
OR
Craiului este al doilea mare ,,teren de joc’’ al alpiniştilor din Carpa i. Iar dac Bucegii de in
n
AP
primul loc prin m re ia pere ilor şi dificultatea traseelor, nu este mai pu in adev rat c Piatra

PR
ma
D.
Craiului are întâietatea în privin a elegan ei forma iunilor stâncoase şi paletei neîntrecute de
L

culori a florilor sale. [...]


RA
or
G-

În ceea ce priveşte zonele de practicare a alpinismului, cele mai importante sunt


IC

cuprinse în abruptul nord-vestic [...] şi abruptul vestic. [...]


HN
le
TE

De o m re ie s lbatic , muchia Padinei Închise se desface din Creasta Nordic a


UL

Pietrei Craiului. Din culmea ei se pr buşesc c tre vest marii pere i ai Padinei Închise şi Orga
GI

Mare şi c tre est Peretele Padinei Şindrilei. Traseele din Padina Închis se num r printre
Te
LE
CO

cele mai lungi şi mai dificile din Piatra Craiului.

9
(Trasee alpine în Carpa i)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
11
a. Ce tip de text este acesta? Motiveaz - i alegerea.

E
EL
b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
c. Consideri c registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat UR
AG

scopului comunic rii? Motiveaz - i r spunsul.


.M
-
TR

2. Care este opinia ta despre excursiile montane? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat ,
U

valorificând şi propria experien .


SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 198

TR
-
U
SC
Limba, s-a spus de atâtea ori, este primul semn de identitate al unui popor. Şi

GE
OR
desigur, instrumentul esen ial al culturii sale. Iat de ce rile cu o cultur remarcabil (cum e
n
AP
Fran a) au creat institu ii speciale pentru ap rarea şi cultivarea limbii lor. Aceste institu ii,

PR
ma
D.
animate de specialişti, duc mai departe educa ia lingvistic început în şcoli. Academia
L

Francez , de pild , continu s discute, ca şi acum trei sute şi ceva de ani, dac un cuvânt
RA
or
G-

nou merit sau nu s fie acceptat în dic ionar. Unii publicişti iau în râs aceast propunere,
IC

Academia Francez îşi vede de treab mai departe... Important este c niciun om cât de cât
HN
le
TE

cultivat nu-şi permite s scrie altminteri decât au stabilit lingviştii.


UL
GI

(Cuvânt – înainte la Dic ionarul ortografic, ortoepic şi morfogic al limbii române)


Te
LE
CO

[Citeşte cu voce tare textul.]

9
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

35
textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
b. Ce tip de text este acesta? Motiveaz - i r spunsul.
c. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
11
E
EL
2. Ce opinie ai despre rela ia dintre limb şi identitatea unui popor? Sus ine, cu argumente,
opinia prezentat . UR
AG
.M
-
TR
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 199

TR
-
U
SC
De fapt, ceea ce m intereseaz cu adev rat nu e tinere ea ca fenomen social, politic

GE
OR
etc., ci tinere ea ca experien personal . Singurul basm care m-a impresionat în copil rie şi
n
AP
care m-a marcat pentru totdeauna a fost Tinere e f r b trâne e şi via f r de moarte.

PR
ma
D.
[...] E adev rat, trebuie s recunosc c tinere ea e o vârst ingrat , f r personalitate,
L

dar cu fantastice momente de originalitate şi intui ie. [...] E poate vârsta autosuficien ei, dar e
RA
or
G-

şi vârsta în care vrei, totuşi, fiind deja buricul p mântului, s fii mai mult şi mai mult, doar
IC

pentru tine. E poate vârsta supremului egoism, dar şi vârsta când ai cei mai grozavi prieteni
HN
le
TE

pentru care ai face orice. Da, e o vârst nenorocit . Dar de ce ine oare omul atât de mult la
UL

tinere ea lui, în ciuda imaturit ii şi chinului continuu, al inconfortului inevitabil?


GI
Te
LE

(text adaptat dup Simona Popescu, Adolescen i de toate vârstele, uni i-v )
CO

9
[Citeşte cu voce tare textul.]

35
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
a. Care sunt, în opinia autoarei, aspectele negative ale tinere ii?
b. Ce în elege autoarea prin „vârsta autosuficien ei”?
11
c. Ce tip de text este acesta? Argumenteaz - i r spunsul?

E
EL
2. Care este opinia ta despre avantajele şi dezavantajele faptului de a fi tân r? Sus ine, cu UR
AG

argumente, opinia prezentat .


.M
-
TR
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 200

TR
-
U
SC
Aceasta este povestea unui b ie el german pe nume Bruno, al c rui tat a primit o

GE
OR
slujb foarte important , ceea ce înseamn c toat familia trebuie s se mute departe de
n
AP
oraş, într-un loc ciudat, unde casa lor e singura locuin adev rat şi unde în spatele unor

PR
ma
D.
garduri nesfârşite se afl sute, poate mii de oameni îmbr ca i în pijamale în dungi. Bruno se
L

str duieşte s în eleag ce se întâmpl în jurul s u. Cititorul b nuieşte despre ce e vorba,


RA
or
G-

dar bietul Bruno, nu. Porneşte aşadar s exploreze împrejurimile şi z reşte un punct, care
IC

devine o pat şi o pat care devine un b iat. Scris într-un limbaj simplu, copil resc, aceast
HN
le
TE

carte este mult mai mult decât o poveste pentru copii. Cititorul se va teme de momentul în
UL

care Bruno îşi va pierde inocen a copil riei şi va începe s întrez reasc adev rul, dar poate
GI

c lucrurile vor evolua şi mai r u şi el nu va descoperi deloc adev rul.


Te
LE
CO

John Boyne este un scriitor irlandez, n scut la Dublin în 1971. A scris nenum rate
c r i şi povestiri pentru copii. Cartea sa B iatul cu pijamale în dungi s-a vândut în lumea

9
întreag în peste 2,5 milioane de exemplare şi a fost ecranizat de curând.

35
(Prezentarea c r ii B iatul cu pijamale în dungi, John Boyne)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

E
EL
textul dat:
a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i UR
AG

r spunsul.
.M

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
-
TR

c. Consideri c registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat
U

scopului comunic rii? Motiveaz - i r spunsul.


SC
GE
n

2. Care este opinia ta despre avantajele ecraniz rii unui roman? Sus ine, cu argumente,
OR

opinia formulat .
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 201

TR
-
U
SC
Câte minute sau ore pe zi v uita i la emisiuni de televiziune sau asculta i posturi de

GE
OR
radio? Printre muzic şi filme, aşteptând emisiunile de ştiri sau urm rind o dezbatere pe
n
AP
PR
teme de actualitate, asculta i, desigur, zeci de oameni care vorbesc în limba român . Se
ma
D.
spune uneori c mass-media audiovizual are cel pu in tot atâta influen cât are şcoala în
L

formarea unor deprinderi de comunicare, a unui mod de a vorbi. Poate c nu e chiar aşa, dar
RA
or
G-

uneori mass-media ne vorbeşte mai mult decât familia sau prietenii, iar ceea ce ascult m
IC

zilnic ne devine, pe nesim ite, familiar. Televiziunea şi radioul contribuie la r spândirea limbii
HN
le
TE

literare – a limbii standard, unitare; dar tot ele pot r spândi, la fel de uşor, greşelile sau
UL

inova iile neinspirate (inutile şi inestetice). Mul i oameni cultiva i se plâng ast zi c limba
GI

român se vorbeşte prost, c mass-media, din dorin a de a se apropia de public, foloseşte


Te
LE
CO

un limbaj nu doar spontan, ci neîngrijit, nu doar familiar, ci de-a dreptul vulgar. Familiaritatea
glumea şi spontaneitatea sunt un merit; dar ele se confund uneori cu nep sarea fa de

9
modul de a vorbi, cu incultura afişat cu senin tate. […]
Mass-media actual ar trebui s ne ofere dovada c performan a e la îndemâna

35
noastr şi s devin un model de comunicare fireasc şi elegant .

(Rodica Zafiu, Eşti cool şi dac vorbeşti corect)


11
[Citeşte cu voce tare textul.]

E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din UR
AG

textul dat:
.M

a. Cui i s-ar putea adresa textul?


-
TR

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
U

c. Care este p rerea autoarei fa de importan a mass-mediei în formarea unor deprinderi de


SC

comunicare?
GE
n
OR

2. Care este opinia ta despre impactul mass-mediei asupra limbii literare actuale? Sus ine,
ma

AP

cu argumente, opinia prezentat .


PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 202

TR
-
U
SC
Memorialistica face parte, se ştie, din ceea ce vechea critic numea literatura

GE
OR
subiectiv sau literatura confesiunii. Delimitare imprecis pentru c orice oper literar este,
n
AP
într-un chip sau altul subiectiv , cuprinde, cu alte vorbe, un „subiect creator” […] şi propune o

PR
ma
D.
reprezentare individual , deci subiectiv , a lumii. Naratologii mai noi [...] includ memoriile în
L

spa iul nara iunii la persoana întâi şi-i determin specificitatea literar în func ie de rela ia
RA
or
G-

autor-narator-personaj (actor). Ca şi în cazul jurnalului intim sau al autobiografiei, cele trei


IC

instan e narative coincid: autorul este tot una cu cel care povesteşte şi se identific , în egal
HN
le
TE

m sur , cu acela despre care se povesteşte. Cum vom deosebi, atunci, o pagin de memorii
UL

de o pagin strict autobiografic sau de fragmentele scoase dintr-un jurnal intim? [...] În
GI

autobiografie şi în jurnalul intim obiectul discursului este individul însuşi (cel care nareaz ),
Te
LE
CO

iar în memorii naratorul se povesteşte pe sine, dar povesteşte mai ales lumea prin care
trece.

9
(Eugen Simion, Pactul cu istoria în Genurile biograficului)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
11
textul dat:

E
EL
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? UR
AG

c. În ce tip de text po i încadra fragmentul dat (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)?


.M

Precizeaz dou dintre caracteristicile tipului de text identificat.


-
TR
U

2. Care este opinia ta despre utilitatea unui jurnal? Sus ine, cu argumente, opinia exprimat .
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 203

TR
-
U
SC
Din p cate, cultura e tot mai dominat de bani şi de cariere. Suntem cool şi vrem, to i,

GE
OR
cash. [...] Artiştii debuteaz repede, expun interna ional imediat şi ajung f r mare experien
n
AP
pe pia a interna ional . Se vorbeşte despre o „renaştere” a artei româneşti şi câ iva entuziaşti

PR
ma
D.
op ie de fericire. Ceva se întâmpl , câteva succese individuale (artist, curator, galerie,
L

revist ) au dat o imagine colectiv pozitiv (ca la film), dar în realitate lucrurile stau prost...
RA
or
G-

[...] Şi Occidentul şi România vor noutate, adic consum. România nu are o pia care s
IC

fac mai mult de 20 de artişti s tr iasc din art . [...] Nu exist programe interne, nu exist
HN
le

burse şi nu exist colec ionari destui. [...] Unii pleac afar şi se pierd, al ii r mân aici şi se
TE
UL

pierd. Din p cate, ca de obicei, locurile sunt ocupate de mediocri care, nefiind ocupa i cu
GI

nimic, au timp s comploteze şi s trag sfori. [...]


Te
LE
CO

Cum tr iesc artiştii? P i cui îi pas ? Nu aud vorbind decât de lipsa de investi ie din
sport. Nu v d construindu-se decât supermarketuri şi zgârie-nori de firme, b nci şi sta ii de

9
benzin .

35
(Gabriela Adameşteanu, Bucureştiul cultural)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

E
EL
textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? UR
AG

b. Ce tip de text este acesta (de exemplu: narativ, descriptiv, argumentativ, informativ)?
.M

Motiveaz - i r spunsul.
-
TR

c. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
U
SC

2. Care este opinia ta despre rolul pe care arta ar trebui s îl aib în societate? Sus ine, cu
GE
n

argumente, opinia prezentat .


OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 204

TR
-
U
SC
Prima carte pe care am citit-o? N-am nici cea mai mic idee. Pot presupune îns

GE
OR
când am citit prima carte. În clasele primare. […] Biblioteca se compunea dintr-un raft din
n
AP
PR
dulapul unde îşi inea tata c r ile lui de pedagogie. Dulapul se afla în camera noastr , a
ma
D.
fratelui meu şi a mea, de la parterul unui bloc vechi, cu dou etaje, [...] de la Sibiu. Ne-am
L

mutat acolo prin 1948 sau 1949, când eram în clasa a treia. [...] Ce şi câte c r i aveam în ea,
RA
or
G-

nu prea mai ştiu. Era, în tot cazul, un volumaş cu povestirile lui Creang . Altul era Cuore de
IC

Edmondo de Amicis. Le numerotasem, lipind etichete pe cotor. Am p strat de exemplu cele


HN
le
TE

dou volume din De la polul nord la polul sud de Sven Heddin, exploratorul suedez, pe care
UL

am scris copil reşte Carte nr. 5 şi Carte nr. 6. [...] Ceea ce îmi amintesc foarte clar era
GI

sentimentul de proprietate pe care mi-l trezeau c r ile mele. Înainte de a fi un cititor adev rat,
Te
LE
CO

eram, iat , posesor de c r i. Asta îmi pl cea nespus. Proprietatea privat era pe cale de
dispari ie în România şi eu m sim eam, la cei nou sau zece ani, proprietar. De c r i.

9
(text adaptat dup Nicolae Manolescu, Cititul şi scrisul)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
11
textul dat:

E
EL
a. La ce moment din via a autorului se refer textul?
b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i UR
AG

r spunsul.
.M

c. Cum explici afirma ia autorului: „Proprietatea privat era pe cale de dispari ie în România
-
TR

şi eu m sim eam, la cei nou sau zece ani, proprietar. De c r i.”?


U
SC

2. Care este opinia ta despre rolul lecturii în formarea personalit ii umane? Sus ine, cu
GE
n

argumente, opinia formulat .


OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
TR
-
U
SC
Bilet nr. 205

GE
OR
n
AP
– Se obişnuieşte s - i întrebi interlocutorul despre cartea la care tocmai lucreaz . Nu

PR
ma
insist, dac nu agreezi s dezv lui ce ai în lucru. Po i ad uga orice vrei, poate exist o
D.
întrebare interesant la care ai vrea s r spunzi.
L
RA
or

– Printre cei din preajm , m tot laud de câ iva ani c lucrez la o carte. De fapt, nu-i
G-

vorba de laude, ci doar de dest inuirea unor emo ii. Aşa, am tot fişat – şi deocamdat am
IC
HN

r mas cu fascina ia din clipa când sim eam c printre rânduri pulseaz un sens nou. Poate
le
TE

c voi scrie acea carte – şi-aş vrea s sper c , atunci când o voi face, m car îmi voi aminti
UL
GI

bucuria. De întreb ri, una la care n-am putut s r spund […]: „Tat , spune-mi, tr im mai mult
Te
LE

în via sau mai mult în moarte?!” Tu ce crezi, prietene?


CO

(text adaptat dup Mircea A. Diaconu, La sud de Dumnezeu.

9
Exerci ii de luciditate)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
11
textul dat:

E
a. Cine ar putea fi receptorul textului, având în vedere scopul comunic rii?

EL
b. Ce tip de text este acesta? Argumenteaz - i r spunsul. UR
AG
c. Care este rolul interoga iei: „Tat , spune-mi, tr im mai mult în via sau mai mult în
.M

moarte? Motiveaz - i r spunsul.


-
TR

2. Care este opinia ta despre importan a dest inuirii gândurilor/ tr irilor/ emo iilor/ faptelor în
U
SC

maturizarea tinerilor? Sus ine, cu argumente din text, opinia prezentat .


GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
TR
-
U
SC
GE
Bilet nr. 206

OR
n
AP
PR
Lucrarea are ca scop stabilirea de metode de calcul a popula iei Daciei din timpul lui
ma
D.
Decebal. Sunt prezentate dou criterii, cel al creşterii relativ propor ionale a popula iilor dintr-un
L

spa iu continental comun şi cel al raportului posibil dintre armat şi popula ie. Calculele
RA
or
G-

efectuate pe baza celor dou criterii duc la rezultate aproximativ identice, în primul caz de
IC

5.400.000, iar în al doilea de 5.800.000 de locuitori. […] În acest sens, una din problemele
HN
le
TE

fundamentale ale istoriei poporului român a fost şi a r mas problema romaniz rii Daciei
UL

Felix. Majoritatea istoricilor români sunt partizanii ideii de latinitate indiscutabil a obârşiei
GI

românilor. Teoria romanit ii sau latinit ii poporului român are ca suport o serie de izvoare
Te
LE
CO

istorice, precum şi o serie de teorii ale etnogenezei […].

9
(Lorin Cantemir, Burebista şi Decebal – doi regi a milioane de daci
în Literatur şi Art )

35
[Citeşte cu voce tare textul.]
11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:

E
EL
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
b. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de UR
AG

mai sus.
.M

c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz - i


-
TR

r spunsul.
U
SC

2. Care este opinia ta despre importan a cunoaşterii istoriei na ionale? Sus ine, cu
GE
n

argumente, opinia prezentat .


OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 207

TR
-
U
SC
Nu credeam s -nv a-i iubi vreodat pe tinerii din România de azi. Şi totuşi, asta s-a

GE
OR
întâmplat la Olimpiada Na ional de Limba şi Literatura Român , pentru clasele VII-XII. Am
n
AP
întâlnit câteva sute de elevi frumoşi, inteligen i, sensibili, capabili s construiasc fraze

PR
ma
complete, perfect articulate. Nu se foloseau, în discu ii, doar de gesturi şi interjec ii, ca atâ ia
D.
al i adolescen i de pe strad , nu strigau pân la spargerea timpanelor celor din jur, nu f ceau
L
RA
or

glume vulgare şi nu râdeau prosteşte. Erau cuviincioşi, aveau şi umor, un umor fin, de
G-
IC

oameni cultiva i. (Când au vrut s se fotografieze cu mine, iar eu le-am spus, în glum , c
HN

trebuie s m pl teasc , pentru fiecare poz , cu cincizeci de bani, o fat a intrat imediat în
le
TE

joc şi, sco ând din poşet o bancnot , mi-a explicat pe un ton prin care simula seriozitatea în
UL
GI

afaceri: „Vreau s m pozez cu dv. de zece lei...”). V zându-i în sala de festivit i a Liceului
Te
LE
CO

Mihai Eminescu, în s lile de concurs i-am admirat, m-am bucurat din toat inima c exist ,
m-am sc ldat în iluzia c aşa va ar ta cândva întreaga popula ie a României.

9
(text adaptat dup Alex. Ştef nescu, O Românie ideal în România literar )

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
11
textul dat:

E
EL
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz - i UR
AG
r spunsul.
.M

c. Care este p rerea scriitorului despre elevii pe care i-a întâlnit la Olimpiada Na ional de
-
TR

Limba şi Literatura Român ?


U
SC

2. Care este opinia ta despre rolul concursurilor şcolare în via a unui elev? Sus ine, cu
GE
n

argumente, opinia prezentat .


OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 208

TR
-
U
SC
De pe plaj , se aude acum o larm vesel . De diminea , p rea c se înnoreaz .

GE
OR
Apoi, cerul s-a limpezit şi to i s-au repezit s profite de vremea frumoas . Ce-ar fi s m ridic
n
AP
de pe scaun, f r s mai aştept amiaza, şi s -i imit? E foarte simplu. Las deoparte r fuiala

PR
ma
mea cu specialiştii în antichitate, proiectat pentru aceast vacan (deocamdat , îmi adun
D.
gândurile), închid uşa dup mine, m întorc în actualitate, cobor scara, predau cheia la
L
RA
or

recep ie şi ies, prin mica gr din a vilei, chiar în fa a treptelor de ciment ce coboar , de pe
G-
IC

falez , pe plaj . Acolo... nisipul, stâncile, marea, abrutizarea luminoas a ceasurilor


HN

petrecute pe plaj ori în ap . Certitudini! Nicio îndoial ! Şi de ce nu? Tinere ea s-a dus. Nu
le
TE

mai sunt decât o epav a ei. Dar e var , cerul e tân r, marea n-are azi niciun rid. Stai lungit
UL
GI

pe nisip şi nu te mai gândeşti la nimic. Sau te azvârli în ap şi singura preocupare e s


Te
LE
CO

urm reşti ritmic bra ul care se ridic în lumin , pentru a se afunda în ap , dup o clip , din
nou.

9
(Octavian Paler, Aventuri solitare)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
11
textul dat:

E
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?

EL
b. Ce tip de text este acesta? Motiveaz - i r spunsul. UR
c. Care sunt, potrivit autorului, aspectele esen iale ale vie ii?
AG
.M
-
TR

2. Care este opinia ta despre necesitatea unei vacan e active? Sus ine, cu argumente, opinia
prezentat .
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 209

TR
-
U
SC
Se povesteşte despre Frederic cel Mare al Prusiei c , ispitit de gândul unei recuper ri

GE
OR
experimentale a limbii originare, s-a hot rât s creasc doi nou-n scu i în condi ii princiare,
n
AP
izolându-i îns de orice stimul verbal, de orice contact cu sfera rostirii omeneşti. Cei doi copii

PR
ma
erau, aşadar, perfect îngriji i, dar nimeni nu le adresa cuvântul şi nimeni nu vorbea în spa iul
D.
dimprejurul lor. Regele spera ca, îmboldi i de o înn scut nevoie de comunicare şi lipsi i de
L
RA
or
G-

orice model lingvistic exterior, cei doi subiec i s ajung a dialoga spontan în limba originar
IC

a umanit ii, cea de dinaintea Turnului Babel. Dup câ iva ani, pu ini la num r, în ciuda unei
HN

mereu verificate s n t i corporale şi a unei ireproşabile administr ri fiziologice, amândoi


le
TE

copiii au murit, absorbi i într-un abis de mu enie. Frederic cel Mare n-a aflat, prin urmare,
UL
GI

nimic despre limba originar . Dar a aflat – cu un pre pe care numai regii îl pot pl ti – ceva
Te
LE
CO

mult mai important: c limbajul nu e o anex a condi iei umane, o pies auxiliar în economia
ei biologic şi social ; limbajul e, pentru om, o realitate de acelaşi rang cu hrana şi aerul: e

9
nutritiv şi, ca atare, vital.

35
(Andrei Pleşu, Limba p s rilor)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

E
EL
textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? UR
AG
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în text?
.M

c. Ce p rere ai despre ideea lui Andrei Pleşu c limbajul e, pentru om, o realitate de acelaşi
-
TR

rang cu hrana şi aerul? Motiveaz - i r spunsul.


U
SC

2. Care este opinia ta despre nevoia de comunicare verbal a fiin elor umane? Sus ine, cu
GE
n

argumente, opinia prezentat .


OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 210

TR
-
U
SC
Deveneam un adolescent dificil, cu bizarerii şi idei absurde. Citeam toat ziua şi o mare

GE
OR
parte din noapte, descoperind, din aproape în aproape, întregi familii de poe i (c ci citeam în
n
AP
primul rând poezie), pe care îi exploram apoi individual, împrumutând c r i de la vreo patru

PR
ma
biblioteci la care eram abonat. Tot ce-mi pl cea re ineam foarte uşor şi, în pauze, pe când
D.
colegii mei jucau ping-pong pe catedr , eu umpleam tabla cu versuri […].
L
RA
or

Dar înv am foarte bine şi luasem nişte premii la concursurile de crea ie, aşa c m l sau
G-
IC

cu to ii în pace. M socoteam un damnat şi îmi dispre uiam profund colegii. Scriam, desigur, şi
HN

eu versuri în nişte caiete şi-mi începusem şi un jurnal, pe care atâta l-am recitit încât aproape
le
TE

c îl ştiu şi-acum pe dinafar . […]


UL
GI

Ignoram tot ce iubeau tinerii de aceeaşi vârst cu mine. Pentru c nu puteam sta s citesc
Te
LE
CO

chiar tot timpul şi pentru c dac nu ieşeam la aer aveam noaptea sufoc ri şi coşmaruri,
ieşeam s m plimb zilnic, înainte de c derea serii.

9
(Mircea C rt rescu, Gemenii)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
11
textul dat:

E
EL
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz - i UR
AG
r spunsul.
.M

c. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
-
TR

2. Care este opinia ta despre existen a unei pl ceri a lecturii? Sus ine, cu argumente,
U
SC

r spunsul prezentat.
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 211

TR
-
U
SC
De nu greşesc, apostolul Pavel spune undeva, într-o Epistol , c la Judecata de Apoi

GE
OR
vom da socoteal pentru fiecare vorb de prisos pe care am rostit-o. Dac e aşa, prea pu ini
n
AP
vor sc pa şi nu ştiu cum ne vom descurca noi, ceilal i muritori.

PR
ma
Clauza aceasta îmi pare, desigur, foarte sever , nu îns şi nedreapt . Limbu ia şi
D.
tr nc neala sunt pierzanie curat , nu încape îndoial . Vine o vârst când cunoaştem iu eala
L
RA
or

timpului şi irosirea în zadar a celei mai mari p r i din pu inul ce ne r mâne. De cel risipit în
G-
IC

reverie şi lene nu e p cat, cel pu in nu totdeauna, dar de cel de care ne jefuiesc flecarii şi
HN

pis logii sau de cel pe care-l pr p dim noi înşine sporov ind de poman ar trebui s ne fie
le
TE

jale.
UL
GI
Te
LE

(Alexandru Paleologu, Conversa ia ca art )


CO

[Citeşte cu voce tare textul.]

9
35
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
a. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
b. Ce tip de text este acesta? Motiveaz - i r spunsul.
11
c. De ce crezi c autorul vorbeşte de conversa ie, ca despre o art ? Utilizeaz argumente în

E
EL
favoarea r spunsului t u.
UR
AG
2. Care este opinia ta despre limbu ie şi tr nc neal ? Sus ine, cu argumente, r spunsul
.M

prezentat.
-
TR
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 212

TR
-
U
SC
I.D: Cititorul, gr bit cel mai adesea, citeşte mai greu în spatele rândurilor...

GE
OR
H.C.: Eu visez s ia obiceiul s citeasc . Vezi, ceea ce m jigneşte mult ast zi, este lumea.
n
AP
Noi c utam prin toate mijloacele s ne mişc m cât mai pu in. Vrem s reducem efortul uman.

PR
ma
Eu speram c , în acest moment, oamenii vor c uta s citeasc , s se cultive. Servindu-se
D.
îns de o inven ie extraordinar , care este televiziunea, unii din ei caut s nu mai fac
L
RA
or
G-

nimic, l sându-i pe al ii s le introduc idei gata digerate în creier. Mul i nu mai vor s lucreze
IC

cu creierul lor şi asta m sup r foarte mult. Când spun şi vorbesc, în ceea ce numesc
HN

filosofia mea, adev rul adev rat e c aş vrea ca acel ce citeşte ceea ce spun s stea un
le
TE

moment pe loc şi s gândeasc .


UL
GI
Te
LE

(Ion Dr g noiu, Interviu cu Henri Coand


CO

în Convorbirile de joi)

9
[Citeşte cu voce tare textul.]

35
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
11
b. Ce elemente importante de con inut identifici în textul dat?

E
EL
c. Ce semnific reducerea efortului uman de care vorbeşte Henri Coand ? Motiveaz - i
r spunsul. UR
AG
.M

2. Care este opinia ta despre importan a lecturii în formarea personalit ii, în raport cu
-
TR

televiziunea sau Internetul? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .


U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 213

TR
-
U
SC
În fond îns a exista intens, în mod real, înseamn , înainte de toate, a fi sincer,

GE
OR
înseamn a exprima adecvat o parte a specificit ii sale individuale. Fii ceea ce eşti e un
n
AP
postulat f r de care nu se poate realitate. Ca s po i exista trebuie s te deosebeşti, s te

PR
ma
diferen iezi de ambian prin ceea ce ai ireductibil, original. Altfel eşti confundat şi existen a
D.
i-e compromis , negat ...Cu alte cuvinte, realitatea depinde de originalitate şi în acelaşi timp
L
RA
or
G-

de expresia ei. Cu cât acesta e mai veridic , mai exact , cu cât red mai bine f r poz , f r
IC

strâmb tur , f r imita ie, f r masc , ceea ce eşti, cu atâta realitatea ta se impune. Totul se
HN

reduce la a fi sincer, adic a exprima f r devia iuni, f r alter rile care vin prin sugestie de
le
TE

la mediul social, o anumit specificitate individual . Sinceritatea, adic unitatea între fondul
UL
GI

sufletesc şi expresia sau realizarea lui, e baza seriozit ii.


Te
LE
CO

(Mihai Ralea, Filozofia seriozit ii)

9
[Citeşte cu voce tare textul.]

35
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
11
b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz - i

E
EL
r spunsul.
c. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? UR
AG
.M

2. Care este semnifica ia indemnului Fii ceea ce eşti? Sus ine, cu argumente, opinia
-
TR

prezentat .
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 214

TR
-
U
SC
O prietenie nu se verific în aşa numitele ceasuri grele ale vie ii. O prietenie se

GE
OR
verific numai prin capacitatea de libertate pe care o acorzi celuilalt. A ajuta un prieten în
n
AP
nevoie, a-l înc lzi cu mângâierile tale, a-l încuraja cu sincerit ile tale nu înseamn nimic.

PR
ma
Altele sunt adev ratele probe ale prieteniei: a nu-i înc lca libertatea, a nu-l judeca din
D.
punctul t u de vedere (care poate fi real şi justificabil, dar poate nu corespunde experien ei
L
RA
or
G-

destinului celuilalt), a nu-l pre ui prin ceea ce î i convine sau te amuz pe tine, ci pentru ceea
IC

ce este prin el însuşi, prin ceea ce trebuie el s realizeze ca s ajung un om, iar nu un
HN

simplu manechin.
le
TE

Toate acestea, îns , nu i le cere nimeni, dup cum nimeni nu- i cere adev rata
UL
GI

sinceritate, ci numai acea sinceritate pe care o doreşte el.


Te
LE
CO

(Mircea Eliade, Oceanografie)

9
[Citeşte cu voce tare textul.]

35
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
11
b. Ce tip de text este acesta? Motiveaz - i r spunsul.

E
EL
c. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
UR
AG
2. Care este opinia ta despre prietenie? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .
.M
-
TR
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 215

TR
-
U
SC
28 septembrie 1933, joi

GE
OR
n
AP
[...] Citit Invita ie la vals de Rosamond Lehmann. Simplu, tân r. Îmi place stilul ei şi

PR
ma
îndeosebi mi-au pl cut pasajele atât de analoage momentelor prin care am trecut. Citez:
D.
,,Olivia medita asupra chestiunii religioase. Credin a diminua, era un fapt, un fapt de
L
RA

net g duit. Astfel acum, în momentul culc rii, atunci când un obicei de-o via întreag o
or
G-

incita la rug ciune, reac ia sa imediat era o obscur revolt mental , un fel de a da din
IC
HN

umeri cu impacien şi scepticism; atunci o tres ltare de nelinişte, ea se culca f r a mai


le
TE

întârzia şi se gândea la altceva. Au disp rut demult acele extaze finite, acele prosta iuni pe
UL
GI

perne, acea zdrobire a ochilor pe podul palmelor pân în momentul în care prezen a lui
Te
LE

Dumnezeu p rea aproape sigur ".


CO

E exact stilul meu, felul meu de a m exprima şi mai ales este exact ceea ce mi se
întâmpl şi mie. Mai citez înc ceva: ,,Aviz tinerelor scriitoare de jurnale intime. Fi i

9
îng duitoare cu voi înşiv . Ascunde i-v defectele, l sa i deoparte gândurile voastre cele mai

35
ruşinoase, ac iuni şi tenta ii. Acorda i-v toate calit ile bune şi interesante pe care a i vrea
s le ave i şi pe care nu le ave i.

(Jeni Acterian, Jurnalul unei fete greu de mul umit)


11
E
[Citeşte cu voce tare textul.]

EL
UR
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
AG

textul dat:
.M
-
TR

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
b. Ce tip de text este acesta? Motiveaz - i r spunsul.
U
SC

c. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
GE
n
OR

2. Care este opinia ta despre utilitatea scrierii unui jurnal în adolescen ? Sus ine, cu
ma

AP

argumente, opinia prezentat .


PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 216

TR
-
U
SC
Numeroasele lucr ri cu caracter normativ ap rute în ultimii ani dovedesc cu prisosin

GE
OR
faptul c limba, în stadiul ei actual, are o imperioas nevoie de a fi corectat . În pofida
n
AP
faptului c lingviştii manifest o evident preocupare pentru cultivarea limbii, greşelile se

PR
ma
înmul esc cu repeziciune. Şi aceasta pentru c , pe de o parte, preocup rile unor vorbitori se
D.
îndreapt spre alte priorit i, iar modalitatea de exprimare este neglijat , dar aceasta nu
L
RA
or
G-

înseamn c greşelile nu se propag ; pe de alt parte, se manifest dorin a unei categorii de


IC

vorbitori de a se exprima cât mai cult, de a c uta ineditul cu orice pre , de a-i impresiona pe
HN

conlocutori. Se poate vorbi, şi nu f r îndrept ire, de un snobism lingvistic care, dac ar fi


le
TE

dublat de o bun cunoaştere a sensurilor cuvintelor şi a restric iilor lor de utilizare


UL
GI

contextual , ar fi, poate, în beneficiul evolu iei limbii. Din aceast a doua categorie fac parte,
Te
LE
CO

în general, jurnaliştii (dar nu numai) care, din p cate, promoveaz greşeli de limb care au
un impact foarte puternic asupra vorbitorilor, oferindu-le justificarea Aşa am auzit la televizor

9
sau Aşa scrie în ziar, întrucât se presupune c tot ce provine de la o institu ie abilitat
reprezint norma.

35
(Narcisa For scu, Din nou despre lexic şi problemele sale
în revista Limba şi literatura român )
11
[Citeşte cu voce tare textul.]

E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din UR
AG
textul dat:
.M

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
-
TR

b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz - i


r spunsul.
U
SC

c. Care este efectul greşelilor de limb în comunicare?


GE
n
OR

2. Care este opinia ta despre importan a utiliz rii corecte a limbii române în via a cotidian ?
ma

AP

Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .


PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 217

TR
-
U
SC
Jurnalul fericirii de N. Steinhardt are o biografie zbuciumat , num rându-se între

GE
OR
c r ile cu destin special, eroic, interzise în regimul comunist, deoarece con ineau dezv luiri
n
AP
incomode despre o perioad de teroare pe care puterea ar fi vrut s-o ştearg din memoria

PR
ma
colectiv . Finalizat la începutul anilor ’70, Jurnalul fericirii (având circa 570 de pagini) este
D.
confiscat de c tre Securitate. În aceste condi ii, autorul redacteaz o a doua versiune
L
RA
or
G-

(aproximativ 760 de pagini). Exist , de asemenea, o a treia variant , prescurtat , care a fost
IC

scoas clandestin din ar şi difuzat la postul de radio Europa liber (1988-1989), în


HN

emisiunea Cartea pe unde. Datorit interven iilor f cute de conducerea Uniunii Scriitorilor,
le
TE

Securitatea restituie prima variant autorului. Dup cât va vreme, în urma unui denun care
UL
GI

semnala c N. Steinhardt de ine la Rohia c r i cu autograf ale prietenilor s i din emigra ie


Te
LE
CO

(Eliade, Cioran, Ionescu), monahul este convocat – în anii ’80 – la Securitate şi amenin at.
Este momentul în care (reeditându-se în mare m sur scenariul stalinist care a dus la

9
arestarea sa), v zându-şi din nou în primejdie manuscrisele, autorul decide s le ascund .

35
(Sanda Cordoş, Lumea)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

E
EL
textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? UR
AG
b. C rui stil func ional îi apar ine textul de mai sus? Motiveaz - i r spunsul.
.M

c. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
-
TR

2. Care este opinia ta despre c r ile cu destin special? Sus ine, cu argumente, opinia
U
SC

prezentat .
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 218

TR
-
U
SC
Dispera i c adolescen ii şi tinerii nu mai citesc şi sunt preocupa i mai mult de

GE
OR
impactul imaginii, mai multe asocia ii de tineri, cu sprijinul Ministerului Culturii, s-au gândit s
n
AP
lanseze o campanie care s promoveze lectura în rândul acestui public- int . Intitulat În

PR
ma
c utarea cititorilor celebri, proiectul-pilot are ca scop promovarea lecturii printr-o serie de
D.
dezbateri pe tema lecturii şi a c r ilor, printr-o campanie de afişe itinerante în 11 principale
L
RA
or
G-

oraşe din ar , prin concursuri atractive, dar mai ales prin mediul în care tinerii se simt, în
IC

prezent, ca peştele în ap : cel virtual.


HN

Aici exist deja site-ul www.cititoricelebri.ro, unde se prezint campania, se fac linkuri
le
TE

spre alte bloguri culturale şi sunt postate interviuri video despre lectur cu diverşi cititori, cum
UL
GI

ar fi regizorul Radu Jude (Lampa cu c ciul ) şi criticul de film Mihai Fulger, ori pur şi simplu
Te
LE
CO

oameni obişnui i, îndr gosti i de lectur . Contul campaniei de pe Facebook a strâns, în doar
patru zile, aproape 800 de prieteni, ceea ce nu-i pu in lucru.

9
(Se caut „cititori celebri” în Cotidianul)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
11
textul dat:

E
EL
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz - i UR
AG
r spunsul.
.M

c. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
-
TR

2. Care este opinia ta despre necesitatea promov rii lecturii în rândul tinerilor? Sus ine, cu
U
SC

argumente, opinia prezentat .


GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 219

TR
-
U
SC
Sunt unele experien e curioase, care ar trebui s ne dea de gândit. Sau, mai

GE
OR
degrab , gândind ne d m seama ce curioase sunt unele din experien ele noastre. Iat , de
n
AP
pild , întâlneşti un om pe care l-ai mai întâlnit o dat . Rândul trecut a p rut c se sim ise

PR
ma
bine în tov r şia ta. Dar ce-l f cuse s se simt aşa? Î i aminteşti perfect de bine tot ce i-ai
D.
spus şi tot ce ai f cut atunci. Care dintre lucrurile acelea, lipsite azi de orice relief, a fost
L
RA
or
G-

decisiv? Care anume i-a pl cut? Cel pu in, de când încolo începuse s se simt bine?
IC

Trebuie c se petrece, cu via a sufleteasc , ceva asem n tor cu apele care se


HN

coloreaz dintr-o dat . E ceva care cade în ap , st pu in acolo şi pe urm , aşa, f r niciun
le
TE

traseu anumit, se desface într-o risipire de culoare. E o difuziune, e o culoare care creşte în
UL
GI

ap ; e o culoare care creşte în suflet.


Te
LE
CO

(Constantin Noica, Mathesis sau bucuriile simple)

9
[Citeşte cu voce tare textul.]

35
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului, având în vedere scopul comunic rii?
11
b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz - i

E
EL
r spunsul.
c. Care este rolul interoga iilor retorice din fragment? UR
AG
.M

2. Care este opinia ta despre importan a experien elor de via prin care un adolescent
-
TR

trebuie s treac ? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .


U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 220

TR
-
U
SC
Fe ele m rii. Vocile ei. N-am cunoscut obsesie mai constant . Dac aş fi poet, aş face o

GE
OR
epopee în care n-ar ap rea niciun om. Numai valurile. Dar ce prodigios poet ar trebui s fiu,
n
AP
şi de altfel, orice aş izbuti, s-ar d râma la prima apari ie a apei. Aş înşira o mie de emo ii, şi

PR
ma
aici sunt emo ii suprapuse. Orchestr gigantic cu nenum rate instrumente. Ar sem na
D.
construc ia mea doar cât seam n o p puş , având un mecanism izbutit, cu un om.
L
RA
or

Îmbinare fantastic de culoare, zgomot, mişcare, miros. Nem rginire, şi sim i mereu impresia
G-
IC

m runtei tale fiin e. Te por i pios ca şi cum ai fi într-o biseric . Pu in î i pas de toat lumea şi
HN

ai iluzia c po i s fii calm, c nicio nenorocire prea important nu se poate întâmpla. Nicio
le
TE

fantezie nu i se pare prea roman ioas , po i s spui de o sut de ori aceeaşi vorb şi n-o
UL
GI

aude nimeni.
Te
LE
CO

(Anton Holban, Ioana)

9
[Citeşte cu voce tare textul.]

35
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului, având în vedere scopul comunic rii?
11
b. Ce tip de text este acesta? Motiveaz - i r spunsul.

E
c. Care este rolul utiliz rii diversit ii imaginilor (vizuale, auditive şi olfactive) în fragment?

EL
UR
2. Care este impactul imaginii m rii asupra autorului? Sus ine, cu argumente din text, opinia
AG

prezentat .
.M
-
TR
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 221

TR
-
U
SC
Dac observ m bine, cu toat aten ia, moravurile, institu iile, felul de a reac iona al

GE
OR
poporului nostru, vom ajunge uşor la concluzia c psihologia sa intr în acest fel de
n
AP
comportare echidistant între voluntarismul activist al Apusului şi pasivitatea fatalist a

PR
ma
Orientului. Aşeza i geograficeşte şi sufleteşte între influen ele care ne vin dintr-o parte şi din
D.
alta, sufletul nostru şi-a alc tuit un echilibru din caractere luate şi dintr-o parte şi din alta.
L
RA
or
G-

Aceste influen e duble n-au r mas îns între ele în conflict, în dualism. În sufletul nostru s-au
IC

topit formând o sintez nou , un echilibru. Echilibrul nostru sufletesc se cheam


HN

adaptabilitate. Prin el ne deosebim de toat lumea Orientului, dar şi de aceea a Apusului.


le
TE

Exist în caracterul nostru excese de lene, de plictiseal , de îndurare, de r bdare excesiv ,


UL
GI

care ne împiedic de a fi occidentali. Pe de alt parte, g sim în noi ini iative, o anumit
Te
LE
CO

h rnicie în a pricepe ce e bun în alt parte şi a ni-l apropia, o vioiciune în a pricepe imediat
mecanismul unei nout i, o agerime în a nu fi dezorienta i şi nici intimida i în fa a

9
neprev zutului, care ne îndep rteaz cu mult de apatia indolent a Orientului.

35
(Mihai Ralea, Fenomenul românesc)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

E
EL
textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? UR
AG
b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz - i
.M

r spunsul.
-
TR

c. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
U
SC

2. Care este opinia ta despre existen a unui echilibru sufletesc al românilor? Sus ine, cu
GE
n

argumente, opinia prezentat .


OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 222

TR
-
U
SC
Uite, am s v povestesc o imagine pe care am luat-o cu mine pentru totdeauna. Era

GE
OR
într-o duminic galben de var , ca înainte de ploaie. Treceam pe o str du complet pustie.
n
AP
Şi, deodat , în vitrina unui magazin de oglinzi o pisic neagr . Coco at pe un calorifer, cu

PR
ma
spatele aproape lipit de geam şi cu fa a spre o oglind uriaş , se privea împietrit cu nişte
D.
ochi de-un verde jad. M-am apropiat. Eram în fa a ei, reflectat în oglind , lâng ea, pe
L
RA
or

aceeaşi suprafa lucioas şi neted şi, în acelaşi timp, în spatele ei, dup geam. I-am f cut
G-
IC

semne, am încercat s-o ademenesc, dar ea a r mas nemişcat ca un sfinx, f cându-se


HN

indiferent . Dup mai multe încerc ri nereuşite, în cele din urm am plecat de-acolo cu un
le
TE

sentiment de profund ... jignire. Am intrat într-o cas unde m-am plictisit îngrozitor cu un fel
UL
GI

de prieten. Când am ieşit, uşurat , m-am dus direct la magazinul de oglinzi. Ea era înc
Te
LE
CO

acolo, cum o l sasem. Nu m-am apropiat îns , m-am uitat aşa la ea mai mult timp, de
departe, ca s n-o tulbur cumva. Şi cu toat ruşinea, m rturisesc c încercam un soi ciudat

9
de... invidie.

35
(Simona Popescu, Despre ceea ce se poate înv a
de la o pisic mic şi neagr )

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat: UR
AG
a. C rui stil func ional îi apar ine textul de mai sus? Motiveaz - i r spunsul.
.M

b. Ce elemente importante de con inut identifici în textul dat?


-
TR

c. Care crezi c este motivul sentimentelor de jignire şi invidie ale autoarei.


U
SC

2. Care este opinia ta despre tendin a oamenilor de a atribui semnifica ii simbolurilor?


GE
n

Sus ine, cu argumente din text, opinia prezentat .


OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 223

TR
-
U
SC
Într-una din zile, profesorul a intrat în clas muncindu-şi cu din ii buza inferioar şi se

GE
OR
aşez la locul lui: […] şi apoi, nitai-nisam, un strig t: „Blaga!”. M ridic, speriat de sunetul
n
AP
ceresc de la catedr ! Dasc lul îşi învârtea privirile peste noi […] Dar privirile lui încruntate au

PR
ma
ieşit şi de aceast dat pe ferestre şi nu s-au mai întors. Era din nou absent, iar glasul i se
D.
înmuie: „Blaga, de-acuma vei examina tu. Î i faci rost de un carnet, în care vei introduce
L
RA
or
G-

numele tuturor elevilor…Dup fiecare r spuns pui nota! Pân mâine to i elevii vor aduce câte
IC

un ban de aram , – aşa, m-a i în eles? Şi banul îl ve i da lui Blaga, s -şi cumpere blajinul un
HN

carnet!” Şi cu aceasta, profesorul se retrase în sine, scoase din buzunar nişte hârtii, îşi lu
le
TE

condeiul şi se aplec peste articolul s u început înc de acas . Cam mirat de marea
UL
GI

demnitate în care eram însc unat, începui a examina. Când silin ele mele nu mai puteau s
Te
LE
CO

in clasa în frâu, profesorul îşi f cea sim it prezen a printr-un urlet destinat s fie auzit
pân la biroul directorului. Şi-n clas se f cea linişte de mormânt, iar eu îmi redobândeam

9
autoritatea, pentru care pantalonii nu erau destul de lungi.

35
(Lucian Blaga, Hronicul şi cântecul vârstelor)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

E
EL
textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? UR
AG
b. Ce tip de text este acesta? Motiveaz - i r spunsul.
.M

c. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
-
TR

2. Care este opinia ta despre autoritatea profesorului? Sus ine, cu argumente din text, opinia
U
SC

prezentat .
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 224

TR
-
U
SC
Epoca 1830-1860 a fost, la noi, o epoc de tranzi ie. În r stimpul câtorva decenii,

GE
OR
rile române str bat o perioad de mari transform ri sub raport social-politic, al culturii şi al
n
AP
moravurilor. Amploarea f r precedent a schimb rilor angajeaz toate sferele vie ii sociale,

PR
ma
producând la tot pasul contraste şi discordan e, iar prin ele un acut sentiment al muta iei.
D.
Timpul, care pân mai ieri, curgea molcom în vechea lui albie se umple acum de lucruri
L
RA
or
G-

neaşteptate... apte prin ineditul lor s seduc sau s indispun , în orice caz s reclame
IC

adoptarea unei atitudini şi s creeze situa ii polemice. Tot ce poart sigiliul nout ii, începând
HN

– s zicem – cu moda vestimentar şi terminând cu formulele de adresare în societate,


le
TE

genereaz reac ii diverse, de la îmbr işarea entuziast pân la respingerea indignat . Se


UL
GI

reliefeaz astfel într-un chip necunoscut mai înainte, decalajul de mentalit i între genera ii şi
Te
LE
CO

între sexe, panica b trânilor retrograzi, pozi ia îndeobşte refractar a b rba ilor de vârst şi
condi ie medie, receptivitatea sporit a femeilor şi a tinerilor.

9
(Ştefan Cazimir, Alfabetul de tranzi ie)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
11
textul dat:

E
EL
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz - i UR
AG
r spunsul.
.M

c. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
-
TR

2. Care este opinia ta despre reac ia oamenilor la nou/ noutate/ schimbare? Sus ine, cu
U
SC

argumente din text, opinia prezentat .


GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 225

TR
-
U
SC
Între dragoste şi iubire exist acele diferen e de nuan – sensibile, esen iale

GE
OR
lucrurilor regale. De pild : aceeaşi diferen ca dintre dr gu şi frumos, num r şi unitate,
n
AP
intui ie şi revela ie, agreabil şi cuceritor, dreptate şi adev r. Îi detest pe cei care se

PR
ma
îndr gostesc f r s iubeasc . Nu îi detest, îi dispre uiesc. Este ca şi cum ai prefera plantele
D.
în ghiveciul de plastic celor din jungla african . Iubirea este una singur , dragostea se
L
RA
or

repet , ea poate fi chiar sugestionat . Iubirea este ca o ap din care bei şi nu i se mai face
G-
IC

niciodat sete. Îndr gosti ii sunt aidoma cu cei c rora le plac filmele proaste de dragoste […].
HN

A doua zi nici m car nu mai ştiu s povesteasc filmul.


le
TE
UL

(text adaptat dup Iustin Pan a, Familia şi Echilibrul indiferent)


GI
Te
LE
CO

[Citeşte cu voce tare textul.]

9
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

35
textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz - i
r spunsul.
11
c. Care este semnifica ia afirma iei: Iubirea este una singur ?

E
EL
2. Care este opinia ta cu privire la sentimentele de dragoste şi iubire? Sus ine, cu argumente UR
AG
din text, opinia prezentat .
.M
-
TR
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)