Totalitarismele de astăzi.

Totalitarismul se caracterizează printr-un regim politic care stabilește prioritatea statului în

raport cu individul. Statul are toate drepturile, partidul unic mobilizează populația, în timp ce
conducătorul unic exercită toate puterile. Ideologiile totalitare ale secolului al XX-lea au fost
comunismul, fascismul, nazismul și teocrația. De asemenea, statul totalitar este o creație a
secolului al XX-lea, cu introducere în autoritarismul conservator european. În funcție de suportul
său ideologic, acesta are două componente: una de extremă dreaptă, dispărută odata cu
înfrângerea Germaniei în 1945 și una de extremă stângă, care își continuă existența după al
Doilea Război Mondial. Se consideră că totalitarismul a atins punctul culminant în doar două
state, precum: Germania și URSS. Astfel, statele totalitare promovează interesul de grup sau de
clasă, care în raport cu societatea sunt în număr mic, excluzând opțiunile și voința numărului
mare, interesele, dorințele acestora. Unicitatea puterii, exercitarea ei în mod absolut; prin urmare
forța, teroarea și frica sunt doar câteva din caracteristicile acestor tipuri de state. Totodată,
regimurile totalitare au anumite trăsături, precum că: puterea de stat este deținută și exercitată în
mod absolut de către o persoană sau un grup de persoane care concentrează în mâinile lor
întreaga putere, adică conducătorul unic; conducerea statului nu se realizează pe baza
principiului separării puterilor în stat, iar dacă acesta este menționat în Constituție și în legi, el
este formal, având un rol publicitar; inexistența unor instituții reprezentative ale puterii în stat
sau, acolo unde există, avantajele sunt mult restrânse, iar funcționarea lor este formală, anume
unicitatea puterii în stat; lipsa pluralismului politic și ideologic, aceasta în cadrul societății,
promovează dominația politică și ideologică a unui singur partid, cel aflat la putere, anume
partidul fascist și cel comunist; cu ajutorul propagandei se dezvoltă cultul personalității șefului
partidului și a statului, așa cum s-a întâmplat și în cazul lui Stali, Mao Zedong, Nicolae
Ceaușescu, Kim Ir-sen, Mussolini și Hitler; cenzura, anume presa este subordonată ideologic
partidului unic și statul se identifică cu partidul.
Comunismul este o ideologie de extremă stânga, antidemocratică, ale cărei origini se găsesc
în lucrările lui Marx de la jumătatea secolului al XIX-lea, unde este fundamentat principiul luptei
de clasă. Marx considera că noua societate comunistă, cea egalitaristă, bazată pe desființarea
proprietății private, se poate edifica mai întâi în țările dezvoltate din punct de vedere industrial,
în care proletariatul va prelua conducerea. De la publicarea documentului Manifestul Partidului
Comunist în 1848, cunoscut popular ca Manifest comunist, doctrina comunistă a provocat un
mare impact asupra societății europene. Textul a fost scris de Karl Marx și Friedrich Engels la
comandă de Liga comunistă Londonez. Caracteristicile comunismului sunt următoarele: se
bazează pe teoria luptei de clasă; propune eliminarea proprietății private în mijloacele de
producție; este antiindividualist; este colectivist; concepe statul ca singurul interpret legitim al
poporului, în același timp aspirând la o dispariție ulterioară a statului; promovează sistemul cu un
singur partid; centralizează puterea și tinde spre totalitarism. Vladimir Llici Lenin a fost
teoretician și conducător al proletariatului internațional. Acesta a susținut construirea
comunismului la începutul secolului al XX-lea și în țări care erau mai puțin dezvoltate, ca de
exemplu Rusia. Aceasta a devenit ulterior prin alipirea altor țări, URSS. După al Doilea Război
Mondial, comunismul s-a răspândit în întreaga Europă estică și centrală, înglobându-și țări, cum
ar fii: Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, Albania, România, Iugoslavia etc. A lăsat un testament în
care îl indică pe Stalin ca fiind cel mai potrivit om politic care i-ar fi putut lua locul, iar de
numele acestuia se leagă stalinismul numită și ideologia marxist-leninistă. La cârma regimului
comunist al României s-au aflat Gheoghe Gheorghiu-Dej și ulterior Nicolae Ceaușescu, care s-au
impus poporului prin teroare și opresiune. Gheorghe Gheorghidiu- Dej a fost ales prim-secretar
al partidului comunist în Octombrie 1945, ulterior conducător al partidului unic până la moartea
acestuia, care a avut loc în 1965, era un conducător autoritar și intolerant. În 1958, a obținut o
victorie importantă și a reușit să determine guvernul sovietic să își retragă militarii rămași ai
Armatei Roșii din România. Retragerea efectivă a trupelor sovietice s-a ținut în iulie 1958, iar
după data aceasta a încurajat sentimentele antisovietice și a luat hotărârea stabilirii relațiilor
diplomatice împreună cu statele occidentale capitaliste, inclusiv cu Statele Unite ala Americii. În
acțiunile de strângere a acestor relații, Dej a fost secondat de Gheorghe Gaston Marin,
vicepremierul guvernului și ultimul colaborator al acestuia, find îndepărtat de Nicolae Ceaușescu
din guvernul comunist româan în 1982. Venirea noului lider la conducerea partidului unic a fost
bine primita desocietatea romaneasca: Ceasusescu era recunoscut ca unul dintre cei mai
fidelidiscipoli ai lui Dej si era de asteptat continuarea procesului de liberalizare aregimului.. In
iulie 1965, la Congresul al 9-lea al Partidul Comunist Roman,care era redenumit astfel,din
PartidulMuncitorescRoman, Ceausescu pune bazele propriului sau program de politic,foarte
promitator in conditiile epocii: se distinge, mai ales, principiul conducerii colective, menit sa
impiedice-potrivit versiunii oficiale-acumularea puterii inmainile unei singure persoane. Ca
urmare aTezelor din iulie 1971 si a dezvoltarii in anii urmatori, printre singurele coordonate
admise ale politicii internes-au numarat: reinstaurarea treptatata a controlului total al partidului
asuprasferelor culturale, politice, stiintifice; promovarea protocronismului ca orientare cultural-
ideologica agreata de regim; acceptarea neoficiala a unor mecanisme deconducere si decizie
personala specifice dictaturilor; promovarea politica a rudelorfamiliei Ceausescu; decaderera
treptata a importanteidecizionale a partidului si reducerea lui progresiva la conditia de instrument
docil inmainile familiei conducatoare; promovarea unui cult al personalitatii cu precedentdoar in
vremea lui Stalin, etc. Ceausescu in anul 1980, a devenit preocupat de ideile inapoierii datoriei
externe captate in Occident si construirea Casei Poporului, alaturi de Centrul Civic si Bulevardul
Victoria Socialismului. Aceastea ducand la criza alimentara si a bunurilor de larg consum. Dupa
1984, a fost introdus rationalizarea alimentelor de baza, ca un ,, mijloc de reducere a obezitatii”;
unele alimente erau rationalizate pana la caderea regimului comunist in 1989, iar ratiile au scazut
neintrerupt. Cea mai mare parte a marfurilor de calitate erau expediate, ajungand pe piata interna,
de cele mai multe ori marfurile erau refuzate la export, iar banii obtinuti din exporturi erau
folositi la plata datoriei externe si dupa achitarea ultimei rate, la continuarea industrializarii
fortate. Pe piata neagra, cafeaua naturala a devenit adevarata monedă de schimb, fiind folosite
pentru procurarea oricarei marfi sau servicii; chiar si aceste produse erau greu de gasit , in
aceasta perioada inregistrandu-se o evolutie fara precedent a pietei negre. Electricitatea prin
1985, a fost rationalizata pentru a asigura functionarea industriei grele; iar cu toate acestea,
intreruperile arbitrare de aprovizionare cu curent electric erau frecvente, acestea inchizandu-se de
la ora 19:00 pana la ora 21:30 si cand se intampla asta noi trebuia sa utilizam lampa cu gaz. In
1848, a fost reformat invatamantul, introducandu-se gratuitatea ce avea sa fie generalizata la
toate nivelurile in anii urmatori; a fost extinsa durata invatamantului obligatoriu si introdusa
gratuitatea manualelor scolare, obiectivul principal fiind eradicarea analfabetismului. Cetatenii
romani ale caror rude doreau sa plece din tara sau candidatii la emigrare erau contactati sa li se
ceara bani, apartamente in Romania, masini si alte lucruri de valoare in schimbul promisiunii de
emigrare.. Benzina a fost strict rationalizata, circulatia in zilele de duminica a fost limitata, iar
cea din timpul iernii a fost suspendata temporal. Numeroase autobuze si taxiuri au fost adaptate
pentru functionarea cu gaz matan, iar iluminatul stradal a fost redus.
Se poate combată prin faptul că a fost instaurată o nouă formă de guvernământ și anume
democrația. Aceasta este forma de organizare și conducere a unei societăți, în care poporul își
exercită în mod direct sau indirect puterea. Regimul politic democratic se caracterizează prin
urmatoarele trăsături: existența principiului separării puterilor în stat; pluralism politic/
pluripsrtidism; puterea este legitimată prin intermediul alegerilor libere, vot universal, care
permite schimbarea conducerii statului periodic și respectarea drepturilor și libertăților
cetățenești. Democrația este exercitată în cadrul statului de drept, care este o formă de organizare
a statului bazată pe respectul principiilor legalității și drepturilor indivizilor. Formele de
democrație sunt: democrația directă și cea indirectă; modalitățile de grupare a alegătorilor în
vederea exercitării dreptului de vot și democrația semi-directă. Democratia directa se
caracterizeaza prin faptul ca poporul exercita puterea publica el insusi, fara sa recurga la
intermediul unui individ sau al unei grupari de indivizi, cum ar fi parlamentul. Democratia
indirecta sau reprezentativa se caracterizeaza prin faptul ca, in cadrul ei, suveranitatea nu se
exercita direct de popor, ci prin intermediul unui parlament ales pe timp marginit.. Gruparea
alegatorilor in vederea exercitarii dreptului de vot poate fi facuta in principiu in doua feluri: fie in
circumscriptii teritoriale, fie pe baze profesionale. Democratia semi-directa se infaptuieste fie ca
o modalitate de implicare a corpului electoral in activitatea legislativa a parlamentului, fie ca un
procedeu de legiferare exercitat de presedintele republicii in concurs cu corpul electoral. Prin
constitutia din 1991, Romania redevine stat democratic si stat de drept, adica un stat ale carui
legi se bazeaza pe respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti, un stat in care functionarea
institutiilor se face pe baza legilor, justitia este independenta, iar cetatenii sunt protejati de
excesul de autoritate al institutiilor. Trecerea de la statul autoritar comunist la statul de drept a
intampinat anumite dificultati. Intrarea Romaniei in Uniunea Europeana in 2007 a fost o
recunoastere la nivel european a faptului ca in tara noastra statul de drept functioneaza.
Există anumite forme de totalitarism in societate, deoarece oamenii nu respectă întotdeauna
legile care sunt publicate în Monitorul Oficial. In prezent, democrația este forma de organizare
specifica României, însă oamenii încalcă drepturile altor oameni de cele mai multe ori.