SUBIECTUL I

Subiectivitatea se raportează la reprezentarea vizuală în moduri variate. Imaginea poate reprezenta

oameni, conturand o versiune a aspectului exterior al sinelui, fie individual, al unui grup social sau al
unui membru aparţinând unei clase, dar modul în care este realizată o operă de artă este privit ca
expresie şi urmă a subiectivităţii artistului. De pildă, lucrări precum cele ale lui Van Gogh sau Pollock
sunt privite ca reprezentări ale subiectivităţii artistului, iar înţelesul unei opere nu este doar un cod dat
imaginii de creatorul ei, dar acest înţeles se construieşte şi la întâlnirea publicului cu opera. Fie că
vorbim despre o lucrare expusă în galerie sau de un film văzut în condiţii diferite, opera poate fi
privată de aura unicităţii în timp, spaţiu şi origine.

Potrivit lui Descartes, conştiinţa defineşte fiinţa umană, care se deosebeşte de animal prin raţiune şi
îndoială. La un moment dat, Descartes îşi compară metoda cu cea a unui pictor, care nu poate
acoperi totul în trei dimensiuni. În Meditations, acesta vorbeşte despre imaginile care ne apar în vise
şi similaritatea lor cu cele pictate, conturate după asemănarea a ceva real. Chiar atunci când artistul
creează creature mitologice, el le dă formă din diferite elemente după fiinţe şi lucruri reale. Descartes
recunoştea că gustul este subiectiv şi, deşi a vorbit puţin despre artele vizuale, punând accent mai
mult pe muzică, a subliniat totuşi că el a văzut imaginile mai mult ca semne decât ca pe nişte copii
după natură. Este important, spunea el, să facem distincţia dintre obiect şi imaginea obiectului. Pentru
Descartes, mintea este cea care vede cu adevărat, nu ochii şi tot el este responsabil pentru apariţia
conceptului de ochi dematerializat (disembodied eye), care scrutează lumea ca un spectator neutru,
iar în percepţia acestuia obiectivitatea (materialitatea) şi subiectivitatea (gândul) sunt
separate.Descartes credea că mintea şi corpul sunt unite în fiinţa umană, în timp ce teoria lui Freud
analizează psihicul separat de trup. Acesta vorbeşte despre creier când discută mecanismele
psihicului, dar tehnic le discută separat. Inconştientul la Freud se regăseşte în real.

În termeni generali, Descartes discută despre conştiinţă, despre cum funcţionează creierul şi despre
natura subiectivităţii, care a apărut într-un climat de scepticism.

Opera de artă, pentru Benedetto Croce, era o creaţie intuitivă şi dorea să înţeleagă specificul artei
pornind exclusive de la acest concept. Croce mergea până la limita extremă, punând sub semnul
întrebării ştiinţa despre artă şi istorie în general. Ideilor materialiste şi mecaniciste ale secolului XIX le-
a opus teoria sa despre intuiţie. Încă din 1911 se referea la Conrad Fiedler şi la teoria vizualitatii pure
ce reunea actul contemplării cu cel al creaţiei. Croce era un fanatic al formei şi afirma: faptul estetic
este formă şi nimic altceva. El combătea separarea conceptului de conţinut şi formă, demonstrând că
doar relaţia reciprocă dintre cele două se înfăptuieşte opera de artă. Avea convingerea că nu există
conexiuni istorice în artă. Arta înseamnă intuiţie, iar intuiţia înseamnă individualitate, iar
individualitatea nu se repetă, susţinea el.
Subiectivitatea în crearea şi receptarea operei de arta (https://luceafarul.net/subiectivitatea-in-crearea-si-
receptarea-operei-de-arta)

A.
1. Indica sensul din text al secventei moduri variate.
2. Mentioneaza doua trasaturi prin care se deosebește ființa umane de către animal, asa cum
reiese din textul dat.
3. Precizeaza numele conceptului care separa psihicul de trup, justificându-ți răspunsul cu o
secventa din textul dat.
4. Explica despre ce discuta Descartes în operele lui.
5. Prezinta, in 30-50 de cuvinte motivul pentru care Descartes considera ca este important sa se
facă distincția dintre obiect și imaginea obiectului, așa cum reiese din textul dat.
B. Redacteaza un text de minimum 150 de cuvinte, in care sa argumentezi daca opera unui artist este
influentata sau nu de firea acestuia, raportandu-te atat la informatiile din fragmentul extras, cat si la
experienta personala sau culturala.

SUBIECTUL II
Demonstreaza, in minimum 50 de cuvinte ca poezia ,,Testament” de Tudor Arghezi este o arta
poetica.

Nu-ţi voi lăsa drept bunuri, după moarte,
Decât un nume adunat pe o carte,
În seara răzvrătită care vine
De la străbunii mei până la tine,
Prin rapi şi gropi adânci
Suite de bătrânii mei pe brânci
Şi care, tânăr, să le urci te-aşteaptă
Cartea mea-i, fiule, o treaptă.
…..
Întinsă leneşă pe canapea,
Domniţa suferă în cartea mea.
Slovă de foc şi slovă faurită
Împarechiate-n carte se mărită,
Ca fierul cald îmbrăţişat în cleşte.
Robul a scris-o, Domnul o citeşte,
Făr-a cunoaşte ca-n adîncul ei
Zace mania bunilor mei.

SUBIECTUL III

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui text
studiat, apartinand lui Tudor Arghezi.