Sunteți pe pagina 1din 15

Traficul de persoane

. Definitii . Consideratii generale.

Traficul de persoane este un fenomen subteran cu dimensiuni globale,o incalcare grava


adrepturilor omului,un fenomen social cu consetinte pentru intreaga societate. Traficul de
fiinte umane este o activitate infractionala prin care se obtine un profit mare cu riscuri
scazute,ce are efecte grave pentru siguranta si bunastarea victimelor sale.
Principalele documente internationale definesc traficul de persoane astfel:
Conventia de la Palermo din 13 decembrie 2000- Protocolul privind prevenirea , reprimarea
si pedepsirea traficului de persoane,in special al femeilor si copiilor,aditional la Conventia
Natiunilor Unite inpotriva criminalitatii transfrontaliere organizate defineste traficul de
persoane ca fiind:
a)“ Recrutarea,transportul,transferul,adapostirea sau primirea de persoane,prin amenintare
sau prin recurgere la forta ori la alte forme de constrangere,prin rapire,frauda,inselaciune
,abuz de autoritate sau de o situatie de vulnerabilitate ori prin acceptarea de plati ori avantaje
pentru a obtine consimtamantul unei persoane avand autoritate asupra alteia in scopul
exploatarii.Exploatarea contine ,cel putin,exploatarea prin prostituarea unei alte persoane sau
alte forme de exploatare sexuala ,munca sau serviciile fortate ,sclavia sau practicile analoage
sclaviei,folosirea sau prelevarea de organe.
b) Consimtamantul unei victime atraficului de persoane pentru exploatare intentionata ,in
sensul mentionat in paragraful de mai sus este irelevant ,daca au fost folosite oricare dintre
procedeele aratate mai sus.
c) Recrutarea ,transportarea ,transferul,adapostirea sau primirea unui copil in scopul
exploatarii vor fi considerate trafic de persoane,chiar daca acestea nu implica nici unul dintre
procedeele prevazute de paragraful a).
d) Termenul de copil indica orice persoana cuvarsta mai mica de 18 ani.“
Conventia Consiliului Eeuropei privind lupta inpotriva traficului de fiinte umane ,adoptata la
Varsovia,la 16 mai 2005,art. 4 pastreaza aceleasi efinitii ca si Conventia de la
Palermo,adaugand in plus fata de aceasta precizari referitoare la termenul de victima ce
desemneaza orice persoana fizica care este supusa traficului de fiinte umane(art.4,lit. e al
Conventiei)
Odata ce fenomenul traficului cu fiinte umane patrunde intr-o tara ,el se va dezvolta rapid si
va implica urmatoarele riscuristrategice pentru stabilitatea si evolutia socio-economica a
acelei tari:
Destabilizarea pietelor existente ale fortelor de munca. Deoarece victimele traficate sunt
retrase din pietele existente ale fortelor de munca si introduse pe piata ilegala,apare problema
absentei fortei de munca si a necesitatii calificarilor profesionale,fapt ce duce la la o
destabilizare a pietei fortelor de munca.
Dezvoltarea si diversificarea crimei organizate. Odata formate,retelele de trafic de persoane
se vor diversifica rapid si var crea asocieri cu beneficii reciproce cu organizatiile de crima
organizata ce opereaza in alte sfere,precum terorizmul si traficul cu droguri si arme.
Destabilizarea economica prin amploarea infractiunii de spalare de bani. Profitul financiar
obtinut din traficul de persoane va duce repede la forme sofisticate de spalare de bani pe plan
intern si extern,care pot atrage destabilizarea economica.
Destabilizarea demografica. Traficul cu fiinte umane la scara mare poate destabiliza populatia
la nivel micro si macrodemografic,atat in ceea ce priveste numarul victimelor ce sunt traficate
in afara tarii de origine ,cat si in ceea ce priveste numarul anumitor grupuri etnice sau
nationale ce sunt traficate pe o piata specifica sau intr-un anumit domeniu din tara de
destinatie.
Cresterea coruptiei in sectorul public. Infractiunea de trafic de persoane creaza numeroase
oportunitati pentru coruperea functionarilor din diferite institutii.
Destabilizarea investitiei economice interioare. Aceasta amenintare ar putea aparea prin
cumularea unuia sau mai multor dintre celelalte riscuri strategice .De exemplu,acolo unde
prezenta infractiunii de trafic organizat a condus la activitati endemice de spalare de bani si la
coruptie in sectorul public,astfel incat scade increderea in structura economica de baza,acest
lucru ar avea un impact negativ asupra strategiilor investitionale ale companiilor din toata
lumea.
Factorii de risc ai traficului de persoane pot fi grupati in factori macrosociali,microsociali si
individuali,care interactioneaza in proportii diferite,de la un caz la altul.
a) Factorii macrosociali au un nivel ridicat de generalitate si se refera la :
- Scaderea drastica a nivelului de trai a populatieisi somajul sau lipsa de acces la mijloace
legitime de trai pentru mari segmente de populatie .
- Lipsa ori insuficienta unor programe educationale relevante ,precum si deficitul de
oportunitati educationale ori profesionale pentru anumite segmente de populatie .
- UN mediu tolerant la discrminari pe baza de gen sau etnie,precum si la comportamente de
tipul violentei domestice .
- Dezvoltarea migratiei internationale a fortei de munca.
- Dezastre naturale sau catastrofe care provoaca saracirea brusca a unui numar mare de
gospodarii,in principal a celor care traiesc predominant din agricultura.
b) Factori microsociali plasati la nivelul unor grupuri sociale si a gospodariilor:
- Saracia gospodariei si lipsa de acces la locurile de munca ,prestatiile si programele de
asistenta sociala dissponibile.
- Nivel redus de educatie si lipsa unei pregatiri profesionale,atat a persoanelor traficate cat si
a membrilor familiilor lor de origine.Ttraficul de persoane este adeseori asociat cu abandonul
scolar.
- Dezagregarea familiei si/sau relatii deficitare intre adulti si copii.
- Comportamente deviante precum alcoolismul,violenta domestica si/sau antecedente penale.
c) Factorii individuali suntextrem de diversi,spre exemplu:
- Discrepanta intre nivelul de asteptari/scopuri si resursele individului,gospodariei pentru
atingerea acestora prin mijloace legitime.
- Disponibilitatea de a incalca unele norme legale in vederea unui loc de munca in strainatate
si lipsa de informare privind riscurile asociate.
- Dorinta de aventura si/sau presiunea din partea anturajului.
- Relatii sentimentale ratate si/sau debutul vietii sexuale la varsta adolescentei,precum si o
posibila istorie de agresiuni sexuale.
- Labilitate psihica,alienare.
- Lipsa de incredere in proprile forte si/sau un complex de inferioritate .
- Lipsa de incredere in ceilalti si in institutile care ar putea oferi asistenta si suport.

Victimele traficului de persoane

In conformitate cu Declaratia Natiunilor Unite a principiilor fundamentale de justitie pentru


victimele infractiunii si abuzuri de putere ,alineatul 1,“victime inseamna persoanele
care,individual sau colectiv au suferit ,o vatamare,inclusiv o vatamare fizica sau psihica,o
suferinta emotionala ,o pierdere economica sau o vatamare grava adrepturilor lor
fundamentale,prin actiuni sau inactiuni care incalca legislatia penala in vigoare in Statele
Membre,inclusiv acele legi care incrimineaza abuzul penal de putere“.Alineatul 2 al aceluias
document extinde si prevede ca „ o persoana poate fi considerata victima indiferent daca
faptuitorul este indentificat,retinut,pus sub acuzare sau condamnat si indiferent de relatile de
familie dintre faptuitor si victima „.Termenul de victima cuprinde,de asemenea,acolounde
este cazul,rudele apropiate sau apartinatoriivictimeidirectesi persoanelor care au suferit o
vatamare corporala in urma interventiei de a ajuta victimele aflate in suferinta sau de a
inpiedica victimizarea.
Potrivit datelor Politiei Romane,victimele sunt racolate cu predilectie din randul fetelor
sitinerelor femei cu varste cuprinse intre 13-33,dar si din randul barbatilor ,cu putere de
munca,necalificati profesional sau calificati in meserii ce presupun munca bruta,fara
perspectiva in tara de origine ori dornici de castiguri mari intr-un timp relativ scurt.Sunt inca
multi cetateni care nu cunosc cu adevarat riscurile pe care le prezinta plecarea in
strainatate,lucru pe care se bazeaza si traficantii.Lipsa de informare si situatia materiala
precara reprezinta factorii favorizanti ai traficului.Provenienta dintr-o familie dezorganizata
sau dintr-un mediu in care persoana a suferit abuzuri creste riscul de a accepta o falsa
propunere in strainatate.Orasele mari din zonele sarace ale Romaniei ori ale Republicii
Moldova sunt principalul mediu de racolare avictimelor.Nivelul scazut de educatie inpiedica
viitoarea victima sa evalueze corect sirealist informatiile si planurile prezentate de recrutor.
La baza fenomenului de trafic sta luarea hotaririi de apleca ,sustinuta de speranta nefondata
ca ,in strainatate,realizarea personala este mai facila si mai rapida.O astfel de decizie se
manifesta mai puternic la persoanele care se confrunta cu o situatie materiala grea si cu lipsa
de perspective in propria lor tara.Persoanele cele mai expuse traficului cred ca realizarea
personala inseamna in primul rand a avea bani,iar pentru ai obtine sunt capabile sa infrunte
orice pericol.
Traficul de persoane ,ca fenomen infractional national si transnational ,se desfasoara,din
perspectiva victimei,dupa anumite etape.
Etapa de racolare este prima faza a procesului de trafic,in care victimele sunt studiate,alese si
ademenite in circuitul traficului.Aceasta etapa se realizeaza prin obtinerea consimtamantului
unei persoane in schimbul unor beneficii,utilizarea unor situatii vulnerabile ,abuz de putere
,inselaciune si uneori chiar rapire de pe strada sau din spatii publice de distractie.In aceste
cazuri extrene,recrutorii vizeaza persoane cu o conditie materiala modesta sau despre care au
informatii ca provin din familii dezorganizate ,contand pe faptul ca nimeni nu se va interesa
de disparitia lor.Metodele de recrutare sunt destul de diverse si depind de modul de operare si
de nivelul de organizare al traficantilor ,care pot actiona individual,cautand femei si barbati
interesati in baruri,cafenele,cluburi si discoteci,sau prin intermediul retelelor „particulare“
sau „neconventionale“ de familii sau prieteni.
In cea ce priveste modalitatile de racolare,in functie de persoanele tinta,acestea pot include:
a) Racolarea directa ,cu propunerea de asigurare a unui loc in care sa practice prostitutia,sa
cerseasca sau sa fure,cu asigurarea cazarii,protectiei,transportului si aranjarea trecerii
frontierei ,dupa caz,cu promisiunea unor castiguri mari sau racolarea pentru activitati sexuale
cu riscuri scazute,cum ar fi dame de companie ,protagoniste in dansuri sau show-uri erotice
,actrite pentru productii pornografice,prestatii sexuale in cluburi private si luxoase sau sali de
masaj.
b) Promisiunea asigurarii legale a unei ocupatii,fie in hoteluri si restaurante ,ca menajera
,picolite,receptionere,cameriste,dansatoare etc,fie in case sau institutii
private,ingrijitoare,secretare,muncitor in constructii sau agricultura etc.
c) Racolarea prin anunturi in ziar,pentru desfasurarea de activitati
artistice(dansatoare,cantarete,fotomodele etc)ori anunturi matrimoniale.
Etapa de transportare este organizata de recrutor ,se face pe trasee cunoscute,stabilite anterior
si poate presupune si cazarea si primirea victimei in mai multe etape .Are loc la scurt timp
dupa recrutare ,astfel incat victimele sa nu aiba timp sa se razgandeasca ,pentru a le indeparta
de comunitatile ,familiile si prieteni cu care sunt obisnuite si a le izola in locuri in care
traficantii pot obtine si mentine controlul.De cele mai multe ori ,atat in traficul intern cat si in
cazul celui international,victima este insotita pe timpul deplasarii de recrutor pentru a se
asigura ajungerea la destinatie fara incidente.In cazul traficului extern,in Republica
Moldova,trecerea frontierei se face adesea in contexte ilicite sau chiar fraudulos,victima
trecand granita insotita de recrutor si de o calauza.In cazul Romaniei,trecerea frontierei de
stat cu destinatia unor state ale Uniunii Europene a devenit o simpla formalitate dupa
aderarea Romaniei la UE in ianuarie 2007.Cu toate acestea ,multe dintre victime nu au mai
calatorit in strainatate si sunt dependente de traficantii lor.
Etapa de vanzare constitue stadiul in care incepe exploatarea propriuzisa a victimelor,acestea
fiind transformate in marfa de traficanti-cumparatori.In unele cazuri victimele sunt vandute
de catre rude sau de catre prieteni.De cele mai multe ori vanzarea constitue momentul in care
victima constientizeaza pericolul.
Etapa de exploatare ,in aceasta etapa victimele sunt amentate si abuzate ,supuse unor
tratamente inumane si exploatate in regim de sclavie.Pprincipalul tel al traficantilor este
obtinerea unor sume mari de bani sau a unor servicii din exploatarea victimelor pe o perioada
indelungata de timp.Ei vor sa isi protejeze investitile ,ceea ce inseamna ca vor lua tote
masurile ca victima sa munceasca fara sa incerce sa scape .De acea,traficantul vrea sa aibe
un control permanent asupra victimelortrafficului in faza de exploatare se folosesc diferite
mijloace si metode.Fiecare din acestea pot fi utilizate separat ,dar in majoritatea cazurilor
folosesc mai multe deodata,urmarind crearea unei situatii de captivitate reala sau psihologica.
Metode de control folosite de catre traficanti in perioada de exploatare sunt:
- constrangerea prin datorii;
- izolarea prin confiscarea documentelor de identitate si/sau a celor de calatorie;
- izolarea lingvistica si sociala;
- folosirea violentei si amenintarilor;
- utilizarea amenintarii victimei cu represalile inpotriva familiei acesteia;
- captivitate si control psihologic.

Constrangerea prin datorii: victimei i se cere sa inapoieze sume exagerate,pretinzanduse ca


aducerea ei in tara sau regiunea de destinatie a costat foarte mult.
La aceste sume se adauga dobanzi exagerate,chirii la suprapret pentru cazare si locul de
munca ,costurile pentru protectie si pentru transport,alte sume fictive care cresc permanent si
devin inposibil de achitat.
Izolarea prin confiscarea documentelor de identitate si/sau a celor decalatorie:victimelor li se
confisca documentele de indentitate si de calatorie imediat dupa sosirea lor in tara de
destinatie.Aastfel,li se rapeste identitatea oficiala,confirmand statutul lor de imigranti
ilegali.Traficantii intaresc aceasta perceptie,spunand victimelor ca sunt libere sa plece si sa
contacteze politia,dar ca rezultatul va fi expulzarea lor imediata si represalii acasa,in tara de
origine.Sunt cazuri in care traficantul spune victimei ca n-are rost sa contacteze politia
deoarece aceasta este corupta si a fost deja platita de traficantii respectivi.
Izolare lingvistica si sociala:victimele sunt cazate si plasate in locuri si conditii care le
inpiedica sa comunice in limba materna sau sa aiba orice fel de contact social cu persoane din
medii de provenienta asemanatoare.
Folosirea violentei si a amenintarilor este un alt mijloc de control al victimelor .Victimele
sunt batute,inchise,tinute in lungi perioade de izolare,lipsite de mancare si apa,drogate si
torturate ,violate.Abuzurile pot fi consecinta incalcarii unor reguli sau sunt folosite ca
avertizment,pentru ca victima sa stie ce se va intampla daca va incalca regulile sau daca va
mai incalca regulile.In situatia exploatarii sexuale rusinea este si ea o modalitate de
control,victima fiind amenintata ca familia va afla ca lucreaza ca prostituata.
Utilizarea amenintarii victimei cu represalii inpotriva familiei acesteia este una dintre cele
mai eficiente metode de control.Traficantii afla o serie de amanunte despre situatia
familiei,cum ar fi numele,porecla sau adresa unei rude apropiate sau aaltei persoane iubite.Nu
este nevoie ca el sa stie foarte multe detalii despre familia respectiva pentru acontrola victima
fiind de ajuns amenintarea si perceptia care se formeaza in mintea victimei.Victima nu poate
risca soarta si siguranta celor dragi,pentru ca nu are de unde sa afle daca traficantul minte sau
spune ca stie amanunte despre familia ei sau daca intr-adevar va folosii violenta inpotriva
celor dragi,daca ea va incerca sa se opuna sau sa scape .
Captivitate si control psihologic.Adesea cand inpotriva victimei se folosesc metodele de
control mentionate mai sus ,rezultatul concret este un regim de captivitate si tortura
psihologica.Vivtima este singura ,izolata de prieteni si familie,in imposibilitatea de
acomunica,fara documente,dezorientata,supusa abuzurilor si unui regim de amenintari si
represaliiindreptate inpotriva ei si/sau a familiei ei.In aceste conditii putine victime incearca
sa scape din captivitate.
Etapa de eliberare/evadare. In unele cazuri cu ajutorul unor clienti ,al politiei sau profitand de
neatentia celor care le supravegheaza,victimele reusesc sa evadeze din situatia de trafic .Daca
exploatarea a avut loc pe teritoriul altui stat decat cel de provenienta ,victima este repatriata
cu ajutorul unor organizatii neguvernamentale internationale sau cu ajutorul ambasadelor sau
consulatelor,fiindu-le eliberate documente de calatorie.
traseul tipic al unei victime ,de la racolare pana la eliberare ,este marcat de abuzuri
grave.Prinse in capcana traficantilor ,victimele sunt supuse unor tratamente injositoare si
exploatate in regim de sclavie.In majoritatea cazurilor ele sunt fortate sa accepte exploatarea
sexuala ori lucrativa,dar si alte forme de servitute.

Traficantii de persoane
Traficul de fiinte umane este controlat in principal de grupurile criminale organizate in retele
transfrontaliere ,cu ramificatii in tarile de origine ,tranzit si destinatie. Profiturile mari fac din
traficul de persoane o afacere tentanta in multe tari ale lumii.
Traficantii sunt atat barbati cat si femei,in general recrutorii sunt persoane tinere,inbracate
ingrijit si care fac o buna impresie atat prin semnele exterioare ale bunastarii lor cum ar fi
vestimentatia,masina,telefon celular,etc,cat si prin povestile de succes pe care le vehiculeaza
privind propria reusita ori a altor persoane care au plecat la munca in strainatate,fiind cu atat
mai convingatori cu cat prezinta a fiind foarte atractivae conditiile de lucru:posturi in tari
vest europene,foarte bine platite si care nu necesita o calificare deosebita.Femeile sunt de cele
mai multe ori prima veriga in lantul de traficare si capteaza foarte usor increderea si interesul
tinerelor ,profitand de lipsa experientei lor de viata ,de lipsa educatiei,de starea materiala
precara si naivitatea lor ,prin prezentarea acelorasi cazuri ale persoanelor care au fost plecate
sa lucreze in strainatate si s-au intors dupa o scurta perioada de timp cu sume mari de bani.De
cele mai multe ori femeile traficant au fost la randul lor victime ale traficului,astfel incat
cunosc foarte bine mecanismul de traficare si devin foarte experimentate in atragerea
victimelor si plasarea lor in scopul exploatarii.Uneori,femeile se ocupa de trafic de buna
voie ,datorita castigurilor mari obtinute ,alteori desfasoara aceasta activitate datorita presiunii
exercitate asupra lor de catre traficantii carora le-au apartinut ,in schimbul eliberarii lor.In
prezent se inregistreaza o crestere aponderii femeilor recrutor ,ele desfasurand activitati de
traficare pe cont propriu ori in cadrul grupurilor criminale specializate in traficul de fiinte
umane.
Traficantii barbati care au diferite roluri in interiorul retelelor de trafic ,recruteaza ,transporta
si administreaza in faza de exploatare .Din ce in ce mai des sunt intalnite si femei care
indeplinesc astfel de roluri,insa ,aplicarea coercitiva in faza de exploatare si disciplinarea
victimelor apartine in exclusivitate traficantilor barbati.
O prezentare exhaustiva si precisa apersoanei traficant este imposibil de realizat .Iata cateva
caracteristici ce pot constitui indicatori in reallizarea unui profil al recrutorului :
Varsta. Membrii retelelor ,fie ei recrutori,transportatori ,administratori saupaznici ai locatiilor
de exploatare ,au varste cuprinse intre 20 si 45 de ani ,desi exista cazuri de recrutori cu varste
mai mici sau mai mari.In cadrul recrutorilor ,experientele deviata ,valorile socioculturale
accesibile au determinat orientarea spre activitati cu caracter ilicit ca rezultat al lipsei unor
modele alternative si a suportului necesar unei bune dezvoltari aidentitatii personale.
Aspect fizic ingrijit.Statisticile arata ca traficul de persoane reprezinta una dintre cele
maiprofitabile infractiuni dupa traficul de arme si droguri.Toate acestea devin vizibile sub
forma unui aspect fizic ingrijit ce promoveaza ,alaturi de ceilalti factori,imaginea succesului
promis.
Nivel de educatie cel putin mediu. Recrutarea si traficarea persoanelor presupun abilitati de
comunicare si de persuasiune achizitionate intr-o forma de educatie formala peste nivelul
minim.Majoritatea recrutorilor ,traficantilor sunt absolventi de licee sau scoli profesionale
,desi acest criteriu nu este unul general valabil;in multe cazuri experienta de viata si implicit
experienta in cadrul retelelor de crima organizata au contribuit substantial la formarea si
educarea abilitatilor necesare.
Inteligenta emotionala .In contextul fenomenului traficului de persoane ,inteligenta
emotionala reprezinta o caracteristica intalnita in special in cazul recrutorilor care folosesc
tehnici de manipulare mai subtile ,sugerand abilitatea unei persoane de aintra in relatie cu
ceilalti pentru a venii in intampinarea nevoilor celor din urma ,prin aceasta asigurandu-si
atingerea scopului final:recrutarea.
Face parte dintr-o retea de traficanti. Traficul de fiinte umane este un proces complex ce
necesita construirea unor relatii care sa faciliteze parcurgerea tuturor etapelor de recrutare
,transportare,vanzare,cazare si exploatarea propriu zisa.Sunt cazuri,in special in tara de
origine, cand recrutorul poate actiona de unul singur,folosindu-se de relatii ce nu tin neaparat
de structura organizata,victimele fiind ulterior incluse in circuitul retelelor.
Manifesta comportament violent.Acest tip de comportament este intalnit in special in cazul
traficantilor care se folosesc de agresiunile verbale si fizice ca metoda de control,dar si ca
masura coercitiva in scopul obtinerii obedientei privind interdictiile impuse si
comportamentele asteptate.
Este foarte bine organizat.Desi faza de recrutare poate da persoanei impresia ca se poate
razgandii,adaptandu-se la situatie,in realitate traficantul urmeaza un plan prestabilit,cu date si
rute exacte ,evenimentele neprevazute fiind de cele mai multe ori anticipate si combatute
prin folosirea unor tehnici de manipulare.
Fenonomenul nu este exclusiv controlat de marile retele criminale .Grupurile pot fi destul de
mici si pot opera fara nici-o legatura unii cu altii,atunci cand acest lucru este rentabil .Aceste
grupuri se pot specializa pe diferite elemente ale infractiunii,precum recrutarea
persoanelor,transportul acestora,administrarea locatilor folosite pentru exploatare etc.
Retelele traficante pot fi formate din grupuri etnice sau nationale omogene,ce exploateza
victime originale din aceleasi locuri.De asemenea ele pot fi formate din grupuri mixte,in care
infractorii si victimele provin din tari diferite sau grupuri etnice diferite.
Un alt aspect care trebuie mentionat este acela ca retelele de infractori nu actioneaza izolat
unele de altele,astfel ca retelele de trafic cu fiinte umane au stabilite legaturi cu alte retele de
crima organizata din sfera traficului cu arme si stupefiante ori alte infractiuni grave.Aceste
legaturi pot fi permanente sau ocazionale ,in functie de interesele financiare si scopurile
infractionale ale gruparilor,urmarindu-se obtinerea de profituri rentabile de ambele parti.
Activitatea de trafic se desfasoara organizat ,atributile mambrilor retelelor fiind clar stabilite
pe segmente actionale:
Faza recrutarii. Pentru arecrute ,traficantii trebuie ori sa convinga ori sa-si forteze victimele
sa-si paraseasca proprile familii si sa calatoreasca cu ei.Unele victine sunt luate pur si simplu
cu forta,cateodata dupa ce au fost drogate,altele pleaca de buna voie dupa ce ajung la o
intelegere cu persoana care le recruteaza.Unele din aceste victime voluntare sunt complet
pacalite in legatura cu natura adevarata atraficului,crezand ca li se vor oferii locuri de munca
legale in tara de destinatie ,altele stiu ca vor lucra in cadrul industriei sexuale ,in agricultura
sau constructii,dar sunt pacalite referitor la conditile de munca si de trai,aranjamentele
financiare si libertatea personala.
Adeseori,inainte de a le include in circuitul traficului,traficantii convin cu victimele ca
acestea sa le inapoieze o suma de bani pentru cheltuieli precum documentele de
calatorie,costurile drrumului,intermedierea gasirii unui loc de munca la negru sau cele legate
de infrastructura prostitutiei.Aaceasta duce la un aranjament pe datorie,in cadrul careia
victima nu poate niciodata castiga suficienti bani pentru ca victima sa-si poata plati datoria
fata de traficanti.
Principalele modalitati de atragere a potentialelor victime in procesul de traficare sunt:
inselarea prin promisiuni de munca sau de intrare sau sedere legala itr-o tara
occidentala;manipulare emotionala,tehnica mai nou folosita prin care trafficantii transformati
in loverboys atrag victimele,ademenindu-le cu bani ,cadouri,excursii,in final ajungand sa
cada in capcana intinsa de acestia;constrangerea si amenintarea potentialelor victime de catre
traficanti;rapirea si sechestrarea.
traficantii stabilesc de obicei contactul cuviitoarele victime de regule direct cum ar fi in
discoteci,baruri,cazinouri,agentii de turizm,scoli de fotomodele,agentii de plasare a fortei de
munca;prin intermediul familiei ,prietenilor sau cunostintelor potentialelor victime ori prin
publicareade anunturi atractive in ziare sau pe internet.
Traficanti atrag potentialele victime de cele mai multe ori prin promisiuni ce nu vor fi
niciodata respectate,prin prezentarea unor modele de reusita in viata sau prin folosirea
santajului.Cele mai multe oferte venite din partea traficantilor se refera la oferte false de
munca in strainatate ,in restaurante ,hoteluri,ajutor in gospodarie ,agricultura ori ca
educatoare,ingrijitoare,secretara,dansatoare cantareata etc.Sunt accentuate castigurile
financiare,chiar daca oferta de munca nu implica o munca calificata.Persoanele cunoscute ca
au practicat prostitutia sunt cumparate de la alti proxeneti sau sunt recrutate prin prezentarea
unor posibilitati mai avantajoase ori mai facile de castig.
Faza transportarii. Transportul presupune deplasarea victimei de catre traficanti,din locul de
origine catre locul de destinatie,unde va avea loc ezploatarea.In aceasta etapa victimele nu
realizeaza situati in care se afla,deoarece traficantii nu se manifesta,de regula, abuziv cu
ele.Exista doua situatii posibile de transport a victimelor,fie in interiorul tarii de origine ,in
cazul traficului intern,de la o localitate la alta,fara trecerea frontierei de stat,fie din tara de
origine catre o alta tara de destinatie,in cazul traficului extern.Trecerea frontierei spre tara de
destinatie este organizata si realizata de catre traficanti si poate fi legala,in aceasta situatie
victima poseda documente legale de transport si sunt intrunite conditile legale de trecere
afrontierei,iar transportul se realizeaza de regula prin intermediul unor agentii de turizm sau
cu autoturizme inchiriate,sau ilegala adica victima nu poseda documente legale si nu sunt
intrunite conditiile legale de trecere afrontierei,caz in care traficantii vor folosii documente
false sau vor solicita ajutorul unor calauze in scopul traversarii ilegale a frontierei.Adesea
traficantii var confectiona documente false pentru victime si le vor insotii pe perioada pe
durata fazei transportarii,pentru a le putea asigura protectia dar si pentru a se convinge ca
ajung la destinatie.Traseele si modalitatile de transport abordate de traficanti depind de
circumstantele economice,sociale geografice,geografice din tarile de origine sau de
tranzit.Victimele sunt transportate cu trenul ,cu bacul,cu masina ,cu avionul,cu barca sau pur
si simplu pe jos,pentru a ajunge in tara de destinatie.
Tarile de destinatie pentru majoritatea victimelor din Romania si Republica Moldova sunt
Germania,Grecia ,Italia,Olanda ,Turcia,Marea Britanie,Austria
,Bulgaria,Cipru,Franta,Ungaria,Israel,Polonia,Slovenia,Spania.Potrivit datelor furnizate de
catre Inspectoratul General al Politiei Romane,cele mai multe victime identificate in anul
2006 au fost traficate in Spania,Franta ,Grecia,Italia,Germania,Austria,Portugalia si Turcia.
Faza exploatarii.Aceasta include forme de exploatare sexuala,prin munca sau servicii
fortate ,scavia sau practici similare ,conexe sclaviei,obligarea la savarsirea de
infractiuni,prelevarea de organe.
In aceasta faza victimele constientizeaza situatia grava in care se afla,documentele le sunt
retinute,sunt sechestrate,amenintate,controlate,supravegheate,supuse diverselor tipuri de
violentade catre traficanti si indiferent de forma de exploatare,victimelor li se cere sa lucreze
in program prelungit si sa presteze serviciile ori activitatile pentru care au fost traficate.
Aceasta este etapa in care victimele sunt controlate de catre traficanti prin diferite metode si
numeroase drepturi le sunt incalcate.Enumeram cateva dintre drepturile care le sunt incalcate
si actiunile care sunt intreprinse de traficanti in perioada exploatarii:confiscarea documentelor
de identitate si/sau de calatorie;privarea de posibilitatea de acomunica cu alte persoane prin
confiscarea si interzicerea accesului la mijloace de comunicare;afectarea integritatii fizice si
psihice avictimei prin cazarea in conditii inumane;refuzarea ingrijirilor medicale,supunerea la
un program de munca supraincarcat,epuizarea fizica si psihica,folosirea diverselor forme de
abuz fizic si psihic cum ar fi maltratarea ,violarea,santajarea,drogarea etc;represalii inpotriva
propriei familii,daca aceasta va incerca sa fuga sau sa-i denunte pe traficanti;constrangerea
victimei sub pretextul dotoriilor avute fata de traficanti;vanzarea succesiva catre alti traficanti
locali;amenintarea cu sesizarea organelor de urmarire penala sau oficiilor pentru straini si cu
posibilitatea expulzarii.
Principalele efecte psihologice ale exploatarii asupra victimei sunt inducerea si crearea
sentimentelor de confuzie,resemnare,soc si frica,dezorientare si incercari de a evita retrairea
traumei prin minimalizarea experientei,tendinta de izolare,sentimentele de neajutorare,panica
si pierderea controlului,frica pentru ce ar putea sa-i ofere viitorul.
Tendinte
In ultima perioada,se constata ca s-a inregistrat o intensificare a traficului de persoane in
Romania si Republica Moldova pentru munca fortata,facilitata probabil de aderarea Romaniei
la Uniunea Europeana,eliminarea restrictilor la trecerea frontierei si noile oportunitati pentru
romanii di zonele rurale ale tarii de a lucra in strainatate.Barbati,femei si copii din Romania
sunt traficati in Italia,Spania,Elvetia,Republica
Ceha,Grecia,Germania,Franta,Olanda,Turcia,Austria si Israel in scopuri de exploatare
sexuala si munca fortata in agricultura,constructii si industria hoteliera.Barbati,femei si copii
din Romania sunt de asemenea traficati de asemenea si pe plan intern pentru exploatare
sexuala,munca fortata si cersetorie,iar femei din Republica Moldova,Ucraina si Rusia sunt
traficate in Romania in scopuri de exploatare sexuala,in timp ce barbati din alte tari europene
calatoresc in Romania pentru a exploata sexual copii romani.
Media de varsta scazuta avictimelor traficului de persoane din numeroase locatii este de
departe cea mai ingrijoratoare tendinta.Inca odata acest fapt reflecta cererea clientului,bazata
pe perceptii si cerinte.Un alt aspect referitor la exploatarea copiilor de catre retelele criminale
il reprezinta pornografia infantila,pedofilii folosesc din ce in ce mai mult tehnologiasi sunt tot
mai activi la nivel mondial.Sunt utilizate intr-o mai mare masura posibilitatile oferite de
internet pentru a viziona imagini si filme erotice cu copii.

Audierea victimei traficului de persoane

Factorii care afecteaza declaratia victimei traficului

Audierea victimei traficului de persoane poate fi facuta in biroul politistului,procurorului sau


intr-un adapost al unei institutii publice sau private cu care politia sau parchetul
colaboreaza.Scopul audierii victimei este acela de obtine informatii pe baza carora sa se
stabileasca faptele relevantepentru elucidarea si solutionarea cazului.Cand oamenii sunt
intervievati in scopuri judiciareeste important ca relatarea obtinuta sa fie relevanta,completa
si fidela.
Informatia trebuie sa fie obtinuta de la victima respectand toate procedurile legale,astfel incat
aceasta sa poata constituii ca proba in instanta.
Datorita situatiei complexe cu care victimele traficului de persoane s-au confruntat,acestea
au tendinta de fi mai rezervate in cea ce priveste colaborarea cu organele de ancheta deoarece
acestea continua sa se simta urmarite datorita abuzurilor psihologice la care au fost supuse in
faza de exploatare,sau acestea chiar sunt urmarite si amenintate de catre traficanti sau de catre
alte persoane care se afla in relatie cu traficantii,victimele mai sunt reticente datorita faptului
ca acestea cred ca datoreaza sume de bani cosiderabile traficantilor,aceste datorii fiind
rezultatul calculelor exagerate facute de catre traficanti cu privere la costurile de
transport,cazare,trecerea frontierei,cu actele de calatorie sau de identitae false,pentru
aranjarea locului de munca etc.Victimele se tem de faptul ca raman vulnerabile in fata
razbunarii traficantilor asupra lor si a familiilor lor sau numai a familiilor lor,acestea se mai
pot simtii stigmatizate social,sau pot fi stigmatizate de catre societate datorita experintei de
trafic si implicarea lor in exploatarea sexuala,societatea condamnandu-le pentru acest
lucru,marginalizandule,existand riscul de fi respinse de proprile familii sau comunitatea din
care fac parte,reticenta in a colabora cu organele de ancheta fiind motivata de teama de nu li
se descoperii trecutul.Victimele sunt vulnerabile la reactii extreme de stres chiar daca au
depasit situatia si au renuntat la mecanizmele psihologice de supravietuire folosite in
perioada traumatizanta,descoperind ca prin a vorbii despre experienta lor acestea o retraiesc
cu toate implicatiile psihologice si emotionale.
Atunci cand o persoana traverseaza o situatie limita ,in care sufera abuzuri ,privare de
libertate ,se confrunta cu teama de violenta sau moarte,se naste o tensiune interna care
genereaza incercarea disperata de aparare inpotriva abuzului.
Mecanismul de aparare care apare in aceasta situatie este indentificarea cu agresorul
Pentru a face fata situatiei,victima preia atributele agresorului,comportamentele acestuia ,se
identifica cu agresorul si cu cauza acestuia si astfel femeile traficate nu se cosidera
victime,neaga ca ar fi fost tinute in captivitate si abuzate,astfel victimele devenind racolatori
sau traficanti lucrand pentru grupurile criminale.O manifestare a atasamentului traumatic fata
de traficant este si atunci cand victima poate avea o relatie intima cu cineva din reteaua de
trafic sau cu cineva care are legaturi cu aceasta retea sau poate sa dea dovada de loialitate
,recunostinta sau dependenta de o persoana corelata starii sale de captivitate.
O alta situatie este acea cand unele femei nu se percep cafiind traficate si din acest motiv nu
doresc sa fie tratate ca victime,ele isi pot considera experienta drept consecinta aunei decizii
proaste pentru care au fost obligate sa intretina relatii sexuale cu diferite persoane fara anu
primii nimic in schimb sau au primit sume de bani foarte mici in schimb,alte victime pot
considera situatia ca fiind doar temporara si spera ca pe parcursul acestei situatii vor castiga
suficienti bani pentru a-si platii datoria fata de traficanti.
Unele femei pot sa nu considere situatia in care acestea sunt obligate sa intretina relatii
sexuale cu diferite persoane aduse de traficant,sau situatia in care angajata ca menajera sa fie
abuzata sexual si emotional zilnic de catre proprietarul casei ca fiind un cadru de munca
abuziv sau similar sclaviei si ar putea sa nu fie deranjate de natura muncii lor,dar mai mult sa
obiecteze in privinta relatilor exploatatoare.
Datorita sindromului de stres post traumatic si a simptomelir asociate cu acesta cum
ar fi depresie,anxietate si si disociere,care este prezent la majoritatea victimelor traficului de
persoane ,acestea pot adopta reactii cum ar fi distorsiuni in perceperea timpului si spatiului
,amnezii temporare care constau in incapacitatea de asi amintii anumite evenimente,acestea
pot avea un comportament ce le expune la numeroase riscuri deoarece aceste tind sa
subestimeze riscul pe care-l implica o actiune,stari de surzenie ,anestezie
emotionala,somnolenta,pierderea sirului conversatiei,neatentie,lapsusuri,tremurat sau
frisoane,victima plange necontrolat,are dureri de cap puternice,greata,dificultati de
respiratie ,ii apare brusc o eruptie sau se inroseste etc.

Aspecte ale primei intalniri pentru audierea victimei.

Prima intalnire dintre anchetator si victima precum si primele impresii lasate victimeicu
ocazia acestei intalniri sunt determinante pentru succesul sau esecul investigatiei,fiind
inportant ca aceasta interventie sa se desfasoare in conditii optime.
Obiectivul primei intalniri este acele de acastiga increderea victimei ,urmatorul pas este acela
de ai explica victimei metodologia interviului,ca interviul presupune mai multe intalniri si ca
este posibil ca acesta sa se intinda pe o perioada mai lunga de timp.Victima va fi informata
ca in timpul audierilor se urmareste sa se obtina cat mai multe informatii cu privire la traficul
de persoane si I se vor pune multe intrebari de clarificare si chiar daca unele intrebari I se vor
parea poate banale sau lipsite de sens,trebuie sa I se explice ca aceste intrebari au rolul de a
afla cat mai multe detalii posibile pentru ca investigatia ce priveste cazul ei sa se desfasoare
cat mai eficient, anchetatorul trebuind sa explice victimei intr-un limbaj clar,simplificat ca
intr-un proces credibilitatea victimei este mereu pusa la idoiala si de acea rolul acestor detalii
este de demonstra prin mijloace independente declaratile acesteia,drept urmare aceasta
putand fi considerata ca fiind un martor credibil.
Exista patru motive care argumenteaza importanta faptului ca inaintea audierii victima sa
primeasca aceste informatii si explicatii.
a) Informatile cu privire la ancheta reduc victimei stresul si teama de necunoscut care sunt
asociate in mod normal cu audierea ce urmeaza sa se desfasoare.
b) Cu cat intelege mai mult victima despre scopul audierii si despre rolul pe care il joaca,cu
atat va fi mai activa in oferirea de raspunsuri ,astfel ea poate deveni frustrata pentru ca nu stie
ce anume se va intampla.
c) Demonstreaza angajament de tip partenirial intre organul de urmarire
penala si victima.
d) Il ajuta pe anchetator sa-si formerze o imagine primara asupra starii emotionale si
cognitve a victimei.

Regulile audiere

inainte de a incepe desfasurarea efectiva a audierii ,anchetatorul ar trebui sa stabileasca


ipreuna cu victima cateva reguli simple de comunicare astfel incat audirea sa se desfasoare
cat mai eficient.Victima ar trebui informata cu urmatoarele aspecte:
poate sa spuna oricand ca nu intelege o intrebare;
poate sa ceara oricand clarificari cu privire la orice intrebare sau activitate care se desfasoara
in timpul iterviului;
este putin probabil sa-si aminteasca toate lucrurile care I s-au intamplat si nu este nici-o
problema daca nu-si aminteste unele evenimente,aceasta amnezie estecaracteristica tuturor
persoanelor care au suferit de stres postraumatic;
cei care o va audia poate include unele intrebari privind unele evenimente care o pot intrista
sau ii pot readuce in prezent amintiri dureroase;
poate sa ceara mai mult timp pentru unele raspunsuri si de asemenea poate cere o pauza ori
de cate ori simte nevoia;
trebuie sa faca tot posibilul sa povesteasca tot ce-si aminteste fara sa ascunda nimic fata de
anchetator;
victima si anchetatorul pot stabilii un semnal nonverbal care va indica faptul ca vivictima are
nevoie de o pauza;
anchetatorul trebuie sa se asigure ca victima a inteles tot ce I s-a explicat;
sa fie intrebata daca are nelamuriri pana la aceasta etapa;
sa fie intrebata daca este de acord sa participe la interviu.
Anchetatorul trebuie sa explice victimei ,adaptat cu varsta si cu nivelul ei de intelegere ,ca are
datoria de aspune adevarul si ca marturia si mediul din care provine victima vor fi
analizate minutios de catre avocatii apararii.Acesti avocati vor cauta discrepante in
marturia ei si cea mai buna metoda de a contracara tacticxa lor este acea de spune
adevarul complet in timpul audierii.

Pauzele din timpul interviului

Flexibilitatea trebuie sa fie una di calitatile principale ale anchetatorului,iar aceasta trebuie
demonstrata si in privinta pauzelor din timpul audierii.Dupa cum s-a aratat anterior intre
victima si anchetator se poate stabilii un semnal nonverbal care sa semnalizeze nevoia unei
pauze,acest lucru putand sa se intample din ce in ce mai des pe masura ce se avanseaza in
explorarea abuzurilor fizice,psihice si sexuale pe care le-a suferit victima.
Sentimentele si emotile prin care victima unei astfel de act infractional trece in perioada
audierii sunt:
furie ,tristete ,agitatie ,anxietate
,apatie,blocaj,banuieli,confuzie,rusine
,contrariere,coplesire,crispare,deceptie,senzatia de “franta de
oboseala”,frustrare,iritare,intrigare,nesiguranta,incordare,ingrijorare,in
grozire,inmarmurire,,panicca,plictiseala,demoralizare etc.Ori de cate
ori victima cere o pauza din cauza nivelului ridicat de stres sau
anxietate,ca rezultat al amintirilor dureroase,anchetatorul ar trebui sa
realizeze daca este in interesul victimei explorarea acelui domeniu sau
ar trebui sa abordeze explorarea altui domeniu sau daca ar fi mai bine
ca sa amane audierea pentru ai da victimei posibilitatea de a-si reveni.
Daca audierea victimei se face in prezenta unui psiholog ar trebui ceruta si parerea
acestuia,psihologul putand explica anchetatorului cat de departe poate merge cu explorarea
traumei suferite,cand o pauza este imperios necesara evitand astfel retraumatizarea victimei.
In timpul pauzelor victima ar trebui sa fie insotita de un psiholog,asistent social sau lasata
singura,victima trebuind sa fie avertizata ca nu e indicat sa discute cu alte persoane aspecte
importante privind audirea.Daca persoana care o insoteste in timpul pauzei aude victima
vorbind despre aspecte importante ale audierii cu alte persoane aceasta trebuie sa anunte
imediat anchetatorul care va analiza problema imediat dupa pauza.
Stilul audierii

Pentru succesul audierii sunt importante urmatoarele aspecte:


- atitudinea nachetatorului trebuie sa fie una de respect si profesionalism;
o abordare formalizata si autoritara poate induce victimei o atitudine
de complezena,nu una de incredere si cooperare,practic cu cat
atmosfera este mai relaxata cu atat exista mai multe sanse sa se
obtina cele mai relevante informatii;
anchetatorul nu trebuie sa abordeze in timpul anchetei o atitudine prea familiara,dar este
important sa nu-i lase acesteia impresia ca este tratata cu mai putin respect decat ceilalti
cetateni pentru ca afost victima unei exploatari sexuale;
este util sa se foloseasca ascultarea activa cu privire l raspunsurile victimei in special in
partea in care aceasta relateza faptele.Limbajul nonverbal,al corpului,al anchetatorului trebuie
sa reflecteatentie siinteres pentru ce spune victima,el trebuie sa mentina contactul vizual fara
sa dea impresia ca o fixeaza,este de preferat ca acesta sa priveasca in lateral la intervale
regulate pentru a nu crea senzatia de neincredere sau ostilitate;
anchetatorul va oferi mereu confirmari si incurajariverbale victime;
anchetatorul trebuie sa aiba rabdare si sa ofere victimei timp suficient pentru ca aceasta sa
raspunda la intrebari,deoarece in timpul anchetei se vor aborda subiecte delicate care sunt
dificil de amintit ,fiind posibil ca victimele sa nu raspunda repede la unele intrebari;
relatarea victimei nu trebuie intrerupta ,in special cand povesteste prin ce a trecut,deoarece
intreruperile blocheaza coerentasi trebuiesc evitate.Este posibil sa apara pauze,moment in
care victima isi aduna gandurile si puterea pentru aputea vorbii despre ce i s-a
intamplat,aceste pauze trebuind sa fie permise si intelese decatre anchetator.

Etapele audierii

Se recomanda ca audierea sa se desfasoare in patru etape,prima dintre aceste este acea a


construirii relatiei.
A doua etapa este acea a povestirii libere a evenimentelor,a istoriei de trafic.Aceasta este cea
mai importanta faza aanchetei,cand victima trebuie sa relateze cu proprile cuvinte,intr-o
maniera libera si spontana a cea ce I s-a intamplat,neintrerupta de intrebarile
anchetatorului.Cercetarile au demonstrat ca in aceasta etapa vor fi obtinute cele mai veridice
informatii cu privire la obiectul audierii.In timpul relatarii cu siguranta vor fi si pauze pe
masura ce victima incearca sa-ai aminteasca evenimentele care sunt dureroase sau care s-au
petrecut cu mult timp in urma,in aceste pauze anchetatorul trebuie sa dea dovada de abilitate
si sa administreze aceste pauze astfel incat acesttea sa nu devina stanjenitoare,folosind
incurajari verbale pentru depasirea acestor momente.
Incazul altor infractiuni este posibil ca victima sa-si aminteasca evenimentele principale la o
singura sesiune,insa nu e cazul la infractiunea de trafic de persoane,unde evenimentele s-au
petrecut pe o perioada lunga de timp de acea fiind necesare mai multe sesiuni de povestire
liberapana ce victima va reusi sa redea evenimentele importante.Mai mult trecerea
timpului,dificultatea rememorarii si prezenta unor traume pot inpiedica victima sa redea
coerent si clar evenimentele,cazand in sarcina anchetatorului sa capteze fiecare dovada
importanta pentru fiecare etapa a relatarii.
Schita initiala aistoriei de trafic se poate obtine de la prima intalnire cu victima fara ca
aceasta sa intre in detalii,schita treebuind sa cuprinda plasarea in timp a perioadei de
trafic,cum a fost recrutata si unde,prin cate tari a trecut si cu ce a fost transportata,prin ce tip
de exploatare a trecut,de cine a fost traficata si cum a reusit sa scape.Obiectivul este obtinerea
unei schite clare folosind cuvintele victimei,oferind anchetatorului posibilitatea de a-si forma
o imagine de ansamblu asupra cazului in sine.Urmatoarele sesiuni de audiere se vor baza pe
aceasta schita,anchetatorul abordand fiecare in ordine cronologica fiecare segment al schitei
urmarind detalierea fiecarui segment in parte cu scopul de a obtine detalii semnificative din
fiecare segment.Eficienta metodei de indentificare a informatilor relevate depinde si de
circumstantele particulare ale fiecarui caz in parte.
A treia etapa este cea a intrebarilor in care trebuiesc clarificate de catre anchetator anumite
aspecte din istoria de trafic a victimei.
intrbarile trebuie sa fie scurte si clare,evitanduse constructile
gramaticale complicate si a nu se pune doua intrebari intr-o singura
propozitie.
Intrebarile trebuie sa fie adresate pe un ton suportiv,incurajator ,nefind indicat ca intrebarile
sa fie puse pe un ton care sa arate neincredere sau pe un ton critic;
se recomanda evitarea jargonului profesional sau oricare altul pentru a nu se crea confuzie;
anchetatorul trebuie sa utilizeze termeni folositi de victima in descrierea istoriei de trafic;
limbajul sexual inadecvat,ironizartea victimei,gesturile obscene nu trebuiesc utilizate de catre
anchetator;
incurajarea victimei si reasigurarea ei ca cea ce face este bineeste indicata atat timp cat nu
manipuleaza victima sa continue dincolo de cea ce vrea ea sa spuna;
Din cauza ca situatile de trafic se desfasoara pe perioade mari de timp ,victimele nu reusesc
sa plaseze exact in timp toate evenimentele,totusi este important ca datele sa fie cat mai
exacte ,mai ales cele care privescdatele despre zilele transportului,perioada in care a avut loc
de exemplu un viol,identificarea dovezilor coroborative facanduse mai usor cu cat cronologia
faptelor este mai exacta.O tactica des folosita de avocatii apararii este acea de a crea confuzie
in mintea victimelor cu privire la plasarea evenimentelor in timp si a secventelor
temporare.Unul dintre obiectivele apararii este punerea la indoiala a credibilitatii
victimelor,demonstrand confuzia acestora cu privire la timp si locuri,deci este mai util ca
victima sa plaseze evenimentele la anumite repere semnificative pentru ea.
In anchetarea unui caz de trafic de persoane exista patru tipuri de intrebari pentru formularea
carora trebuie manifestata o gria deosebita,pentru anu oferii victimei raspunsuri
sugerate.Exista riscul ca victima sa ofere raspunsuri pe care considera ca anchetatorul le
asteapta,victimele traficului de persoane sunt vulnerabile la acest gen de risc deoarece in
urma traumei suferite sugestibilitatea acestora sa creasca,acestea mai pot fi inhibate de
experientele anterioare cu politia si parchetul,in cazul victimelor de alte etnii pot
apareaneintelegeri in comunicare si implicit raspunsuri incorecte,victimele pot suferii de
amnezii temporareaacestea putand inventa raspunsuri plauzibile ca o masura de protectie
personala,daca stilul intrebarilor este preponderent inchis,agresiv,victima poate oferii un
raspuns pe care ea cosidera ca anchetatorul il asteapta,ea procedand astfel pentru a slabii
presiunea exercitata de anchetator.
Astfel avem:
intrebari deschise; este indicat ca acest tip de intrebari sa fiee cat
mai des folosite deoarece faciliteaza obtinerea de date cat mai
precise din partea victimei si scade posibilitatea ca sa I se sugereze
un anumit gen de raspuns prin acest gen de intrebari cat si
posibilitatea ca anchetatorul sa interpreteze in mod subiectiv
evenimentele.
Intrebari specifice; acest gen de intrebari sunt folosite a analiza evenimentele concrete si
clarifica ambiguitatile ,pentru a stabilii natura unui lucru sau fapte,acest gen de intrebari
tintesc o anumita situatie pentru a o clarifica.
Intrebarile inchise;acest tip de intrebari fixeaza un set de posibile raspunsuridin care victima
este rugata sa aleaga unul.Intrebarile inchise sunt folosite in momentul in care intrebarile
deschise si cele specifice esueaza in clarificarea unor aspecte si descoperirea de detalii
semnificative.Riscul acestor intrebari este acela ca victima poate fi tentata saghiceasca
raspunsul daca nu-si aduce aminteste exact.Acest risc apare si cand sunt implicati copii sau
victime care sufera de sindromul posttraumatic.Anchetatorul trebuie sa-i aminteasca victimei
ca poate sa spuna fara teama daca nu stie raspunsul sau nu-si aminteste.Este indicat ca acest
tp de intrebari sa fie evitat cat mai mult posibil.
Intrebarile de indrumare; aceste intrebari sunt cele in care raspunsul este implicit ,intrebarile
de indrumare trebuiesc folosite doar in momentul in care celelalte tipuri de intrebarinu au
avut rezultatul scontat.Acest tip de intrebari sugereaza raspunsul si din acest motiv sunt si
contestate.

Ultima etapa este etapa incheierii audierii.Este important ca interviul sa se incheie intr-un
mod structurat,nu trebuie sa existe o incheiere abrupta si de acea anchetatorul trebuie sa
informeze victima cu privire la urmatorii pasi ai audierii.
In cea ce priveste etapa incheierii interviului sunt importante urmatoarele aspecte:
anchetatorul trebuie sa faca un rezumat al punctelor esentiale
din marturia victimei,sa verifice inpreuna cu aceasta
corectitudinea datelor,rezumatul trebuie sa foloseaca cuvintele
victimei nu interpretarea data de anchetator,victima este rugata
sa corecteze sau sa faca anumite clarificari atunci cand este
nevoie.
Anchetatorul trebuie sa intrebe victima daca ancheta i-a creat probleme ,daca a inteles tot ce
s-a discutat si daca sunt aspecte pe care doreste sa le clarifice sau daca are intrebari ca acum
ar fi momentul sa le adreseze;
anchetatorul trebuie sa multumeasca victimei pentru colaborare si sa sublinieze importanta
marturiei ei;
anchetatorul trebuie sa explice care sunt urmatorii pasi,urmatoarele interviuri ,planul
urmatoarelor etape;
echipa de asistenta a victimei trebuie sa se asigure ca dupa audiere nevoile de baza ale
victimei sunt inplinite.

Bibliografie

1. Abric, J.-C., Psihologia comunicării.Teorii şi metode. Editura Polirom,


Iaşi, 2002.
2. Atkinson, L.,R., Atkinson, C.,R., Smith, E.,E., Bem, D.,J., Introducere
în psihologie, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002.
3. Băiceanu, L., Dicţionar ilustrat de psihologie englez-român, Editura
Tehnică, Bucureşti, 2004.
4. Butoi,T., Voinea,A., Butoi,A., Prodan,M.,C., Iftemie,V., Zărnescu,C.,
Butoi,I.,T., Nicolae,G.,L., Victimologie, Curs universitar, Editura
Pinguin Book, Bucureşti, 2004.
5. Buş, I., Miclea, M., David, D., Opre, A., Psihologie judiciară, Curs
postuniversitar, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea
de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, 2005.
6. Buneci,P., Butoi, T.I., Martorul pe tărâmul justiţiei. Perspectivă procesual
penală şi psihologică. Editura Pinguin Book, Bucureşti, 2004.
7. Butoi,T.B., Butoi, T.I., Psihologia interogatoriului judiciar, Editura
Enmar, Bucureşti, 2002.
8. Butoi, T., Voinea, D., Butoi, A., Prodan, M.C., Nicolae, L.G., Iftenie, V.,
Zărnescu, C., Butoi, I.T., Victimologie. Curs Universitar. Perspectiva
psihologiei victimale asupra cuplului penal victimă-agresor, Editura
Pinguin Book, Bucureşti, 2004.
9. Ciccotti, S., 150 de experimente în psihologie pentru1. Convenţia Consiliului Europei privind lupta
împotriva traficului de fiinţe
umane.
10. Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transfrontaliere
organizate.
11. Council of Europe Treaty Series no.197 – Action against Trafficking in
Human Beings, 16.V.2005.
12. Declaraţia Naţiunilor Unite a principiilor fundamentale de justiţie
pentru victimele infracţiunii şi abuzului de putere.
13. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală, Decizia nr. 1396 din
24 februarie 2005, publicată pe http://www.juris.ro/jurisprudentadetaliu/
Decizia-nr-13962005--SEC354IA-PENAL---/ accesat la data de
12.09.2008.
14. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, decizia nr. 593 din
30 ianuarie 2004, publicată pe http://www.scj.ro/SP%20rezumate%20
2004/SP%20r%20593%202004.htm , accesat la 11.09.2008.
15. Mateuţ, Gh., Dublea, A., Ştefăroi, N., Petrescu, V.E., Prună, A.R.,
Tărniceriu, R., Luca, S., Gafta, L.G., Luca, C., Iovu, D., Onu, E., Traficul
de fiinţe umane. Infractor. Victimă. Infracţiune, Asociaţia Alternative
Sociale, 2005.
16. Pactul de stabilitate pentru sud-estul Europei, Manual provizoriu de
instructaj, Dezvoltarea unui modul de instructaj anti-trafic pentru
judecători şi procurori, http://www.icmpd.org/, accesat la data de
08.09.2008.
18. Protocolul privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului
de persoane, în special al femeilor şi copiilor, adiţional la Convenţia
Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transfrontaliere organizate
. Catalin Luca,Dana Chirca,Flavius Vasile Onofrei,Gheoghe Popa,Liliana Foca,Traficul de
persoane.Practici si resurse pentru combatere si colaborare