Sunteți pe pagina 1din 17

Traficul de persoane

. Definitii . Consideratii generale.

Traficul de persoane este un fenomen subteran cu dimensiuni globale,o incalcare


grava adrepturilor omului,un fenomen social cu consetinte pentru intreaga societate.
Traficul de fiinte umane este o activitate infractionala prin care se obtine un profit
mare cu riscuri scazute,ce are efecte grave pentru siguranta si bunastarea victimelor
sale.
Principalele documente internationale definesc traficul de persoane astfel:
Conventia de la Palermo din 13 decembrie 2000- Protocolul privind prevenirea ,
reprimarea si pedepsirea traficului de persoane,in special al femeilor si
copiilor,aditional la Conventia Natiunilor Unite inpotriva criminalitatii transfrontaliere
organizate defineste traficul de persoane ca fiind:
a)“ Recrutarea,transportul,transferul,adapostirea sau primirea de persoane,prin
amenintare sau prin recurgere la forta ori la alte forme de constrangere,prin
rapire,frauda,inselaciune ,abuz de autoritate sau de o situatie de vulnerabilitate ori
prin acceptarea de plati ori avantaje pentru a obtine consimtamantul unei persoane
avand autoritate asupra alteia in scopul exploatarii.Exploatarea contine ,cel
putin,exploatarea prin prostituarea unei alte persoane sau alte forme de exploatare
sexuala ,munca sau serviciile fortate ,sclavia sau practicile analoage sclaviei,folosirea
sau prelevarea de organe.
b) Consimtamantul unei victime atraficului de persoane pentru exploatare
intentionata ,in sensul mentionat in paragraful de mai sus este irelevant ,daca au
fost folosite oricare dintre procedeele aratate mai sus.
c) Recrutarea ,transportarea ,transferul,adapostirea sau primirea unui copil in scopul
exploatarii vor fi considerate trafic de persoane,chiar daca acestea nu implica nici
unul dintre procedeele prevazute de paragraful a).
d) Termenul de copil indica orice persoana cuvarsta mai mica de 18 ani.“
Conventia Consiliului Eeuropei privind lupta inpotriva traficului de fiinte umane
,adoptata la Varsovia,la 16 mai 2005,art. 4 pastreaza aceleasi efinitii ca si Conventia
de la Palermo,adaugand in plus fata de aceasta precizari referitoare la termenul de
victima ce desemneaza orice persoana fizica care este supusa traficului de fiinte
umane(art.4,lit. e al Conventiei)
Odata ce fenomenul traficului cu fiinte umane patrunde intr-o tara ,el se va dezvolta
rapid si va implica urmatoarele riscuristrategice pentru stabilitatea si evolutia socio-
economica a acelei tari:
Destabilizarea pietelor existente ale fortelor de munca. Deoarece victimele traficate
sunt retrase din pietele existente ale fortelor de munca si introduse pe piata
ilegala,apare problema absentei fortei de munca si a necesitatii calificarilor
profesionale,fapt ce duce la la o destabilizare a pietei fortelor de munca.
Dezvoltarea si diversificarea crimei organizate. Odata formate,retelele de trafic de
persoane se vor diversifica rapid si var crea asocieri cu beneficii reciproce cu
organizatiile de crima organizata ce opereaza in alte sfere,precum terorizmul si
traficul cu droguri si arme.
Destabilizarea economica prin amploarea infractiunii de spalare de bani. Profitul
financiar obtinut din traficul de persoane va duce repede la forme sofisticate de
spalare de bani pe plan intern si extern,care pot atrage destabilizarea economica.
Destabilizarea demografica. Traficul cu fiinte umane la scara mare poate destabiliza
populatia la nivel micro si macrodemografic,atat in ceea ce priveste numarul
victimelor ce sunt traficate in afara tarii de origine ,cat si in ceea ce priveste numarul
anumitor grupuri etnice sau nationale ce sunt traficate pe o piata specifica sau intr-
un anumit domeniu din tara de destinatie.
Cresterea coruptiei in sectorul public. Infractiunea de trafic de persoane creaza
numeroase oportunitati pentru coruperea functionarilor din diferite institutii.
Destabilizarea investitiei economice interioare. Aceasta amenintare ar putea aparea
prin cumularea unuia sau mai multor dintre celelalte riscuri strategice .De
exemplu,acolo unde prezenta infractiunii de trafic organizat a condus la activitati
endemice de spalare de bani si la coruptie in sectorul public,astfel incat scade
increderea in structura economica de baza,acest lucru ar avea un impact negativ
asupra strategiilor investitionale ale companiilor din toata lumea.
Factorii de risc ai traficului de persoane pot fi grupati in factori
macrosociali,microsociali si individuali,care interactioneaza in proportii diferite,de la
un caz la altul.
a) Factorii macrosociali au un nivel ridicat de generalitate si se refera la :
- Scaderea drastica a nivelului de trai a populatieisi somajul sau lipsa de acces la
mijloace legitime de trai pentru mari segmente de populatie .
- Lipsa ori insuficienta unor programe educationale relevante ,precum si deficitul de
oportunitati educationale ori profesionale pentru anumite segmente de populatie .
- UN mediu tolerant la discrminari pe baza de gen sau etnie,precum si la
comportamente de tipul violentei domestice .
- Dezvoltarea migratiei internationale a fortei de munca.
- Dezastre naturale sau catastrofe care provoaca saracirea brusca a unui numar
mare de gospodarii,in principal a celor care traiesc predominant din agricultura.
b) Factori microsociali plasati la nivelul unor grupuri sociale si a gospodariilor:
- Saracia gospodariei si lipsa de acces la locurile de munca ,prestatiile si programele
de asistenta sociala dissponibile.
- Nivel redus de educatie si lipsa unei pregatiri profesionale,atat a persoanelor
traficate cat si a membrilor familiilor lor de origine.Ttraficul de persoane este
adeseori asociat cu abandonul scolar.
- Dezagregarea familiei si/sau relatii deficitare intre adulti si copii.
- Comportamente deviante precum alcoolismul,violenta domestica si/sau
antecedente penale.
c) Factorii individuali suntextrem de diversi,spre exemplu:
- Discrepanta intre nivelul de asteptari/scopuri si resursele individului,gospodariei
pentru atingerea acestora prin mijloace legitime.
- Disponibilitatea de a incalca unele norme legale in vederea unui loc de munca in
strainatate si lipsa de informare privind riscurile asociate.
- Dorinta de aventura si/sau presiunea din partea anturajului.
- Relatii sentimentale ratate si/sau debutul vietii sexuale la varsta
adolescentei,precum si o posibila istorie de agresiuni sexuale.
- Labilitate psihica,alienare.
- Lipsa de incredere in proprile forte si/sau un complex de inferioritate .
- Lipsa de incredere in ceilalti si in institutile care ar putea oferi asistenta si suport.

Victimele traficului de persoane

In conformitate cu Declaratia Natiunilor Unite a principiilor fundamentale de justitie


pentru victimele infractiunii si abuzuri de putere ,alineatul 1,“victime inseamna
persoanele care,individual sau colectiv au suferit ,o vatamare,inclusiv o vatamare
fizica sau psihica,o suferinta emotionala ,o pierdere economica sau o vatamare grava
adrepturilor lor fundamentale,prin actiuni sau inactiuni care incalca legislatia penala
in vigoare in Statele Membre,inclusiv acele legi care incrimineaza abuzul penal de
putere“.Alineatul 2 al aceluias document extinde si prevede ca „ o persoana poate fi
considerata victima indiferent daca faptuitorul este indentificat,retinut,pus sub
acuzare sau condamnat si indiferent de relatile de familie dintre faptuitor si victima
„.Termenul de victima cuprinde,de asemenea,acolounde este cazul,rudele apropiate
sau apartinatoriivictimeidirectesi persoanelor care au suferit o vatamare corporala in
urma interventiei de a ajuta victimele aflate in suferinta sau de a inpiedica
victimizarea.
Potrivit datelor Politiei Romane,victimele sunt racolate cu predilectie din randul
fetelor sitinerelor femei cu varste cuprinse intre 13-33,dar si din randul barbatilor ,cu
putere de munca,necalificati profesional sau calificati in meserii ce presupun munca
bruta,fara perspectiva in tara de origine ori dornici de castiguri mari intr-un timp
relativ scurt.Sunt inca multi cetateni care nu cunosc cu adevarat riscurile pe care le
prezinta plecarea in strainatate,lucru pe care se bazeaza si traficantii.Lipsa de
informare si situatia materiala precara reprezinta factorii favorizanti ai
traficului.Provenienta dintr-o familie dezorganizata sau dintr-un mediu in care
persoana a suferit abuzuri creste riscul de a accepta o falsa propunere in
strainatate.Orasele mari din zonele sarace ale Romaniei ori ale Republicii Moldova
sunt principalul mediu de racolare avictimelor.Nivelul scazut de educatie inpiedica
viitoarea victima sa evalueze corect sirealist informatiile si planurile prezentate de
recrutor.
La baza fenomenului de trafic sta luarea hotaririi de apleca ,sustinuta de speranta
nefondata ca ,in strainatate,realizarea personala este mai facila si mai rapida.O astfel
de decizie se manifesta mai puternic la persoanele care se confrunta cu o situatie
materiala grea si cu lipsa de perspective in propria lor tara.Persoanele cele mai
expuse traficului cred ca realizarea personala inseamna in primul rand a avea
bani,iar pentru ai obtine sunt capabile sa infrunte orice pericol.
Traficul de persoane ,ca fenomen infractional national si transnational ,se
desfasoara,din perspectiva victimei,dupa anumite etape.
Etapa de racolare este prima faza a procesului de trafic,in care victimele sunt
studiate,alese si ademenite in circuitul traficului.Aceasta etapa se realizeaza prin
obtinerea consimtamantului unei persoane in schimbul unor beneficii,utilizarea unor
situatii vulnerabile ,abuz de putere ,inselaciune si uneori chiar rapire de pe strada
sau din spatii publice de distractie.In aceste cazuri extrene,recrutorii vizeaza
persoane cu o conditie materiala modesta sau despre care au informatii ca provin
din familii dezorganizate ,contand pe faptul ca nimeni nu se va interesa de disparitia
lor.Metodele de recrutare sunt destul de diverse si depind de modul de operare si de
nivelul de organizare al traficantilor ,care pot actiona individual,cautand femei si
barbati interesati in baruri,cafenele,cluburi si discoteci,sau prin intermediul retelelor
„particulare“ sau „neconventionale“ de familii sau prieteni.
In cea ce priveste modalitatile de racolare,in functie de persoanele tinta,acestea pot
include:
a) Racolarea directa ,cu propunerea de asigurare a unui loc in care sa practice
prostitutia,sa cerseasca sau sa fure,cu asigurarea cazarii,protectiei,transportului si
aranjarea trecerii frontierei ,dupa caz,cu promisiunea unor castiguri mari sau
racolarea pentru activitati sexuale cu riscuri scazute,cum ar fi dame de companie
,protagoniste in dansuri sau show-uri erotice ,actrite pentru productii
pornografice,prestatii sexuale in cluburi private si luxoase sau sali de masaj.
b) Promisiunea asigurarii legale a unei ocupatii,fie in hoteluri si restaurante ,ca
menajera ,picolite,receptionere,cameriste,dansatoare etc,fie in case sau institutii
private,ingrijitoare,secretare,muncitor in constructii sau agricultura etc.
c) Racolarea prin anunturi in ziar,pentru desfasurarea de activitati
artistice(dansatoare,cantarete,fotomodele etc)ori anunturi matrimoniale.
Etapa de transportare este organizata de recrutor ,se face pe trasee
cunoscute,stabilite anterior si poate presupune si cazarea si primirea victimei in mai
multe etape .Are loc la scurt timp dupa recrutare ,astfel incat victimele sa nu aiba
timp sa se razgandeasca ,pentru a le indeparta de comunitatile ,familiile si prieteni
cu care sunt obisnuite si a le izola in locuri in care traficantii pot obtine si mentine
controlul.De cele mai multe ori ,atat in traficul intern cat si in cazul celui
international,victima este insotita pe timpul deplasarii de recrutor pentru a se asigura
ajungerea la destinatie fara incidente.In cazul traficului extern,in Republica
Moldova,trecerea frontierei se face adesea in contexte ilicite sau chiar
fraudulos,victima trecand granita insotita de recrutor si de o calauza.In cazul
Romaniei,trecerea frontierei de stat cu destinatia unor state ale Uniunii Europene a
devenit o simpla formalitate dupa aderarea Romaniei la UE in ianuarie 2007.Cu toate
acestea ,multe dintre victime nu au mai calatorit in strainatate si sunt dependente de
traficantii lor.
Etapa de vanzare constitue stadiul in care incepe exploatarea propriuzisa a
victimelor,acestea fiind transformate in marfa de traficanti-cumparatori.In unele
cazuri victimele sunt vandute de catre rude sau de catre prieteni.De cele mai multe
ori vanzarea constitue momentul in care victima constientizeaza pericolul.
Etapa de exploatare ,in aceasta etapa victimele sunt amentate si abuzate ,supuse
unor tratamente inumane si exploatate in regim de sclavie.Pprincipalul tel al
traficantilor este obtinerea unor sume mari de bani sau a unor servicii din
exploatarea victimelor pe o perioada indelungata de timp.Ei vor sa isi protejeze
investitile ,ceea ce inseamna ca vor lua tote masurile ca victima sa munceasca fara
sa incerce sa scape .De acea,traficantul vrea sa aibe un control permanent asupra
victimelortrafficului in faza de exploatare se folosesc diferite mijloace si
metode.Fiecare din acestea pot fi utilizate separat ,dar in majoritatea cazurilor
folosesc mai multe deodata,urmarind crearea unei situatii de captivitate reala sau
psihologica.
Metode de control folosite de catre traficanti in perioada de exploatare sunt:
- constrangerea prin datorii;
- izolarea prin confiscarea documentelor de identitate si/sau a celor de calatorie;
- izolarea lingvistica si sociala;
- folosirea violentei si amenintarilor;
- utilizarea amenintarii victimei cu represalile inpotriva familiei acesteia;
- captivitate si control psihologic.

Constrangerea prin datorii: victimei i se cere sa inapoieze sume


exagerate,pretinzanduse ca aducerea ei in tara sau regiunea de destinatie a costat
foarte mult.
La aceste sume se adauga dobanzi exagerate,chirii la suprapret pentru cazare si
locul de munca ,costurile pentru protectie si pentru transport,alte sume fictive care
cresc permanent si devin inposibil de achitat.
Izolarea prin confiscarea documentelor de identitate si/sau a celor
decalatorie:victimelor li se confisca documentele de indentitate si de calatorie
imediat dupa sosirea lor in tara de destinatie.Aastfel,li se rapeste identitatea
oficiala,confirmand statutul lor de imigranti ilegali.Traficantii intaresc aceasta
perceptie,spunand victimelor ca sunt libere sa plece si sa contacteze politia,dar ca
rezultatul va fi expulzarea lor imediata si represalii acasa,in tara de origine.Sunt
cazuri in care traficantul spune victimei ca n-are rost sa contacteze politia deoarece
aceasta este corupta si a fost deja platita de traficantii respectivi.
Izolare lingvistica si sociala:victimele sunt cazate si plasate in locuri si conditii care le
inpiedica sa comunice in limba materna sau sa aiba orice fel de contact social cu
persoane din medii de provenienta asemanatoare.
Folosirea violentei si a amenintarilor este un alt mijloc de control al victimelor
.Victimele sunt batute,inchise,tinute in lungi perioade de izolare,lipsite de mancare si
apa,drogate si torturate ,violate.Abuzurile pot fi consecinta incalcarii unor reguli sau
sunt folosite ca avertizment,pentru ca victima sa stie ce se va intampla daca va
incalca regulile sau daca va mai incalca regulile.In situatia exploatarii sexuale rusinea
este si ea o modalitate de control,victima fiind amenintata ca familia va afla ca
lucreaza ca prostituata.
Utilizarea amenintarii victimei cu represalii inpotriva familiei acesteia este una dintre
cele mai eficiente metode de control.Traficantii afla o serie de amanunte despre
situatia familiei,cum ar fi numele,porecla sau adresa unei rude apropiate sau aaltei
persoane iubite.Nu este nevoie ca el sa stie foarte multe detalii despre familia
respectiva pentru acontrola victima fiind de ajuns amenintarea si perceptia care se
formeaza in mintea victimei.Victima nu poate risca soarta si siguranta celor
dragi,pentru ca nu are de unde sa afle daca traficantul minte sau spune ca stie
amanunte despre familia ei sau daca intr-adevar va folosii violenta inpotriva celor
dragi,daca ea va incerca sa se opuna sau sa scape .
Captivitate si control psihologic.Adesea cand inpotriva victimei se folosesc metodele
de control mentionate mai sus ,rezultatul concret este un regim de captivitate si
tortura psihologica.Vivtima este singura ,izolata de prieteni si familie,in
imposibilitatea de acomunica,fara documente,dezorientata,supusa abuzurilor si unui
regim de amenintari si represaliiindreptate inpotriva ei si/sau a familiei ei.In aceste
conditii putine victime incearca sa scape din captivitate.
Etapa de eliberare/evadare. In unele cazuri cu ajutorul unor clienti ,al politiei sau
profitand de neatentia celor care le supravegheaza,victimele reusesc sa evadeze din
situatia de trafic .Daca exploatarea a avut loc pe teritoriul altui stat decat cel de
provenienta ,victima este repatriata cu ajutorul unor organizatii neguvernamentale
internationale sau cu ajutorul ambasadelor sau consulatelor,fiindu-le eliberate
documente de calatorie.
traseul tipic al unei victime ,de la racolare pana la eliberare ,este marcat de abuzuri
grave.Prinse in capcana traficantilor ,victimele sunt supuse unor tratamente
injositoare si exploatate in regim de sclavie.In majoritatea cazurilor ele sunt fortate
sa accepte exploatarea sexuala ori lucrativa,dar si alte forme de servitute.

Traficantii de persoane

Traficul de fiinte umane este controlat in principal de grupurile criminale organizate


in retele transfrontaliere ,cu ramificatii in tarile de origine ,tranzit si destinatie.
Profiturile mari fac din traficul de persoane o afacere tentanta in multe tari ale lumii.
Traficantii sunt atat barbati cat si femei,in general recrutorii sunt persoane
tinere,inbracate ingrijit si care fac o buna impresie atat prin semnele exterioare ale
bunastarii lor cum ar fi vestimentatia,masina,telefon celular,etc,cat si prin povestile
de succes pe care le vehiculeaza privind propria reusita ori a altor persoane care au
plecat la munca in strainatate,fiind cu atat mai convingatori cu cat prezinta a fiind
foarte atractivae conditiile de lucru:posturi in tari vest europene,foarte bine platite si
care nu necesita o calificare deosebita.Femeile sunt de cele mai multe ori prima
veriga in lantul de traficare si capteaza foarte usor increderea si interesul tinerelor
,profitand de lipsa experientei lor de viata ,de lipsa educatiei,de starea materiala
precara si naivitatea lor ,prin prezentarea acelorasi cazuri ale persoanelor care au
fost plecate sa lucreze in strainatate si s-au intors dupa o scurta perioada de timp cu
sume mari de bani.De cele mai multe ori femeile traficant au fost la randul lor
victime ale traficului,astfel incat cunosc foarte bine mecanismul de traficare si devin
foarte experimentate in atragerea victimelor si plasarea lor in scopul
exploatarii.Uneori,femeile se ocupa de trafic de buna voie ,datorita castigurilor mari
obtinute ,alteori desfasoara aceasta activitate datorita presiunii exercitate asupra lor
de catre traficantii carora le-au apartinut ,in schimbul eliberarii lor.In prezent se
inregistreaza o crestere aponderii femeilor recrutor ,ele desfasurand activitati de
traficare pe cont propriu ori in cadrul grupurilor criminale specializate in traficul de
fiinte umane.
Traficantii barbati care au diferite roluri in interiorul retelelor de trafic ,recruteaza
,transporta si administreaza in faza de exploatare .Din ce in ce mai des sunt intalnite
si femei care indeplinesc astfel de roluri,insa ,aplicarea coercitiva in faza de
exploatare si disciplinarea victimelor apartine in exclusivitate traficantilor barbati.
O prezentare exhaustiva si precisa apersoanei traficant este imposibil de realizat
.Iata cateva caracteristici ce pot constitui indicatori in reallizarea unui profil al
recrutorului :
Varsta. Membrii retelelor ,fie ei recrutori,transportatori ,administratori saupaznici ai
locatiilor de exploatare ,au varste cuprinse intre 20 si 45 de ani ,desi exista cazuri de
recrutori cu varste mai mici sau mai mari.In cadrul recrutorilor ,experientele
deviata ,valorile socioculturale accesibile au determinat orientarea spre activitati cu
caracter ilicit ca rezultat al lipsei unor modele alternative si a suportului necesar unei
bune dezvoltari aidentitatii personale.
Aspect fizic ingrijit.Statisticile arata ca traficul de persoane reprezinta una dintre cele
maiprofitabile infractiuni dupa traficul de arme si droguri.Toate acestea devin vizibile
sub forma unui aspect fizic ingrijit ce promoveaza ,alaturi de ceilalti factori,imaginea
succesului promis.
Nivel de educatie cel putin mediu. Recrutarea si traficarea persoanelor presupun
abilitati de comunicare si de persuasiune achizitionate intr-o forma de educatie
formala peste nivelul minim.Majoritatea recrutorilor ,traficantilor sunt absolventi de
licee sau scoli profesionale ,desi acest criteriu nu este unul general valabil;in multe
cazuri experienta de viata si implicit experienta in cadrul retelelor de crima
organizata au contribuit substantial la formarea si educarea abilitatilor necesare.
Inteligenta emotionala .In contextul fenomenului traficului de persoane ,inteligenta
emotionala reprezinta o caracteristica intalnita in special in cazul recrutorilor care
folosesc tehnici de manipulare mai subtile ,sugerand abilitatea unei persoane de
aintra in relatie cu ceilalti pentru a venii in intampinarea nevoilor celor din urma ,prin
aceasta asigurandu-si atingerea scopului final:recrutarea.
Face parte dintr-o retea de traficanti. Traficul de fiinte umane este un proces
complex ce necesita construirea unor relatii care sa faciliteze parcurgerea tuturor
etapelor de recrutare ,transportare,vanzare,cazare si exploatarea propriu zisa.Sunt
cazuri,in special in tara de origine, cand recrutorul poate actiona de unul
singur,folosindu-se de relatii ce nu tin neaparat de structura organizata,victimele
fiind ulterior incluse in circuitul retelelor.
Manifesta comportament violent.Acest tip de comportament este intalnit in special in
cazul traficantilor care se folosesc de agresiunile verbale si fizice ca metoda de
control,dar si ca masura coercitiva in scopul obtinerii obedientei privind interdictiile
impuse si comportamentele asteptate.
Este foarte bine organizat.Desi faza de recrutare poate da persoanei impresia ca se
poate razgandii,adaptandu-se la situatie,in realitate traficantul urmeaza un plan
prestabilit,cu date si rute exacte ,evenimentele neprevazute fiind de cele mai multe
ori anticipate si combatute prin folosirea unor tehnici de manipulare.
Fenonomenul nu este exclusiv controlat de marile retele criminale .Grupurile pot fi
destul de mici si pot opera fara nici-o legatura unii cu altii,atunci cand acest lucru
este rentabil .Aceste grupuri se pot specializa pe diferite elemente ale
infractiunii,precum recrutarea persoanelor,transportul acestora,administrarea
locatilor folosite pentru exploatare etc. Retelele traficante pot fi formate din grupuri
etnice sau nationale omogene,ce exploateza victime originale din aceleasi locuri.De
asemenea ele pot fi formate din grupuri mixte,in care infractorii si victimele provin
din tari diferite sau grupuri etnice diferite.
Un alt aspect care trebuie mentionat este acela ca retelele de infractori nu
actioneaza izolat unele de altele,astfel ca retelele de trafic cu fiinte umane au
stabilite legaturi cu alte retele de crima organizata din sfera traficului cu arme si
stupefiante ori alte infractiuni grave.Aceste legaturi pot fi permanente sau ocazionale
,in functie de interesele financiare si scopurile infractionale ale gruparilor,urmarindu-
se obtinerea de profituri rentabile de ambele parti.
Activitatea de trafic se desfasoara organizat ,atributile mambrilor retelelor fiind clar
stabilite pe segmente actionale:
Faza recrutarii. Pentru arecrute ,traficantii trebuie ori sa convinga ori sa-si forteze
victimele sa-si paraseasca proprile familii si sa calatoreasca cu ei.Unele victine sunt
luate pur si simplu cu forta,cateodata dupa ce au fost drogate,altele pleaca de buna
voie dupa ce ajung la o intelegere cu persoana care le recruteaza.Unele din aceste
victime voluntare sunt complet pacalite in legatura cu natura adevarata
atraficului,crezand ca li se vor oferii locuri de munca legale in tara de destinatie
,altele stiu ca vor lucra in cadrul industriei sexuale ,in agricultura sau constructii,dar
sunt pacalite referitor la conditile de munca si de trai,aranjamentele financiare si
libertatea personala.
Adeseori,inainte de a le include in circuitul traficului,traficantii convin cu victimele ca
acestea sa le inapoieze o suma de bani pentru cheltuieli precum documentele de
calatorie,costurile drrumului,intermedierea gasirii unui loc de munca la negru sau
cele legate de infrastructura prostitutiei.Aaceasta duce la un aranjament pe
datorie,in cadrul careia victima nu poate niciodata castiga suficienti bani pentru ca
victima sa-si poata plati datoria fata de traficanti.
Principalele modalitati de atragere a potentialelor victime in procesul de traficare
sunt: inselarea prin promisiuni de munca sau de intrare sau sedere legala itr-o tara
occidentala;manipulare emotionala,tehnica mai nou folosita prin care trafficantii
transformati in loverboys atrag victimele,ademenindu-le cu bani ,cadouri,excursii,in
final ajungand sa cada in capcana intinsa de acestia;constrangerea si amenintarea
potentialelor victime de catre traficanti;rapirea si sechestrarea.
traficantii stabilesc de obicei contactul cuviitoarele victime de regule direct cum ar fi
in discoteci,baruri,cazinouri,agentii de turizm,scoli de fotomodele,agentii de plasare a
fortei de munca;prin intermediul familiei ,prietenilor sau cunostintelor potentialelor
victime ori prin publicareade anunturi atractive in ziare sau pe internet.
Traficanti atrag potentialele victime de cele mai multe ori prin promisiuni ce nu vor
fi niciodata respectate,prin prezentarea unor modele de reusita in viata sau prin
folosirea santajului.Cele mai multe oferte venite din partea traficantilor se refera la
oferte false de munca in strainatate ,in restaurante ,hoteluri,ajutor in gospodarie
,agricultura ori ca educatoare,ingrijitoare,secretara,dansatoare cantareata etc.Sunt
accentuate castigurile financiare,chiar daca oferta de munca nu implica o munca
calificata.Persoanele cunoscute ca au practicat prostitutia sunt cumparate de la alti
proxeneti sau sunt recrutate prin prezentarea unor posibilitati mai avantajoase ori
mai facile de castig.
Faza transportarii. Transportul presupune deplasarea victimei de catre traficanti,din
locul de origine catre locul de destinatie,unde va avea loc ezploatarea.In aceasta
etapa victimele nu realizeaza situati in care se afla,deoarece traficantii nu se
manifesta,de regula, abuziv cu ele.Exista doua situatii posibile de transport a
victimelor,fie in interiorul tarii de origine ,in cazul traficului intern,de la o localitate la
alta,fara trecerea frontierei de stat,fie din tara de origine catre o alta tara de
destinatie,in cazul traficului extern.Trecerea frontierei spre tara de destinatie este
organizata si realizata de catre traficanti si poate fi legala,in aceasta situatie victima
poseda documente legale de transport si sunt intrunite conditile legale de trecere
afrontierei,iar transportul se realizeaza de regula prin intermediul unor agentii de
turizm sau cu autoturizme inchiriate,sau ilegala adica victima nu poseda documente
legale si nu sunt intrunite conditiile legale de trecere afrontierei,caz in care traficantii
vor folosii documente false sau vor solicita ajutorul unor calauze in scopul traversarii
ilegale a frontierei.Adesea traficantii var confectiona documente false pentru victime
si le vor insotii pe perioada pe durata fazei transportarii,pentru a le putea asigura
protectia dar si pentru a se convinge ca ajung la destinatie.Traseele si modalitatile
de transport abordate de traficanti depind de circumstantele economice,sociale
geografice,geografice din tarile de origine sau de tranzit.Victimele sunt transportate
cu trenul ,cu bacul,cu masina ,cu avionul,cu barca sau pur si simplu pe jos,pentru a
ajunge in tara de destinatie.
Tarile de destinatie pentru majoritatea victimelor din Romania si Republica Moldova
sunt Germania,Grecia ,Italia,Olanda ,Turcia,Marea Britanie,Austria
,Bulgaria,Cipru,Franta,Ungaria,Israel,Polonia,Slovenia,Spania.Potrivit datelor
furnizate de catre Inspectoratul General al Politiei Romane,cele mai multe victime
identificate in anul 2006 au fost traficate in Spania,Franta
,Grecia,Italia,Germania,Austria,Portugalia si Turcia.
Faza exploatarii.Aceasta include forme de exploatare sexuala,prin munca sau servicii
fortate ,scavia sau practici similare ,conexe sclaviei,obligarea la savarsirea de
infractiuni,prelevarea de organe.
In aceasta faza victimele constientizeaza situatia grava in care se afla,documentele
le sunt retinute,sunt sechestrate,amenintate,controlate,supravegheate,supuse
diverselor tipuri de violentade catre traficanti si indiferent de forma de
exploatare,victimelor li se cere sa lucreze in program prelungit si sa presteze
serviciile ori activitatile pentru care au fost traficate.
Aceasta este etapa in care victimele sunt controlate de catre traficanti prin diferite
metode si numeroase drepturi le sunt incalcate.Enumeram cateva dintre drepturile
care le sunt incalcate si actiunile care sunt intreprinse de traficanti in perioada
exploatarii:confiscarea documentelor de identitate si/sau de calatorie;privarea de
posibilitatea de acomunica cu alte persoane prin confiscarea si interzicerea accesului
la mijloace de comunicare;afectarea integritatii fizice si psihice avictimei prin cazarea
in conditii inumane;refuzarea ingrijirilor medicale,supunerea la un program de munca
supraincarcat,epuizarea fizica si psihica,folosirea diverselor forme de abuz fizic si
psihic cum ar fi maltratarea ,violarea,santajarea,drogarea etc;represalii inpotriva
propriei familii,daca aceasta va incerca sa fuga sau sa-i denunte pe
traficanti;constrangerea victimei sub pretextul dotoriilor avute fata de
traficanti;vanzarea succesiva catre alti traficanti locali;amenintarea cu sesizarea
organelor de urmarire penala sau oficiilor pentru straini si cu posibilitatea expulzarii.
Principalele efecte psihologice ale exploatarii asupra victimei sunt inducerea si
crearea sentimentelor de confuzie,resemnare,soc si frica,dezorientare si incercari de
a evita retrairea traumei prin minimalizarea experientei,tendinta de
izolare,sentimentele de neajutorare,panica si pierderea controlului,frica pentru ce ar
putea sa-i ofere viitorul.
Tendinte
In ultima perioada,se constata ca s-a inregistrat o intensificare a traficului de
persoane in Romania si Republica Moldova pentru munca fortata,facilitata probabil
de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana,eliminarea restrictilor la trecerea
frontierei si noile oportunitati pentru romanii di zonele rurale ale tarii de a lucra in
strainatate.Barbati,femei si copii din Romania sunt traficati in
Italia,Spania,Elvetia,Republica Ceha,Grecia,Germania,Franta,Olanda,Turcia,Austria si
Israel in scopuri de exploatare sexuala si munca fortata in agricultura,constructii si
industria hoteliera.Barbati,femei si copii din Romania sunt de asemenea traficati de
asemenea si pe plan intern pentru exploatare sexuala,munca fortata si cersetorie,iar
femei din Republica Moldova,Ucraina si Rusia sunt traficate in Romania in scopuri de
exploatare sexuala,in timp ce barbati din alte tari europene calatoresc in Romania
pentru a exploata sexual copii romani.
Media de varsta scazuta avictimelor traficului de persoane din numeroase locatii
este de departe cea mai ingrijoratoare tendinta.Inca odata acest fapt reflecta
cererea clientului,bazata pe perceptii si cerinte.Un alt aspect referitor la exploatarea
copiilor de catre retelele criminale il reprezinta pornografia infantila,pedofilii folosesc
din ce in ce mai mult tehnologiasi sunt tot mai activi la nivel mondial.Sunt utilizate
intr-o mai mare masura posibilitatile oferite de internet pentru a viziona imagini si
filme erotice cu copii.

Audierea victimei traficului de persoane

Factorii care afecteaza declaratia victimei traficului

Audierea victimei traficului de persoane poate fi facuta in biroul


politistului,procurorului sau intr-un adapost al unei institutii publice sau private cu
care politia sau parchetul colaboreaza.Scopul audierii victimei este acela de obtine
informatii pe baza carora sa se stabileasca faptele relevantepentru elucidarea si
solutionarea cazului.Cand oamenii sunt intervievati in scopuri judiciareeste important
ca relatarea obtinuta sa fie relevanta,completa si fidela.
Informatia trebuie sa fie obtinuta de la victima respectand toate procedurile
legale,astfel incat aceasta sa poata constituii ca proba in instanta.
Datorita situatiei complexe cu care victimele traficului de persoane s-au
confruntat,acestea au tendinta de fi mai rezervate in cea ce priveste colaborarea cu
organele de ancheta deoarece acestea continua sa se simta urmarite datorita
abuzurilor psihologice la care au fost supuse in faza de exploatare,sau acestea chiar
sunt urmarite si amenintate de catre traficanti sau de catre alte persoane care se
afla in relatie cu traficantii,victimele mai sunt reticente datorita faptului ca acestea
cred ca datoreaza sume de bani cosiderabile traficantilor,aceste datorii fiind
rezultatul calculelor exagerate facute de catre traficanti cu privere la costurile de
transport,cazare,trecerea frontierei,cu actele de calatorie sau de identitae
false,pentru aranjarea locului de munca etc.Victimele se tem de faptul ca raman
vulnerabile in fata razbunarii traficantilor asupra lor si a familiilor lor sau numai a
familiilor lor,acestea se mai pot simtii stigmatizate social,sau pot fi stigmatizate de
catre societate datorita experintei de trafic si implicarea lor in exploatarea
sexuala,societatea condamnandu-le pentru acest lucru,marginalizandule,existand
riscul de fi respinse de proprile familii sau comunitatea din care fac parte,reticenta in
a colabora cu organele de ancheta fiind motivata de teama de nu li se descoperii
trecutul.Victimele sunt vulnerabile la reactii extreme de stres chiar daca au depasit
situatia si au renuntat la mecanizmele psihologice de supravietuire folosite in
perioada traumatizanta,descoperind ca prin a vorbii despre experienta lor acestea o
retraiesc cu toate implicatiile psihologice si emotionale.
Atunci cand o persoana traverseaza o situatie limita ,in care sufera abuzuri ,privare
de libertate ,se confrunta cu teama de violenta sau moarte,se naste o tensiune
interna care genereaza incercarea disperata de aparare inpotriva abuzului.
Mecanismul de aparare care apare in aceasta situatie este indentificarea cu agresorul
Pentru a face fata situatiei,victima preia atributele agresorului,comportamentele
acestuia ,se identifica cu agresorul si cu cauza acestuia si astfel femeile traficate nu
se cosidera victime,neaga ca ar fi fost tinute in captivitate si abuzate,astfel victimele
devenind racolatori sau traficanti lucrand pentru grupurile criminale.O manifestare a
atasamentului traumatic fata de traficant este si atunci cand victima poate avea o
relatie intima cu cineva din reteaua de trafic sau cu cineva care are legaturi cu
aceasta retea sau poate sa dea dovada de loialitate ,recunostinta sau dependenta de
o persoana corelata starii sale de captivitate.
O alta situatie este acea cand unele femei nu se percep cafiind traficate si din acest
motiv nu doresc sa fie tratate ca victime,ele isi pot considera experienta drept
consecinta aunei decizii proaste pentru care au fost obligate sa intretina relatii
sexuale cu diferite persoane fara anu primii nimic in schimb sau au primit sume de
bani foarte mici in schimb,alte victime pot considera situatia ca fiind doar temporara
si spera ca pe parcursul acestei situatii vor castiga suficienti bani pentru a-si platii
datoria fata de traficanti.
Unele femei pot sa nu considere situatia in care acestea sunt obligate sa intretina
relatii sexuale cu diferite persoane aduse de traficant,sau situatia in care angajata ca
menajera sa fie abuzata sexual si emotional zilnic de catre proprietarul casei ca fiind
un cadru de munca abuziv sau similar sclaviei si ar putea sa nu fie deranjate de
natura muncii lor,dar mai mult sa obiecteze in privinta relatilor exploatatoare.
Datorita sindromului de stres post traumatic si a simptomelir asociate cu
acesta cum ar fi depresie,anxietate si si disociere,care este prezent la majoritatea
victimelor traficului de persoane ,acestea pot adopta reactii cum ar fi distorsiuni in
perceperea timpului si spatiului ,amnezii temporare care constau in incapacitatea de
asi amintii anumite evenimente,acestea pot avea un comportament ce le expune la
numeroase riscuri deoarece aceste tind sa subestimeze riscul pe care-l implica o
actiune,stari de surzenie ,anestezie emotionala,somnolenta,pierderea sirului
conversatiei,neatentie,lapsusuri,tremurat sau frisoane,victima plange necontrolat,are
dureri de cap puternice,greata,dificultati de respiratie ,ii apare brusc o eruptie sau se
inroseste etc.

Aspecte ale primei intalniri pentru audierea victimei.

Prima intalnire dintre anchetator si victima precum si primele impresii lasate


victimeicu ocazia acestei intalniri sunt determinante pentru succesul sau esecul
investigatiei,fiind inportant ca aceasta interventie sa se desfasoare in conditii optime.
Obiectivul primei intalniri este acele de acastiga increderea victimei ,urmatorul pas
este acela de ai explica victimei metodologia interviului,ca interviul presupune mai
multe intalniri si ca este posibil ca acesta sa se intinda pe o perioada mai lunga de
timp.Victima va fi informata ca in timpul audierilor se urmareste sa se obtina cat mai
multe informatii cu privire la traficul de persoane si I se vor pune multe intrebari de
clarificare si chiar daca unele intrebari I se vor parea poate banale sau lipsite de
sens,trebuie sa I se explice ca aceste intrebari au rolul de a afla cat mai multe detalii
posibile pentru ca investigatia ce priveste cazul ei sa se desfasoare cat mai eficient,
anchetatorul trebuind sa explice victimei intr-un limbaj clar,simplificat ca intr-un
proces credibilitatea victimei este mereu pusa la idoiala si de acea rolul acestor
detalii este de demonstra prin mijloace independente declaratile acesteia,drept
urmare aceasta putand fi considerata ca fiind un martor credibil.
Exista patru motive care argumenteaza importanta faptului ca inaintea audierii
victima sa primeasca aceste informatii si explicatii.
a) Informatile cu privire la ancheta reduc victimei stresul si teama de necunoscut
care sunt asociate in mod normal cu audierea ce urmeaza sa se desfasoare.
b) Cu cat intelege mai mult victima despre scopul audierii si despre rolul pe care il
joaca,cu atat va fi mai activa in oferirea de raspunsuri ,astfel ea poate deveni
frustrata pentru ca nu stie ce anume se va intampla.
c) Demonstreaza angajament de tip partenirial intre organul de urmarire penala si
victima.
d) Il ajuta pe anchetator sa-si formerze o imagine primara asupra starii emotionale
si cognitve a victimei.

Regulile audiere

inainte de a incepe desfasurarea efectiva a audierii ,anchetatorul ar trebui sa


stabileasca ipreuna cu victima cateva reguli simple de comunicare astfel incat
audirea sa se desfasoare cat mai eficient.Victima ar trebui informata cu urmatoarele
aspecte:
· poate sa spuna oricand ca nu intelege o intrebare;
poate sa ceara oricand clarificari cu privire la orice intrebare sau activitate care se
desfasoara in timpul iterviului;
este putin probabil sa-si aminteasca toate lucrurile care I s-au intamplat si nu este
nici-o problema daca nu-si aminteste unele evenimente,aceasta amnezie
estecaracteristica tuturor persoanelor care au suferit de stres postraumatic;
cei care o va audia poate include unele intrebari privind unele evenimente care o pot
intrista sau ii pot readuce in prezent amintiri dureroase;
poate sa ceara mai mult timp pentru unele raspunsuri si de asemenea poate cere o
pauza ori de cate ori simte nevoia;
trebuie sa faca tot posibilul sa povesteasca tot ce-si aminteste fara sa ascunda nimic
fata de anchetator;
victima si anchetatorul pot stabilii un semnal nonverbal care va indica faptul ca
vivictima are nevoie de o pauza;
anchetatorul trebuie sa se asigure ca victima a inteles tot ce I s-a explicat;
sa fie intrebata daca are nelamuriri pana la aceasta etapa;
sa fie intrebata daca este de acord sa participe la interviu.
Anchetatorul trebuie sa explice victimei ,adaptat cu varsta si cu nivelul ei de
intelegere ,ca are datoria de aspune adevarul si ca marturia si mediul din care
provine victima vor fi analizate minutios de catre avocatii apararii.Acesti avocati
vor cauta discrepante in marturia ei si cea mai buna metoda de a contracara
tacticxa lor este acea de spune adevarul complet in timpul audierii.

Pauzele din timpul interviului

Flexibilitatea trebuie sa fie una di calitatile principale ale anchetatorului,iar aceasta


trebuie demonstrata si in privinta pauzelor din timpul audierii.Dupa cum s-a aratat
anterior intre victima si anchetator se poate stabilii un semnal nonverbal care sa
semnalizeze nevoia unei pauze,acest lucru putand sa se intample din ce in ce mai
des pe masura ce se avanseaza in explorarea abuzurilor fizice,psihice si sexuale pe
care le-a suferit victima.
Sentimentele si emotile prin care victima unei astfel de act infractional trece in
perioada audierii sunt:
· furie ,tristete ,agitatie ,anxietate ,apatie,blocaj,banuieli,confuzie,rusine
,contrariere,coplesire,crispare,deceptie,senzatia de “franta de
oboseala”,frustrare,iritare,intrigare,nesiguranta,incordare,ingrijorare,ingrozire,inm
armurire,,panicca,plictiseala,demoralizare etc.Ori de cate ori victima cere o pauza
din cauza nivelului ridicat de stres sau anxietate,ca rezultat al amintirilor
dureroase,anchetatorul ar trebui sa realizeze daca este in interesul victimei
explorarea acelui domeniu sau ar trebui sa abordeze explorarea altui domeniu
sau daca ar fi mai bine ca sa amane audierea pentru ai da victimei posibilitatea
de a-si reveni.
Daca audierea victimei se face in prezenta unui psiholog ar trebui ceruta si parerea
acestuia,psihologul putand explica anchetatorului cat de departe poate merge cu
explorarea traumei suferite,cand o pauza este imperios necesara evitand astfel
retraumatizarea victimei.
In timpul pauzelor victima ar trebui sa fie insotita de un psiholog,asistent social sau
lasata singura,victima trebuind sa fie avertizata ca nu e indicat sa discute cu alte
persoane aspecte importante privind audirea.Daca persoana care o insoteste in
timpul pauzei aude victima vorbind despre aspecte importante ale audierii cu alte
persoane aceasta trebuie sa anunte imediat anchetatorul care va analiza problema
imediat dupa pauza.

Stilul audierii

Pentru succesul audierii sunt importante urmatoarele aspecte:


- atitudinea nachetatorului trebuie sa fie una de respect si profesionalism;
· o abordare formalizata si autoritara poate induce victimei o atitudine de
complezena,nu una de incredere si cooperare,practic cu cat atmosfera este mai
relaxata cu atat exista mai multe sanse sa se obtina cele mai relevante informatii;
anchetatorul nu trebuie sa abordeze in timpul anchetei o atitudine prea familiara,dar
este important sa nu-i lase acesteia impresia ca este tratata cu mai putin respect
decat ceilalti cetateni pentru ca afost victima unei exploatari sexuale;
este util sa se foloseasca ascultarea activa cu privire l raspunsurile victimei in special
in partea in care aceasta relateza faptele.Limbajul nonverbal,al corpului,al
anchetatorului trebuie sa reflecteatentie siinteres pentru ce spune victima,el trebuie
sa mentina contactul vizual fara sa dea impresia ca o fixeaza,este de preferat ca
acesta sa priveasca in lateral la intervale regulate pentru a nu crea senzatia de
neincredere sau ostilitate;
anchetatorul va oferi mereu confirmari si incurajariverbale victime;
anchetatorul trebuie sa aiba rabdare si sa ofere victimei timp suficient pentru ca
aceasta sa raspunda la intrebari,deoarece in timpul anchetei se vor aborda subiecte
delicate care sunt dificil de amintit ,fiind posibil ca victimele sa nu raspunda repede
la unele intrebari;
relatarea victimei nu trebuie intrerupta ,in special cand povesteste prin ce a
trecut,deoarece intreruperile blocheaza coerentasi trebuiesc evitate.Este posibil sa
apara pauze,moment in care victima isi aduna gandurile si puterea pentru aputea
vorbii despre ce i s-a intamplat,aceste pauze trebuind sa fie permise si intelese
decatre anchetator.

Etapele audierii

Se recomanda ca audierea sa se desfasoare in patru etape,prima dintre aceste este


acea a construirii relatiei.
A doua etapa este acea a povestirii libere a evenimentelor,a istoriei de trafic.Aceasta
este cea mai importanta faza aanchetei,cand victima trebuie sa relateze cu proprile
cuvinte,intr-o maniera libera si spontana a cea ce I s-a intamplat,neintrerupta de
intrebarile anchetatorului.Cercetarile au demonstrat ca in aceasta etapa vor fi
obtinute cele mai veridice informatii cu privire la obiectul audierii.In timpul relatarii
cu siguranta vor fi si pauze pe masura ce victima incearca sa-ai aminteasca
evenimentele care sunt dureroase sau care s-au petrecut cu mult timp in urma,in
aceste pauze anchetatorul trebuie sa dea dovada de abilitate si sa administreze
aceste pauze astfel incat acesttea sa nu devina stanjenitoare,folosind incurajari
verbale pentru depasirea acestor momente.
Incazul altor infractiuni este posibil ca victima sa-si aminteasca evenimentele
principale la o singura sesiune,insa nu e cazul la infractiunea de trafic de
persoane,unde evenimentele s-au petrecut pe o perioada lunga de timp de acea fiind
necesare mai multe sesiuni de povestire liberapana ce victima va reusi sa redea
evenimentele importante.Mai mult trecerea timpului,dificultatea rememorarii si
prezenta unor traume pot inpiedica victima sa redea coerent si clar
evenimentele,cazand in sarcina anchetatorului sa capteze fiecare dovada importanta
pentru fiecare etapa a relatarii.
Schita initiala aistoriei de trafic se poate obtine de la prima intalnire cu victima fara
ca aceasta sa intre in detalii,schita treebuind sa cuprinda plasarea in timp a perioadei
de trafic,cum a fost recrutata si unde,prin cate tari a trecut si cu ce a fost
transportata,prin ce tip de exploatare a trecut,de cine a fost traficata si cum a reusit
sa scape.Obiectivul este obtinerea unei schite clare folosind cuvintele victimei,oferind
anchetatorului posibilitatea de a-si forma o imagine de ansamblu asupra cazului in
sine.Urmatoarele sesiuni de audiere se vor baza pe aceasta schita,anchetatorul
abordand fiecare in ordine cronologica fiecare segment al schitei urmarind detalierea
fiecarui segment in parte cu scopul de a obtine detalii semnificative din fiecare
segment.Eficienta metodei de indentificare a informatilor relevate depinde si de
circumstantele particulare ale fiecarui caz in parte.
A treia etapa este cea a intrebarilor in care trebuiesc clarificate de catre anchetator
anumite aspecte din istoria de trafic a victimei.
· intrbarile trebuie sa fie scurte si clare,evitanduse constructile gramaticale
complicate si a nu se pune doua intrebari intr-o singura propozitie.
Intrebarile trebuie sa fie adresate pe un ton suportiv,incurajator ,nefind indicat ca
intrebarile sa fie puse pe un ton care sa arate neincredere sau pe un ton critic;
se recomanda evitarea jargonului profesional sau oricare altul pentru a nu se crea
confuzie;
anchetatorul trebuie sa utilizeze termeni folositi de victima in descrierea istoriei de
trafic;
limbajul sexual inadecvat,ironizartea victimei,gesturile obscene nu trebuiesc utilizate
de catre anchetator;
incurajarea victimei si reasigurarea ei ca cea ce face este bineeste indicata atat timp
cat nu manipuleaza victima sa continue dincolo de cea ce vrea ea sa spuna;
Din cauza ca situatile de trafic se desfasoara pe perioade mari de timp ,victimele nu
reusesc sa plaseze exact in timp toate evenimentele,totusi este important ca datele
sa fie cat mai exacte ,mai ales cele care privescdatele despre zilele
transportului,perioada in care a avut loc de exemplu un viol,identificarea dovezilor
coroborative facanduse mai usor cu cat cronologia faptelor este mai exacta.O tactica
des folosita de avocatii apararii este acea de a crea confuzie in mintea victimelor cu
privire la plasarea evenimentelor in timp si a secventelor temporare.Unul dintre
obiectivele apararii este punerea la indoiala a credibilitatii victimelor,demonstrand
confuzia acestora cu privire la timp si locuri,deci este mai util ca victima sa plaseze
evenimentele la anumite repere semnificative pentru ea.
In anchetarea unui caz de trafic de persoane exista patru tipuri de intrebari pentru
formularea carora trebuie manifestata o gria deosebita,pentru anu oferii victimei
raspunsuri sugerate.Exista riscul ca victima sa ofere raspunsuri pe care considera ca
anchetatorul le asteapta,victimele traficului de persoane sunt vulnerabile la acest
gen de risc deoarece in urma traumei suferite sugestibilitatea acestora sa
creasca,acestea mai pot fi inhibate de experientele anterioare cu politia si
parchetul,in cazul victimelor de alte etnii pot apareaneintelegeri in comunicare si
implicit raspunsuri incorecte,victimele pot suferii de amnezii temporareaacestea
putand inventa raspunsuri plauzibile ca o masura de protectie personala,daca stilul
intrebarilor este preponderent inchis,agresiv,victima poate oferii un raspuns pe care
ea cosidera ca anchetatorul il asteapta,ea procedand astfel pentru a slabii presiunea
exercitata de anchetator.
Astfel avem:
· intrebari deschise; este indicat ca acest tip de intrebari sa fiee cat mai des
folosite deoarece faciliteaza obtinerea de date cat mai precise din partea
victimei si scade posibilitatea ca sa I se sugereze un anumit gen de raspuns
prin acest gen de intrebari cat si posibilitatea ca anchetatorul sa interpreteze
in mod subiectiv evenimentele.
Intrebari specifice; acest gen de intrebari sunt folosite a analiza evenimentele
concrete si clarifica ambiguitatile ,pentru a stabilii natura unui lucru sau fapte,acest
gen de intrebari tintesc o anumita situatie pentru a o clarifica.
Intrebarile inchise;acest tip de intrebari fixeaza un set de posibile raspunsuridin care
victima este rugata sa aleaga unul.Intrebarile inchise sunt folosite in momentul in
care intrebarile deschise si cele specifice esueaza in clarificarea unor aspecte si
descoperirea de detalii semnificative.Riscul acestor intrebari este acela ca victima
poate fi tentata saghiceasca raspunsul daca nu-si aduce aminteste exact.Acest risc
apare si cand sunt implicati copii sau victime care sufera de sindromul
posttraumatic.Anchetatorul trebuie sa-i aminteasca victimei ca poate sa spuna fara
teama daca nu stie raspunsul sau nu-si aminteste.Este indicat ca acest tp de
intrebari sa fie evitat cat mai mult posibil.
Intrebarile de indrumare; aceste intrebari sunt cele in care raspunsul este implicit
,intrebarile de indrumare trebuiesc folosite doar in momentul in care celelalte tipuri
de intrebarinu au avut rezultatul scontat.Acest tip de intrebari sugereaza raspunsul si
din acest motiv sunt si contestate.
Ultima etapa este etapa incheierii audierii.Este important ca interviul sa se incheie
intr-un mod structurat,nu trebuie sa existe o incheiere abrupta si de acea
anchetatorul trebuie sa informeze victima cu privire la urmatorii pasi ai audierii.
In cea ce priveste etapa incheierii interviului sunt importante urmatoarele aspecte:
· anchetatorul trebuie sa faca un rezumat al punctelor esentiale din marturia
victimei,sa verifice inpreuna cu aceasta corectitudinea datelor,rezumatul
trebuie sa foloseaca cuvintele victimei nu interpretarea data de
anchetator,victima este rugata sa corecteze sau sa faca anumite clarificari
atunci cand este nevoie.
Anchetatorul trebuie sa intrebe victima daca ancheta i-a creat probleme ,daca a
inteles tot ce s-a discutat si daca sunt aspecte pe care doreste sa le clarifice sau
daca are intrebari ca acum ar fi momentul sa le adreseze;
anchetatorul trebuie sa multumeasca victimei pentru colaborare si sa sublinieze
importanta marturiei ei;
anchetatorul trebuie sa explice care sunt urmatorii pasi,urmatoarele interviuri
,planul urmatoarelor etape;
echipa de asistenta a victimei trebuie sa se asigure ca dupa audiere nevoile de baza
ale victimei sunt inplinite.

Bibliografie

1. Abric, J.-C., Psihologia comunicării.Teorii şi metode. Editura Polirom,


Iaşi, 2002.
2. Atkinson, L.,R., Atkinson, C.,R., Smith, E.,E., Bem, D.,J., Introducere
în psihologie, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002.
3. Băiceanu, L., Dicţionar ilustrat de psihologie englez-român, Editura
Tehnică, Bucureşti, 2004.
4. Butoi,T., Voinea,A., Butoi,A., Prodan,M.,C., Iftemie,V., Zărnescu,C.,
Butoi,I.,T., Nicolae,G.,L., Victimologie, Curs universitar, Editura
Pinguin Book, Bucureşti, 2004.
5. Buş, I., Miclea, M., David, D., Opre, A., Psihologie judiciară, Curs
postuniversitar, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea
de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, 2005.
6. Buneci,P., Butoi, T.I., Martorul pe tărâmul justiţiei. Perspectivă procesual
penală şi psihologică. Editura Pinguin Book, Bucureşti, 2004.
7. Butoi,T.B., Butoi, T.I., Psihologia interogatoriului judiciar, Editura
Enmar, Bucureşti, 2002.
8. Butoi, T., Voinea, D., Butoi, A., Prodan, M.C., Nicolae, L.G., Iftenie, V.,
Zărnescu, C., Butoi, I.T., Victimologie. Curs Universitar. Perspectiva
psihologiei victimale asupra cuplului penal victimă-agresor, Editura
Pinguin Book, Bucureşti, 2004.
9. Ciccotti, S., 150 de experimente în psihologie pentru1. Convenţia Consiliului Europei
privind lupta împotriva traficului de fiinţe
umane.
10. Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transfrontaliere
organizate.
11. Council of Europe Treaty Series no.197 – Action against Trafficking in
Human Beings, 16.V.2005.
12. Declaraţia Naţiunilor Unite a principiilor fundamentale de justiţie
pentru victimele infracţiunii şi abuzului de putere.
13. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală, Decizia nr. 1396 din
24 februarie 2005, publicată pe http://www.juris.ro/jurisprudentadetaliu/
Decizia-nr-13962005--SEC354IA-PENAL---/ accesat la data de
12.09.2008.
14. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, decizia nr. 593 din
30 ianuarie 2004, publicată pe http://www.scj.ro/SP%20rezumate%20
2004/SP%20r%20593%202004.htm , accesat la 11.09.2008.
15. Mateuţ, Gh., Dublea, A., Ştefăroi, N., Petrescu, V.E., Prună, A.R.,
Tărniceriu, R., Luca, S., Gafta, L.G., Luca, C., Iovu, D., Onu, E., Traficul
de fiinţe umane. Infractor. Victimă. Infracţiune, Asociaţia Alternative
Sociale, 2005.
16. Pactul de stabilitate pentru sud-estul Europei, Manual provizoriu de
instructaj, Dezvoltarea unui modul de instructaj anti-trafic pentru
judecători şi procurori, http://www.icmpd.org/, accesat la data de
08.09.2008.
18. Protocolul privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului
de persoane, în special al femeilor şi copiilor, adiţional la Convenţia
Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transfrontaliere organizate
. Catalin Luca,Dana Chirca,Flavius Vasile Onofrei,Gheoghe Popa,Liliana Foca,Traficul
de persoane.Practici si resurse pentru combatere si colaborare

S-ar putea să vă placă și