Sunteți pe pagina 1din 44

Rezolvari geografie variante 2008

Subiectul I

Var1

A. 1. B — Franta; C — Marea Britanie; 2. 1 — Madrid; 4—Berlin.

B. I —A; 2—B; 3—C.

C. I c; 2b; 3 a; 4d; 5a.

D. In Europa nordică clima este subpolara, in Europa sudicä este clima mediteraneanä (subtropicalA);
temperatura medie anuală este de 17-18°C In sud, iar in nord are valori intre 0 si — 4°C; cantitatea
anuală a precipitaiilor este de 700-1200mm In sudul Europei si de 200-3 00 mm In nordul Europei.

E. Latitudinea mare Ia care este situată Pen. Scandinavä, care a facut posibilă prezenta ghetariIor;
scăderea natalitatii; bilantul natural negativ.

Var2

A. 1. C — Italia; D — Spania; 2. 7— Londra; 12 — Atena.

B. 1—H; 2—D; 3—J.

C. I b; 2d; 3c; 4b; 5b.

D. Muntii Alpi s-au format in timpul orogenezei alpine, pe cánd Muntii Scandinaviei s-au format In
orogeneza caledoniana; Alpii sunt mutt mai inalti decât M-tii Scandinaviei (4807 in Mt. Blanc, fatä de
2469 m In Vf.Gaidhopiggen); ambele unităti montane au relief glaciar.

E. 1. Inaltimile mari din M-tii Pirinei; 2. influenta vânturilor de vest, aducätoare de precipitaii bogate,
scade de Ia vest la est.

Var3

A. 1. B — Portugalia; D — Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord;

2. 3 — Madrid; 10 - Moscoca

B. 1.— 15;2.—I;3.—F.
C. I. b; 2. c; 3. b; 4. d; 5. C.

D. trei deosebiri:

— Nordul Europei are un climat subpolar spre deosebire de Sudul Europei care are climat
mediteranean;

— in Nordul Europei bat vânturi reci polare, jar in Sudul Europei bat vânturi regionale: mistralul,
bora;

— amplitudinea termică este mai mare In Europa Nordică decăt in Europa Sudică;

— temperatura medie anuală este mai scăzută in Europa Nordicä, In jur de 0°C, decát In Europa
Sudicä unde este de 10-15°C.

E. 1. In unele state europene imbătrânirea demografica a determinat un deficit de foră de muncă, de


aceea au fost nevoite să apeleze Ia forta de muncă externă;

2. o cauzä care explica prezenta padurilor In Norvegia este clima temperat oceanică, influentată de
Curentul cald al Atlanticului de Nord, spre deosebire de Groenlanda, unde este clima subpolara, cu
vănturi puternice unde se dezvoltă tundra.

Var4

A.1. A — Polonia; B — Finlanda; 2. 2 — Madrid; 6 — Praga.

B. 1. oceanic; 2. Sena; 3. Amsterdam.

C. 1. a; 2. a; 3. a; 4. d; S.c.

D. 2 deosebiri: a) Muntii Alpi au altitudini mai mari (peste 4000 m.) iar Muntii Scandinaviei au
altitudini mai reduse (sub 2000 m.);

b) Muntii Alpi sunt munti noi, formati In orogeneza alpina, iar muntii Scandinaviei sunt munti vechi,
formati in orogeneza caledoniană (2500 m);

o asemănare: atăt Munii Alpi, cat si Muntii Scandinaviei s-au format prin incretire.

E.Italia primeste un număr mare de turisti datoritä potentialului turistic natural (Muntii Alpi si Riviera
Mediteraneana) si antropic (vestigii antice si objective medievale de interes turistic) Ia care se adauga
infrastructura si serviciile turistice de calitate.

Var5
A. I. C—Italia; E— Belgia; 2. 4— Minsk; 7— Riga.

B. I. Marea Baltica; 2. 1; 3. AIpi.

C. 1. c;2. a; 3. a;4. b; 5. b.

D. 2 deosebiri: a) Muntii Carpati sunt mai noi, formati in orogeneza alpina, iar Muntii Urali sunt mai
vechi, formati In orogeneza hercinica; b) Muntii Carpati au o desfŕsurare sub forma de arc, iar Muntii
Urali au o desfŕsurare liniară (nord—sud); o asemnare: atát Muntii Carpati, cat si Muntii Urali s-au
format prin Incretire.

E. Estuarele fluviilor Ia vărsarea In Oceanul Atlantic s-au format datorita mareelor (flux si reflux) cu
amplitudine mare, care au favorizat formarea acestora. Estuarele sunt favorabile pentru amenajarea
porturilor si dezvoltarea navigaiei fluvio-maritime.

Var6

A. 1. D — Marea Britanie; I — Suedia; 2. 3 — Amsterdam; 4— Moscova.

B. I. c; 2. petrolul; 3. Marea Baltică.

C. 1. c; 2. c; 3. a; 4. b; 5. b.

D. 2 deosebiri: a) Campia Padulul este de origine fluvio-lacusträ, iar Câmpia Europei de Est este o
câmpie formata prin eroziunea unor podiuri vechi; b) Cămpia Padului are o suprafata plana, iar
Cámpia Europei de Est prezinta denivelári datorate structurii podisurilor vechi si actunii ghetarilor; o
asemänare: ambele câmpii au un relief cu altitudini reduse.

E. Densitatea redusä a populatiei in Peninsula Scandinavicá se explica prin: a) factori fizico-geografici


putin favorabili (relief si climă cu caracteristici si influente specifice);

b) factori demografici — imbätrânirea populatiei si ritmul scázut de crestere a populatiei.

Var7

A. 1. C-Portugalia; I-Belarus; 2. 5-Viena; 12-Belgrad.

B. I. Franta; 2-mediteranean; 3. G.

C. 1. c; 2. b; 3. a; 4. b; 5. b.

D. — asemänări de relief: in ambele zone este prezent relieful glaciar si fluvial;


— deosebiri de relief: relieflul muntos din peninsula Scandinavica s-a Inăltat in timpul orogenezei
caledoniene, find foarte vechi (2500 m), iar cel din peninsula Iberică s-a inălat in timpul orogenezei
hercinice si alpine;

— altitudinile sunt mai mici in Scandinavia, sub 3000 m, fată de cele din peninsula Ibericä unde
depasesc 3000 m.

E. — climatul temperat continental de ariditate din estul Europei este determinat de: extinderea
mare a suprafeei de uscat;

— departarea de oceane si mari;

— influentele anticiclonale din Asia.

Var8

A. 1. H-Bosnia-Heregovina; G-Letonia; 2. 3-Dublin; 10-Praga.

B. 1. Belarus; 2. E; 3. A.

C. 1. a; 2. d; 3. b; 4. b; 5. a.

D. — asemănare climatică intre Europa Centrală si Europa Estică:— ambele regiuni au o climă
temperata;

deosebiri climatice:— Europa Centrală se aflä si sub influenta oceanicä, mai umedă, iar Europa Estică
sub influenta maselor de aer continentale, mai uscate;

— In Europa Centrală bat Vânturile de Vest, umede, iar in Europa Estică vântul geros, crivätul
actioneaza pe un areal foarte mare;

— din punct de vedere pluvial Europa Centrală beneficiazä de o cantitate mai mare de precipitatii
fata de cea Esticä caracterizatá prin ariditate.

E. Europa poate fi considerată leaganul turismului mondial deoarece:— aici s-au Infiintat primele
cluburi de turism montan din lume In Muntii Alpi;

— dispune de un potential natural variat de Ia cel mediteranean la cel subpolar;

— are un potential cultural foarte mare si variat reprezentat prin vestigii ale culturilor antice
simedievale.

Var9
A. 1. B — Cehia; D — Franta; 2. 1 — Luxemburg; 9— Tallin.

B. 1. J (Ucraina); 2. Roma: 3. C (Spania).

C. 1—c—D(Franta);2—d—liman;3—c—Letonia;4—c—F;5—d—Vistula.

D. A — Italia; E — Suedia.

Deosebiri:— In Italia se intâlneste climä mediteraneană, cu ven secetoase si calde si ierni ploioase si
blânde;

In Suedia, clima este temperatá, asprá (In N), zona traversatä de Cercul Polar;

in Suedia, clima temperata are o nuanta maritimă, iar in Italia lipseste;

In Suedia bat vânturile polare iar in Italia se resimt influentele maselor de aer tropical.

E. Factori:— conditiile naturale (relief. clima);— valorile scăzute ale natalittii.

Var 10

A. 1. D — Lituania; H — Bosnia-Hertegovina; 2. 2 — Madrid; 3 — Kiev.

B. 1. Grecia; 2. A (Islanda); 3. Dublin.

C. l—d—10;2.--c--9;3.—c—G;4.—d--8;5.—b—F.

B. E - Suedia H — Bosnia-Heregovina.Deosebiri:

— modul de forrnare: In Suedia, Munii Scandinavici s-au format in timpul orogenezei caledonice, iar
Alpii Dinarici (Bosnia-Heregovina) in orogeneza alpina;

— Podisul Suediei are un caracter piemontan find strâns legat de muinti, iar in Bosnia-Heregovina
relieful este predominant muntos.

Asemdnare:

— In ambele unitati se Intălnesc altitudini care depesc 2000 m.

E.— regimul de scurgere al fluviilor europene variazä in funcie de climă (tipul si regimul
precipitatiilor, influente climatice) si relief (forme si tipuri de relief, inclinarea versantilor, tipul de roci
etc.); exista fluvii cu regim de scurgere complex si fluvii cu regim de scurgere simplu.

Var11
A. 1. B — Portugalia; F — Belgia; 2. 6 — Berlin; 9— Copenhaga.

B. 1. A (Ucraina); 2. C (Lituania); 3. Slovenia.

C. 1—b—8;2—b—Minsk;3--c—7;4--b—Dublin;5—c--Slovacia.

D. D — Irlanda E — Bulgaria.Deosebiri:In Bulgaria, relieful este dominat de munti cu altitudini de


peste 2900 m, iar In Irlanda — muntii

nu depasesc 1000 m;

— In Bulgaria se desfŕsoarä Campia Inalta a Dunării, iar in Irlanda — cämpiile sunt joase, sub 100 m;

- muntii din Bulgaria s-au format in orogeneza alpinä, iar cei din Irlanda — in orogeneza caledonica.

E. Cauze (douä din urmätoarele):— asigura fluxul de materii prime Intre bazinele de resurse si
centrele de prelucrare;

— transporta produsele finite către pietele de consum;

— asigura circulatia oamenilor si mărfurilor in spatiul geografic;

— fluxul de informatie care asigura cunoasterea si evoluia civilizatiei.

Var12

A. 1. A — Elvetia; D — Lituania; 2.6—Paris; 15—Sofia.

B. 1. E (Italia); 2. 6 (Paris); 3. Finic.

C. l—b—2si5; 2—b—E; 3—d—8; 4—d—H; 5—c—F.

D. B — Finlanda C — Irlanda.Deosebiri (trei din următoarele):— In Irlanda se află climat temperat


oceanic, iar in Finlanda — o climă temperat continentalä si subpolara;

— In Irlanda precipitatiile sunt predominant lichide, iar in Finlanda — In special zapezi;

— in Irlanda bat vânturile de vest, iar in Finlanda lipsesc;

— Irlanda are o climă blândă datorită apelor calde ale Curentului Atlantic de Nord, iar in Finlanda
este o clima rece, aspră.

E. -regimul de scurgere al fluviilor europene variază In funcie de clima (tipul si regimul precipitatiilor,
influente climatice) si relief (forme si tipuri de relief, inclinarea versantilor, tipul de roci etc.);

— existä fluvii cu regim de scurgere complex si fluvii cu regim de scurgere simplu.


Var13

A. 1. D — Cehia; G — Portugalia;2. 1Viena; 2-Londra

B. 1 - J; 2— Balcanice; 3 — B.

C. I —c;2—a;3—a;4—d;5—d.

D. 1 — in tara C este clima temperat-oceanica pe când In tara E este climă subtropicală


(mediteraneana);

2—in tara C sunt amplitudini termice reduse pe când In tara E sunt amplitudini termice mai mari;

3 — in tara C precipitatiile medii anuale sunt abundente tot anul, pe când in tara E preCipitatiiIe
medii anuale sunt abundente doar iarna, verile find secetoase.

E. 1. Etna, Santorini, Stromboli, Vezuviu.

2. Exemplu de raspuns:Prezenta vulcanilor In sudul Europei este datoratA subductiei placii tectonice
africane, sub placa tectonică europeana.

Var14

A. 1. B — Marea Britanie (Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord); G — Austria;2. 2 —


Varsovia; 9— Lisabona.

B. 1 H; 2 — D; 3 C.

C. I —b;2—b;3--a;4—d; 5—d.

D. I — In tara H este climä temperat-oceanica si subpolară pe când In tara D este clima subtropicalŕ
(mediteraneana);

2— In lara H sunt temperaturi medii anuale reduse (intre 0°C si — 4°C), pe cAnd In tara D sunt
temperaturi medii anuale mai mari;

3 — in lara H precipitatiile medii anuale sunt reduse (sub 200 mm), pe cánd In lara D precipitatiile
medii anuale sunt abundente (peste 700 mm);

4 — in tara H predomina vânturile polare, pe când in tara D predomina vänturile uscate dinspre
nordul Africii (siroco).

E. In tara marcată pe hartă cu litera B:I. Râurile sunt scurte deoarece suprafata arhipelagului britanic
este redusă, iar distanta de la izvoare pâna Ia värsare este mica.
2. Râurile au debite mari tot anul, deoarece este clima temperat-oceanicŕ, cu precipitatii abundente
pe tot parcursul anului (1000-2000mm/an).

Var15

A. 1. A — Germania; J — Italia; 2. 8 — Viena; 11 — Madrid.

B. 1 —5;2--G;3---J.

C. I—c;2—a;3—b;4—c;5—a.

D. Exemplu de deosebiri:1 — In câmpiile litorale din vestul tänii D este climă temperat-oceanica pe
când in câmpiile litorale tara J este climä subtropicala (mediteraneana); www.ebacalaureat.ro

2 — in campiile litorale din vestul tării D sunt amplitudini termice reduse, pe când in câmpiile litorale
din tara J sunt amplitudini termice mai mari;

3 — In câmpiile litorale din vestul tarii D precipitatiie medii anuale sunt mai abundente (peste 1000
mm), pe când in câmpiile litorale din tara J precipitatiile medii anuale sunt mai reduse (700
mm).Exemplu de asemänäri:— In cámpiile litorale din ambele tarri bat Vănturile de Vest.

E. Exemplu de raspuns:In regiunile de câmpie in tara F existä numeroase lacuri glaciare, formate ca
urmare a retragerii calotei glaciare spre nordul Europei.

Var16

A.1. D—Irlanda; F—Belgia;2. 1 — Roma; 4— Sofia.

B. 1 — A; 2— Pirinei; 3 — continental.

C. 1—a;2—d;3—a;4—a;5---b.

D. Exemplu de deosebiri:1 — In lara A este climä temperat-oceanicä si subtropicală, pe când in tara I


este climä alpinä (montana);

2 — in tara A precipitatiile medii anuale sunt frecvent sub formă de ploaie, pe când In tara I
precipitatiile medii anuale sunt abundente dar predominant sub formă de ninsoare;

3 - in tara A predomina Vanturile de vest si vanturile uscate dinspre nordul Africii (sirocco) pe când In
tara I predomina foehnul;

4—in sudul tArii A verile sunt secetoase si iernile moderate termic, pe când in tara I iernile sunt lungi
si reCi iar verile sunt scurte si răcoroase.
E. Exemplu de raspuns:Temperatura aerului scade din sudul spre nordul Europei datorită:— scăderii
valorilor radiatiei solare cu cresterea latitudinii, datorită unghiului diferit sub care cad razele solare;

— circulatia maselor de aer polar au ca efect scăderea temperaturii aerului in nordul continentului iar
circulatia tropicala dinspre Africa, determinA temperaturi mai ridicate in sudul Europei;

— relieful Muntilor Alpi constituie o bariera climatică pentru masele de aer rece polar care vin
dinspre nordul continentului si are rol de protectie pentru regiunile din sudul Europei, unde
temperatura aerului este mai ridicată, datorita apropierii de Ecuator.

Var17

A. 1. B — Belarus; I — Elvetia;2. 3 — Varsovia; 10 — Lisabona.

B.1—Balcanica;2--J;3---2.

C. 1—d;2--c;3—d;4—c;5—a.

D. Exemplu de deosebiri:1 — in tara J este climă subpolara pe când in tara E este climă subtropicala
(mediteraneana);

2 - In tara J sunt temperaturi medii anuale reduse (intre 0°C si -4°C) pe când In tara E sunt
temperaturi medii anuale mai ridicate (18°C);

3 - In tara J precipitatiile medii anuale sunt reduse (sub 200 mm), pe când in tara E precipitatiile medii
anuale sunt abundente (peste 800 mm);

4 - In tara J predomină văntunile polare, pe când In tara E predomina vântunile calde dinspre nordul
Africii.

E. Exemplu de rŕspuns: PrecipitatiiIe atmosferice scad din vestul (1000-2000 mm/an) spre estul
Europei sub 500 mm/an) datorită faptului ca:

— vestul Europei se află aproape de Oceanul Atlantic unde umezeala aerului este mai mare, pe cánd
estul Europei este sub influenta intinselor mase continentale care determina secete frecvente,
precipitatii reduse; www.ebacalaureat.ro

— Vănturile de Vest aduc precipitatii mai abundente pe tarmul de vest al Europei, iar cantitatea de
precipitatii scade spre est datoritä departarii de ocean;

— relieful prin altitudine si orientare, influentează reparitiia si distributia spatiala a precipitatiilor.

Var18
A. 1. C — Grecia; J — Suedia;2. 2 — Dublin; 8 — Varsovia.

B. 1— Balcanica; 2 — Baltica; 3 — Sena.

C. I —c;2—d;3—c;4—c;5—d.

D. Exemplu de deosebiri:1— in tara E sunt altitudini mai mari (4807 m) pe cánd tara D altitudinile
sunt mai reduse;

2—in tara E există vulcani stinsi (Masivul Central Francez) pe cănd In tara D există vulcani activi
(Etna);

3 — In tara E predomina relieful cu altitudini reduse (80% sub 500 m),pe cănd In tara D predomina
relieful inalt.

Exemplu de asemănări:I — In ambele tări se desfaoarä lantul Muntilor Alpi;2 — In ambele tari relieful
este variat (munti, piemonturi, câmpii); 3 — in ambele tări exista relief glaciar (circuri si văi glaciare)
si relief carstic (chei si pesteri).

E. Exemplu de răspuns— Relieful glaciar se formează in zona temperata Ia altitudini ce depaesc 2000
m, datorita actiunii exercitate de ghetarii montani, instalati in perioada de răcire a climei Pamântului;
— Muntii Alpi au altitudini ce depaesc frecvent 2000 m, de aceea relieful glaciar are o mare
extindere.

Var19

A. 1. H — Estonia; I — Ucraina; 2. 3 — Moscova; 13 — Sofia.

B. 1 — Tamisa; 2 — Apenini; 3 — Grecia.

C. I —a:2—b;3—c;4---d;5—a.

D. Exemplu de asemănAri:I — in ambele tări există climă temperat-oceanicä si subtropicala;

2 — In ambele tari, pe litoralul atlantic, sunt precipitatii abundente (1000-2000 mm/an);

3 — ambele tari se află sub influenta Vânturilor de Vest;

4—in ambele tari pe tarmul Oceanului Atlantic sunt amplitudini termice reduse.

E. Exemplu de raSpuns: In statul G densitatea populatiei este redusä datorită:— climatului rece
subpolar, cu temperaturi scăzute si precipitatii frecvent sub formă de ninsoare,ierni reci si lungi;—
terenuri agricole reduse datorită suprafetelor intinse ocupate de ghetarii de calotă.

Var20
A. 1. A—Polonia; D—Bulgaria;2. 12 — Bruxelles; 14— Minsk.

B. 1 — Baltică; 2 — Lisabona: 3 — Scandinave.

C. 1—c;2—a;3—b;4—b;5—d.

D. Exemplu de asemanari:I — In ambele täri existA climă subpolará;

2 — in ambele tari sunt precipitaii reduse, predominant sub formA de ninsoare (sub 200 mm/an);

3 — ambele tAri se aflA sub influenta VAnturilor polare;

4—in ambele tari sunt temperaturi medii anuale reduse (0°C i — 4°C).

E. Exemplu de rAspuns:Statul B este un adevărat model de sistem de transport diversificat, functional


si modern deoarece:

— are un sistem diversificat de transporturi: rutiere, feroviare, maritime, fluviale, aeriene;

— este functional si modem prin sistem feroviar modern (TGV) conectat Ia reteaua europeana,
IucrAri de artA feroviarA si rutierA (tuneluri, poduri de mare anvergura), sistem de autostrăzi
moderne, ferry-car pentru facilitarea transporturilor de mArfuri si a fluxurilor turistice din Marea
Nordului, eurotunelul, reteaua fluvialA si maritimA densA si diversificatA, aeroporturi si companii
aeriene recunoscute prin calitatea serviciilor, retea de cAl de comunicatii polarizata de capitalA.

Var21

A. 1. H—Slovacia;J—Austria;2. 1 — Praga; 5 — Belgrad.

B. I. DunArea; 2. Atena; 3.9.

C. I —d(I);2—b(H); 3 —c(Main);4—c(OsIo); 5—a(Belgia).

D. 3 asemAnAri (oricare din cele de mai jos):

— climă mediteraneanA, influentata de Marea mediteraneana; veri calde secetoase (temperatura


medie a verii 25-27°C;ierni blAnde (temperatura medic a iernii 7-8°C); temperatura medic anualA
este de 14-18 °C;precipitatii reduse (sub 500 mm/an);vântul Sirocco —dinspre Marea MediteranA

E. diferentieri de dens itate datoritA (2 cauze oricare din cele de mai jos):

— climatului mai blanda In sud (mediteranean) si mai rece In nord (oceanic);existentei unor zone
aride (Podiul Meseta);reliefului variat;prezentei unei intinse zone litorale care au favorizat
dezvoltarea porturilor de Ia Marea Mediterană si Oceanul Atlantic;diferentierii calitAtii solurilor
(densitAti mai marl in CAmpia Andaluziei).
Var22

A. 1.G—Belarus;I—Cehia; 2.4— Viena ; 8— Belgrad

B. 1. Suedia; 2. Lituania ; 3. Berlin

C. l-d; 2-b; 3-c; 4-d; 5-c.

D.De exemplu: In Peninsula Scandinavia este un lant montan caledonian (Alpii Scandinavici), iar in
Peninsula lberică unitati de relief formate In orogeneza hercinicá (Messeta spaniolA) si orogeneza
alpină (Muntii Pirinei si Cordilierele); Peninsula Scandinavia are un relief glaciar, accidentat, dominată
central de Alpii Scandinaviei, iar Peninsula IbericA are un relief format din podiuri (600 — 1000 m),
platouri välurite pietroase, inconjurate de Cordiliere; In Peninsula Scandinavia cămpia ocupă
suprafete restrânse in partea de sud-est, este de origine fluvio-glaciara, prezinta morene, iar in
Peninsula Iberică câmpiile sunt litorale i fluviale.

E. De exemplu: fatada vestică a continentului Europa are iesire Ia Oceanul Atlantic; relieful jos, de
câmpie, lipsa barierelor montane, permite pätrunderea influentelor oceanice pe mar suprafete.
www.ebacalaureat.ro

Var23

A. I. A—Portugalia; B —Irlanda; 2. 9— Bruxelles; 14— Moscova

B. I. Spania; 2. Polonia; 3. Zagreb

C. l-d; 2-b; 3-b; 4-b; 5-c

D. De exemplu:cele doua peninsule sunt situate la latitudini diferite, care determinä tipuri de climat
diferit; Peninsula Scandinavia are un climat temperat oceanic di climat subpolar, iar Peninsula Iberica
are climat mediteranean, climat oceanic di un climat temperat In zona centrala; In Peninsula
Scandinavia temperaturile medii anuale sunt mai scázute decât in Peninsula Iberică.

o asemănare de exemplu: in cele două peninsule se resimt influente climatice oceanice; in cele două
peninsule existA un climat etajat pe altitudine.

E. De exemplu: factorul economic care are rol fundamental, populatia fiind interesată de asigurarea
conditiilor cat mai bune de viata; cauze de ordin sanitar si educational, care explica deplasarile
populatiei spre centrele universitare sau amplasamentele medicale din tările dezvoltate, cu standard
de viatA ridicat.
Var24

A. 1. F— Austria; I — Finlanda; 2.4—Tirana; 11 —Praga

B. 1. 1 — Norvegia; 2 — Slovacia; 13 — Skopie

C. l-b; 2-d; 3-d; 4-b; 5-d

D. De exemplu: Clima Europei de Est se caracterizează prin amplitudini termice mari, cu temperaturi
excesive, ridicate vara si scăzute iarna, pe când In Europa de Vest amplitudinea termici anualä este
redusă si ca urmare, iernile sunt blände, practic lipsite de geruri, iar verile răcoroase. In Europa de Est
precipitatiile sunt relativ putine si cad cu deosebire vara sub formă de averse, ninsorile sunt in
cantităti mici, pe cänd In Europa de Vest precipitatiile medii anuale variază Intre 1000 mm si 2000
mm, in functie de anumite conditii locale. Europa de Est se aflä sub influenta circulatiei maselor de
aer polar, rece, bate Crivŕlul, vánt de est si nord-est, iarna viscoleste zapada, vara este un vant cald si
uscat, iar in Europa de Vest predomina vânturile de vest, justificate prin prezenta oceanului.

E. De exemplu:Relieful Europei, prin varietate, altitudine si orientare influentează repartitia,


dimensiunile si regimul hidrologic al răurilor; Cele mai multe räuri izvorásc din partea centralä, din
zona alpina, cu munti tineri, inalti si seIndreaptă spre N, M. Baltica, spre V, Oc. Atlantic si M.
Nordului, spre S. M. Mediteranä; Contrastele climatului temperat — oceanic, temperat — continenta
si mediteranean se resimt si in distributia si alimentarea râurilor Europei.

Var25 (Orasul marcat nr 1)

A. l.A—Spania;H—ltalia; 2.2—Belgrad; 10—Paris

B. 1. Belgia; 2. Tallinn; 3. Portugalia

C. l-d; 2-a; 3-d; 4-b; 5b

D. De exemplu:— Muntii Urali sunt munti vechi formati in orogeneza hercinica, iar Muntii Carpati
sunt munti tineri formati in orogeneza alpina; altitudinile maxime din Muntii Urali sunt mai scăzute
decăt cele din Muntii Carpati; Muntii Carpati prezinta relief glaciar care lipseste in Muntii Urali.

E. De exemplu: Cantitätile de precipitatii scad de Ia vest Ia est datorită prezentei barierelor montane
si scAderii influentelor oceanice spre est. Cantitătile de precipitatii cresc o data Cu altitudinea.
www.ebacalaureat.ro

Var 26

Var27 (Orasul marcat)


A. 1. B—Bulgaria; E—Marea Britanie;2. 1 — Bruxelles; 3 — Lisabona

B. I. Ungaria; 2. Kiev; 3. Germania

C. 1-d; 2-c; 3-b; 4-c; 5-b

D. De exemplu:Muntii Scandinaviei sunt munti vechi, formati in orogeneza caledonicä, iar Muntii Alpi
sunt tineri, formati in orogeneza alpină; altitudinile maxime din Muntii Scandinaviei sunt mult mai
reduse decât cele din Muntii Alpi.

o asemănare de exemplu: In ambele unităti montane există relief glaciar.

E. De exemplu: scăderea continua a ponderii Europei In totalul populatiei mondiale; un deficit de


fortA de muncă In viitor; accentuarea fenomenului de Imbătrânire demografica.

Var28

A. I. A Franta, D Ucraina; 2. 7. Berna, 14. Varsovia.

B. I. Vilnius, 2. Portugalia, 3. Spania.

C. 1.b; 2. c; 3. c; 4. a; 5.c.

D. Trei asemänări: ambele regiuni s-au format prin depunerea de sedimente; cele douä câmpii sunt
alcătuite din roci sedimentare moi (pietri, nisipuri, argile); In ambele câmpii apar sectoare
piemontane Ia contactul cu zonele mai inalte din jur; atăt in Câmpia Panonică cat si in Câmpia Fadului
altitudinile sunt sub 200 m; ambele sectoare de Câmpie sunt traversate de un fluviu important (Padul
si Dunăre) de-a lungul acestora dezvoltându-se relief fluvial (lunci si terase).

E. Potentialul agricol ridicat al unor tari ca România, Ucraina si Republica Moldova este favorizat de:
prezenta reliefului jos, de câmpie sau podisuri joase; climatul temperat cu veri calde si temperaturi
ridicate; soluri fertile din categoria cernoziomurilor si argiluvisolur; ponderea ridicată a terenurilor
arabile.

Var29

A. 1. C - Letonia; H - Olanda; 2. 5-Madrid; 9-Belgrad.

B. 1. Londra; 2. Bosnia-Heregovina; 3. Germania.

C. 1.d; 2.a; 3.b; 4.d; 5.d.


D. 3 asemänAri: climat temperat — oceanic pe fatadele atlantice ale celor doua state; vânturile
dominante sunt cele vestice, induse de circulatia meselor de aer oceanice; temperaturile medii ale
lunii ianuarie sunt cuprinse intre 5-10°C (chiar mai coborâte), iar cele ale lunii julie cuprinse Intre 15-
20°C; precipitatiile medii anuale sunt cuprinse intre 1000-2000 si >2000 mm/an. existenta centrelor
urbane si industniale dezvoltate;

E. 2 cauze care determinä valonile man ale densitati populaiei de-a lungul Rhinului: existenta unor
resurse (cärbuni, minereuri); rnigratia populatiei către această zonA. www.ebacalaureat.ro

Var30

A 1. E - Irlanda; F - Spania; 2. 5-Lisabona; 10-Sofia.

B. I. Roma; 2. Lituania; 3. Belgia.

C. l-d; 2-a; 3-b; 4-c; 5-a.

D. 3 deosebiri: climat oceanic si subpolar In peninsula Scandinavă si mediteranean si continental in


peninsula Balcanica; temperaturile medii ale lunii ianuarie sunt cuprinse intre -15°C si 5°C,iar cele
medii ale lunii iulie sunt <> 25, In peninsula Balcanică; vânturile dominante sunt cele vestice, nordice
si nord-estice in Peninsula Scandinavă si cele vestice si dinspre Marea Mediterană In peninsula
Balcanica; precipitaiile medii anuale cupninse Intre 500-1000 si >1000 mm/an in peninsula Balcanicä
si intre 1000-2000 si >2000 mm/an in Peninsula Scandinava.

E. 2 premise naturale:- relieful favorabil prin altitudine si expozitia versantilor; existenta unui substrat
favorabil acestei culturi — solurile dezvoltate pe calcar; conditii climatice optime.

Var31

A. 1. A-Suedia; 2.G-Republica Moldova; 2. 3-Bruxelles; 7-Varsovia.

B. 1. Lisabona; 2. Sena; 3. Bosnia-Heregovina.

C. 1.a;2.a;3.b;4.c;5.b.

D. 3 deosebiri climatice:- climat continental in Belarus si climat oceanic si mediteranean in Portugalia;


- temperaturile medii ale lunii ianuarie sunt cuprinse intre —15 - 0°C, iar cele ale lunii julie cuprinse
intre 15-20°C in Belarus si temperaturi medii ale lunii ianuarie cuprinse intre 5-10°C (chiar mai
coborâte) si temperaturi ale lunii julie cuprinse intre 15-20°C In Portugalia; - vánturile dominante
sunt cele vestice In Portugalia si din nord-est in Belarus; - precipitatiile medii anuale cuprinse intre
1000-2000 si >2000 mm/an in Portugalia si <500>2000 mm/an.
E. Două argumente pentru afirmatia:- pozitia geografica favorabila; - situarea acestora In interiorul
sau in apropierea unor mari centre urbane sau industriale;- specializarea unor porturi pe o anumită
activitate de trafic.

Var33

A. 1. C-Republica Moldova; E-Finlanda; 2. 3-Roma; 7-Moscova.

B. 1. Lisabona; 2. 14; 3.6.

C. 1.a;2.d;3.a;4.d;5.a.

D. 3 Asemănări climatice:- climat oceanic;- vănturile dominante sunt cele vestice; - temperaturile
medii ale lunii ianuarie sunt cuprinse Intre 5-10°C (chiar mai coboráte), iar cele ale lunii julie cuprinse
Intre 15-20°C; - precipitatiile medii anuale sunt cuprinse Intre 1000-2000 si >2000 mm/an.

E. 2 factorii:- condiiile fizico-geografice specifice (relief, climá, sol, hidrografie); nivelul de dezvoltare
economicä a statelor si regiunilor Europei; migratiile factori istorici si politici.

Var34

A. 1 A-Islanda, I-Polonia. 2. 4 Bruxelles, 5 Bema.

B. I. Portugalia, 2. H, 3. Dunărea.

C. 1.c;2.a;3.c;4.d;5.b.

D. Deosebiri :— in statul B predomina climatul temperat oceanic, iar in statul H climatul


mediteranean; — temperaturile medii anuale sunt mai ridicate in statul H (12-16°C) si mai scăzute In
statul B(0-7°C); — in statul H precipitatiile medii anuale sunt mai scăzute (cu exceptia zonelor
montane) si repartizate neuniform (cad in cea mai mare parte in sezonul rece), iar In statul B
precipitatiile sunt mai bogate si uniform repartizate;— statul B se afla sub influenta vânturilor de vest
permanent, iar in statul H aceste vănturi se

manifestă numai in sezonul rece, vara bätănd un vânt uscat numit Siroco;— Amplitudinile termice
medii anuale sunt mai mari In H si mai reduse in B (datorita influentelor occanului si a curentului cald
al Atlanticului de Nord).

E. Factorii:— altitudinea de peste 1800 m (limita zăpezilor permanente din perioada glaciara), Alpii
avănd 4807 In Mont Blanc; — In urrna eroziunii glaciare au rezultat circuri,văi, praguni, morene,
creste;— in Alpi există ghetari si in prezent, datorită altitudinii de peste 3000 rn, aceasta
reprezentând limita zapezilor permanente in prezent in zona temperatä.
Var35

A. 1. F-Franta si G-Germania; 2 6-Praga si 7-Viena

B. 1. Bruxelles 2. H 3. Dunărea.

C. 1b; 2a; 3c; 4a; 5d.

D. Deosebiri:— In statul B predomina clima moderat oceanica iar In statul E clima temperat-
continentala cu influente atlantice, mediteraneene.— Precipitatiile sunt bogate de cea. 2000 mm/an
in statul B si reduse in medie de 650 mm/an in statul E. — Temperaturile medii anuale sunt mai
scăzute In statul B si ridicate in statul E.

E. degradarea terenurilor:— defrisările putemice pnin interventia omului; — alunecările de teren;


inundatii periodice si Intâmplatoare. www.ebacalaureat.ro

Var36

A. 1.A—Cehia, H—Polonia;2. 7 — Lisabona, 13 — Moscova.

B. I —Austria;2—I;3—G.

C. 1. c; 2. c; 3.b; 4. a; 5. d.

D. Exemplu de asemănŕri corecte: Ambele state prezintă un climat subtropical; in ambele state cad
precipitatii medii intre 500-1000 mm/an; In ambele state bat vânturi mediteraneene, calde; In
ambele state verile sunt calde si secetoase iar iernile sunt blânde si ploioase.

E. - altitudini de peste 1000 m; - vegetatia o formeaza padurile de foioase si conifere;- conditii


climatice aspre.

Var37

A. I. A— Polonia, B —Irlanda; 2. 3 — Helsinki, 4 — Kiev.

B. 1-Dunărea; 2-4; 3-subtropical (mediteranean)

C. 1.a;2.b;3.b:4.d;5.d.
D. Exemplu de deosebiri corecte: Altitudinea este mai mare in Muntii Alpi decât In Muntii
Scandinaviei; Muntii Alpi sunt mai tineri, formati In orogeneza alpina spre deosebire de Munti
Scandinaviei care s-au format In orogeneza caledoniană.

Exemplu de asemănare corectă: Ambele unităti de relief s-au format prin incretirea scoartei terestre:
ambele unitati de relief prezinta relief glaciar.

E.- factorii radiativi, bilantul radiativ scazănd de Ia sud Ia nord; - factorii fizico-geografici, relieful
determinând etajarea pe verticalä a elementelor climatice; - factorii dinamici. circulatia generala Ia
nivelul Europei este predominanta de Ia vest Ia est; - factorii antropici.

Var38 (Are iesire)

A. 1. B—Cehia, E—lslanda; 2.1 —Madrid,3—OsIo.

B.1 —C;2—B;3—A.

C. . 1.a; 2. c; 3. a; 4. d; 5. d.

D. Exemplu de deosebiri corecte: Italia prezintă un climat subtropical, in timp ce Marea Britanie un
climat temperat oceanic; in Italia cad precipitaii medii Intre 500-1000mm/an, in timp ce In Marea
Britanie ele sunt mai mari, intre 1000-2000 mm/an; in Marea Britanie bat Vânturile de Vest, jar In
Italia vănturi calde, mediteraneene.

E. - natalitatea scăzută, Intre 10-1 1%o; - mortalitatea ridicatä, peste I l%o;- spor natural negativ;-
spor migratoriu predominat negativ.

Var39

A. 1. C — Lituania; E — Irlanda: 2. 4 — Kiev; 6 — Amsterdam.

B. I — B; 2 — Viena; 3 — Norvegia.

C. 1.a; 2. d; 3. b; 4. d; 5. b.

D. Deosebiri: Muntii Alpi s-au format In Orogeneza Alpină, iar Muntii Ural In Orogeneza Hercinica;
Muntii Alpi au altitudini mai mari (4807 m Vf. Mont Blanc), decăt Muntii Ural (1895 m
Vf.Narodnaia).Asemănări:— Cele douä unităi de relief prezintä relief carstic.

E. — Cauze economice — migrarea către piete ale fortei de munca din tarile dezvoltate.Conflictele
etnice care au generat numeroase räzboaie.
Var40

A. 1. C — Lituania; F — Grecia; 2. 3 — Madrid; 15 — Stockholm;

B. 1— Dunarea; 2 — Berlin; 3 — 3.

C. 1. c; 2. a; 3. d; 4.a; 5. a.

D. Deosebiri: — Peninsula Yutlanda are un climat temperat-oceanic, In timp ce Peninsula Balcanică


are climat mediteranean; — In Peninsula Yutlanda se manifesta mase de aer oceanice, pe cănd in
Peninsula Balcanică mase de aer tropical (sirroco).

Asemănri:— cele două peninsule se Inscriu in zona de clima temperata.

E. — multe tari europene au dus turismul Ia nivelul unei ramuri economice: Spania, Italia Grecia;
Italia detine jumătate din bogatia turisticä a lumii, iar Roma este cel mai mare muzeu In aer liber; —
vestigiile civilizatiilor antice In Grecia: Atena, Delfi etc. www.ebacalaureat.ro

Var41

A. I. A — Slovacia; I — Bosnia-Heregovina; 2. 2 — Varsovia; 8 — Bruxelles.

B. I — Tajo; 2— E; 3 — Bratislava.

C. 1. b; 2. a; 3. b; 4. b; 5a.

D. Deosebiri:Peninsula Scandinavä are un climat subpolar, In timp ce Peninsula lbencă are climat
mediteranean.— In Peninsula Scandinava se manifestä mase de aer polare, pe când In Peninsula
lberică mase de aer tropicale.Asemănări:— cele doua peninsule se Inscriu In zona de ifluentA a
maselor de aer oceanic In partea lor de vest.

E. -moderarea tempčraturilor In timpul verii datorită brizelor marine, iar iernile sunt mai calde; —
influenta asupra zonei litorale a Peninsulei Crimeea, Ia poalele Muntilor laila unde determinA un
climat subtropical.

Var42

A. 1. C — Lituania; J —Islanda; 2. 6—Berna; 15-Stockholm.

B. I — Dunarea; 2 — Grecia; 3 — Oslo

C. 1. c; 2. d; 3. b; 4. d: 5b
D. Deosebiri: — Peninsula Iberica prezintä un climat temperat oceanic, in timp ce Peninsula Italicá un
climat mediteranean. — In Peninsula Iberică se manifestä mase de aer oceanice, pe cánd in Peninsula
ltalicä mase de aertropicale. Asemănări:— cele două peninsule se Inscriu in zona de influentA a
maselor de aer tropicale de tip sirrocco,

dinspre Sahara.

E. - Dunărea si Rhonul regim hidrologic complex. - Tibru — regim mediteranean, cu valori ale
debitelor ridicate iama si reduse vara. - Volga — tipul est european cu debit oscilant, foarte mic vara
si iarna.

Var43

A. 1. A — Cehia; G— Bosnia-Heregovina; 2. 12— Madrid; 13 — Moscova.

B. 1 — Lisabona; 2 — 4; 3 — Grecia.

C. 1. d; 2.d;3. c;4. b; 5c.

D. Deosebiri: Irlanda (I) are un climat temperat oceanic, in timp cc Belarus (F) un climat temperat
continental. In Irlanda se manifestä mase de aer oceanice, pe când In Belarus mase de aer temperat-
continentale si polare. precipitaii medii anuale in Irlanda 1000-2000 mm/an, iar In Belarus intre 500-
1000 mm/an.

E. — Italia detine jumätate din bogätia turistică a lumii, iar Roma este cel mai mare muzeu in aer
liber. — Vestigiile civilizatiilor antice In Grecia: Atena, Delfi etc.

Var44

A. 1. E — Polonia; F —Austria; 2. 3 — Kiev; 10— Tirana.

B. 1—F;2—Danemarca;3—9.

C. I.b;2.c;3.d;4.b;5d.

D. Deosebiri: Olanda prezintă climat temperat oceanic iar Spania temperat continental si
mediteranean. — Olanda se afla sub influenta maselor de aer oceanice. pe cănd Spania sub influenta
maselor de aer tropical. — In Olanda 1000-2000 mm/an, cad tot timpul anului, pe când in Spania
cantitatea de precipitatii este de 1000 mm/an mai ales iarna.

E. — Orogeneza CaledonianA a format Muntii Scandinaviei si Scopei. — Orogeneza Alpină a format


Muntii Pirinei, Muntii Alpi. Muntii Carpa.
Var45

A. 1. B - Danemarca; F-Letonia 2. 3 — Liubliana; 8 — Riga.

B. I —J;2--Zagreb;3— 12.

C. 1. b; 2. d; 3. d; 4. c; 5. d.

D. Deosebiri: Suedia prezinta climat subpolar si temperat continental iar Regatul Unit al Marii Britanii
temperat oceanic.— Suedia se aflä sub influenta maselor de aer polare, pe când Regatul Unit al Marii
Britanii sub influenta maselor de aer oceanic. — In Marea Britanie precipitatiile sunt 1000-2000
mm/an, cad tot timpul anului, pe când In Suedia cantitatea de precipitatii este de 500-1000 mm/an
sub forma de zapada In sezonul rece.

E. — functia complexa a marilor centre urbane determinä densitäti mari de populaie in jurul acestora
— dezvoltarea zonelor indUstriale bazate pe resurse de subsol, de ex. Regiunea Rhin-Ruhr; — cauze
fizico-geografice.

Var46

A.1. D — Germania; J — Macedonia; 2. 2 — Minsk; 6 — Helsinki.

B. 1 — Tibru; 2— Islanda: 3 — Grecia.

C. 1.b;2.b;3.c;4.a;5.d.

D. Asemnäri:— cele doua tari se Inscriu In zona de influentă a maselor de aer tropicale de tip sirrocco
dinspre Sahara; — cele doua state prezintă climat mediteranean; precipitatii 500— 1000mm/an, mai
ales In sezonul de iarna.

E. — Nordul este industrializat iar Sudul este agrar. — In Nord se află ,,Tniunghiul de Aur” at Italiei:
Torino-Milano-Genova, iar in Sud centrele urbane sunt slab dezvoltate, pe fondul conditiilor naturale.

Var47

A. 1. A —Polonia; J —Olanda; 2. 5 — Viena; 9— Zagreb.

B. 1 — Arctic; 2 — Helsinki; 3 — Iberice.

C. I. c; 2. b; 3. a; 4. a; 5. b.
D. Asemanäri: — cele două tari se inscriu in zona de influentă a maselor de aer tropicale de tip
sirrocco dinspre Sahara; — cele douä state prezinta climat mediteranean; — precipitatii 500 — 1000
mm/an mai ales in sezonul de iarnă. www.ebacalaureat.ro

E. — multe tari europene au dus turismul Ia nivelul unei ramuri economice: Spania, Italia Grecia; —
italia detine jumătate din bogătia turistică a lumii iar Roma este cel mai mare muzeu in aer liber; —
Vestigiile civilizatiilor antice In Grecia: Atena, Delfi etc.

Var48

A. 1. G —Belgia; I — Bosnia-Hertegovina; 2. 13 —Skopje; 14— Tirana.

B. 1— Dunarea; 2 — Carpati; 3 — 6.

C. 1. c; 2. d; 3. b; 4. d; 5. a.

D. — cele douA tari se Inscriu In zona de ifluentă a maselor de aer de est si nord-est; — cele douä
state prezinta climat temperat-continental; — precipitaçii 500— 1000 mm/an.

E. — In anul 1981 aderä Ia UE, dupa o economic centralizata; —trecerea Ia economia de piata
creeazä dezvoltarea spectaculoasa prin: resurse proprii de subsol: bauxitA, marmurä, minereu de
fier, resurse de sol productiv, dezvoltarea turismului, locul IV in lume Ia flota de transport.

Var49

A. I.H—Estonia; I—Austria; 2.6—Madrid; 13—Dublin.

B. 1. Ibericä; 2. C( Olanda); 3. Heathtow

C. l.c; 2 a; 3.a; 4.c; 5. c.

D.Deosebiri:— Muntii Pirinei sunt mai Inalti decât Muntii Carpati;— Muntii Pirinei prezintä ghetari
permanenti, pe când Muntii Carpati prezinta doar relief glaciar; Asemănäri: — Ambele lanturi
muntoase fac parte din acelai sistem alpin; — Ambele Ianturi muntoase s-au format in orogeneza
alpina.

E. — spor natural negativ, datoritä politicilor demografice ale statelor respective; — degradarea
nivelului de trai; — scáderea evidenta a sperantei medii de viata Ia nastere.

Var50
A. 1. B-Belgia; F-Slovacia 2. 10-Kiev; 15-Amsterdam

B. 1. Varsovia; 2. Sena; 3. Marea Baltica

C. Ib, 2d, 3a, 4c, 5b.

D. — temperaturi medii anuale 10°C In climatul temperat oceanic si 15-17°C in climatul


mediteranean; — precipitatiile medii anuale In climatul oceanic 800-1000 mm/an cu repartitie pe
intreg anul In timp ce In climatul mediteranean 500-1000 mm/an si cad mai mult in anotimpul rece;
— In climatul oceanic bat vanturile de vest, iar In cel mediteranean in anotimpul de vară si alizeele.

E. — Europa este spatial unui dramatism demografic Intrucât natalitatea a coborât Ia 11-1 2%o, iar
mortalitatea a urcat lal l%o; — standardul de viatä influentează in mod variabil mŕrimea grupelor de
vârstă.

Var51

A. 1. D-Muntenegru; I-Belarus; 2. 8-Kiev; 15-Reykjavic

B. 1. 9; 2. Finlanda; 3. temperat oceanic

C. lb. 2d, 3a, 4a, 5b.

D. — din punct de vedere climatic in mediul geografic notat cu C (Olanda) clima este temperat
oceanică cu temperaturi medii intre 8-10°C, iar in mediul geografic notat cu litera E (Grecia) clima
este mediteraneană cu temperaturi medii intre 15-17°C; — dn punct de vedere al vegetatiei, In
mediul geografic notat cu C (Olanda) sunt paduri de amestec-foioase, In timp ce in mediul geografic
notat cu litera E (Grecia), vegetatie de tip mediteranean: maquis, gariga, plante cu frunze ceroase; —
din punct de vedere al dezvoltarii economice In mediul geografic notat cu C (Olanda) impactul
antropic e puternic — prezenta polderelor, iar in mediul geografic notat cu litera E (Grecia) au avut
loc despaduriri.

E. — In statul notat pe harta cu litera G (Danemarca) vegetatia caracteristică este a pădurilor de


foioase, datorita pozitiei geografice si a climatului oceanic.

Var52

A. 1. B-Marea Brtaniei; H-Finlanda; 2. 2-Paris; 5-Zagreb

B. 1. Lituania; 2. lutlanda; 3. Varsovia

C. Id, 2c, 3d, 4a, 5c.


D.Deosebirile: - mod de formare — regiune veche Finlanda si nouă Grecia; - tipuri de roci - sisturi
cristaline cu intruziuni granitice Finlanda si diversitate petrografica cu predominarea calcarului
Grecia; - tipuri genetice de relief— glaciar de calota Finlanda si carstic Grecia.

E. — sunt dezvoltate Ia marginile muntilor Alpii Scandinaviei care au avut In cuaternar ghetari ale
căror limbi de gheata au modelat vaile; — inundarea vŕilor ca urmare a topirii ghetarilor, prin
ridicarea nivelului marilor; — formarea golfuribor inguste si adánci care pătrund mult in uscat.

Var53

A. 1. J-Serbia; D-Ucraina; 2. 2-Talin; 3-Minsk

B. 1. b; 2. Austria; 3. A

C.1. b; 2. d; 3. c; 4. c; 5. b.

D. Deosebirile:

E. Spania, Italia — valori mici ale ratei natalitaii; valori moderate ale ratei mortalitatii; state
dezvoltate.

Var54

A. 1. 1-Helsinki, 14-Madrid 2. I-Suedia; B-Germania;

B. 1. Spania; 2. Bratislava; 3. Austria

C. 1. d; 2. c; 3. b; 4. d; 5. D.

D.

E.

Var55

A. 1. B — Finlanda; F — Grecia; 2. 4— Roma; 9— Praga.

B. 1. Lisabona; 2. Islanda; 3. Dunărea.

C. I—c; 2—b; 3 —d; 4—d; 5—b.


D. — Muntii Scandinavei s-au format In timpul orogenezei caledoniene, iar Muntii Caucaz In timpul
orogenezei alpine. — Muntii Caucaz au altitudini de peste 5000 m, In timp ce Muntii Scandinaviei au
altitudini ce nu depasesc 2500 m.Asemanare: Atât in Muntii Caucaz cat si In Muntii Scandinaviei este
prezent relieful glaciar.

E. — aspectele demografice negative din Franta fata de Rusia; — standardul de viata scăzut din Rusia
fatA de cel din Franta; — absenta imigrantilor In Rusia fata de Franta.

Var56

A. 1. B — Suedia; H — Austria; 2. 10 — Lisabona; 3 — Madrid.

B. 1. Germania; 2. monarhie constitutional 3. Lisabona.

C. I —c;2—a;3—d;4—c;5—b.

D. — Atăt In Masivul Central Francez cat si In Muntii Padurea Neagra este prezent relieful vulcanic. —
Ambele unităti de relief s-au format pe parcursul orogenezei hercinice.

Deosebire:— Altitudinile depasesc 1800 m In Masivul Central Francez, spre deosebire de Muntii
Pădurea Neagra unde acestea sunt de aproximativ 1500 m.

E. — revoluia industrialä din Anglia, Germania, Franta, Tarile de Jos; — cresterea standardului de
viată si a progreselor din medicinä.

Var57

A. I. C — Lituania; E — Cehia; 2. 2 — Dublin; 4 — Lisabona.

B. 1. Franta; 2. Minsk; 3. Italia.

C. I —a;2—a;3—d;4—b;5—a.

D. — ambele unităti de relief au fost modelate de glaciatiunea cuaternarä;— ambele unităti de relief
cuprind strat de loess; — ambele unităti de relief s-au format prin sedimentare.

E. — Inca din antichitate era o cale militara si comercialä utilizata de cŕtre greci si romani; — In
prezent este o axă fluvială extrem de irnportantă care leaga Constanta de Rotterdam.

Var58
A. 1. E — Lituania, G — Irlanda;2. 4 — Varsovia, 10 — Kiev.

B. I —3; 2— Regatul Unit al Marii Britanii si lrlandei deNord; 3— Muntii Alpi.

C. I. d; 2. c; 3. c;4. b; 5. c.

D. Exemplu de deosebiri corecte: Altitudinea este mai mare in Muntii Apenini decât in Muntii Ural;
Muntii Apenini sunt mai tineri, formati In orogeneza alpina spre deosebire de Muntii Ural care s-au
format In orogeneza hercinica; Muntii Apenini prezinta relief vulcanic care lipseste In Muntii Ural.
Exemplu de asemănare corectă: Ambele unităti de relief s-au format prin incretirea scoartei terestre.

E. — destrămarea unor state datoritä revendicArii independentei (de exemplu, Cehoslovacia,


lugoslavia); — prăbusirea sistemului sovietic, republicile unionale proclamándu-i independenta; —
unificarea celor două state germane; -destramarea sistemului comunist.

Var59

A. 1. A — Cehia; F — Suedia;2. 7 — Oslo; 14 — Madrid.

B. 1— F; 2—3; 3 — H.

C. 1. b; 2. c; 3. c; 4. d; 5. d.

D. Exemplu de deosebiri corecte: Temperatura medie anuală este mai scäzutŕ In Peninsula
Scandinavä decât In Peninsula Iberica. Peninsula Scandinavă are un climat temperat oceanic iar
Peninsula lberică climat mediteranean. Precipitatiile sunt mai bogate In Peninsula Scandinavă decât
in Peninsula IbericA.

E. — cauze economice (desfiintarea unor intreprinderi, resurse de subsol limitate);— cauze de ordin
sanitar si educational.

Var60

A. 1. C — Italia; D — Belarus; 2. 3 — Varsovia; 12 — Roma.

B. 1— Portugalia; 2 — E; 3 — 1.

C. l.b;2.c;3.a;4.d;5.c.

D. Exemplu de deosebiri corecte: Altitudinea Muntilor Pirinei este mai mare decât a Muntilor
Apenini; Muntii Pirinei prezintä relief glaciar iar Muntii Apenini relief vulcanic.
Exemplu de asemănare corectă: Ambele unităti de relief s-au format prin incretirea scoartiei terestre.

E. - depunerea aluviunilor aduse de tiuviul Dunărea Ia gura de vărsare; - curentii circulari din Marea
Neagră; - mareele reduse din Marea Neagra.

Var61

A. 1. B — Portugalia; C — Lituania; 2.4—Moscova; 14—Viena.

B. I. Tamisa; 2. Atena; 3. 5.

C. I —c; 2—a;3—c;4—d;5—c.

D. Temperatura medie anuală are valori mai mici in Peninsula Scandinavă spre deosebire de
Peninsula lbericä. Precipitatiile medii anuale au valori mai mici in Peninsula Scandinavi spre deosebire
de Peninsula lberică.Asemanare: — Atăt in Peninsula Scandinava cat si in Peninsula lberică sunt
prezente masele de aer oceanice.

E. — relieful prezinta altitudini mari; pante cu inclinare accentuată: — Clima se caracterizează prin
temperaturi ale aerului relativ mici; prrcipitatii bogate;— solurile cu fertilitate redusă.

Var62

A. 1. C — Suedia; J — Slovacia; 2.7—Oslo; 10—Tirana.

B. I. Marea Balticä: 2. Zagreb; 3. E.

C. I —d;2—b:3—d;4--a;5—b.

D. — Atât In Italia cat si in Croatia este prezent climatul mediteranean. — In ambele state este
prezent etajul climatic montan.— Verile sunt calde si secetoase, iemile sunt blânde si ploioase.

E. tărmul românesc (cu sistemul lagunar Razim-Sinoe).

Var63

A. 1. B — Rusia; I — Albania;2. 2-Copenhaga; 15-Minsk

B. 1. Dunarea; 2. Stockholm; 3. H.

C. I —a;2—c;3—d;4—d;5—a.
D. — Rusia are un climat temperat-continental excesiv, spre deosebire de Franta care are un climat
temperat-oceanic. — Precipitatiile medii anuale au valori mai mici In Rusia fata de Frana.— Rusia se
află sub influenta maselor de aer continentale, spre deosebire de Frana care se aflá sub influenta
maselor de aer oceanice.

E. — datorită dezvoltärii industriei unor state; datorită cresteri nivelului de trai din mediul urban;—
datorită exodului rural.

Var64

A. 1. A-Norvegia; J-Slovacia; 2. 11-Minsk; 15-Helsinki.

B. 1-Skopje; 2. E; 3. monarhie.

C. I.a;2.a;3.a;4.c;5.b.

D. Asemánäri: Muntii Pirinei si Muntii Alpi sunt munti tineri, care s-au format in timpul orogenezei
alpine care a inceput Ia sfarsitul mezozoicului; au altitudini de peste 2500 m, pante accentuate si un
grad de fragmentare accentuat. Ambele lanuri muntoase prezintă pe suprafete considerabile relief
glaciar. Deosebire: Muntii Alpi (4807 m) sunt mai InaIti decât Munii Pirinei.

E. Populatia Europei Se confruntă cu tendina de Imbătrânre a populaiei din cauze diverse: — valorile
negative ale sporului natural, fenomen ce se manifesta de câteva decenii In Europa nordică si vestica
si se generalizeaza treptat si in Europa centrala si esticä; — cresterea duratei de viatä a populatiei, In
majoritatea statelor europene datoritä cresterii calitatii asistentei medicale si a standardelor de viatA
pe ansamblu (caracteristicA Cu precădere a tăriIor Europei Nordice: Islanda, Suedia, Finlanda).
www.ebacalaureat.ro

Var65

A. 1. B-Marea Britanie, D-Estonia; 2. 1-Praga, 10-Dublin.

B. 1-Sarajevo; 2— E; 3 —G.

C. l,a;2.b;3.a;4.b;5.b.

D. Asemănäri:Atăt Muntii Carpati cat si Muntii Alpi sunt munti tineri, care s-au format in timpul
orogenezei alpine si sunt situati in Europa central-sudica.Ambele lanturi muntoase prezinta pe
suprafete considerabile relief glaciar. Deosebire:— Valoarea altitudinii maxime este mai mare in
Muntii Alpi (Vârful Mont Blanc — 4807 m), In comparatie ce cea din Munti Carpati (Vârful
Gerlachovka — 2655m).
E. Bazinul Märii Mediterane este considerat cea mai importantă zonă turistică a Europei deoarece
tarile riverane (Italia, Spania, Grecia, Croatia, Franta, Malta) desfŕsoara o activitate turisticä intensä
concretizatä printr-un numär mare de turisti si venituri substantiale. Numeroasele obiective
arheologice, dovadă a unor vechi civilizatii care s-au dezvoltat de-a lungul timpului In bazinul MArii
Mediterane (greceasca, romană, fenicianA, elenistică, arabă), stimuleazä turismul.Conditiile climatice
blânde, specifice climatului mediteranean si plajele amenajate in zonele de litoral atrag un număr
mare de turisti favorizänd turismul estival.

Var66

A. 1. C-Finlanda; E-Albania; 2. 2-Skopje; 14-Tallin.

B. 1. Croatia; 2. Slovacia; 3. Minsk.

C. I. c; 2. c; 3. c; 4. a; 5. b.

D. Deosebirile: peninsula Ibencă este situatA in sudul Europei, peninsula scandinavă este situată in
nordul Europei.Deosebiri:Dacă in Peninsula Iberică temperatura medie anuală are o valoare de
aproximativ 15°C, in peninsula Scandinavă valorile temperaturii medii anuale sunt mai mici, fiind
cuprinse Intre 0 si 5°C.

In Peninsula Iberică predomina climatul mediteranean. uscat, in timp ce in nordul Peninsulei


Scandinavieieste caracteristic climatul subpolar, In care iarna durează aproape nouä luni.
AsemAnare: In NV-uI Peninsulei Iberice ca si in NV-uI Peninsulei Scandinave se intâlneste un climat
temperat oceanic, umed, influentat de vánturile de vest si Curentul Golfului.

E. In Europa, explozia demograficä din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea a fost determinatä de:
revolutia industrialä ce a cuprins unele state ale Europei de Vest (Marea Britanie,Franta, Germania) si
valorile ridicate ale sporului natural determinate de cresterea economică ce a favorizat ameliorarea
standardelor de viata si progresele din domeniul medical, care au stopat efectul negativ al
epidemiilor.

Var67

A. 1. E — Germania; J-Republica Moldova 2. 10-Moscova; 14— Luxemburg.

B. 1. — alpina; 2. — Paris; 3. — Varsovia.

C. 1. a-2; 2-c (Norvegia); 3. d (Serbia); 4. d (Italia); 5-d (Spania).

D. Suedia are o climă temperata rece, In timp ce Italia are o climă mediteraneanä si pe altitudine un
climat montan. In Suedia bat vănturi subpolare, iar In Italia bat Vânturile de Vest (In nord) si vânturi
locale din zona mediteraneană. In Suedia temperaturile rnedii anuale sunt mai scăzute cu 10-15°C
fată de Italia.

E. — Prima regiune se aflä Ia o latitudine mai mica, in jur de 55° tat. N In timp ce a doua regiune se
află Ia o latitudine mai mare 65° tat. N.

Latitudinea influenează clima astfel:— mai bländă In prima zonă, unde actioneazA Curentul Golfului si
mai rece in extremitatea nord-estica a continentului, unde sunt influente subpolare; o consecintă
datoratä conditiiIor climate este numärul mic de asezări omenesti In NE continentului si o dezvoltare
socio-economicA mai slabă In timp ce In prima zonă (Belgia, Olanda) se aflA o concentrare mai mare
a popuIaiei si o dezvoltare socio-economicä mai bunä; — in Belgia-Olanda s-au dezvoltat
transporturile de toate categoriile care au favorizat legaturile cu celelalte state; o altă cauzä poate fi
evolutia istorică diferită, a populatiei, In cele două zone.

Var68

A. 1.E—Cehia;G—Albania; 2. 2— Dublin; 5 — Varsovia.

B. 1. — Finlanda; 2.-Tamisa; 3.-Spania

C. 1.—b; 2-d; 3.—d; 4.—a; 5-a.

D. — In Franta climatul este temperat oceanic si al muntilor inalti In timp ce in Rusia este temperat
continental excesiv (arid). — In Franta precipitatiile sunt de peste 1000 mm/an in timp ce in Rusia
sunt sub 1000 mm/an ajungănd chiar sub 500 mm/an in partea de sud. - In Franta actionează
vânturile de vest, care aduc umiditatea, In timp ce In Rusia sunt vânturi reci di uscate formate pe
continent (Crivătul).

E. M-ii Alpi, formati in orogeneza alpina. au altitudini de peste 4000 m. In era glaciara, au fost
acoperiti de ghetari montani care au format un relief specific de circuri, väi si morene glaciare. In
circuri, după topirea ghetarilor s-au format lacuri glaciare.

Var69

A. I. F-Norvegia; J — Estonia;2.2-Berlin; 12—Sarajevo.

B. 1.—6;2.--Minsk;3.—C.

C. 1.—a; 2-d; 3.—a; 4.—b; 5-a.

D. — atât In Portugalia cat si in Franta predomina climatul temperat oceanic;— In ambele state
precipitatiile sunt de peste 1000 mm/an;— In ambele state actioneaza vânturile formate pe ocean,
care aduc aer umed;— clima tarmurilor, in ambele state, este influentată de prezenta Curentului cald
al Golfului.

E. — cea rnai mare parte a acestui tip de mediu este reprezentată de relief cu altitudini scăzute,
vegetaie de stepa, climat secetos, soluri fertile;— cea mai mare pane a terenurilor au fost defriate, s-
au transformat In terenuri agricole;— utilizarea intensivă a terenurilor a condus Ia aparitia proceselor
de degradare a terenurilor;— clmatul secetos a impus construirea sistemelor de irigatii;— peisajul
agricol este completat si de cel al asezărilor umane care este in continua transformare.
www.ebacalaureat.ro

Var70

A. 1. I — Letonia; 2. 4 — Sofia; 9 — Berna; 14 — Stockholm.

B. 1. 1; 2.D; 3.A.

C. 1-a; 2-b; 3-c; 4-d; 5-a.

D. deosebire: In Cámpia Europei de Nord Inclinarea este sud-nord pe cănd in Cămpia Europei de Est
inclinarea este nord-sud; Câmpia Europei de Nord s-a format pe fundamentul scufundat al Scutului
Baltic pe cánd Câmpia Europei de Est are ca fundament Platforma est-europeana;— asemănare:
ambele unitati au urme glaciare reprezentate de valuri morenaice

E. — este principala axä de transport fluvial Ia nivelul continentului. unind prin extensie Marea
Nordului de Marea Neagra; — traversează tari fŕră iesire Ia mare (Austria, Slovacia, Ungaria, Serbia)
facilitând schimburile comerciale

Var71

A. 1. F — Luxemhurg; 2. 1 — Riga; 9 — Minsk; 11 — Zagreb.

B. 1.3; 2. Nordului; 3. D.

C. 1-b; 2-d; 3-d; 4-b; 5-a.

D. — deosebire: Irlanda are pe teritoniul säu un climat temperat oceanic iar Norvegia un climat
temperat oceanic si subpolar; pe teritoriul Irlandei vănturi cu frecventă ridicată sunt cele de vest iar
pe teritoriul Norvegiei atât vánturile de vest cat si cele polare — asernänare: ca urmare a vecinätätii
cu Oceanul Atlantic ambele tări au tipuri climatice cu

influente oceanice
E. — Extinderea In latitudine a statului determinä modificarea unghiului de incidentá al razelor solare
si scaderea valorilor bilantului radiativ pe directia sud — nord; Existenta sistemului montan alpin
determinä scäderea valorilor bilantului radiativ in altitudine

Var72

A. 1. I — Irlanda; 2. 2 — Vilnius; 3 — Bruxelles; 8 — Praga.

B. I. A; 2. C; 3.7.

C. 1-a; 2-c; 3-d; 4-b; 5-d.

D. — deosebire: Muntii Alpi s-au format In orogeneza alpinä, iar Muntii Alpi iScandinaviei in
orogeneza caledonică; Muntii Alpi (4. 807 m) sunt mai inalti decât Muntii Alpii Scandinaviei (depaesc
2000 rn); asernănare: ambele unităti montane prezinta relief glaciar

E. Extinderea In latitudine a continentului determină o zonalitate latitudinala a distributiei


formatiunilor vegetale, iar prezenta lanturilor montane pe teritoriul continentului determină o
etajare a formatiunilor vegetale Plasarea continentului Intre Oceanul Atlantic (in V) si continentul
Asia (in E) determină o

diferentiere V — E a formatiunilor vegetale pe măsura cresterii gradului de continentalism

Var73

A. 1. D — Italia; I — Cehia; 2. 4— Viena; 6 — Bruxelles.

B. 1. Budapesta; 2. Lituania; 3. Berlin.

C. 1. d; 2. a; 3. b;4. a; 5. d.

D. Deosebiri:— Italia — climă temperat-continentalä In nord si mediteraneană in sud; Regatul Unit-


climă temperat-oceanic; Italia — intluenta Mänii Mediterane: Regatul Unit- influenta Curentului
Golfului; Italia — nebulozitate redusă: Regatul Unit-ceturi frecvente.

E. Zona de step si silvostepa in Europa de Est se explica prin conditiile pedoclimatice (ternperatura
medie anualä de peste 10°C, precipitatii rnedii anuale de 400-500 mm si prin prezenta molisolurilor).

Var74
A. 1. B — Marea Britanie; C — Germania. 4-Viena; 5-Helsinki

B. 1. Franta; 2. Marea Baltica; 3. Suedia.

C. I. c; 2. b; 3. b; 4. a; 5. b.

D. Deosebiri:— In Muntii Scandinaviei predomină relief glaciar, iar in Alpii Dinarici cel carstic;—
Muntii Scandinaviei s-au format in orogeneza caledonica, iar Alpii Dinarici in cea alpina.Asemănare:
Altitudinile suni apropiate.

E. Diferentele mari de temperatura care se inregistreaza in clirnatul temperat-continental al Europei


se explică prin diferenete de altitudine, prin diferentele de latitudine si prin circulatia dominantă a
aerului din diferite sectoare (nordic, sudic).

Var75

A. 1. A — Slovacia; C — Portugalia. 2. 1. Londra; 3. Varsovia.

B. 1. Marea Baltică; 2. Federatia Rush; 3. Spania.

C. 1.b;2.b;3.a;4d;5.d.

D. Deosebiri:In Europa Sudicŕ clima este mediteraneaná. in timp ce in Europa de Vest aceasta este
oceanică. Precipitatiile medii sunt sub 500 mm/an in Europa Sudică si de 1000-2000 mm/an in
Europa de Vest. Vânturile din Europa Sudicä sunt: Bora, Mistralul si brizele marine. iar in Europa de
Vest, vánturile de vest.

E. In cadrul climatului temperat-oceanic, diferentele mici de temperatura dintre vară si iarnă se


explica prin Incălzirea si räcirea mai rapida a uscatului, In comparatie cu apa oceanului astfel verile
sunt lipsite de caniculă din cauza vănturilor de vest dinspre ocean, In timp ce iarna circulatia dinspre
vest irnpiedica producea unor temperaturi scăzute.

Var76

A. 1. F — Lituania; I— Grecia; 2.3—Minsk; 7—Praga—Ip.

B. 1.8;2.H;3.E

C. I.a;2.a;3.a;4.b;5.c

D. Asemănare: Alpii Scandinaviei si Alpii Dinarici au altitudini de peste 2000 m.Deosebiri: Alpli
Scandinaviei s-au format In orogeneza caledoniană, iar Alpii Dinarici s-au format in orogeneza alpinA;
Alpii Scandinaviei au spre vest tarm cu fiorduri, iar Alpii Dinarici au spre vest tarm dalmatic
E. - in zona strâmtorii Bosfor existä doi curenti: un curent Ia suprafata, care transporta ape mai putin
sărate dinspre Marea Neagra spre Marea Mediterana si un curent Ia adăncime, care transporta ape
rnai särate dinspre Marea Mediterană spre Marea Neagra

Var77

A. 1. C— Elveia; H —Polonia; 2. 1 — Vilnius; 4— Bruxelles

B. 1.15; 2.G; 3.J

C. 1.c; 2.b; 3.b; 4.b; 5.d.

D. Deosebiri: Munti Penini au Inältimi mai joase sub 1000 m, fată de Muntii Apenini, care au inaltimi
mai mari, peste 2800 m; Muntii Penini s-au format In orogeneza caledoniana, iar Munti Apenini s-au
format In orogeneza alpina; Muntii Apenini prezintă pe alocuri vulcani, iar Muntii Penini nu prezinta
munti vulcanici

E. - are mai multe aeroporturi internationale; este situat Ia locul de intersectie al unor mari
magistrale feroviare transcontinentale

Var78

A. 1. C—Macedonia; J—Suedia; 10-Zagreb; 14-Praga

B. 1.—oceanic ;2.—I;3.—2

C. I.d; 2.c; 3.a; 4.b; 5.a

D. Asemănări:Muntii Alpi si Muntii Pirinei au relief glaciar; s-au format in orogeneza alpina; au
inăltimi mari, de peste 2500 m

E. - are un număr mare de aeroporturi inteniationale; din orasul Londra pornesc toate căile rutiere si
feroviare din Marea Bntanie

Var79

A. 1. B —Letonia, I — Norvegia; 2. 5 — Viena, 9 — Sofia.

B. 1. 3; 2. 4; 3. E.
C. 1.a;2.d;3.a;4.c;5.a.

D. - ambele sunt unităti rezultate In urma orogenezei alpine; altitudinea maxima din Munii Alpi este
de 4807 m in Vf. Mont Blanc, iar in Vf. Elbrus din Muntii Caucaz valoarea altimetrică maxima este de
5 642 m; in Muntii Alpi culmile sunt paralele, desfasurate sub forma unui arc având convexitatea spre
vest, in timp ce in Muntii Caucaz culmile sunt orientate nord-est — sud-vest.

E. RauriIe din Europa de Est se desfasoara Intr-un climat continental excesiv. -debitul este redus vara
din cauza precipitatiilor reduse cantitativ si temperaturilor ridicate care intensifica evaporatia (răurile
mici seaca); iarna debitul scade din cauza Inghetului apei râurilor si căderii precipitatiilor sub formá
de zăpada.

Var80

A. 1. A — Lituania, F — Franta;2. 1 — Kiev, 3 — Skopje.

B. 1. Cehoslovacia; 2. 14; 3. H.

C. l.a; 2.a; 3.b; 4.c; 5.d.

D. - in climatul temperat continental dominA circulatia maselor de aer est-europene (continentale),


iar in climatul temperat oceanic este specifica circulatia maselor de aer vestice (umede, răcoroase);
amplitudinile termice anuale au valori mai ridicate in climatul temperat continental decát in cel
oceanic; in climatul temperat oceanic precipitatiile medii anuale sunt de 1000 — 2000 mm, iar In
climatul continental media anuala este mai scăzută, de 300 — 500 mm. www.ebacalaureat.ro

E. Cámpia Europei de Est: este o cămpie joasă, de regula sub 200 m, cu altitudini de Ia —28 m, In
Cămpia Precarspica, Ia 463 m In Colinele Timan; relieful este vălurit, cu morene, deoarece a fost
modelatA de calota glaciara pleistocena; peste fundamentul vechi, precambrian, s-au acumulat
sedimente; există relief secundar dezvoltat pe depozite loessoide.

Var81

A. 1. B-Bosnia-Hertegovina; C-Portugalia 2. 9 Sofia, 11 — Dublin.

B. 1. Paris; 2. F; 3. G.

C. l.d; 2.b; 3.d; 4.c; 5a.

D. In Munii Ural altitudinea maxima este de 1894 m in Vf. Narodnaia, iar in Muntii Alpi altitudinea
maxima este de 4 807 m In Vf. Mont Blanc; Muntii Ural au rezultat in urma orogenezei hercinice. In
timp ce Muntii Alpi sunt rezultatul orogenezei alpine; in ambele unitati există relief modelat de
ghetari: in Muntii Alpi ghetarii montani au creat circuri, vai glaciare. iar In Muntii Ural calota glaciara
pleistocena a creat un relief specific.

E. - in majoritatea statelor europene rata natalitătii are valori reduse din cauza factorului economic:
in statele dezvoltate, nivelul de trai superior este Insotit de emanciparea familiilor; apare dorinta de a
avea mai multe bunuri materiale iar interesul pentru cresterea si educarea copiilor este mai mic;
valoarea mortalitătii este in crestere pe baza Imbătrânirii demografice.

Var82

A. 1. A —Islanda, E — Suedia; 2. 7 — Varovia, 8 — Bruxelles.

B. 1. Belarus; 2. B; 3. Oslo.

C. 1.d; 2. b; 3. b; 4. c; 5. b.

D. In Danemarca climatul este temperat oceanic, pe când in Grecia este mediteraneean. In


Danemarca temperaturile medii anuale sunt mai scăzute, decât in Grecia. In Danemarca precipitatiile
medii anuale cad In cantităti mai mari decât in Grecia. In Danemarca se simt influenete aerului rece
subpolar, iar in Grecia cele ale aerului cald mediteranean, din sud.

E. Valoarea micA a densitAtii popuIatiei In Islanda (cea mai micA din Europa) se explicA prin conditiile
naturale nefavorabile: climat aspru, activitate vulcanicA, ghetari, este un stat izolat.

Var83

A. 1. C —Portugalia, G — Albania;2. 4— Helsinki, 6—Paris.

B. I. D; 2. Islanda; 3. 3.

C. 1.b;2.b;3.a;4.b;5.d.

U. - in Munii Ural altitudinea maxima este de 1894 in in Vf. Narodnaia, jar in Muitii Alpi altitudinea
maxima este de 4 807 Tn in Vf. Mont Blanc; Muntii Ural au rezultat in urrna orogenezei hercinice, in
timp Ce Muntii Alpi sunt rezultatul orogenezei alpine; In ambele unitati există relief modelat de
ghetari: In Muntii Alpi ghearii montani au Creat circuri, vAi glaciare. iar in Muntii Ural calota glaciara
pleistocena a creat un relief specific. www.ebacalaureat.ro

E. In sud-estul Europei este caracteristic climatul temperat continental, cu precipitatii reduse


cantitativ, insuficiente pentru dezvoltarea vegetatiei arborescente si cu amplitudini termice anuale
ridicate (ierni geroase, veri foarte calde). Ca urmare se dezvoltă o vegetatie reprezentată prin ierburi
mărunte, xerofile (stepa) si pajiti stepice cu pălcuri de stejari (silvostepa).
Var84

A. 1. Macedonia (C); Luxcmhurg (J); 2. Bruxelles (6); Helsinki (7).

B. Olanda (B): Lisabona (5); Londra (9).

C. I. c. 8; 2. d. H; 3. b Irlanda; 4. b. E; 5. d. Zagreb

D. De exemplu:Pădurea de conifere cuprinde elemente Cu 0 dezvoltare mai larga pană Ia latifudinea


de 50 de grade, fiind reprezentată de paduri de molid, brad, mesteacän, zadă, pe când stepa Incepe
din estul Romániei si se intinde pina dincolo de Volga avănd ierburi de tipul: negară, colilie, pelin,
paius etc. In pádurea de conifere solurile sunt din clasa celor podzolice pe când in arealul de stepa
apartin clasei cernoziomurilor.in cadrul domeniului padurilor de conifere deosebim mamifere (ursul.
lupul, vulpea, hermelina etc.). in zona de stepa identificăm predorninanta rozätoarelor.

E. De exemplu: In vestul continentului Europa sunt caracteristice masele de act vestice, umede si
răcoroase pe cind in estul continentulul se aflä influenta directă a maselor de aer nordice si est
continentale. In climatul temperat-oceanic media precipitatiilor este de 800-1000 mm/an pe cand in
climatul est european media precipitatiilor coboară datorită ariditătii sub 400 mm/an ajungănd si Ia
200-300 mm/an.

Var85

A. I. Norvegia (D); Bulgaria (J); 2. Helsinki (7); Praga (15).

B. 1. Dunarea; 2. Bulgaria (J); 3. Berlin (14).

C. I.c. D; 2. b. H; 3. c. H. Franta; 4. b. Croatia; 5. b. D.

D. De exemplu:In timp ce in A — Irlanda deosebim climat temperat-oceanic, in C — Grecia deosebim


climat subtropical (mediteranean).In Irlanda identificam o medie a temperaturilor lunare care scad
de Ia sud Ia nord (de Ia 8°C Ia 0°C iarna, iar vara de Ia 22°C Ia 15-16°C) Pe când in climatul Greciei
temperaturile sunt de 10°C iarna si de 25°C vara. In Irlanda se resimte influenta termică a Curentului
Golfului pe când in climatul mediteranean al Greciei se resimt influente din Marea Mediteraneana
din nordul Africii.

E. De exemplu: Datorită conditiiIor climatice nefavorabile o mare parte din an; Datorită configuratiei
reliefului accidentat din Alpii Scandinavici transporturile feroviare In peninsula sunt mai greu
accesibile.

Var86
A. I. Lituania (F); Ungaria (G); 2. Bratislava (8); Riga (12).

B. I. Sena; 2. Kiev; 3. Italia (C).

C.1.d.Ucraina(D); 2.d.11 Praga; 3.b.10;4.b.E; 5.b 10

D. De exemplu:Ambele unităi montane au acelai mod de formare. prin incretire. Ambele formatiuni
muntoase prezinta relief glaciar. Atât Carpatii cat si Pirineii s-au format In cadrul orogenezei alpine.
Ambele unităti au in alcatuirea petrografica sisturi cristaline.

E. De exemplu: Atát Bratislava cat si Viena sunt situate pe fluviul Dunărea, iar prin intermediul
canalelor Main-Rhin se realizează o legatura navigabila mai scurtä intre Marea Nordului si Marea
Neagrŕ. Dunărea, fiind navigabila in aval de Ulm (Germania), se constituie pentru cele doua capitale
europene ca posibilitate a realizŕrii unor transporturi cu costuri reduse Intre cele două mari orase.
www.ebacalaureat.ro

Var87

A. 1. Bulgaria (A); Republica Moldova (G); 2. 6— Kiev; 10— Lisahona.

B. 1. Tamisa (C); 2. Minsk (12): 3. ltalia (D).

C. 1. b. Berna; 2. d. F; 3. c. 11: 4. d. J; 5. c. Lituania.

D. De exemplu: Muntii Scandinavici s-au individualizat In orogeneza caledonicä, pe când Muntii Alpi
s-au format In orogeneza alpina.Muntii Scandinavici au altitudinea maxima de 2469 m (Vf.
Gaidhopiggen) iar Muntii Alpi sunt rnai inalti având 4807 m (Vf. Mont Blanc). Ambele unităti montane
s-au format prin cutarea scoartei.

E. De exemplu:Relieful dominant format din munti abruti (Alpii Scandinaviei);Intinsele supratete


lacustre;Conditiile climatice aspre specifice zonei subpolare cu temperaturi scăzute fac ca populatia
să fie in general mai redusă in acest spatiu al peninsulei.

Var88

A. 1. C-Slovenia; H-Portugalia; 2. 4-Londra; 15-Berlin

B. 1. Italica; 2.F; 3. A

C. 1. d;2. b; 3. d;4. b; 5. d.
D. De exemplu: In Norvegia este vegetatie forestierä (taiga) pe când In Grecia este vegetaie
mediteraneană (frigana); arbori caracteristici In Norvegia sunt: brad, molid, larice etc. Iar In Grecia
stejar de pluta, măslin, pin etc.

De exemplu:. Sub padurile de conifere din F sunt soluri podzolice pe când In G sunt soluri specifice
climatului subtropical

E. De exemplu:varietatea zonelor climatice; diversitatea tipurilor de sol; ponderea diferitA a culturii


plantelor si cresterii animalelor in statele Europei; specializarea fortei de muncä din domeniul agricol;
dezvoltarea socio-economică diferită a satelor europene.

Var89

A. 1. B-Regatui Unit (Marea Britanie); D-Islanda 2. 1-Atena; 2-Sofia

B. I. Portugalia; 2. A; 3. Paris

C. 1. c;2. a; 3. d; 4. d; 5. b.

D. De exemplu: in Spania este climat mediteranean iar in Ucraina climat temperat continental;
precipitaii mai bogate in Spania pe coasta de vest (influenta Oc. Atlantic) iar In Ucraina sunt
precipitaii mai reduse, seceta mai frecvente; In Spania se resimt Vänturile de Vest, care aduc
umiditate iar in Ucraina bate Crivätul, rece si uscat.

E. De exemplu: diferenele climatice; conditiile cadrului natural; varietatea resurselor naturale; gradul
de dezeoltare social-economicä.

Var90 (Orasul marcat cu nr 15)

A. 1. A-Islanda; H-Suedia. 2. 2-Minsk; 10-Sarajevo

B. 1. Elvetia; 2. BalcanicA; 3. Helsinki

C. 1. b; 2. d: 3. c; 4. c; 5. d.

D. De exemplu: in Italia este climat mediteranean pe cănd in Suedia este climat temperat oceanic si
subpolar dincolo de Cercul Polar; temperaturi mai ridicate in Italia (25°C media verii) iar in Suedia
temperaturile sunt mai scăzute (15°C in sudul tarii si 10°C In nord. media verii); in ambele state se
regaseste climatul muntilor inalti, cu temperaturi scăzute si ghetari. www.ebacalaureat.ro

E. De exemplu: conditilie climatice aspre; suprafată mare ocupata cu paduri si suprafete acvatice
(lacuri, mlastini); relief accidentat, impropriu pentru dezvoltarea areală a asezarilor; resurse naturale
putin diversificate; suprafata agricola redusă etc.

Var91

A. 1. C-Suedia; E-Islanda;2. 1 — Oslo; 12— Bratislava

B. 1. Albania; 2. Belarus; 3. Tallin

C. I a; 2d; 3d; 4d; 5d

D. De exemplu:Peninsula Scandinavia este străbătutä de un sir de munti vechi, caledonici, Alpii


Scandinaviei, pe cánd Peninsula Italică este străbătută de un sir de munti tineri, formati in orogeneza
alpini, Munii Apenini. In Alpii Scandinaviei predomina relieful glaciar iar In Muntii Apenini relieful
vulcanic (platouri, cratere, vulcani activi).In Peninsula Scandinavia, in partea de SE se desFasoară o
câmpie fluvio-glaciara, cu numeroase morene, iar in Peninsula Italică sunt câmpii fluviale (C. Padului)
si cämpii inguste litorale.

E. De exemplu: relieflul prin varietatea sa este principalul element care determină diversitatea
elementelor climatice; valoarea radiatiei globale scade odatä cu cresterea altitudinii; in ariile
montane expozitia si Inclinarea versantilor modifică intensitatea radiatiei globale; cantitatea de
precipitaii crete pe măsură ce creste altitudinea, Ia altitudini ridicate fiind dominant sub formă de
zapada; circulatia generala a maselor de aer este influentată de dispunerea formelor de relief; astfel
deschiderea largă spre Oceanul Atlantic, permite patrunderea influentelor climatice oceanice pána
pe teritoriul Romăniei.

Var92

A. 1. A-Norvegia; B-Slovacia 2. 5-Lisabona; 13-Kiev

B. 1.D; 2.4; 3.14

C. 1,b;2.b;3.a;4.b;5.a.

D. De exemplu: In Islanda este climat temperat oceanic si subpolar iar in Macedonia este climat
mediteranean; temperaturi scAzute in Islanda datorită latitudinilor mari pe când in Macedonia
temperaturile medii ating 5°C in lunie de iarnä si 25-27°C In lunile de varä; in Islanda se resimt
vânturile polare, iar in Macedonia climatul este influentat de masele de aer tropicale.

E. De exemplu: relieful accidentat; densitatea redusä a populaiei i aezărilor care nujustifică real izarea
reelei feroviare.
Var93

A. 1. D-Franta; F-Muntenegru.2. 4-Bruxelles; 6-Lisabona

B. l.Elvetia; 2. Kiev; 3.G

C. I.a;2.d;3.b;4.b;5.b.

D. De exemplu: In Suedia este climat temperat oceanic si subpolar (nord) iar In Franta este un clirnat
temperat oceanic si mediteranean (sud); temperaturi mai scazute In Suedia datoritA latitudinilor mari
pe cănd In Frana temperaturile medii anuale ating 15°C; In Suedia se resimt vănturile polare (nord),
iar in Frana climatul este influenat de vänturile de vest. www.ebacalaureat.ro

E. Se acordä 4 puncte pentru două cauze djn cele mentionate mai jos:

De exemplu: Impreunä cu Dunärea formează cea mai importantă arteră de transport fluvial din
Europa; asigură apa potabilă si industrială In zonele pe care le traverseaza.

Var94

A. 1. A — Finlanda; I — Polonia. 2. 6— Moscova; 12 —Roma.

B. I —E; 2—1; 3—Suedia.

C. 1—c; 2—c; 3—c; 4—c; 5—b.

D. Exemplu de deosebiri: Munii Vosgi-Pădurea Neagra s-au format in orogeneza hercinicä, pe când
Muntii Caucaz s-au format in orogeneza alpina; Muntii Vosgi-Pădurea Neagrá au altitudini mai reduse
(1500 m), pe când Muntii Caucaz prezinta cele mai mari altitudini ale continentului european (5642
m); Muntii Vosgi-Padurea Neagra au fragmentare mare si masivitate redus datorită vechimii lor mai
mari, pe cănd Muntii Caucaz au fragmentare redusă si masivitate mare, fiind munti tineri alcätuiti din
roci dure; Muntii Vosgi-Padurea Neagră prezintă relief structural (horsturi si grabene), pe când Muntii
Caucaz prezintă relief glaciar extins.

E. Exemplu de raspuns: In statul J densitatea populatiei este redusA, datorită climatului rece, Cu ierni
lungi si aspre, veri scurte si reci, pe când in statul B densitatea populatiei este mai mare, datorita
climatului temperat-oceanic, cu iemi blánde si umede si veri moderate termic.In statul J densitatea
populatiei este redusă, datorită terenurilor agricole reduse, a solurilor putin fertile, pe când In statul
B densitatea populatiei este mai mare, datoritä terenurilor agricole Intinse, a solurilor mai fertile.

Var95
A. 1. B-Lituania; J-Portugalia; 2. 1-Reykjavik; 2-Dublin.

B. 1. E; 2. Zagreb; 3. Olanda

C. 1. b; 2. b; 3. c; 4. d; 5. a.

D. De exemplu: in Regatul Unit este climat temperat oceanic iar in Ucraina climat temperat
continental; precipitatii mai bogate. S0O-l000 mm. in Regatul Unit (influenta Oc. Atlantic) iar in
Ucraina sunt precipitatii mai reduse, seceta mai frecvente; in Regatul Unit se resimt Vănturile de
Vest, care aduc umiditate iar in Ucraina bate Crivătul, rece si uscat.

E. De exemplu: o dinamică a scoartei mai activi datoritä placilor tectonice africană si eurasiatică in
lungul Märii Mediterane; prezenta muntilor tineri, in sudul Europei, rezultati In urma eforturilor de
cutare din orogeneza alpină

Var96

A. 1. C-Grecia; F-Islanda; 2. 1-Varovia; 14-Kiev

B. 1. 4; 2. 1(Spania); 3. Atena

C. 1. b; 2. a: 3. a; 4. c; 5.b.

D. De exemplu: In M-ii Penini este caracteristic un climat temperat oceanic iar in Mii Ural este specific
climatul temperat continental; in M-ii Penini se intălneste un climat specific muntilor josi (sub 1000
m) iar in M-ii Ural climatul caracteristic este cel al muntilor Inalti, de peste 1500 m; In M-tii Penini se
resimt vânturile de vest, iar in M-ii Ural climatul este influentat de masele de aer polare.

E. De exemplu: climatul mai arid, cu precipitatii reduse si secete frecvente; cresterea necesarului de
hrană si materii prime pentru populatie si industria alimentară.

Var97

A. I. D-Italia; I-Olanda; 2. 3-Praga; 9-Minsk

B. 1. Iberica; 2. Moscova; 3. Tamisa

C. 1. d; 2. b; 3. c;4. c; 5. d.

D. De exemplu: In Regatul Unit este climat temperat oceanic iar in Italia este climat mediteranean;
temperaturi mai scäzute si umiditate mai accentuată in Regatul Unit datorită influentelor oceanice pe
când in Italia temperaturile medii ating 15°C In lunile de iarnă si 25-27°C In lunile de vară; In Regatul
Unit se resimt vânturile de vest, iar In Italia climatul este influentat de masele de aer tropicale.
E. De exemplu: climatul rece (polar si subpolar) care permis formarea ghetarilor montani; existenta
calotei glaciare cuaternare.

Var98

A. I. D-Macedonia; H-Finlanda; 2. 2-Tallinn; 9-Paris

B. I- Chisinău; 2. Irlanda; 3. Portugalia

C. 1. c; 2. c; 3. d; 4. c 5. c.

D. De exemplu: In Insulele Britanice este clirnat temperat oceanic iar in Peninsula ltalică este climat
mediteranean; temperaturi mai scăzute si umiditate mai accentuată in Insulele Britanice datorita
influentelor oceanice pe când in Peninsula ltalicä temperaturile rnedii ating 15°C In lunile de iamă si
25-27°C in lunile de vara; in Insulele Britanice se resirnt vânturile de vest, iar In Peninsula ltalicä
climatul este influentat de masele de aer tropicale. www.ebacalaureat.ro

E. De exemplu: prezenta văilor Inguste (chei. defilee) permit realizarea lucrărilor hidrotehnice;
debitele mari ale raurilor de munte cu alimentare pluviala. nivală si din ghetari.

Var99

A. 1. B — Spania; F — Germania; 2. 5 — Stockolm; 6 — Lisabona.

B. 1— Pirinci; 2 — Rusia; 3 — Londra.

C. I. d: 2. c; 3. d; 4.b; 5.c.

D. Exemplu de deosebiri corecte: Temperatura medie anuală este mai scăzutá In Peninsula
Scandinavä decăt in Peninsula Italica: Radiatia solară are valori mai reduse In Peninsula Scandinavă
decăt in Peninsula Italică; Peninsula Scandinavă are un clirnat temperat oceanic iar Peninsula Italică
un clirnat mediteranean.

E. -conditii climatice nefavorabile; număr redus de asezari; soluri nefertile; resurse naturale limitate.

Var100

A.1. J-Irlanda; E-Grecia; 2. 7-Sarajevo; 13-Varsovia

B. l.Iberica; 2. I(Spania); 3.3


C. l.d;2.c;3.b;4.c;5.a.

D. De exemplu: două caracteristici ale industriei siderurgice: s-a dezvoltat, cu precădere, in zonele
unde există importante resurse de minereuri; localizarea centrelor de prelucrare si in orasele-porturi
datoritä avantajelor transportului pe apă.Douá regiuni industriale: Franta (Lorena); Germania (Ruhr).

E. De exemplu:temperaturile medii ating 15°C In lunile de iarnă si 25-27°C In lunile de vara; circulaia
maselor de aer este influentată de campurile barice care se formeazä deasupra Oceanului Atlantic si
Mării Mediterane.