Sunteți pe pagina 1din 4

Legea Lui Columb

Până acum am studiat tipul de sarcini electrice și modul în care interacționează


corpurile electrizate. Fizicienii au aprofundat cercetările și au descoperit legi
importante pentru știință și tehnică. Pentru aceasta au inventat aparate care produc
sarcini electrice mai mari și care se mențin pe corpurile electrizate mai mult timp. Un
astfel de aparat este generatorul electrostatic cu bandă, inventat de fizicianul
american Robert J. Van de Graaff în anul 1931. Aparatul de laborator din figura 1
funcționează astfel: o bandă din material plastic acționată mecanic din exterior este
electrizată în partea de jos și transportă sarcini electrice la sfera metalică superioară
mare, care se încarcă pozitiv. Partea de jos a aparatului este legată la pământ și la o
sferă metalică mică, prevăzută cu mâner izolator.

Concluzie
Sistemul poate produce o electrizare puternică a celor două sfere metalice, cu sarcini
electrice foarte mari care pot determina descărcări electrice între cele două sfere, chiar dacă
se află la distanțe relativ mari, de 10 centimetri una de alta.
Generatoarele electrostatice sunt de obicei utilizate pentru a observa în siguranță
fenomenul de electrizare și forțele electrice. Un generator electrostatic poate produce
tensiuni electrice înalte, care sunt utilizate pentru o varietate de aplicații practice, cum ar fi
tuburi cu raze X, acceleratoare de particule, spectroscopie, aplicații medicale, sterilizarea
alimentelor și experimente de fizică nucleară. Generatoare electrostatice, cum ar fi
generatorul Van de Graaff, sunt de folos în cercetarea fenomenelor fizice.
În 1878, inventatorul britanic James Wimshurst a realizat o mașină electrostatică relativ
simplă, compusă din două discuri izolate și fixate pe un scripete, care le permite să se
rotească în sensuri opuse. Discurile au mici plăcuțe metalice pe părțile orientate spre
exterior, două perii cu capăt dublu care produc electrizarea, două perechi de colectoare de
sarcină electrică, două borcane Leyda care stochează sarcina electrică, o pereche de
electrozi între care se poate obține un arc electric (vezi imaginea de mai jos).
Fizicianul Charles-Augustin de Coulomb a studiat minuțios interacțiunile dintre corpurile
electrizate utilizând o balanță specială (de torsiune); în anul 1785, și-a publicat concluziile, în
care formula legea lui Coulomb:
Două corpuri electrizate, considerate punctiforme în raport cu distanța dintre ele,
interacționează în vid cu o forță direct proporțională cu produsul sarcinilor și invers
proporțională cu pătratul distanței dintre ele. Altfel spus, F = k
q1· q2
r2
, unde q1 și q2 sunt sarcinile corpurilor electrizate, r este distanța dintre corpuri, iar k este o
constantă care are în vid valoarea de: k = 9 · 109
N · m2
C2
.
Observație. Pentru aer, constanta are practic aceeași valoare ca și pentru vid. Pentru alte
medii, aflate între cele două sarcini, constanta diferă, este mai mică, ceea ce înseamnă că
diferite medii influențează interacțiunile electrice în sensul micșorării intensității forțelor
electrice. Pentru vid, constanta se poate scrie k =
1

4πε0

, unde mărimea ε0 = 8,856 · 10–12


C2
Nm2
este permitivitatea electrică absolută a vidului, o constantă universală.

Consideră o sferă metalică aflată în vid, electrizată cu o sarcină electrică +Q și fixată.


Un observator nu poate să știe că sfera este electrizată doar privind-o. Starea de
electrizare poate fi remarcată utilizând elemente ajutătoare, cum ar fi o biluță foarte
mică, de sarcină electrică +q, numită corp de probă, lăsată liberă în apropierea sferei
electrizate. Prin convenție, s-a stabilit ca sarcina corpului de probă să fie pozitivă.
4

În figura 4 sunt reprezentate forțele de interacțiune dintre cele două corpuri; modulul
acestora este: F =

Qq

4πε0r2

. Desenează în caiet posibilele traiectorii ale corpului de probă lăsat liber în


apropierea sferei electrizate pozitiv. Cum se modifică aceste traiectorii dacă sfera
este electrizată negativ? Desenează traiectoriile și în acest caz și specifi că sensul
deplasării corpului de probă. Ce semnifi cație fi zică au aceste traiectorii?

S-ar putea să vă placă și