UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Program de studii: Management Contabil, Audit şi Expertiză Contabilă
Disciplina: Sisteme informatice integrate

REFERAT

Evolutia metodelor de proiectare a Sistemelor Informatice

Masterand
Dumitrescu Raluca
Anul I, Grupa 1
Evolutia metodelor de
proiectare este consencinta
mutatiilor calitative si
cantitative in planul
abordarii sistemelor
informatice,aparitiei si extinderii
utilizarii tehnicilor rapide de
proiectare si a
mevolutiei permanente a
limbajelor de programe.
O clasificare a metodelor de
proiectare pe baza
modalitatilor in care este
perceput sistemul

1
informatic,functional,sistematic
si obectional,conduce la
urmatoarea grupare:
Evolutia metodelor de
proiectare este consencinta
mutatiilor calitative si
cantitative in planul
abordarii sistemelor
informatice,aparitiei si extinderii
utilizarii tehnicilor rapide de
proiectare si a
mevolutiei permanente a
limbajelor de programe.
O clasificare a metodelor de
proiectare pe baza

2
modalitatilor in care este
perceput sistemul
informatic,functional,sistematic
si obectional,conduce la
urmatoarea grupare:
Evolutia metodelor de proiectare este consencinta mutatiilor calitative si
cantitative in planul abordarii sistemelor informatice,aparitiei si extinderii utilizarii tehnicilor
rapide de proiectare si a evolutiei permanente a limbajelor de programe.

O clasificare a metodelor de proiectare pe baza modalitatilor in care este

perceput sistemul informatic,functional,sistematic si obiectional,conduce la urmatoarea grupare:

▪ Metode ierarhice (generatia I a metodelor de proiectare); 

▪ Metode sistemice (generatia a II- a); 

▪ Metode orientate-obiect (generatia a III- a). 

Metodele ierarhice au la baza analiza functionala a intreprinderii.

Astfel,subsistemul informatic cuprinde in arhitectura sa subsisteme definite la nivelul functional
ale intreprinderii .

Avantajele unei asemenea metode sunt: 

▪ timpul redus de dezvoltare 

▪ complexitate scazuta a realizarii respectivelor functii. 
Dezavantajele acestor metode constau în faptul ca mentenanţa unui asemenea  sistem
ridica numeroase probleme. 

Exemple de astfel de metode: 

▪ SADT (Structured Analysis Design Technique); 

3
 ▪ JSD (Jackson Structured Design).

Metodele sistematice acorda prioritate datelor fata de prelucrari si respecta cele trei
niveluri de abstractizare:conceptual,logic si fizic.

Nivelul conceptual are drept obiectiv identificarea regulior de gestiune si

definirea modului conceptual al datelor si,respectiv,modelul conceptual al prelucrarilor.

Nivelul logic consta in validarea modelului conceptual al datelor,pornind de la viziunile

particulare ale diversilor utilizatori,evidentierea particularitatilor orgazitionale si elaborarea
modelui logic si optimizarea acestuia.

Nivelul fizic fixeaza reguli de ordin tehnic privitoare la sistemul informatic,definitiveaza

solutia de implementare a modelului datelor si definirea procedurilor

Ceea ce este specific acestor metode este utilizarea teoriei sistemelor in abordarea 
întreprinderii.  Sistemul informatic este abordat sub două aspecte complementare: datele si 
prelucrările sunt analizate si modelate independent.

Metodele reprezentative pentru abordarea sistemică sunt : 

▪ MERISE 
▪ AXIAL 
▪ Information engineering (IE) 

Metodele orientate-obiect se caracterizeaza prin faptul ca sistemul este gandit ca un

ansamblu de obiecte autonome,care se organizeaza si coopereaza intre ele.Pentru prima
data,datele si prelucrarile sunt implementate in cadrul aceleasi structuri,obiectul. Datele si
prelucrarile sunt incapsulate in cadrul obiectului si sunt inaccesibile celorlalte obiecte.

Dacă în cadrul metodelor sistemice totul se focaliza în jurul conceptului de entitate,  în

cadrul metodelor orientate obiect în centrul atentiei se gaseste obiectul. Un obiect constituie o
abstractizare a unui concept similar din lumea reală.  Avantajul obiectului faţă de o entitate îl

4
constituie faptul că, pe lângă datele care descriu  entitatea sau obiectul respectiv, obiectul mai
conţine si metodele de prelucrare a datelor,  acest lucru neputând fi realizat cu nici unul din
conceptele specifice metodelor de  proiectare anterioare. Deci, obiectele aduc avantajul
încapsulării, datele si prelucrările fiind  încapsulate în cadrul obiectului. Conceptele noi pe care
aceste metode le introduc sunt:  obiect, clasă, instanţă, stare, eveniment, mesaj, încapsulare,
mostenire, polimorfism. Metodele reprezentative ale acestei abordari sunt : 

▪ UML (Unified Modeling Language) 

▪ OMT (Object-Modeling Technique) 

▪ BOOCH elaborată de Grady Booch

Avantajele metodelor orientate-obiect constau în posibilitatea reutilizării  componentelor

de program, reducând la minim efortul de mentenanţă a unui sistem  informatic.  

Dezavantajele acestor metode decurg din faptul că nu toate aspectele realităţii pot  fi
modelate cu ajutorul conceptului de obiect. 

La începuturile existenţei sistemelor informatice, atenţia analiştilor a fost  concentrată

spre latura funcţională a activităţii umane studiate şi cum o funcţie a unui birou,  sau secţie, nu
putea fi analizată şi nici prelucrată în bloc, ea a fost descompusă în activităţi  (rezultând
aplicaţiile informatice), activităţile au fost descompuse în subactivităţi  (rezultând procedurile),
care la rândul lor au fost descompuse în operaţii, cărora în  calculator le corespondeau modulele
program. S-a dezvoltat în aceste condiţii o abordare  funcţională a sistemelor informaţionale,
cunoscută sub numele de metoda descompunerii  funcţionale (metode orientate spre funcţii)
[Oprea, 1999]. Descompunerea funcţională este cea care anunţă apariţia proiectării
structurate şi analizei structurate. Fiecare funcţie este descompusă în subfuncţii, până se obţin
structuri uşor de transpus în instrucţiunile  limbajelor de programare. 

În informatica industrială funcţiei îi corespunde procesul, ceea ce a dus la  abordarea

orientată spre proces sau metoda fluxurilor de date (metode orientate spre  proces) [Oprea,
1999]. Prin această metodă analiştii efectuează reprezentarea lumii reale  prin simboluri care
reprezintă fluxul datelor, transformările datelor, stocarea datelor,  entităţi externe .Metoda
orientată spre procese are încă un mare grad de asemănare cu  descompunerea funcţională. 

5
 Ulterior, locul fişierelor a fost luat de bazele de date şi corespunzător, locul  sistemelor de
gestiune a fişierelor a fost luat de sistemele de gestiune a bazelor de date  (SGBD). Pe parcursul
perfecţionării SGBD-urilor, s-a trecut la baze de date relaţionale,  creându-se impresia că
elementul principal pe baza căruia trebuie perfecţionate SGBD urile îl reprezintă structura
datelor. Avem astfel de a face cu o abordare orientată spre  date sau metode orientate spre
informaţii (metode orientate-date) [Oprea, 1999]. Două realizări importante în domeniu au dat
tonul unei orientări în abordarea sistemelor:  modelarea datelor cu ajutorul diagramelor entitate-
relaţie, de către Peter P. Chen (1976) şi  ingineria informaţiei, în viziunea lui James Martin. 

Când s-a pus problema aplicaţiilor în timp real, factorul cel mai important se părea  a fi
evenimentul. A apărut astfel abordarea orientată spre evenimente. Structurarea programelor a
evoluat şi ea odată cu metodele de analiză, dar era din  ce în ce mai greu de ţinut pasul cu metoda
de analiză, mai exact cu orientarea abordării  sistemelor informatice. Preocupările analiştilor-
programatori pentru a pune în concordanţă structura programelor cu metoda de analiză a sugerat
o nouă abordare şi anume legarea  evenimentelor de obiect şi a programelor de evenimente. A
apărut astfel abordarea  orientată pe obiecte, sau metoda orientată-obiect [Oprea, 1999]. 

BIBLIOGRAFIE :

Adina Creţan “ Sisteme informatice integrate “ – suport de curs , Bucuresti , 2021