BILANTUL CONTABIL

CUPRINS

Argument
Capitolul 1. Notiunile bilantului contabil…………………………………………………………………
1.1 Structura bilantului contabil…………………………………
1.2 Functiile bilantului contabil
Capitolul 2. Intocmirea bilantului contabil
2.1 Analiza activitatii economico-financiare pe baza bilantului contabil
2.2 Capacitatea de plata, rentabilitatea, lichiditate si bonitate
Capitolul 3. Studiu de caz privind elaborarea bilantului contabil la S.C. ,,LEOSLO” S.A.
3.1 Prezentarea firmei S.C. LEOSLO S.A.
3.2 Specificarea situatiilor financiare
Concluzii si propuneri
Bibliografie
 ARGUMENT

Am ales aceasta tema “bilantul contabil” deoarece consider ca este foarte important
pentru o firma sa aiba evidenta elementelor patrimoniale, el fiind “oglinda intreprinderii”,
marcand etapa finala cu care se incheie lucrarile contabile dintr-o perioada data, de regula un an
calendaristic si fiind in acelasi timp punctul de plecare al contabilitatii din perioada urmatoare.
O analiză amănunţită a situaţiilor financiare prezintă poziţia în care se află o firmă
pe piaţă. De asemenea, în cazul firmelor cotate la bursă, analiza este foarte importantă
pentru potenţialii investitori.
În elaborarea acestui proiect am încercat folosirea cât mai multor din cunoștințele şi
noţiunile asimilate în cei 4 ani de studiu, dar şi a cunoştinţelor dobândite suplimentar - prin
muncă individuală.
Tema de faţă determină, în acelaşi timp, și punerea în valoare a abilităţilor
dobândite în orele de laborator şi instruire practică, unde s-au rezolvat probleme cu caracter
aplicativ şi studiu de caz.
 Lucrarea „Bilanțul contabil”este structurată pe trei capitole, încheiata de un studiu
de caz la care se adaugă, concluzii si propuneri, bibliografia și anexele.
În primul capitol sunt prezentate noțiunile și funcțiile bilanțului contabil,
reglementări contabile referitoare la importanța bilanțului contabil și structura bilanțului.
Al doilea capitol are în vedere întocmirea bilanțului contabil, analiza activității
economico-financiare a unei societăți, capacitatea de plată, solvabilitate, lichiditate și bonitate.
Bilantul este documentul oficial de sinteza al tuturor unitatilor patrimoniale. De
asemenea este si un procedeu specific contabilitatii, impreuna cu contul si balanta de verificare.
Bilantul prezinta elementele patrimoniale la general, ajungandu-se la particular cu ajutorul
contului.
Bilanţul oferă informaţii despre poziţia financiară a societăţii, mărimea activelor,
datoriilor şi capitalurilor proprii. Situaţia fluxurilor de trezorerie indică nivelul lichidităţilor de
care dispune o societate, iar situaţia modificărilor capitalului propriu arată ce modificări au
suferit fiecare din elementele capitalurilor proprii. Situaţiile financiare se întocmesc pe baza
datelor colectate şi înregistrate de-a lungul unui exerciţiu financiar, reprezentând lucrarea finală
pe care trebuie să o întocmească o societate.
Lucrarea se încheie cu un studiu de caz privind bilanțul contabil la societatea S.C.
„LEOSLO” S.A., o firmă locală destul de cunoscuta pe piata cu produse de patiserie.
Datorită activităţii pe care o desfăşoară, societatea Vigonia este supusă unor riscuri
variate: risc valutar, risc de dobândă, risc de creditare, risc de preţ şi risc de lichiditate.
 Riscul valutar este destul de crescut deoarece aproximativ 94% din activitatea
societăţiio reprezintă exportul, decontarea făcându-se în valută și fluctuaţiile cursului de schimb
fiind greu de anticipat.
  Riscul de dobândă este scăzut deoarece rata dobânzii, aferentă creditelor contractate, nu a
avut fluctuaţii şi nu a afectat activitatea financiară.
  Riscul de preţ este destul de scăzut deoarece, preţul de vânzare către clienţi se stabileşte
având în vedere preţul materiei prime. Creanţele din activitatea de bază expun în principal
societatea la riscul de creditare, acesta fiind limitat - datorită numărului mare de clienţi.
  Riscul de lichiditate este în prezent destul de mic, din analiza indicatorilor aflând că
societatea dispune de suficiente lichidităţi pentru a-şionora datoriile.
Pentru asigurarea conţinutului real al bilanţului contabil al societății S.C. „LEOSLO”
S.A, s-a dovedit importantă calcularea cât mai exactă a costului efectiv al cheltuielilor ei iar
evaluarea indicatorilor raportaţi s-a realizat la aceste costuri sau la preţuri efective ale lor, ceea
ce determină stabilirea corectă a rezultatelor financiare finale şi respectiv a volumului total real
al elementelor de activ şi a celor de pasiv ale acesteia.
Deci, după cum se știe, datorită posibilităţilor sale informative, bilanţul constituie un
instrument deosebit de important în procesul de fundamentare a deciziilor pe care le adoptă
organele de conducere ale societății, în vederea dirijării activităţii curente şi îndeosebi a celei de
perspectivă, precum şi pentru efectuarea îndrumării şi a controlului privind modul de îndeplinire
a prevederilor de natură economică şi financiară.

Trebuie reținută ideea prin care, condiţia fundamentală îndeplinită de bilanţ să fie aceea
de reflectare a realităţii privind elementele de activ şi de pasiv ale societății, existente la
dispoziţia operatorului economic. În acest scop, este necesar ca operaţiile economice să fie
înregistrate integral corect şi la timp, pe baza documentelor justificative în care au fost
consemnate. Se impune, de asemenea, compararea (confruntarea) periodică a operaţiunilor din
conturi cu situaţia de pe teren, cât şi verificarea exactităţii înregistrărilor din conturi, pentru care
se folosesc procedeele contabilităţii şi în speţă inventarierea şi balanţele de verificare.
 CAPITOLUL 1

NOTIUNILE BILANTULUI CONTABIL

Pentru realizarea functiilor contabilitatii: de informare, decizie si control, este necesar ca

în urma lucrarilor curente de contabilitate sa se sintetizeze periodic informatiile generate de
conturi si calculele contabile, în documente de sinteza expresiv si relevante, accesibile nu numai
specialistilor, ci si celor interesati de gestiunea unitatii patrimoniale în calitate de: investitor,
administrator, banca, creditor, fiscalitate si alte organisme economice si sociale. Aceste
documente de sinteza constituie obiectul de baza al contabilitatii financiare, deoarece redau o
imagine fidela asupra situatiei patrimoniale, rezultatelor si situatiei financiare a întreprinderii.

Procedeu principal al metodei contabilitatii si baza informationala fundamentala, bilantul

propriu-zis este un tablou care cuprinde în forma sintetica si în expresie valorica mijloacele
economice patrimoniale, sursele de constituire  a acestora, precum si rezultatul unui agent
economic la un moment dat.

1.1 STRUCTURA BILANTULUI CONTABIL

Bilantul contabil are în componenta sa documente si situatii de sinteza economica sau de

control fiscal, cuprinzând urmatoarele elemente:

A)    Bilantul propriu-zis;
B)    Contul de "Profit si pierdere" ( respectiv contul de exercitiu în cazul institutiilor
publice );
C)    Anexa la bilant;
D) Raportul de gestiune.
Având acelasi scop, de informare asupra situatiei patrimoniului, a situatiei financiare a
unitatii patrimoniale si a rezultatelor obtinute, aceste parti constitutive formeaza un tot unitar.
Pentru întocmirea si prezentarea completului bilantier, Ministerul Finantelor, prin
Colegiul  Consultativ al Contabilitatii, elaboreaza modele de situatii privind bilantul si
celelalte componente pentru regii autonome, societati comerciale si institutii publice. Pentru
societatile bancare, modelele si normele metodologice se elaboreaza de Banca Nationala cu
avizul Ministerului Finantelor.
La întocmirea bilantului contabil, se au în vedere urmatoarele reguli:
-         posturile de bilant sa corespunda cu datele înregistrate în contabilitate, puse de acord
cu situatia reala a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului;
-         nu sunt admise compensari între conturile ce se înscriu în bilant si respectiv între
conturile de venituri si cheltuieli din contul de "Profit si pierdere".
În practica se cunosc doua scheme de bilant, una sub forma de tablou cu doua parti:
partea stânga, ACTIVUL, si partea dreapta, PASIVUL, numita si schema orizontala de
bilant, si modelul sub forma listei verticale  sau schema bilantului vertical. Bilantul sub
forma de tablou cu doua parti pune în evidenta egalitatea între resurse si utilizari, iar modelul
de bilant sub forma listei verticale ordoneaza structurile  patrimoniale în active, datorii,
capitaluri, rezerve si alte componente ale situatiei nete, finalitatea fiind prezentarea situatiei
nete a patrimoniului.
A) Bilantul propriu-zis poate fi alcatuit în doua variante sau sisteme, în functie de gruparea
întreprinderilor în întreprinderi mici , mijlocii si întreprinderi mari, grupare ce se face în
functie de praguri fiscale ( care au în vedere valoarea activului bilantului, cifra de afaceri si
numarul  mediu de salariati ).
a.      Bilant contabil în sistem simplificat, în cazul întreprinderilor mici si mijlocii, care
presupune o schema de bilant mai redusa.
b.      Bilant contabil în sistem de baza prevazut sa fie utilizat de întreprinderi mari, acesta
cuprinzând posturi si indicatori completi privind activitatea si rezultatele întreprinderii.
Bilantul unitatilor patrimoniale care desfasoara activitati economice cuprinde toate
elementele de activ si pasiv grupate dupa destinatie si respectiv provenienta
lor.      ACTIVUL BILANTULUI  cuprinde urmatoarele grupe principale de elemente:
a)     Activele imobilizate ( imobilizari necorporale; imobilizari corporale; imobilizari
financiare );
b)     Activele  circulante ( stocuri, creante, titluri de plasament, disponibilitati si alte valori );
c)      Conturile de regularizare si asimilare-activ ( cheltuielile înregistrate în avans,
diferente de conversie-activ si alte elemente tranzitorii si de regularizat, de activ );
 d)     Primele de rambursare a obligatiunilor.
Capitalul social subscris nevarsat se înscrie distinct în grupa activelor circulante ale
bilantului.           
 PASIVUL BILANTULUI cuprinde urmatoarele grupe principale de elemente:
a)     Capitalurile proprii ( capitalul social sau individual, primele legate de capital,
diferentele din reevaluare, rezervele, rezultatul reportat nerepartizat, rezultatul exercitiului,
fondurile proprii, subventiile pentru investitii si provizioanele reglementate );
b)     Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli;
c)      Datoriile ( împrumuturi si datorii asimilate, furnizori si conturi asimilate, datorii în
legatura cu personalul, datorii fata de bugetul  statului, datorii privind asigurarile sociale,
creditori si alte datorii );
d)     Conturile   de regularizare si asimilare-pasiv ( veniturile înregistrate în avans,
diferentele de conversie-pasiv, alt e elemente tranzitorii si de regularizat de pasiv ).

Structura bilantului o stabileste Ministerul Finantelor la sfârsitul fiecarui an financiar.

B) Contul de "Profit si pierdere" reprezinta o recapitulatie a veniturilor si a cheltuielilor, dupa

cum urmeaza:

a.      Venituri din exploatare;

b.      Cheltuielile activitatii de exploatare;

c.      Rezultatul activitatii de exploatare;

d.      Venituri financiare;

e.      Cheltuieli financiare;

f.        Rezultatul activitatii financiare;

g.      Venituri extraordinare;

h.      Cheltuieli extraordinare;
 i.        Rezultatul operatiunilor extraordinare;

j.         Venituri totale;

k.      Cheltuieli totale;

l.         Rezultatul brut al exercitiului;

m.    Impozitul pe profit;

n.      Rezultatul net al exercitiului.

Datele se preiau din rulajele debitoare ale conturilor de cheltuieli, respectiv din rulajele
creditoare ale conturilor de venituri, cumulate de la începutul anului. În situatia în care au fost
efectuate înregistrari prin creditul conturilor de cheltuieli sau prin debitul conturilor de venituri,
datele sunt reprezentate de soldurile conturilor de venituri si cheltuieli înainte de a fi transferate
asupra contului de rezultate finale, cumulate de la începutul anului.

Veniturile sunt preluate din balanta de verificare, suma veniturilor din contul de "Profit si
pierdere" este egala cu rulajul creditor cumulat al conturilor  de venituri sau rulajul creditor
cumulat corectat.

Cheltuielile sunt preluate din rulajul debitor cumulat al conturilor de cheltuieli, corectat
daca este cazul cu unele sume înregistrate în credit.

Contul de "Profit si pierdere" are un continut îndeosebi economic, deoarece ofera

informatii asupra activitatii de productie, comerciale sau financiare a unitatii patrimoniale prin
dimensiunea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor pe care le genereaza.

C) Anexa la bilant are ca obiective principale completarea si explicarea datelor înscrise în bilant

si în contul de "Profit si pierdere" si contine  informatii cu privire la  situatia patrimoniala si
financiara, la rezultatele aferente exercitiului încheiat cum sunt:

-         repartizarea profitului;
 -         situatia stocurilor si a productiei în curs de executie;

-         situatia creantelor si datoriilor;

-         situatia altor provizioane;

-         date informative;

-         plati restante;

-         impozitele,   taxele si alte obligatii datorate si varsate;

-         situatia activelor imobilizate:

A. Valori brute

B. Amortizari

C. Provizioane pentru depreciere

-         alte informatii privind regulile si metodele contabile utilizate si date

complementare.

D) Odata cu bilantul, cu contul de " Profit si pierdere" si cu anexa la bilant, unitatile patrimoniale
depun raportul de gestiune. Acesta contine în principal:

-         prezentarea situatiei unitatii patrimoniale si evolutia sa previzibila;

-         elemente deosebite intervenite în activitatea unitatii patrimoniale dupa

încheierea exercitiului;

-         participatiile de capital la alte unitati;

-         activitatea si rezultatele de ansamblu a sucursalelor, filialelor si altor

subunitati proprii;
 -         activitatea de cercetare-dezvoltare;

-         alte referiri cu privire la activitatea desfasurata care sunt considerate

necesare a fi înscrise în raportul de gestiune.

1.2 FUNCTIILE BILANTULUI CONTABIL

Bilantul este documentul contabil de sinteza, prin care se prezinta activul si pasivul

unitatii patrimoniale la închiderea exercitiului, precum si în celelalte situatii prevazute de Legea
Contabilitatii.

Importanta bilantului contabil deriva din functiile pe care acesta le îndeplineste:

1) Functia de generalizare a datelor în ciclul contabil de prelucrare a informatiilor izvoraste din

necesitatea de a grupa datele dispersate ale contabilitatii curente, dupa criterii bine stabilite, într-
un numar restrâns de indicatori, care sa poata oferi o imagine de ansamblu asupra situatiei
economico-financiare a unitatii patrimoniale.

2) Functia de analiza a mersului activitatii economico-financiare se manifesta prin aceea ca,

pe baza bilantului contabil se analizeaza periodic, gradul realizarii indicatorilor proiectati si a
rezultatelor, se identifica rezerve si se stabilesc masuri de perfectionare a activitatii economice si
financiare.Adunarile Generale ale Actionarilor, Consiliile de Administratie, managerii unitatilor
patrimoniale analizeaza periodic situatia economico-financiara, pe baza bilantului contabil, a
anexelor sale si a raportului de gestiune, componente de baza ale darii de seama contabile.

3) Functia previzionala consta în posibilitatea oferita de bilant de a orienta activitatea

viitoare. În acest scop, întocmirea bugetului de venituri si cheltuieli pentru perioadele urmatoare
se fundamenteaza pe situatia patrimoniala si a rezultatelor din perioada considerata baza de
raportare.
 CAPITOLUL 2

INTOCMIREA BILANTULUI CONTABIL

Pentru întocmirea bilantului contabil se utilizeaza datele existente în balanta de verificare

finala a conturilor sintetice, puse de acord cu cele din balanta conturilor analitice.

Operatiunea de completare a bilantului consta în prelucrarea si transcrierea datelor din

balanta de verificare finala si din bilantul exercitiului anterior. 

În formularul de bilant propriu-zis se înscriu soldurile debitoare ale conturilor care

reflecta elementele patrimoniale de activ, precum si soldurile creditoare ale conturilor destinate
urmaririi elementelor patrimoniale de pasiv, facându-se dupa caz anumite grupari, însumari,
rectificari ale lor.

Elementele patrimoniale de activ se înscriu în bilant la valoarea de intrare în patrimoniu

( contabila ) pusa de acord cu rezultatul inventarierii în sensul diminuarii ei cu amortizarile si
provizioanele pentru depreciere, care poate fi denumita valoare neta.

Elementele patrimoniale de pasiv se consemneaza în bilant la valoarea de intrare, iar

provizioanele reglementate, provizioanele pentru riscuri si cheltuieli constituie posturi bilantiere
distincte.

2.1 ANALIZA ACTIVITATIIECONOMICO-FINANCIARE PE BAZA BILANTULUI CONTABIL

Intocmirea bilantului contabil pe lânga functia de generalizare a datelor are ca scop

elaborarea unui document în baza caruia sa se faca analiza urmatoarelor aspecte:
 -   realizarii indicatorilor în comparatie cu bugetul de venituri si cheltuieli pe anul
respectiv si cu anul de baza ( anul precedent ). Acesta se numeste analiza dinamica.

-   identificarea unor resurse financiare posibile pentru dezvoltarea activitatii .

Analiza activitatii firmei în baza bilantului este obligatorie.  Compartimentele de

contabilitate ale unitatilor patrimoniale nu pot depune bilantul contabil la Directia Generala a
Finantelor Publice decât în conditiile în care Adunarile Generale ale Actionarilor, Consiliile de
Administratie, conducerea executiva a unitatii au analizat situatia patrimoniala a firmei si au
întocmit în acest scop, un proces-verbal de concluzii si masuri. Un exemplar din procesul-verbal
de analiza a bilantului contabil se depune odata cu celelalte formulare din darea de seama
contabila.

 În cadrul firmei analiza activitatii economico-financiare pe baza bilantului

contabil este realizata pe urmatoarele nivele:

-         conducerea executiva;

-         Consiliul de Administratie;

-         Adunarea Generala a Actionarilor.

Analiza pe baza de bilant are în vedere urmatoarele aspecte:

1.      analiza indicatorilor de performanta;

2.      analiza indicatorilor de eficienta;

3.      analiza indicatorilor de lichiditate;

4.      analiza indicatorilor de îndatorare ( solvabilitate );

5.      analiza indicatorilor actiunilor si dividendelor.

 2.2 CAPACITATEA DE PLATA, RENTABILITATEA, LICHIDITATEA SI BONITATEA

Capacitatea de plata  a agentului economic este posibilitatea de a-si stinge integral si la

termen obligatiile de plata devenite exigibile fata de furnizori, salariati, bugetul de stat, banci sau
alti creditori cu mijloace banesti de care dispune ( proprii, atrase, împrumutate ). Capacitatea de
plata este corespunzatoare atunci când totalitatea mijloacelor banesti sunt egale sau mai mari
decât cuantumul platilor exigibile. Ea se poate obtine prin corelarea termenelor de plata cu
termenele de încasare a marfurilor, deîincasare a debitelor si a altor creante.

Din punct de vedere static capacitatea de plata reprezinta o stare de echilibru între
mijloacele de plata disponibile si obligatiile de plata exigibile.

Din punct de vedere dinamic capacitatea de plata reprezinta starea de echilibru între
fluxurile monetare de intrare si iesire, adica între încasarile agentului economic.

Solvabilitatea  este capacitatea firmei de a plati la scadenta datoriile fata de creditorii sai.

Un agent economic este solvabil când suma activelor sale investite în mijloace fixe, active
circulante, creante certe, resurse banesti este mai mare sau cel putin egala cu totalul pasivului
reprezentând obligatii fata de parteneri, salariati, bugetul statului, banca.

Un agent economic poate fi solvabil chiar daca la un moment dat nu are capacitate de
plata. Lipsa capacitatii de plata si a lichiditatilor financiare pot fi temporare daca se bazeaza pe o
solvabilitate certa a agentului economic. Pentru agentul economic solvabilitatea se asigura numai
prin desfasurarea unei activiati eficiente din care se obtine profit. Daca activitatea nu este
profitabila pierderile din patrimoniu duc la starea de insolvabilitate.

Solvabilitatea patrimoniala este un indicator care se determina prin raportarea

capitalului social la totatul elementelor patrimoniale, inclusiv capitalul social.
 Lichiditatea financiara este capacitatea pe care o are unitatea economica de a-si
îndeplini la termen cu resursele sale banesti de care dispune, obligatiile de plata. Ea reflecta
raportul supraunitar dintre mijloacele de plata si datoriile exigibile. Lichiditatea financiara se
masoara cu ajutorul coeficientului de lichiditate imediata. 

Se aprecieaza ca activitatea  este buna când coeficientul de lichiditate imediata este peste

100%, deoarece atunci arata cu cât încasarile depasesc platile, iar daca este sub 100%
evidentieaza o activitate nesatisfacatoare deoarece încasarile sunt sub nivelul platilor. La agentii
economici lipsa de lichiditate se manifesta prin plati restante fata de furnizori, bugetul statului,
banci.

Lichiditatea patrimoniala este un alt indicator ce se determina ca raport între

componentele patrimoniale active care se pot transforma în timp scurt în mijloace banesti
( disponibilitati in conturi la banci si în casa, titluri de credit, actiuni, obligatiuni, cambii, cantitati
de materiale, materii prime etc. ) si elemente patrimoniale de pasiv de asemenea pe termen scurt
( credite bancare cu scadenta pe termen scurt, furnizori, salarii, impozite ).

Bonitatea financiara este o forma a încrederii pe care o prezinta o persoana juridica sau

fizica în momentul solicitarii unui credit, de asemenea este o situatie economico-financiara a
celui ce solicita credite, garantia pe care o reprezinta un agent economic sau un cetatean ca va
rambursa la scadenta creditul solicitat. Bonitatea financiara se apreciaza pe baza bilantului
contabil si a indicatorilor cu care se exprima calitatea activitatii economico-financiare, a
indicatorilor datoriei interne sau/si externe.

Bonitatea presupune rentabilitate si promptitudine în stingerea obligatiilor si are

importanta atât în relatiile economico-financiare interne, dar mai ales în cele externe.
 CAPITOLUL 3

STUDIUL DE CAZ PRIVIND ELABORAREA BILANTULUI CONTABIL

LA S.C. LEOSLO S.R.L.

3.1 PREZENTAREA FIRMEI

Denumirea firmei pe care am analizat-o este SC LEOSLO SRL, societate cu raspundere

limitata. Sediul societatii este in Barlad, strada Mihai Viteazul nr 6.

Forma juridica sub care se constituie este aceea de societate cu raspundere limitata. Ea
are statutul de persoana juridica romana si isi desfasoara activitatea in conformitate cu legislatia
romana privind societatile comerciale.

Societatea SC LEOSLO SRL are ca obiect de activitate productia de cozonaci si produse

de patiserie, precum si comercializarea acestora.

Pentru realizarea acestor obiective de activitate, in prezent societatea are 5 angajati si

administratorul firmei.

3.2 APLICATIA

Prezenta analiza se refera la situatia financiara a SC LEOSLO SRL la 31.12.2016. Pentru

obtinerea balantei conturilor pe luna decembrie 2016 se vor exemplifica urmatoarele operatii:

1. Se inregistreaza factura de energie electrica pe luna decembrie in valoare de 800 lei, TVA
20%.
% = 401 „Furmizori” 960
605 „Cheltuieli privind energia si apa” 800
4426 „TVA deductibila” 160
2. Sociatatea achizitioneaza un frigider in valoare de 2000 lei plus TVA.
% = 401 „Furnizorii” 2400
303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” 2000
4426 „TVA deductibila” 400
3. Se inregistreaza receptia de materii prime in valoare de 10.000 lei, TVA 20%.
% = 401 „Furnizori” 12000
302 „Materii prime” 10000
4426 „TVA deductibila” 2000
 4. Pe parcursul lunii obtine prin productie proprie cozonaci la cost de productie efectiv de
25.000 lei.
345 = 711 25.000 lei
„Produse finite” = „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”
5. In data de 23.12.2016 societatea comerciala vinde produse finite obtinute la pret de
vanzare de 3.500 lei + TVA, care se incaseaza in numerar.
a) Vânzarea produselor finite.
4111 = % „Clientii” 4.200
701 „Venituri din vanzarea produselor finite” 3.500
4427 „TVA colectata” 700
b) Incasarea facturii.
5311 = 4111 4.200 lei
„Casa in lei” = „Clienti”
6. Inchiderea conturilor de cheltuieli.
121 = % 800
605 800
691
7. Inchiderea conturilor de venituri.
% = 121 28.500
701 3.500
711 25.000
8. Se inregistreaza ipozit pe profit.
691 = 441
„Cheltuieli cu impozit pe profit” = „ impozit pe profit”

Dupa inregistrarea tuturor operatiunilor din luna, se obtine balanta de verificare sintetica
pe luna decembrie 2016, pe baza careia se intocmeste bilantul contabil la 31.12.2016, ce
cuprinde soldutile debitoare si soldurile creditoare ale conturilor privind exercitiul financiar
incheiat.

BILANTUL CONTABIL
ACTIV PASIV
Denumire cont Sold final Denumire cont Sold final
debitor creditor
Materii prime 10000 Profit si pierdere 27700
Materiale de natura 2000 Furnizorii 15360
obiectelor de inventar
Produse finite 25000 TVA colectata 700
Clientii - Venituri din vanzarea -
produselor finite
TVA deductibila 2560 Venituri aferente -
costurilor stocurilor de
produse
 Casa in lei 4200
Cheltuieli privind energia -
si apa
TOTAL 43760 TOTAL 43760

BALANTA DE VERIFICARE 01.12.2016-31.12.2016

Simbol Denumire Sold initial Rulaj Total sume Sold final
cont cont
121 Profit si _ _ 800 2850 800 28500 _ 27700
pierdere 0
301 Materii 10000 _ 1000 _ 1000 _
prime _ _ 0 0
303 Materii de
natura _ 2000 _ 2000 _ 2000 _
obiectelor _
de inventar
345 Produse _ _ 25000 _ 2500 _ 2500 _
finite 0 0
401 Furnizori 960
_ _ _ 1200 _ 15360 _ 15360
0
2400
4111 Clienti - - 4200 4200 4200 4200 - -
4426 TVA _ 160
deductibila _ 400 _ 2560 _ 2560 _
2000
4427 TVA _ _ _ 700 _ 700 _ 700
colectata
5311 Casa in lei - - 4200 - 4200 - 4200 -
605 Cheltuieli
privind _ _ 800 800 800 800 _ _
energia si
apa
701 Venituri din
vanzarea _ _ 3500 3500 3500 3500 _ _
produselor
finite
711 Venituri
aferente
costurilor _ _ 25000 2500 2500 2500 _ _
stocurilor 0 0
de produse
TOTAL - - 78060 7806 7806 78060 4376 43760
0 0 0
 CONCLUZII SI PROPUNERI

In urma analizei întreprinse am cosiderat ca se impun urmatoarele concluzii:

 In primul rand se impune o implementare a sistemelor informatice in activitatea

fnanciar-contabila prin achizitia unor programe performante prin intermediul unui
centru sau societati informatice in conditiile in care personalul de care dispune
societatea SC LEOSLO SRL este insuficient si limitat din punct de vedere al
conceptiei informatice.
 Datorita gradului de uzura ridicat a mijloacelor fixe existente as sugera inlocuirea
acestora cu altele noi pentru a reduce costurile cu reparatiile, iar utilajele fiind uzate
cresc totodata costurile cu energia electrica, gazele si combustibilul.

Pentru cresterea rentabilitatii societatii propun urmatoatele:

 Satisfacerea nevoilor, exigentelor si asteptarile tuturor clientilor prin produse si

alte servicii de inalta calitate, la preturi competitive.
 Motivarea intregului personal angajat, astfel incat toti angajatii sa fie cointeresati
in indeplinirea misiunii organizatiei, in dezvoltatrea acesteia, in cresterea
profitului.
 Reducerea costurilor de productie, dar fara afectarea calitatii produselor.
 Pentru marirea cifrei de afaceri consider oportun deschiderea de noi magazine,
cresterea de noi produse si sortimente de panificatie.
 BIBLIOGRAFIE

1. Ana Alexandrina Matei, Contabilitatea evenimentelor si tranzactiilor, Editura CD Press

2006

2. Carpon, Michel, Contabilitatea în perspectivă, Editura Humanitas, Bucureşti

3. V.Cocriş, V.Işan, Economia afacerilor, Editura Graphix, Iaşi, 1995

4. E.Drehuţă, ş.a.,Manualul expertului contabil şi al contabilului autorizat, Editura AGORA,

Bacău, 1995

5. Dumitrean, E., Contabilitatea gestiunii patrimoniului, Editura “Gh. Asachi”, Iaşi, 1994

6. N.Feleagă, Sisteme contabile comparate, Editura Economică, Bucureşti, 1995

7. Ion Florea, Control financiar şi expertiză contabilă, Iaşi, 1996

8. Măgulescu D., Niculescu M, Robu V., Diagnostic economico-financiar, Editura Romcart,

Bucureşti

9. M. Ristea, Bazele contabilităţii, Bucureşti, 2005