COMISIA

EUROPEANĂ

Bruxelles, 9.7.2021
COM(2021) 405 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

cu privire la acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul

financiar 2019 (Rezumat)

RO RO
 RAPORT CU PRIVIRE LA ACȚIUNILE ÎNTREPRINSE ÎN URMA CERERILOR FORMULATE DE
PARLAMENTUL EUROPEAN ÎN REZOLUȚIILE SALE PRIVIND DESCĂRCAREA DE GESTIUNE,
PRECUM ȘI DE CONSILIU ÎN RECOMANDAREA SA PRIVIND DESCĂRCAREA DE GESTIUNE
PENTRU EXERCIȚIUL FINANCIAR 2019

1. INTRODUCERE
La 27 aprilie 2021, Parlamentul European, pe baza unei recomandări a Consiliului, a acordat
Comisiei descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2019 cu o majoritate clară,
recunoscând astfel că bugetul UE a fost cheltuit, în general, în mod eficient și corespunzător.
Procedura de descărcare de gestiune pentru 2019 a avut loc în contextul persistenței
pandemiei de COVID-19 și în paralel cu negocierile și adoptarea ulterioară a cadrului
financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027 și a NextGenerationEU.
Prioritatea acțiunii Comisiei în aceste circumstanțe fără precedent a rămas asigurarea faptului
că fiecare euro plătit de contribuabilii din UE este cheltuit în mod eficient în interesul tuturor
cetățenilor Uniunii.
În acest context, Comisia împărtășește principalele obiective exprimate de Parlamentul
European și de Consiliu în procedura de descărcare de gestiune pentru 2019:
o Urmărirea unui standard ridicat de transparență și răspundere cu privire la
modul în care este gestionat bugetul UE, prin intermediul unui cadru solid de
gestionare și control.
o Protejarea bugetului UE: Comisia dă curs acuzațiilor sau suspiciunilor
de utilizare necorespunzătoare sau de gestionare defectuoasă a
fondurilor UE și ia toate măsurile necesare pentru a proteja bugetul Uniunii,
inclusiv, după caz, prin suspendarea plăților, corecții financiare și alte măsuri,
cum ar fi noul regim general de condiționalitate pentru bugetul UE.
o Plasarea performanței în centrul execuției bugetare: este la fel de
important ca banii cheltuiți să răspundă provocărilor și să producă rezultatele
scontate la fața locului, generând rezultate tangibile și schimbări pozitive în
viața cetățenilor și a beneficiarilor.
o În general, găsirea echilibrului optim între un nivel scăzut de erori, plăți
rapide, costuri rezonabile și sarcina controalelor pentru autoritățile publice și
beneficiari și valoarea adăugată a cheltuielilor UE.
Prezentul raport cu privire la acțiunile întreprinse în urma procedurii de descărcare de
gestiune pentru exercițiul financiar 2019 oferă, ca parte a rapoartelor integrate privind
aspectele financiare și răspunderea (IFAR), un rezumat al acțiunilor întreprinse de Comisie ca
răspuns la principalele solicitări formulate de Parlamentul European și de Consiliu în cadrul
procedurii din 2019. În momentul în care procedura de descărcare de gestiune pentru 2020 va
începe ulterior, în cursul anului, Comisia va oferi informații mai detaliate și actualizate cu
privire la acțiunile sale de monitorizare.

2. TRANSPARENȚA ȘI RĂSPUNDEREA
Prezentarea de către Comisie a pachetului de rapoarte integrate privind aspectele financiare și
răspunderea (IFAR) pentru anul 2019 a constituit punctul de plecare al procedurii de
descărcare de gestiune pentru 2019. Aceasta a fost urmată de prezentarea Raportului
anual pe 2019 al Curții de Conturi Europene (CCE), cu o opinie fără rezerve cu privire la
conturile anuale ale UE pentru al 13-lea an consecutiv, precum și cu o opinie fără rezerve
privind partea de venituri a bugetului UE. Cu toate acestea, Curtea a emis o opinie contrară cu

1
privire la legalitatea și regularitatea cheltuielilor subiacente conturilor, mai degrabă decât o
opinie cu rezerve, așa cum s-a întâmplat în ultimii trei ani. Unul dintre principalii factori a
fost ponderea crescută a cheltuielilor cu risc ridicat, care fac adesea obiectul unor norme
complexe și bazate în principal pe rambursare.
Deși Curtea formulează o opinie de audit anuală, în calitate de administrator al bugetului
UE, Comisia a instituit strategii multianuale de control menite să prevină, să detecteze și
să corecteze erorile chiar și în anii următori, după anul în care a avut loc plata. Comisia
continuă să ia măsuri pentru a soluționa aspectele complexe și pentru a se asigura că erorile
sunt mai bine prevenite și detectate în timp pentru toate programele. Nivelurile de eroare
estimate de Comisie pentru exercițiul 2019 se situau în intervalul Curții de Conturi Europene.
Ca urmare a eforturilor Comisiei și ale partenerilor săi în materie de punere în aplicare,
gestiunea financiară a bugetului UE s-a îmbunătățit în timp, iar nivelurile de eroare au scăzut,
apropiindu-se în ultimii ani de pragul de semnificație de 2 %, cu excepția unor domenii de
politică specifice.
Sistemele de control existente oferă Comisiei cunoștințe foarte aprofundate și detaliate cu
privire la modul de funcționare a sistemelor, inclusiv la nivelul autorităților naționale și
regionale în cadrul gestiunii partajate, identificând domeniile în care sunt încă necesare
îmbunătățiri și luând măsuri, după caz. Luând în considerare evaluarea calitativă efectuată
de Comisie cu privire la funcționarea eficace a acestor sisteme de control, împreună cu
capacitatea de corecție multianuală care a condus la o sumă expusă riscului la închidere
(0,7 % în 2019) sub pragul de semnificație de 2 %, Comisia consideră că erorile nu sunt
răspândite pe scară largă și nu impregnează întregul buget al UE.
Anul acesta, împreună cu raportul anual care include declarația anuală de asigurare, Curtea a
prezentat, de asemenea, o parte specifică a raportului anual dedicată performanței
bugetului UE. Deși constată că Comisia dispune de proceduri solide pentru elaborarea
rapoartelor privind performanța și că rapoartele continuă să se îmbunătățească și să devină
mai echilibrate, Curtea evidențiază anumite domenii în care sunt necesare îmbunătățiri
suplimentare, pe care Comisia le va aborda pentru a evalua și a măsura mai bine realizarea
priorităților, a politicilor și a programelor Uniunii.
Comisia raportează în detaliu cu privire la toate aceste aspecte în rapoartele sale integrate
privind aspectele financiare și răspunderea (IFAR), care descriu modul în care au fost
cheltuiți în 2020 banii contribuabililor din UE și măsurile luate pentru a se asigura că bugetul
UE a fost gestionat în conformitate cu cele mai înalte standarde. Acest lucru demonstrează
angajamentul comun al instituțiilor UE, împreună cu statele membre, de a valorifica la
maximum fiecare euro investit prin intermediul bugetului UE.

3. STATUL DE DREPT ȘI VALORILE FUNDAMENTALE

Pentru prima dată, Uniunea dispune de un instrument specific pentru a-și proteja
bugetul împotriva încălcărilor principiilor statului de drept prin intermediul noului
regulament privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii1.
Acest regulament acoperă întregul CFM 2021-2027 și NextGenerationEU, inclusiv
Mecanismul de redresare și reziliență. Regulamentul se aplică de la 1 ianuarie 2021 și este
executoriu de la această dată. Vor fi acoperite toate încălcările relevante care afectează buna
gestiune financiară a bugetului Uniunii și interesele financiare ale Uniunii după această dată.

1
Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020
privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.

2
Comisia va utiliza condiționalitatea atunci când consideră că alte instrumente nu sunt mai
eficace pentru a proteja bugetul UE.
În prezent, Comisia pregătește orientări pentru punerea sa în aplicare. În același timp,
Comisia evaluează în mod activ informațiile din sursele citate în regulament pentru a
identifica posibilele încălcări ale principiilor statului de drept care ar fi relevante în temeiul
dispozițiilor acestuia. Atunci când apar preocupări, discuțiile cu statele membre vor începe
fără întârzieri nejustificate.
În ceea ce privește instituirea unui sistem de control eficace în legătură cu presupusele cazuri
de acaparare a terenurilor în contextul politicii agricole comune (PAC), în cadrul
gestiunii partajate autoritățile competente din statele membre trebuie mai întâi și înainte de
toate să trateze plângerile primite de la fiecare beneficiar în parte. Prin urmare, în noile
regulamente PAC, colegiuitorii au convenit asupra unei dispoziții care să impună statelor
membre să instituie sisteme adecvate de gestionare a plângerilor legate de execuția fondurilor.
În plus, orice încălcare a drepturilor fundamentale sau a principiilor generale ale dreptului
Uniunii după aprobarea planului PAC ar putea fi abordată de Comisie prin intermediul
programului EU Pilot sau al procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor existente.
Comisia monitorizează acuzațiile de acaparare a terenurilor și solicită statelor membre să ia
măsuri, dacă este necesar (de exemplu, îmbunătățirea registrului funciar în Slovacia). Cu toate
acestea, în ceea ce privește activitățile de natură penală, principala competență le revine
forțelor de poliție și procurorilor naționali. În cazul în care există acuzații de fraudă,
informațiile relevante sunt transmise Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) în
scopul procedurilor de urmărire în conformitate cu mandatul acestuia. Începând cu
1 iunie 2021, există, de asemenea, posibilitatea de a implica Parchetul European (EPPO).
În cele din urmă, referitor la respectarea statului de drept în ceea ce privește ajutorul
extern, Comisia și-a asumat un angajament ferm să protejeze valorile fundamentale ale
drepturilor omului, democrației și statului de drept, care sunt elemente esențiale ale tuturor
parteneriatelor și acordurilor de cooperare ale UE cu țările terțe. Cooperarea cu majoritatea
țărilor include sprijin pentru o serie de sectoare-cheie, cum ar fi Garda financiară și poliția
judiciară, procurorii, avocații și avocații pledanți, ombudsmanii, instanțele penale, curțile
supreme, curțile de conturi, și sprijin substanțial pentru guvernanța democratică.
În mai multe țări, UE a sprijinit administrația judiciară în eforturile sale de sporire a eficienței
și a incluziunii (Republica Centrafricană, Mali, Niger și Mauritania). UE a contribuit, de
asemenea, la consolidarea întregului lanț, de la anchetatorii din cadrul poliției și al
jandarmeriei până la procurori și judecători pentru combaterea criminalității (Republica
Democratică Congo, Guineea-Bissau). În cele din urmă, UE sprijină, de asemenea,
organizațiile societății civile în rolul lor de organisme de supraveghere care promovează
transparența și răspunderea, precum și rolul lor de actori sociali, capabili să ofere asistență
juridică persoanelor private de drepturile civile sau vulnerabile (Republica Democratică
Congo, Republica Centrafricană, Fiji).

4. INFORMAȚII PRIVIND BENEFICIARII FONDURILOR UE ȘI INSTITUIREA UNUI SISTEM

INFORMATIC INTEROPERABIL DE MONITORIZARE ȘI RAPORTARE

S-au înregistrat progrese semnificative la nivelul cadrelor legislative pentru Regulamentul

privind dispozițiile comune (RDC), politica agricolă comună (PAC), Fondul european de
ajustare la globalizare (FEG) și Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) în ceea ce
privește tipul de informații care trebuie colectate și stocate de statele membre cu privire
la beneficiarii fondurilor UE, inclusiv beneficiarii reali ai entităților juridice beneficiare și
destinatarii finali ai fondurilor UE. Aceste date ar trebui să permită consolidarea proceselor
de control și audit, în special în ceea ce privește frauda și conflictele de interese.

3
De asemenea, Comisia a prezentat propuneri pentru utilizarea obligatorie a unui
instrument unic de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor (în scopuri de control și
audit) pentru RDC, PAC, MRR, rezerva de ajustare la Brexit (RAB) și FEG. Cu toate acestea,
colegiuitorul nu a continuat această propunere în ceea ce privește RDC, MRR, RAB și FEG
și, prin urmare, utilizarea unui astfel de instrument de extragere a datelor și de evaluare a
riscurilor de către statele membre rămâne voluntară. În ceea ce privește PAC, acordul politic
final la care au ajuns colegiuitorii reprezintă o utilizare voluntară a instrumentului, cu o clauză
de revizuire în 2025, cu posibile propuneri legislative, care urmează să se bazeze pe un raport
al Comisiei de evaluare a utilizării instrumentului unic de extragere a datelor și a
interoperabilității acestuia. Comisia pune instrumentul la dispoziția statelor membre începând
cu 1 ianuarie 2023, pentru a le ajuta să asigure o protecție eficace a intereselor financiare ale
Uniunii. În plus, informațiile pentru toate fondurile PAC cu privire la grupurile din care fac
parte beneficiarii ar urma să fie colectate de statele membre (și, de asemenea, publicate din
motive de transparență).
Comisia va continua să pună la dispoziția statelor membre un instrument de extragere a
datelor și de evaluare a riscurilor în scopuri de control și audit și, în absența unei obligații
legale pentru statele membre de a-l utiliza, le va încuraja cu fermitate să îl utilizeze.
Comisia analizează modalitățile de îmbunătățire suplimentară a calității și
interoperabilității datelor privind beneficiarii și destinatarii finali ai finanțării din partea UE,
inclusiv prin utilizarea unui instrument unic de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor.
Aceasta consideră că orice dispoziție în acest sens ar trebui evaluată în primul rând în
contextul viitoarei revizuiri a Regulamentului financiar ca regulament general pentru execuția
și controlul bugetului UE.
În ceea ce privește distribuirea fondurilor PAC, Comisia a propus în mod constant
plafonarea plăților directe și diminuarea treptată, precum și un sprijin redistributiv
complementar pentru venit și aplicarea unui concept de fermier veritabil/activ pentru a asigura
o distribuție mai echitabilă a plăților directe. Colegiuitorii au convenit asupra unei posibile
plafonări a plăților directe, precum și asupra plăților redistributive obligatorii pentru cel puțin
10 % din pachetele de plăți directe ale statelor membre, cu excepția cazului în care pot
demonstra că se realizează o mai bună direcționare a plăților directe prin alte
mijloace. Conceptul de fermier activ în PAC a fost, de asemenea, convenit de colegiuitori.

5. SISTEMUL DE DETECTARE TIMPURIE ȘI DE EXCLUDERE (EDES)

EDES este încă un sistem recent și continuă să se dezvolte. Inițial, începând cu 2016,
EDES a acoperit doar gestiunea directă și parțial, în foarte mică măsură, gestiunea indirectă.
Ca parte a ultimei revizuiri a Regulamentului financiar, EDES s-a extins la întreaga gestiune
indirectă, iar domeniul său de aplicare a fost extins.
Numărul de excluderi trebuie examinat, de asemenea, în raport cu nivelul ridicat de
protecție a entităților și persoanelor, în special în conformitate cu Carta drepturilor
fundamentale a Uniunii Europene și cu principiul legalității și proporționalității infracțiunilor
și pedepselor. De asemenea, colegiuitorul a decis să impună condiții restrictive privind
posibilitatea de a publica sancțiuni administrative, rezervându-și această posibilitate pentru
cazurile cele mai grave, pentru a consolida efectul disuasiv al sancțiunilor, asigurând în
același timp protecția datelor cu caracter personal, confidențialitatea investigațiilor sau a
procedurilor judiciare naționale și respectarea principiului proporționalității.
În general, EDES realizează un echilibru pozitiv între necesitatea de a proteja interesele
financiare ale UE și necesitatea de a asigura dreptul la apărare, impunând un număr
minim de probe întemeiate (fapte constatate) verificate prin exercitarea dreptului de a fi
ascultat, și respectă implicațiile principiului statului de drept.

4
Până în prezent, comitetului EDES i-au fost sesizate cazuri care implică peste 90 de entități.
În total, 42 de entități au fost sancționate, iar 13 sunt în continuare excluse.
În ceea ce privește îmbunătățirile aduse sistemului de excludere, Comisia va examina, în
contextul unei viitoare revizuiri a Regulamentului financiar și având în vedere primii 5 ani de
funcționare a sistemului, posibilitatea extinderii domeniului său de aplicare și, acolo unde este
posibil, a îmbunătățirii procedurii.

6. ORIENTĂRI PRIVIND EVITAREA CONFLICTELOR DE INTERESE

De asemenea, Comisia ia măsuri în acest domeniu. Articolul 61 din Regulamentul
financiar, astfel cum a fost modificat în 2018, se aplică în mod egal tuturor fondurilor UE
la toate nivelurile în cazul în care exercitarea imparțială și obiectivă a funcțiilor unui actor
financiar sau ale unei alte persoane implicate în execuția bugetului este compromisă din
motive care implică familia, viața afectivă, afinitățile politice sau naționale, interesul
economic sau orice alt interes personal direct sau indirect.
Comisia s-a angajat să ofere asistență și să îndrume statele membre în aplicarea noilor norme
privind conflictele de interese. În aprilie 2021, Comisia a publicat un document de orientare
privind evitarea și gestionarea conflictelor de interese. Aceste orientări se adresează atât
statelor membre, cât și instituțiilor UE. Orientările promovează o interpretare uniformă a
normelor prevăzute în Regulamentul financiar în toate modurile de gestiune și conține
exemple practice și măsuri care ar putea fi puse în aplicare pentru a evita și a gestiona
situațiile de conflict de interese. Înainte de finalizare, documentul a fost comunicat
Parlamentului European în august 2020 și a fost prezentat autorităților statelor membre și
supus consultării cu acestea. Comisia a prezentat și va continua să prezinte documentul în
contextul acțiunilor de promovare orientate către statele membre, prin intermediul
autorităților statelor membre și al rețelelor de experți relevante, în cursul anului 2021 și
ulterior.
În ceea ce privește situația specifică din Republica Cehă, serviciile relevante ale Comisiei
au efectuat audituri coordonate care au vizat, printre altele, și conflictele de interese. Comisia
a informat periodic Comisia pentru control bugetar a Parlamentului European cu privire la
situația actuală. Având în vedere interesul public pentru aceste audituri, inclusiv o solicitare
din partea Parlamentului European de a face public raportul final de audit, astfel cum se
reflectă în rezoluția privind descărcarea de gestiune, precum și o recomandare a
Ombudsmanului European în același sens, raportul final de audit referitor la Fondul european
de dezvoltare regională, Fondul de coeziune și Fondul social european a fost pus la dispoziția
publicului după ștergerea datelor cu caracter personal, a secretelor comerciale și a altor
informații care fac obiectul cerințelor de nedivulgare. Acest lucru a fost justificat, de
asemenea, de finalizarea tuturor etapelor obligatorii din punct de vedere juridic și a
termenelor respective din cadrul procedurii contradictorii, care au respectat pe deplin dreptul
la apărare al entității auditate și care nu au adus modificări constatărilor din raportul de audit,
cu excepția unor clarificări ale unor constatări.

7. ANGAJAMENTE BUGETARE RESTANTE - „RAL”

Parlamentul European și Consiliul și-au exprimat îngrijorarea cu privire la nivelul
angajamentelor restante („Reste à Liquider” - RAL). Nivelul angajamentelor restante
(RAL) la sfârșitul anului 2020 a continuat să crească și a ajuns la 302,6 miliarde EUR.
Creșterea nivelului RAL în ultimii ani se explică în principal prin regula dezangajării în

5
politica de coeziune (așa-numita „regulă N + 3”), impactul inflației și creșterea dimensiunii
bugetului UE, precum și decalajul interconectat dintre angajamente și plăți.
Pentru perioada 2021-2027, Comisia a propus o serie de măsuri de simplificare pentru a
facilita și a accelera punerea în aplicare a politicii de coeziune. Deși majoritatea acestora
au fost reținute în acordul politic la care au ajuns colegiuitorii, Comisia regretă faptul că
revenirea la regula privind dezangajarea N + 2 nu a fost aprobată. În această etapă timpurie a
noului ciclu bugetar, Comisia consideră că efectele menținerii regulii privind dezangajarea
N + 3, în combinație cu acordul tardiv privind legislația care reglementează majoritatea
fondurilor în cadrul gestiunii partajate, precum și accentul pus de autoritățile naționale pe
punerea în aplicare a NextGenerationEU în următorii ani, având în vedere intervalul său de
timp mai limitat, ar putea conduce la menținerea tendinței de creștere nominală a RAL în
CFM 2021-2027.
Comisia monitorizează în mod activ execuția bugetară și evoluția RAL și informează
periodic Parlamentul European și Consiliul, în special cu privire la previziunile pe termen
lung privind viitoarele intrări și ieșiri din raportul privind bugetul UE. Comisia își elaborează
previziunile pe baza unei game largi de date disponibile (execuția bugetară din anii
precedenți, nivelul de execuție și cele mai recente evoluții ale bugetului actual, nevoile
viitoare, astfel cum au fost prezentate în proiectul de buget pentru anii următori). În plus,
Comisia ia în considerare previziunile statelor membre privind punerea în aplicare a
fondurilor structurale și de investiții europene – principalul factor care stă la baza estimărilor
globale privind plățile.
Adoptarea bugetului ține de competența autorității bugetare, care implică acordarea unui nivel
suficient de credite de plată, iar execuția fondurilor în cadrul gestiunii partajate este gestionată
de autoritățile naționale și depinde în mare măsură de normele stabilite de colegiuitori în
actele de bază relevante. În acest context, Comisia va continua să coopereze îndeaproape cu
Parlamentul European și cu Consiliul, precum și cu autoritățile naționale din statele membre,
pentru a le sprijini în continuare în accelerarea punerii în aplicare a programelor lor.

8. SISTEMUL DE CONTROL PENTRU MECANISMUL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ

(MRR)
Comisia a instituit Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) în timp record, cu o
structură de guvernanță dedicată, procese interne și strategii de control adaptate la faptul că
MRR este un instrument bazat pe performanță. În afară de o prefinanțare inițială, plățile către
statele membre se efectuează la îndeplinirea jaloanelor și a țintelor predefinite. Prin urmare,
plățile nu vor face obiectul costurilor suportate efectiv de statele membre. Spre deosebire de
gestiunea partajată, statele membre sunt beneficiarii fondurilor UE, care, odată plătite, devin
fungibile în bugetele naționale.
Articolul 22 alineatul (1) din Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență
prevede obligația statelor membre de a lua „toate măsurile adecvate pentru a proteja interesele
financiare ale Uniunii și pentru a se asigura că utilizarea fondurilor în legătură cu măsurile
sprijinite de mecanism respectă normele aplicabile din dreptul Uniunii și din dreptul intern, în
special în ceea ce privește prevenirea, depistarea și corectarea fraudei, a corupției și a
conflictelor de interese”, precum și de a asigura un sistem de control intern eficace și eficient.
Pentru a-și consolida nivelul de încredere, Comisia se va baza pe controalele efectuate de
statele membre și le va completa cu propriile sale controale, după caz. Acest cadru de control
se bazează pe următoarele elemente:
Evaluarea planurilor: Comisia este responsabilă de evaluarea planurilor de redresare și
reziliență prezentate de statele membre în ceea ce privește relevanța, eficacitatea, eficiența și

6
coerența acestora. Unul dintre criteriile care trebuie aplicate de Comisie este cel care
stabilește dacă se preconizează că mecanismele propuse de statul membru vor preveni, detecta
și corecta corupția, frauda și conflictele de interese atunci când utilizează fondurile furnizate
în cadrul mecanismului, analizând, printre altele, dacă sistemul de control se bazează pe
procese și structuri solide. Acest criteriu poate fi evaluat doar ca fiind adecvat sau insuficient.
În acest din urmă caz, Comisia trebuie să concluzioneze că planul nu respectă în mod
satisfăcător criteriile de evaluare. Cu toate acestea, în cazul în care Comisia identifică
deficiențe ale sistemelor de control care pot fi remediate, va propune adăugarea măsurilor
necesare pentru respectarea articolului 22 din Regulamentul privind Mecanismul de redresare
și reziliență care trebuie să fie întreprinse înainte de efectuarea primei plăți periodice. Această
evaluare a Comisiei este supusă aprobării Consiliului.
În etapa plății: Statele membre pot transmite până la de două ori pe an, după îndeplinirea
jaloanelor și a țintelor convenite relevante, o cerere justificată în mod corespunzător de plată a
contribuției financiare și, dacă este cazul, a împrumutului. În conformitate cu articolul 22
alineatul (2) din Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență, statul membru
trebuie să atașeze la orice cerere de plată o declarație de gestiune și un rezumat al auditurilor.
În declarația de gestiune, statul membru confirmă că fondurile au fost utilizate în scopul
preconizat, că au fost gestionate în conformitate cu toate normele aplicabile și că informațiile
prezentate sunt complete, exacte și fiabile. Rezumatul auditurilor include, de asemenea,
deficiențele identificate și măsurile corective luate.
Pentru fiecare cerere de plată, Comisia evaluează dacă jaloanele și țintele sunt îndeplinite în
mod satisfăcător. Auditurile și controalele efectuate de Comisie sunt menite să prevină, să
detecteze și să corecteze erorile și neregulile din probele furnizate pentru a se stabili că
jaloanele și țintele au fost îndeplinite în mod satisfăcător. Comisia poate solicita informații
suplimentare și poate decide să efectueze verificări suplimentare pentru a obține asigurarea
suplimentară necesară cu privire la îndeplinirea jaloanelor și a țintelor înainte de efectuarea
plății.
Dacă unele jaloane și ținte nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător, Comisia poate suspenda
parțial sau integral, în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul privind
Mecanismul de redresare și reziliență, și apoi poate reduce în mod proporțional cuantumul
plăților, în conformitate cu articolul 24 alineatul (8) din Regulamentul privind Mecanismul de
redresare și reziliență „[în] cazul în care statul membru în cauză nu a luat măsurile necesare în
termen de șase luni de la suspendare”.
Buna gestiune financiară: Comisia va efectua audituri de sistem ale controlului intern al
statelor membre instituit pe durata de viață a instrumentului, pentru a verifica dacă statul
membru își respectă obligațiile care îi revin în temeiul articolului 22 din Regulamentul
privind Mecanismul de redresare și reziliență, în special în ceea ce privește prevenirea,
detectarea și corectarea neregulilor grave (de exemplu, fraudă, corupție sau conflicte de
interese) și evitarea dublei finanțări sau încălcări grave ale obligațiilor care decurg din
acordurile de împrumut și de finanțare. În plus, în cursul punerii în aplicare a planului,
Comisia va efectua controale și audituri bazate pe riscuri în cazurile în care există suspiciuni
de nereguli grave care nu au fost corectate de statele membre (de exemplu, fraudă, corupție
sau conflicte de interese) sau în cazul unor încălcări grave ale obligațiilor prevăzute în acordul
de finanțare sau în acordul de împrumut.
În temeiul articolului 22 alineatul (5) din Regulamentul privind Mecanismul de redresare și
reziliență, Comisia va avea dreptul de a reduce în mod proporțional și de a recupera
cuantumurile aferente sprijinului nerambursabil sau de a solicita rambursarea anticipată a
împrumuturilor, în cazuri de fraudă, corupție, conflict de interese și/sau încălcări grave ale
obligațiilor prevăzute în acordul de finanțare și/sau de împrumut (inclusiv dubla finanțare).

7
Cu excepția cazurilor de încălcare gravă a obligațiilor contractuale, Comisia poate
recupera/reduce/solicita rambursarea anticipată numai în cazul în care statele membre nu au
corectat ele însele aceste nereguli grave.

9. MĂSURAREA PERFORMANȚEI PROGRAMELOR DE CHELTUIELI ALE UE

Comisia are convingerea fermă că asigurarea funcționării eficiente a programelor sale
de cheltuieli este o componentă esențială a execuției bugetare cu succes. Măsurarea
gradului în care programele de cheltuieli își ating obiectivele declarate și, astfel, înregistrează
progrese în ceea ce privește îndeplinirea priorităților Uniunii – și anume performanța lor –
este dificilă, dar esențială pentru a identifica problemele emergente în timp util și pentru a lua
măsuri corective, după caz. În plus, informațiile fiabile privind performanța pot fi utile atunci
când noile priorități necesită realocarea resurselor la jumătatea perioadei (desigur, în limitele
prevăzute de cadrul juridic).
Bugetul UE dispune deja de un cadru avansat pentru măsurarea și evaluarea
performanței, astfel cum a fost recunoscut, de exemplu, de OCDE. Acesta se bazează pe o
logică de intervenție solidă, cu obiective clar specificate și indicatori asociați cu ținte
ambițioase, dar realiste.
Comisia a adoptat o comunicare privind cadrul de performanță al bugetului UE în
cadrul CFM 2021-2027 [COM(2021) 366 final], în care se prezintă în detaliu
angajamentul său de a depune în continuare eforturi de îmbunătățire. Astfel, în perioada
premergătoare CFM 2021-2027, Comisia a raționalizat setul de indicatori (pentru a se
concentra asupra celor mai relevanți), făcând cadrul mai accesibil și reducând la minimum
sarcina administrativă asociată acestuia. Indicatorii-cheie au fost, de asemenea, incluși în
temeiurile juridice ale diferitelor programe de cheltuieli.
Într-o primă etapă, Comisia a publicat, de asemenea, fișe de sinteză pentru toate programele
de cheltuieli din CFM 2021-2027 (disponibile la adresa: https://europa.eu/!MQcbUC), care
descriu modul în care programele sunt concepute să funcționeze și rezumă atât cadrul de
performanță bazat pe indicatori pentru fiecare program, cât și metodologiile pe care Comisia
intenționează să le utilizeze pentru a stabili valori de referință, jaloane și ținte pentru
indicatorii de performanță relevanți.
Așa cum s-a procedat deja în 2020, Comisia a publicat, sub forma unei anexe la raportul anual
privind gestiunea și performanța, o prezentare generală a programului și a performanței pentru
toate programele, care conține, printre altele, o secțiune specifică privind evaluarea
performanței, inclusiv o evaluare a indicatorilor de performanță, precum și a influenței
exercitate de factorii externi relevanți asupra performanței. Pentru ca aceste eforturi să
continue și să prospere, este esențial ca statele membre și alți parteneri să depună toate
eforturile pentru a furniza informații de înaltă calitate și în timp util cu privire la
performanță.
De asemenea, se lucrează în continuare la integrarea obiectivelor de politică transversale
în elaborarea și execuția bugetului UE, inclusiv în vederea îndeplinirii angajamentelor
asumate de Comisie în temeiul acordului interinstituțional dintre Parlamentul European,
Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană, care însoțește CFM 2021-2027 (disponibil
la adresa: https://europa.eu/!mwRVHD). Această integrare a politicilor implică, în ceea ce
privește programele de cheltuieli, urmărirea unor obiective transversale (de exemplu,
combaterea schimbărilor climatice sau promovarea egalității de gen), alături de obiective
specifice programului (sau sectoriale).
Printre principalele obiective transversale care stau la baza elaborării și execuției
bugetului se numără:

8
  cheltuirea a cel puțin 30 % din resursele aferente CFM 2021-2027 și
NextGenerationEU pentru abordarea provocărilor climatice, în creștere de la 20 %, cât
era în perioada anterioară;
 sprijinirea biodiversității cu 7,5 % din cheltuielile anuale în 2024 și 10 % în 2026 și
2027, pe baza unei metodologii eficace, transparente și cuprinzătoare;
 sprijinirea investițiilor și a reformelor în domeniul transformării digitale, cu cel puțin
20 % din alocarea totală a fiecărui plan național de redresare și reziliență dedicat
măsurilor de tranziție digitală.
Comisia elaborează și/sau îmbunătățește metodologii adecvate pentru a „urmări”
contribuția programelor individuale la aceste obiective – în ceea ce privește sumele
cheltuite, precum și la egalitatea de gen și la punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare
durabilă ale ONU, în conformitate cu angajamentele asumate în temeiul acordului
interinstituțional care însoțește CFM 2021-2027.

10. ALTE ASPECTE

10.1 COLECTAREA VENITURILOR ȘI A RESURSELOR PROPRII TRADIȚIONALE (RPT)

Comisia este hotărâtă să evite pierderile de taxe vamale. Comisia acționează imediat ce
sunt detectate nereguli și monitorizează minuțios acțiunile întreprinse în urma constatărilor
inspecției pentru a se asigura că pierderile de resurse proprii tradiționale la bugetul UE sunt
recuperate integral. Cu toate acestea, responsabilitatea pentru colectarea taxelor vamale le
revine în primul rând statelor membre, care sunt considerate răspunzătoare din punct de
vedere financiar pentru compensarea pierderilor de resurse proprii tradiționale în cazul în care
nerecuperarea taxelor vamale se datorează lipsei de diligență din partea administrațiilor lor
vamale. Prin urmare, Comisia a elaborat o metodologie de estimare a potențialelor pierderi de
resurse proprii tradiționale în cazul subevaluării, considerată ca fiind principala componentă a
calculării deficitului vamal.
În așteptarea hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza introdusă de Comisie
împotriva Regatului Unit (C-213/19), Comisia a informat recent statele membre cu privire la
cota lor preliminară calculată din pierderile totale de resurse proprii tradiționale. O
strategie/metodologie similară de asigurare a respectării legislației va fi utilizată pentru
pierderile de resurse proprii tradiționale cauzate de fraudele care vizează taxele antidumping
și compensatorii impuse pentru panourile solare. Calculele aferente sunt finalizate, iar statele
membre vor fi informate în curând cu privire la pierderile de resurse proprii tradiționale pe
care vor trebui să le compenseze.
O astfel de asigurare a respectării legislației cu privire la subiecte specifice legate de fraudă va
continua în viitor, pe baza monitorizării fluxurilor comerciale și a analizei aprofundate a
datelor privind importurile. În prezent, Comisia elaborează o descriere detaliată a sarcinilor, a
rolului, a modelului de afaceri și a poziționării capacităților comune de analiză ale UE, pentru
a consolida în continuare eficiența și a crea valoare adăugată pentru strategia de gestionare a
riscurilor și pentru controalele vamale. Acțiunile proactive, cum ar fi monitorizarea fluxurilor
comerciale și a performanței vamale, evaluarea riscurilor axate pe RPT și inspecțiile specifice
efectuate în statele membre în cauză vor contribui în mod semnificativ la reducerea
pierderilor de resurse proprii tradiționale cauzate de fraudă și de alte nereguli. Comisia va
informa în mod corespunzător și în timp util autoritatea care acordă descărcarea de gestiune.

9
 10.2 REÎNNOIREA ACORDULUI TRIPARTIT ÎNCHEIAT ÎNTRE COMISIE, CURTEA DE
CONTURI EUROPEANĂ ȘI BEI ȘI COMPETENȚELE CURȚII DE CONTURI EUROPENE
ÎN MATERIE DE AUDIT ÎN CEEA CE PRIVEȘTE BEI

Comisia Europeană colaborează cu CCE și cu Banca Europeană de Investiții (BEI) în vederea

reînnoirii acordului tripartit. Scopul revizuirii în curs a acordului tripartit este de a reînnoi
acordul încheiat la 26 septembrie 2016, care reglementează cooperarea dintre Comisie, CCE
și BEI în ceea ce privește auditurile efectuate de CCE cu privire la activitatea BEI de
gestionare a veniturilor și cheltuielilor Uniunii.
Comisia ia act de faptul că scopul acordului tripartit nu este de a defini mandatul CCE în ceea
ce privește BEI, care este prevăzut la articolul 287 alineatul (3) din TFUE. Acordul tripartit
reglementează drepturile de acces la informațiile deținute de BEI în ceea ce privește
activitatea sa de gestionare a veniturilor și cheltuielilor Uniunii.

11. PRIVIND ÎN PERSPECTIVĂ

Negocierile privind CFM 2021-2027, NextGenerationEU și majoritatea programelor de
cheltuieli subiacente s-au încheiat în prezent. Punerea în aplicare va începe în curând pe teren.
La intersecția dintre perioadele de programare și pe baza lecțiilor învățate, este extrem de
important să existe mecanismele necesare pentru viitor și ca toate instituțiile și părțile
interesate să continue să acționeze în aceeași direcție.
Prin urmare, Comisia va continua să colaboreze cu celelalte instituții și cu statele membre
pentru a promova buna gestiune financiară a bugetului UE. Aceasta își menține angajamentul
de a pune în aplicare solicitările autorității care acordă descărcarea de gestiune și
recomandările CCE de a îmbunătăți în continuare gestiunea financiară a UE. Comisia va
continua să respecte cele mai înalte standarde de transparență și responsabilitate, astfel
încât să se asigure că bugetul Uniunii este cheltuit în conformitate cu normele și cu cele mai
înalte standarde în ceea ce privește performanța și rezultatele.

***

10