Lucrare practica 4

Metode de cultivare a bacteriilor

Prezentarea mediilor de cultura
Metode de preparare si conservare a mediilor de cultura

culturăă
Mediile de cultur
Mediile de cultură sunt medii care permit dezvoltarea in vitro a bacteriilor. Primele medii
de cultură au fost obţinute pornind de la bulionul de carne, medii complexe cu compoziţie
incomplet cunoscută. În prezent se utilizează medii sintetice, cu o compoziţie bine precizată. Ele
se comercializează fie gata preparate şi turnate, gata de folosire, fie sub formă deshidratată,
urmând a fi rehidratate, sterilizate şi apoi turnate în plăci Petri sau tuburi, în funcţie de utilitatea
lor.

Medii deshidratate şi
suplimente selective
(Oxoid)

Medii turnate în plăci Petri

şi în tuburi (Oxoid)

Mediile de cultură trebuie să îndeplinească anumite cerinţe:

 • să conţină substanţele nutritive organice necesare bacteriilor: proteine, peptone,
hidrocarburi, folosite ca surse de energie, de azot, carbon, săruri minerale: cloruri,
sulfaţi, fosfaţi, oligoelemente ( Fe, Ca, Zn, Mg, Mn, Co )
• pH-ul să fie adecvat, în general neutru, dar existând şi medii cu ph alcalin,
favorabil anumitor specii.
• Sterilitatea mediilor este o condiţie esenţială pentru evaluarea corectă a unei
culturi din produsele biologice.
• Sa respecte tipul de respiratie a bacteriilor-aerob, anaerob.

culturăă
Clasificarea mediilor de cultur
În funţie de starea de agregare
agregare, mediile de cultură se clasifică în:
• medii lichide
• medii solide
• medii semisolide

Mediile lichide conţin hidrolizate proteice, cu conţinut variabil în aminoacizi şi peptone,

de exemplu apa peptonată şi bulionul. Pornind de la acest două medii de bază, se pot obţine alte
medii lichide prin adaosul altor substanţe.
Mediile solide conţin geloză sau agar, polizaharid extras din algele marine Gelidum sp.,
solubil în apă şi care la temperatura de 90O C se topeşte complet şi rămâne în stare lichidă până la
scăderea temperaturii la 40O C. La această temperatură se solidifică sub forma unui gel
transparent care, reîncălzit se lichefiază din nou. Mediile solide se obţin din medii lichide prin
adaosul de agar, în concentraţie de 1.5%.
Mediile semisolide au o concentraţie de agar de 0.5%.
În funcţie de complexitatea structurii
structurii, există:
• medii simple, ce conţin un număr redus de componente şi pe care pot creşte bacteriile
nepretenţioase; exemplu: geloza nutritivă ( geloza simplă)
• medii complexe, ce conţin sânge, ser, ascită, oligoelemente şi alte suplimente
necesare creşterii bacteriilor pretenţioase; exemplu: geloza sânge
În funţie de utilitatea mediilor de cultură, acestea se clasifică în:
uzuale, folosite de rutină, pe care cresc majoritatea speciilor bacteriene de interes
Medii uzuale
medical, folosite pentru însămânţarea majorităţii produselor patologice: bulionul, geloza nutritivă,
geloza sânge.
Medii de îmbog
mbogăţ ăţire folosite pentru produsele paucimicrobiene şi care permit, după
ăţire
incubare, dezvoltarea şi înmulţirea preferenţială a acelor bacterii aflate în număr mic. Aceste
medii sunt medii lichide, bogate în substanţe nutritive. Cele mai folosite sunt: bulionul nutritiv,
bulionul cu extract de creier şi cord. Dacă la aceste medii se adaugă, ele devin medii selective
favorabile unor anumite specii: streptococ, pentru stafilococ (Chapmann lichid), pentru bacilul
difteric (OST), etc.
diferenţţiale şi selective. Mediile diferenţiale conţin substanţe ( zaharuri,
Medii diferen
aminoacizi)care sunt substrate ale unor reacţii metabolice şi substanţe indicatoare, ce evidenţiază
dacă tulpina bacteriană testată are sau nu capacitatea de ale utiliza. (vezi tabel)
 Tabel nr.I. Aspectul virării culorii la principalii indicatori
Substanţţa indicatoare
Substan Culoarea ini iniţţial
ialăă dupăă virare
Culoarea dup
Albastru de brom-timol Albastru-verzui la pH 7.6 Galben la pH 6
Roşu neutru Roz - Orange la pH ≤6,8 Roşu la pH ≥ 8
Roşu fenol Roşu la pH 8.4 Galben la pH 6.8

Mediile selective conţin substanţe inhibante: antibiotice, săruri biliare, compuşi coloranţi,
care permit dezvoltarea unui număr mic de specii sau chiar ale unei singure specii.
Unele medii posedă atât sistemul selectiv cât şi sistemul diferenţial.
Exemple:
• mediul AABTL, mediul Mac Conkey – medii diferenţiale
• mediul Chapmann solid – mediu selectiv pentru stafilococi;
• mediul ABE (agar, bilă, esculină) – mediu selectiv pentru identificarea
enterococilor.
• mediul ADCL, mediul Salmonella-Shigella – medii selective şi diferenţiale pentru
enterobacterii.

anaerobi. Culturile pentru anaerobi pot fi făcute în medii lichide cu adaus

Medii pentru anaerobi
de substanţe reducătoare (exemplu: bulion thioglicolat cu hemină şi Vit.K), cu incubare în
atmosferă obişnuită, sau pe medii solide (Schaedler blood agar) cu incubare în anaerobioză.

Medii pentru antibiograme: medii nutritive care permit creşterea majorităşii speciilor
bacteriene; se urmăreşte ca inhibiţia creşterii să fie datorată strict antibioticelor. Exemple:
Muller-Hinton solid pentru testarea susceptibilităţii antimicrobiene, Muller-Hinton solid cu adaus
de Na Cl 2% pentru testarea sensibilităţii la antibiotice a stafilococilor, Muller-Hinton solid cu
sânge pentru testarea sensibilităţii la antibiotice streptococilor.

biochimicăă sunt medii ce conţin un zahăr (glucoză, lactoza,

Medii pentru identificare biochimic
zaharoză, maltoză, etc) sau alte substrate biochimice: uree, citrat, lizină sau medii cu mai multe
substrate: TSI (triple sugar iron), MIU (triptofan, uree) , MILF (triptofan, lizină, fenil-alanină) şi
diferiţi indicatori de culoare. După însămânţatarea cu tulpina de cercetat şi incubare, virajul
culorii indică metabolizarea substanţelor respective.
Există şi galerii miniaturizate cu 12-20 medii de identificare biochimică.

Medii de conservare şi transport. Compoziţia lor este echilibrată în aşa fel încât să
menţină în produsele patologice viabilitatea microorganismelor şi aspectul cantitativ original.
Sunt în general medii semisolide. Exemplu: mediul Carry-Blair.
Medii lichide

Medii solide
Medii pentru identificare biochimica