EcuaŃii de gradul al doilea cu rădăcini reale

Fie ecuaŃia: ax2 + bx + c = 0, cu a≠0, (1) a, b, c fiind numere reale.

ecuaŃie de gradul al doilea cu coeficienŃ
O astfel de ecuaŃie se numeşte ecuaŃ coeficienŃi reali (a,b,c)
a,b,c).

Exemple:
Exemple:

a) 6x2 -x-l = 0 b) x2 -x + l = 0 c) -x2 +8x = 0 d) - x2 + 8 = 0

a=6 a =1 a = -1 a = -1
b= -1 b =-1 b= 8 b= 0
c= -1 c=1 c= 0 c= 8

oeficienŃii ecuaŃ
coeficienŃ ecuaŃiei sunt numere ( nu conŃ
conŃin x !!!)
Rezolvarea ecuaŃiei de gradul al doilea cu rădăcini reale

Sunt două cazuri particulare,

particulare în care nu avem nevoie de o formulă specială de calcul

Cazul b = 0
Forma ecuaŃiei este ax 2 + c = 0
c c  c
Procedăm astfel: ax 2 + c = 0 ⇔ ax 2 = −c ⇔ x 2 = − Dacă −
≥ 0 ⇒ S = ± − 
a a  a
Dacă c
pozitiv − <0⇒S =Φ
a
imposibil
Exemple

7 7
a.) 2 x 2 − 7 = 0 ⇔ 2 x 2 = 7 ⇔ x 2 = ⇔x=±
2 2
7
b.) 2 x 2 + 7 = 0 ⇔ 2 x 2 = −7 ⇔ x 2 = − imposibil
2
Cazul c=0
Forma ecuaŃiei este ax 2 + bx = 0

 x=0  x1 = 0
Procedăm astfel: 
ax + bx = 0 ⇔ x(ax + b) = 0 ⇔ 
2
⇔ b
ax + b = 0 x
 2 = −
a

Exemplu

 x=0  x1 = 0

2 x − 7 x = 0 ⇔ x(2 x − 7) = 0 ⇔ 
2
⇔ 7
 2 x − 7 = 0  x 2 =
2
 ecuaŃiei de gradul II
Forma canonică a ecuaŃ
Transformăm membrul stâng al acestei ecuaŃii în modul următor:
mai întâi scoatem în faŃa parantezei coeficientul lui x2:
 b c  2 b c  b 
2
b2 c 
2
b  b 2 − 4ac
ax2 + bx + c = a x 2 + x +  = a x + 2 x +  = a  x +  − 2 +  = a x +  − =0
 a a  2a a  2a  4a a   2a  4a

 b 
2
∆ 
⇔
a  x +  − 2  = 0 unde ∆ = b 2 − 4ac
 2a  4a 
numit discriminantul ecuaŃiei de grad II
ecuaŃiei de gradul II
forma canonică a ecuaŃ

Exemplu

 2 7   2 7   7
2
49 
2 x − 7 x + 8 = 2 x − x + 4  = 2 x − 2 x + 4  = 2  x −  + 4 −  =
2

 2   4   4 16 
 7  64 − 49 
2
 7  25 
2

2 x −  +  = 2 x −  + 
 4  16   4  16 
sau direct

∆ = (− 7 ) − 4 ⋅ 2 ⋅ 8 = 49 − 64 = −25
2

 7  25 
2

2 x − 7 x + 8 = 2  x −  + 
2

 4  16 
Rezolvarea ecuaŃiei de gradul al doilea cu rădăcini reale
ecuaŃiei de gradul II
Forma canonică a ecuaŃ
 b 
2
∆ 
a  x +  − 2  = 0
 2a  4a  şi ∆ = b 2 − 4ac permit rezolvarea unei ecuaŃii de grad II

“ delta “
cum a≠0

2 2
 b  ∆  b  ∆
x+  − 2 = 0 ⇔ x+  = 2
 2a  4 a  2a  4a

DISCUłIE – Natura rădăcinilor ecuaŃiei de gradul II

Cazul ∆<0 ⇔ ecuaŃia nu are rădăcini reale

Cazul ∆=0 ⇔ ecuaŃia are 2 rădăcini egale x1=x2= − 2a

b

−b± ∆
Cazul ∆>0 ⇔ ecuaŃia are 2 rădăcini distincte x1,2=
2a
ExerciŃii
1. Să se rezolve ecuaŃiile:
a) 6x2 -x-l = 0; b) x2 -x + l = 0; c) -x2 +8x-16 = 0; d) - x2 - 7x+ 8 = 0;
e) 3 x − 7 x − 3 5 9 6 3 2
= ;f) + =2 ;g) + =
x+5 x+2 x + 2 2x + 3 x −1 x +1 x −1
2

5 1 10m x − 6 x − 12 5
h) − = 2+ 2 i) − =
x+m m−x m − x2 x − 12 x − 6 6

2. Să se determine m, astfel încât ecuaŃia x2 + mx + 1 = 0:

a) să aibă rădăcini egale; b) să aibă rădăcini reale diferite; c) să nu aibă rădăcini reale.
3. Acelaşi enunŃ ca la problema 2, pentru ecuaŃia x2 - 2mx + m (1 + m) = 0.
4. să se determine valorile lui m, ştiind că ecuaŃiile x2+x + m = O şi x2+x-m = 0 au acelaşi număr de rădăcini reale.
Formula redusă
− b1 ± b1 − ac
2

Dacă b=2b1 atunci ∆ = 4(b1 − ac ) şi

2
x1, 2 =
a
Exemplu:

3x2-10x+3=0 atunci a = 3, b = -10 ,c = 3

5 ± 25 − 9 5 ± 4 1
b1= -5 şi x1, 2 = = atunci x1=3 şi x2=
3 3 3
 RelaŃii între coeficienŃii şi rădăcinile unei ecuaŃii de gradul al doilea
1. RelaŃiile lui Viete
− b + b 2 − 4ac − b − b 2 − 4ac
EcuaŃia ax2 + bx + c = 0 (a ≠ 0) cu ∆ = b2 - 4ac > 0, are rădăcinile: x1 = şi x2 =
2a 2a
atunci au loc relaŃiile:
b
S = x1 + x 2 = − suma rădăcinilor
a
c
P = x1 x 2 = produsul rădăcinilor
a
relaŃiile lui Viete

Probleme BAC 2009

1.

2.

3.
Formarea unei ecuaŃii de grad II când cunoaştem suma S şi produsul P al rădăcinilor.

Forma ecuaŃiei este x2 - Sx + P = 0

Exemplu :
FormaŃi ecuaŃia de grad II dacă x1 = -2 şi x2 = 8
Avem S = x1+x2 = -2+8 = 6 şi P = x1·x2 =(-2)· 8 = -16
Atunci ecuaŃia este : x2-6x-16 = 0

Studiu individual

ExerciŃiile 5 şi 6 din fişa de exerciŃii

6.3 Studiul semnelor rădăcinilor ecuaŃiei de gradul 2

EcuaŃia ax2 + bx + c = 0 (a ≠ 0) cu ∆ = b2 - 4ac ≥ 0,

are rădăcinile:
− b + b 2 − 4ac − b − b 2 − 4ac
x1 = şi x 2 =
2a 2a
b
S = x1 + x 2 = −
Şi au loc relaŃiile: a
c
P = x1 x 2 =
a
.................................................................................................................................................................
Cazul 1.) P>0 ⇒ ambele rădăcini au acelaşi semn (ambele + sau ambele - )
dacă S>0 ⇒ ambele rădăcini sunt pozitive
dacă S<0 ⇒ ambele rădăcini sunt negative
..........................................................................................................................................
Cazul 2.) P<0 ⇒ rădăcinile au semne contrare
dacă S>0 ⇒ x1<0,x2>0 şi x1 < x 2
dacă S<0 ⇒ x1<0,x2>0 şi x1 > x 2
...........................................................................................................................................
ObservaŃie :
1.) cazul P = 0 ⇒ x1 = 0 ( sau x2 = 0)
2.) cazul S = 0 ⇒ x1 = -x2

Exemplu :

x2+2x-15=0 ⇒ S = -2 şi P = -15 deci x1<0,x2>0 şi x1 > x 2

ExerciŃiu :
Fie ecuaŃia x2-2mx+m-1 = 0 , m ∈ R
a.) rezolvaŃi ecuaŃia pentru m=1,şi m= -1
b.) arătaŃi că pentru orice m , ecuaŃia are 2 rădăcini distincte
c.) aflaŃi m dacă ambele rădăcini sunt mai mari decât -1
d.) aflaŃi m dacă ambele rădăcini sunt mai mici decât -1
e.) aflaŃi m dacă o rădăcină este mai mare decât -1,iar cealaltă rădăcină este mai mică decât -1.
INDICAłIE :
Y=x+1
6.4 Descompunerea trinomului de grad 2 în produs de factori de grad I

Expresia ax2 + bx + c se numeşte TRINOM de grad 2.

EcuaŃia ax2 + bx + c = 0 (a ≠ 0) cu ∆ = b2 - 4ac ≥ 0,

are rădăcinile:
b
− b + b − 4ac
2
− b − b − 4ac 2 S = x1 + x 2 = −
x1 = şi x 2 = şi au loc relaŃiile: a
2a 2a c
P = x1 x 2 =
a

Atunci ax 2 + bx + c = a x 2 +
b c
[ ]
x +  = a x 2 − ( x1 + x 2 ) x + x1 x 2 = ... = a ( x − x1 )( x − x 2 )
 a a
2
Deci descompunerea este : ax +bx+c=a(x-x1)(x-x2)
Exemplu :
2
DescompuneŃi trinomul : 6x -x-1 în factori.
2
Rezolvăm ecuaŃia 6x -x-1=0
1 1
∆= 25 şi : x1= , x2= − .
2 3
Atunci : 6x2-x-1= 6 x −  x +  = (2 x − 1)(3x + 1)
1 1
 2  3
ObservaŃie :
2
 b  −∆
ax + bx + c = a x +
2
 + se numeşte forma canonică a trinomului de grad 2
 2a  4a
 6.5. EcuaŃii reductibile la ecuaŃii de gradul al doilea
în practică se pot întâlni ecuaŃii de grad mai mare decât 2, a căror rezolvare se poate reduce la rezolvarea unor ecuaŃii
de grad mai mic sau egal cu 2.
1. în unele cazuri astfel de ecuaŃii se pot rezolva folosind metoda descompunerii în factori.
Exemple
1) Să se rezolve ecuaŃia:
x3-4x = 0 (1)
Descompunem membrul stâng al ecuaŃiei în factori şi avem
x(x-2)(x + 2) = 0 Rezultă că soluŃiile ecuaŃiei (1) sunt: 0,
-2 şi 2.
2) Să se rezolve ecuaŃia
x4-2x3+x-2 = 0 (2)
Descompunem membrul stâng al ecuaŃiei în factori.
Avem succsiv,
x4-2x3+x-2 = x3(x-2) + x-2 = (x-2)(x3 + l) = (x-2)(x+l)(x2-x+l).
EcuaŃia devine: (x - 2) (x + 1) {x2 - x + 1) = 0, adică x - 2 = 0, x + 1 = 0 sau x2 - x + 1 =0.
Cum ecuaŃia x2 - x + 1 = 0 nu are rădăcini reale (∆= -3 < 0), rezultă că rădăcinile ecuaŃiei (2) sunt: -l şi 2.

2. în alte cazuri ecuaŃiile de grad mai mare sau egal cu 2 se pot rezolva folosind metoda introducerii unei noi
necunoscute.
Exemple

1) Să se rezolve ecuaŃia
(x2 - 3x)2 - 2 (x2 - 3x) - 8 = 0 (3)
Observăm că membrul stâng al ecuaŃiei conŃine expresia (x2 - 3x) , atât la puterea a doua cât şi la puterea întâia.
Facem substituŃia
x2 - 3x = y şi obŃinem ecuaŃia de gradul al
doilea în y:
y2-2y-8 = 0, de unde y1 = -2, y2 = 4.
2 2
Rezultă x - 3x = -2 şi x - 3x = 4.
Rădăcinile primei ecuaŃii sunt x1 = 1 şi x2 = 2, iar rădăcinile celei de-a doua ecuaŃii sunt x3 = -l, x4 = 4.
Deci, soluŃiile ecuaŃiei (3) sunt: 1,2,-1 şi 4.
2) Să se rezolve ecuaŃia
x4-3x2-4 = 0. (4)
Făcând substituŃia x = y, obŃinem ecuaŃia în y: y2 - 3y - 4 = 0, de unde
2

y1 =-1,y2 = 4.
Cum y poate lua numai valori nenegative (deoarece y = x2), rezultă că
singura soluŃie care convine estey = 4, adică x2 = 4, de unde x1 = - 2 şi x2 = 2.
ObservaŃie.
Această ecuaŃie este un caz particular al ecuaŃiei generale ax2 + bx + c = 0, unde a ≠0, numită ecuaŃie bipătrată.
3) Să se rezolve ecuaŃia
x6 - 7x3 - 8 = 0. (5)
Făcând substituŃia x3 = y, obŃinem
y2-7y-8= 0
de unde z1=-l, z2 = 8.
Deoarece y = x3 avem x3 = -l, X3 = 8 şi obŃinem următoarele două rădăcini ale ecuaŃiei date: x1 = —1,x2 = 2.
ObservaŃie.
Analog, pot fi rezolvate şi ecuaŃii mai generale de forma:
ax2n + bxn + c = 0, a ≠ 0, unde n este un număr
natural nenul.
Făcând substituŃia y = xn, obŃinem ecuaŃia de gradul al doilea:
ay2 + by + c = 0.
 ExerciŃii
1. Să se rezolve ecuaŃiile:
a) 6x2 -x-l = 0; b)x2 -x + l = 0; c)-x2 +8x-16 = 0; d)- x2 - 7x+ 8 = 0;

3x − 7 x − 3 5 9 6 3 2
e) = ;f) + = 2 ;g) 2 + = ;
x+5 x+2 x + 2 2x + 3 x −1 x +1 x −1

5 1 10m x − 6 x − 12 5
h) − = 2+ 2 ; i) − =
x+m m−x m −x 2
x − 12 x − 6 6

2. Să se determine m, astfel încât ecuaŃia x2 + mx + 1 = 0:

a) să aibă rădăcini egale; b) să aibă rădăcini reale diferite; c) să nu
aibă rădăcini reale.
3. Acelaşi enunŃ ca la problema 2, pentru ecuaŃia x2 - 2mx + m (1 + m) = 0.
4. să se determine valorile lui m, ştiind că ecuaŃiile x2+x + m = O ş i x 2 + x -
m = 0 au acelaşi număr de rădăcini reale.

5. Să se formeze ecuaŃii de gradul al doilea, care au rădăcinile:

a) x1 =-3 şi x2 =5; b) x1 = m+n şi x2 =m -n; c) x1 =2+ 3 şi x2 =2- 3 ,-
d) x1 = 2 + 3 şi x2 = 2 - 3.

6. Fie x1 şi X2 rădăcinile ecuaŃiei x2 +px + q = 0. Să se formeze ecuaŃii de

gradul al doilea în y, ale căror rădăcini sunt:

x1 x 1 1
a) y1 = şi y2 = 2 ; b) y1= x1+ şi y2 = x2 + ; c) y] = (x1 + x2)2 şi
x2 x1 x1 x2
y2=(x1-x2)2
1 1
d) y1 = 2 şi y 2 = 2
x1 x2
7. Fără a rezolva ecuaŃiile următoare, să se determine semnele rădăcinilor lor:
a)x2-x-6 = 0;b) 6x2-x- 1 =0; c)-5x2 + x-7 = 0; d)x2-7x+ 10 = 0.
8.)Să se determine valorile lui m, astfel încât rădăcinile ecuaŃiei x2 + (1-m)x-
m = 0 să aibă:
a) acelaşi semn; b) semne diferite.
9. Acelaşi enunŃ ca la problema 8, pentru ecuaŃia:
x2 + 2(m - 2) x + (m - 1) (m - 3) = 0.
10.Să se descompună în factori de gradul întâi
trinoamele:
a)6x2-7x + 2; b)x2-x- l; c)2x2-7mx + 6m2.
11.Să se determine valorile lui m, astfel încât ecuaŃiile: x2 +
mx+l=0 şi x2+x + m = 0să aibă o rădăcină comună.
12.Folosind forma canonică a trinomului de gradul al doilea, să se arate că:

a) trinomul x2 - x + 1 ia valori pozitive pentru orice x real;

b) trinomul - 2x2 + 8x - 9 ia valori negative pentru orice x real.
13. Fie ecuaŃia 4mx2 + 4(1 - 2m)x + 3(m - 1) = 0. Să se determine valorile lui
m
astfel încât să avem:
a) ambele rădăcini să fie mai mici decât 1;
b) ambele rădăcini să fie mai mari decât 1;
 c) o rădăcină mai mică decât 1 şi alta mai mare decât 1.
14. Să se determine valorile parametrului M, astfel încât fiecare din
următoarele
ecuaŃii să aibă două rădăcini egale:
a) 4x2 + mx + 9 = 0; b) mx2 + 4x + 1 = 0; c) x2 - 2(1 + 3m)x + 7(3 + 2m) = 0.
15. Descompunând membrul stâng în factori, să se rezolve ecuaŃiile:
a) 4x3 + 28x2 - 9x - 63 = 0; b) 6x3 - x2 – 486x + 81 = 0; c) x3+ 3x2 - 16x -
48 = 0.
16) Să se rezolve ecuaŃiile:
a)x4+x2-2 = 0; b)x4+15x2 + 50 = 0; c)4x4-5x2+ 1 =0;d)x6 + 26x3-27 = 0.
Să se rezolve ecuaŃiile: a) (x2 – 16X)2 - 2(x2 - 16x) - 63 = 0;
2
1  1
 + 2  + − 10 = 0
x  x
10
c) (x2 + x + l)(x2 + x +2)= 12; d) x2 - 4x + =2
x − 4x + 5
2

49 7 x 2 − 3x x−2 5 x2
e)x2 + +2(x + ) - 3 4 = 0; f) + 2 = ; g)
x 2
x x−2 x − 3x 2 2
18 13 x 3
+ 2 = ( + )
x 5 2 x

h) x(x+1)(x+2)(x+3)=24

20. Să se rezolve ecuaŃiile:

a)x4+ 4x-l=0; b)x4-4x3-l=0;
21.
x
Dacă x şi y satisfac relaŃia ax2 + 2bxy + cy2 = 0, să se determine : ;y ≠ 0
y
22
Să se determine valorile parametrului m, astfel încât ecuaŃia x2 - 6x + m = 0
să aibă două rădăcini reale dintre care una să fie dublul celeilalte.
23
Să se determine două numere nenule, astfel încât suma, produsul şi
diferenŃa pătratelor lor să fie egale.
24
2
Să se determine legătura dintre rădăcinile ecuaŃiilor: ax2 + bx + c = 0 şi
cx + bx + a = 0.
25
Fără a rezolva ecuaŃia, să se găsească suma pătratelor rădăcinilor ecuaŃiei:
(x2 + 2x)2 - 5(x2 + 2x) + 3 = 0.
26. Să se arate că dacă ecuaŃiile x2 + ax + b = 0 şi x2 + cx + d = 0, (a, b, c, d
∈ Z), au o rădăcină iraŃională comună, atunci a = c şi b = d.