C.

Identificarea pietei tinta

a.Identificarea liderilor de piata

In Romania exista noua regiuni viticole (Podisul Transilvaniei, al Moldovei, al

Piemontului de la Curbura Carpatilor, Podisul Getic, al Banatului etc.) si 39 de podgorii
(Tarnave, Cotnari, Husi, Panciu, Odobesti, Cotesti, Dealu Mare, Samburesti, Murfatlar, Sarica
Niculite etc.), din care unele au ramas doar cu potentialul natural, altele fiind prezente pe piata.
Consumatorul de vin confunda podgoria cu producatorul: intr-o podgorie pot fi mai multi
producatori, iar un producator poate avea mai multe podgorii. Insa marea majoritate a
cunoscatorilor, atunci cand se refera la vinul romanesc, spun patru nume: Cotnari, Jidvei, Vincon
Vrancea si Murfatlar. Pe piata, majoritatea vinurilor imbuteliate sunt de la cei patru producatori,
dar, in ultimii ani, isi fac serios simtita prezenta pe piata si producatorii de vin rosu, indeosebi
din podgoriile Dealul Mare, Recas si Panciu.

1. Podgoria Cotnari

Moldova este celebră cu vinul de Cotnari, unul dintre cele mai vândute licori ale lui
Bachus, iar acest secret stă în soiurile deosebite care se cultivă în podgoria de lângă Iaşi.
Podgoria Cotnari datează cel puţin de la 1450 şi se întinde pe o suprafaţă de peste 1.750 de
hectare, aflate în proprietatea producătorului de vinuri Cornari. Mare parte din producţie pleacă
la export, în Europa, dar şi în ţări precum SUA, Canada, Japonia, Rusia sau China. Pe lângă
soiurile clasice, Grasa de Cotnari, Frâncuşa, Tămâioasa Românească şi Feteasca Albă, Cotnari
are în podgorie 105 hectare cu Fetească Neagră şi 40 de hectare cu Busuioacă de Bohotin.

Cotnariul este singura podgorie în care s-au păstrat exclusiv soiuri autohtone, după
invazia filoxerei din perioada anilor 1890. Majoritatea plantaţiilor sunt vii tinere şi au fost
înfiinţate începand cu anii 2006-2007. Capacitatea de depozitare a cramei este de aproximativ
20.000.000 l vin. De asemenea, crama Cotnari se mândreşte cu o colecţie impresionantă de
vinuri de vinotecă, având în total aproximativ 1.000.000 de sticle, din care cea mai veche sticlă
de vin pastrată la învechire este din 1956.

2. Podgoria Jidvei

Spui Jidvei, spui Târnave. Judeţul Alba este cunoscut pe harta viticolă a ţării pentru
celebra podgorie Târnave. Nu este mare ca suprafaţă, în jur de 3.000 de hectare, dar cine nu a
auzit de cel mai mare producător de vinuri albe din ţară în domeniu, Jidvei. Compania Jidvei
deţine cea mai mare plantaţie viticolă din România, aproximat 2.500 de hectare, şi cea mai mare
podgorie din Europa cu proprietar unic, fiind totodată în acest moment printre liderii pieţei
autohtone în ceea ce priveşte numărul de sticle de vin vândute anual. Aici se cultivă pe suprafeţe
întinse, soiuri precum Feteasca regală, Riesling, Savignon Blanc, Muscat Ottonel, Feteasca albă,
Traminer şi Chardonay, Pinot gris, Ezerfrut.
 3. Podgoria Vincon Vrancea

Vincon Vrancea detine cea mai renumita dintre cramele Romaniei. Crama Beciul Domnesc,

construita in secolul al XV-lea, este monument istoric si inclusa in patrimoniul cultural al
Romaniei. Aici sunt pastrate peste 100.000 de sticle de vin, cele mai vechi datand din 1949,
numarul lor crescând an de an. In plantatii cu vita de vie regasim struguri negri, roze si albi,
din care se obtin vinurile seci, demiseci, demidulci sau dulci din portofoliu. Din totalitatea
soiurilor de struguri amintim: Feteasca Neagra, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot,
Traminer, Busuioaca de Bohotin, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Tamaioasa
Romaneasca, Feteasca Alba, Feteasca Regala si Galbena de Odobesti.

Vincon Vrancea, unul dintre cei mai importanţi producători de vinuri din România, şi-a
schimbat denumirea, de la 1 august, noua societate numindu-se acum Beciul Domnesc. Practic,
este numele brandului care deţine poziţia de lider de piaţă pe segmentul celor mai apreciate
vinuri româneşti. Potrivit celei care conduce compania încă din anul 1999, Luchi Georgescu,
istoria, tradiţia şi calitatea produselor sunt lucrurile care reprezintă cel mai bine firma, iar
publicul asociază societate cu produsele noastre cele mai emblematice, vinurile din gama Beciul
Domnesc. Vinurile si vinarsurile companiei, au caștigat peste 400 de medalii la competitiile
nationale si internationale la care au participat.

4. Podgoria Murfatlar

Murfatlar, podgoria vinurilor dulci şi demidulci. O altă podgorie de renume din România
care se întinde pe aproape 3.000 de hectare. Calitatea deosebită a vinurilor de Murfatlar se
datorează, în primul rând, condiţiilor de climă şi de sol ale regiunii.
Podgoria este vestită pentru vinurile sale dulci şi demidulci. Astfel, soiuri albe precum Pinot Gris
şi Chardonnay sau soiurile roşii Merlot şi Cabernet Sauvignon îşi iau dulceaţa din soare, şi aici,
ca şi în Podgoria Dealu Mare, soarele fiind extrem de generos. La acestea se adaugă Muscatul
Ottonel, Tămâioasa românească, Sauvignon, Riesling italian, Columna, pentru soiurile albe, iar
pentru cele roşii Pinot Noir şi Fetească Neagră, paleta fiind extrem de variată, de la vinuri dulci
la cele seci. Podgoria Murfatlar detine 4 linii de imbuteliere care produce annual 10.000 de sticle
de vin/h. Cele 10 unitati de imbuteiere pot procesa pana la 30.000 de tone de struguri.

5. Podgoria Dealul Mare

Specialiştii din viticultură spun că în Podgoria Dealul Mare vinul este mai aromat şi
datorită razelor de soare prezente mai mult cu 14 zile decât în restul teritoriului. Această zonă,
care are o suprafaţă compactă de peste 14.500 de hectare de vie, este cunoscută mai ales pentru
vinurile roşii. Soiurile cele mai renumite de vinuri roşii  sunt Cabernet Sauvignon, Feteasca
Neagră, Pinot Noir, Merlot, dar şi vinurile albe sunt bine reprezentante, precum Riesling,
Fetească Albă, Pinot Gris sau Sauvignon Blanc. Podgoria Dealu Mare este bine cunoscută.
Mândria acesteia o reprezintă soiurile roșii, soiuri scăldate în razele soarelui.

6. Podgoria Recas

Cramele Recas, un alt mare jucator pe piata vinurilor din Romania, unde s-a nascut si a
copilarit insusi Bachus, zeul vinului. La ora actuală, Cramele Recaş, societate româno-
britanică cu capital 100% privat, dispune de unul din cele mai modern complexe de
vinificaţie din ţară, dotat cu utilaje de ultimă generaţie şi cu un spaţiu de producţie şi  depozitare
de circa 10 milioane de litri de vin.

 Cramele Recaş deţin 970 de ha. de vie: 200 ha. pentru struguri de masă, 450 ha. pentru vinuri
albe şi 320 ha. pentru vinuri roşii

7. Podgoria Panciu

Podgoria Panciu, din Vrancea,  este iarăşi extrem de cunoscută în ţară şi lume, cu o
întindere de aproximativ 10.000 de hectare. Este situată într-o zonă temperată, ceea ce face ca
vinurile, atât albe, cât şi roşii, să aibă o aromă specială. Vinurile din Podgoria Panciu mai pot fi
catalogate drept vinuri cu un caracter vioi obţinut atât din soiuri de struguri autohtoni, precum
Plăvaie, Galbenă, Băbească Neagră, Fetească Albă şi Fetească Neagră, dar şi din alte soiuri de
struguri de vin, precum Feteasca Regală, Rieslingul Italian, Aligoté, Sauvignon, Muscat Otonel,
Pinot Noir şi Merlot, care au devenit la fel de renumite în podgorie. În prezent, Podgoria Panciu
este profilată pe producerea vinurilor albe-seci care sunt folosite şi pentru a obţine vinul
spumant.

b.Identificarea clientilor cu potential

Mediul de marketing al organizatiei influenteaza capacitatea de a

satisface nevoile si dorintele clientilor. Mediul de marketing al intreprinderii trebuie privit ca un
ansamblu al subiectilor, fortelor si conditiilor interne si externe, in interiorul si sub actiunea
carora se stabileste si mentin relatiile cu clientii, astfel putem spune ca desi o companie se
mandreste cu produse de calitate, fara o promovare eficienta, atat in mediul online unde
majoritatea clientilor au acces facil la informatii, cat si in cel offline, afacerea isi pierde din
notorietate, prin urmare cientii uita de exisenta acelui brand.

Dintre podgoriile mentionate anterior, desi majoritatea au o prezenta activa in mediul

online, si aici ne referim la site oficial, pagina de facebook si instagram, cat si campanii cat mai
divere de promovare, ne-am indreptat atentia catre doi dintre acesti producatori de vinuri care
desi comercializeaza produse de o calitate ridicata din cauza lipsei de promovare atat a
produselor, cat si a evenimentelor nu sunt bine cunocute pe piata vinurilor din Romania sau si-au
pierdut din notorietate odata cu trecerea timului.
 Podgoria Murfatlar, de exemplu, are o intreaga istorie in spate, si se afla si printre primele
firme producatoare de vin din tara. Compania era atunci cel mai mare producător de vinuri, cu
afaceri care au ajuns la un maxim de aproape 50 milioane de euro din exploatarea a circa 3.100
de hectare de viţă-de-vie, astazi ne gandim la murfatlar ca firma care a intrat in inolventa la
propria cerere. Compania avea in vedere reorganizerea, insa a trecut destul de mult timp iar
Murfatlar a ramas tot in anonimat, iar prezna in online este insipida.

O alta podgorie, Dealul Mare, este situata in zona deluroasa a Carpatilor Meridionali si se
intinde pe o suprafata de aproximativ 15.000 de hectare. Aceasta arie vitivinicola cu traditie si cu
un potential extraordinar se bucura de conditii pedoclimatice si geografice similare cu cele din
Bordeaux si Nordul Toscanei, vinurile rosii produse aici fiind de o calitate superioara
incontestabila. In Dealu Mare se afla si cateva dintre cele mai importante crame romanesti
(Davino, Serve, Vitis Metamorfosis, Basilescu si Lacerta), recunoscute pe plan national si
international, cu toate acestea putini cunoscatori de vinuri au auzit de aceasta podgorie si asta
pentru ca in mediul online producatorul de vin este aproape invizibil, singurul canal online este
site-ul oficial care nu are deloc o interfata prietenoasa, iar navigarea pe acesta devine
plictisitoare.