Universitatea Valahia din Târgoviște

Facultatea de Științe Politice, Litere și Comunicare

Specializarea Limba și Literatura Română, Limba Engleză
Nume și prenume studente: Datu Ana-Maria
Nițu Bianca-Anca
Profesor coordonator: Asist. dr. Marinușa Constantin

LIMBAJUL LITERAR
 CUPRINS
 Despre limbajul literar
 Caracteristicile limbajului literar
- originalitate
- voință artistică
- intenția comunicativă specială
- importanța formei
- limbaj conotativ sau subiectiv
- utilizarea ficțiunii
- funcția poetică
 Elemente care participa la comunicarea literara
- emitent
- receptor
- canal
- context
- cod
 Exemple de limbaj literar
 LIMBAJUL LITERAR
Limbajul literar sau limba denotativă se referă la utilizarea
cuvintelor în funcție de semnificația lor si de semnificația
cea mai evidentă.

Dat fiind că limba literară este limba folosită în literatura de

specialitate, această formă de limbaj figurativ constă în
aspecte literare ale unui limbaj, cum ar fi diferite figuri de
vorbire, ritm etc.

Această limbă se găsește în cea mai mare parte în poezii,

romane, narațiuni orale, cântece și alte texte literare.
Această formă de limbă este diferită de limba obișnuită.
Limbajul literar diferă de limbajul obișnuit în lexicologia,
fonologia și sintaxa sa și poate prezenta, de asemenea,
dificultăți de interpretare distinctive.
1

1
Gheorghe Bulgăr, 2003, Literatura și limbajul, București, Editura Vestala
 "De ce versetul meu este atât de lipsit de mândrie?
Până în prezent, de variație sau de schimbare rapidă?
De ce cu timpul nu mă uit la o parte
Metodele nou-descoperite și compușii ciudați? " 
Sonet 76 de William Shakespear

 Această formă de limbă este dificilă pentru omul obișnuit care nu

cunoaște tehnicile literare și sintaxa particulară, pentru a înțelege
semnificația transmisă prin aceasta.
 Prin urmare, aspecte precum cifrele de vorbire, rima, conotația,
tehnicile literare devin părți esențiale ale limbajului literar.
 În plus, acest tip de limbă poate fi definită ca forma cea mai
ridicată a unei anumite limbi.
 Termenii precum limbajul poetic, limbajul figurativ sunt sinonime
pentru această formă de limbă.
2

•
• Limba literară este, din punct de vedere sociolingvistic , una
din varietățile unei limbi.
2
Gheorghe Bulgăr, 2003, Literatura și limbajul, București, Editura Vestala
• Conceptul de limbă literară a cunoscut și cunoaște o seamă de
interpretări lingvistice și extralingvistice, în funcție de ideile
dominante ale epocilor istorice, de ideile a diferiți literați și a
diferiți lingviști.

• Diferențele privesc atât definirea și delimitarea ei față de celelalte

varietăți ale limbii, cât și rolul său în literatură, în cultură,
în învățământ și în societate.

• La începuturi, limba literară a fost standardizată și s-a impus ca

standard pentru limbă în general, dar treptat standardul s-a bazat
tot mai mult pe limba comună, iar în prezent, limba literară este
considerată cel mult ca fiind cea a beletristicii, iar noțiunea ei este
delimitată de cea a limbii standard.
3

CARACTERISTICILE LIMBAJULUI LITERAR

-Originalitate
• Limbajul literar este un act de creație conștientă în care scriitorul
poate avea libertatea de a scrie într-un mod original și nepublicat,
având în vedere sensul adecvat pe care îl dă cuvintelor și
îndepărtându-se astfel de limbajul comun.
-Voință artistică
• Intenția finală a ceea ce este scris este de a crea o operă de artă,
adică prin cuvinte să transmită frumusețe. Stilul și modul de a
spune mesajul asupra conținutului în sine sunt privilegiate.
-Intenție comunicativă specială
• Limbajul este o mașină de comunicare și este ceea ce îi dă sens.
Prin urmare, limbajul literar are o intenție comunicativă, care este
de a comunica frumusețea literară deasupra unui scop practic.
-Importanța formei
• Relevanța formei în limbajul literar îl determină pe scriitor să aibă
grijă de „textura” limbii ca atare, cum ar fi selecția atentă a
cuvintelor, ordinea lor, muzicalitatea, construcția sintactică și
lexicală etc.

-Limbaj conotativ sau subiectiv

3
https://ro.sawakinome.com/articles/language/difference-between-ordinary-language-and-literary-
language.html
• Îmbrăcând originalitatea și caracteristicile de ficțiune ale limbajului
literar, scriitorul este suveran în a da semnificația cuvintelor pe care le
dorește și oferă discursul său polivalent și semnificațiile multiple
(spre deosebire de un text tehnic sau non-literar), adică multi-sens . În
acest fel, fiecare receptor va avea o asimilare diferită.
-Utilizarea ficțiunii
• Mesajul creează realități fictive care nu trebuie să corespundă
realității externe. Scriitorul poate fi foarte versatil și poate
transporta cititorul către alte dimensiuni aproape identice cu viața
reală, dar până la urmă ireal.
• Această lume fictivă este rezultatul viziunii particulare a autorului
asupra realității, dar în același timp generează în receptor propriile
experiențe de viață care specifică în citirea orizontului așteptărilor
cu care se apropie un text.
- Funcția poetică
• Urmărind un scop estetic, limba literară profită de toate
posibilitățile expresive disponibile (fonice, morfosintactice și
lexicale) pentru a produce curiozitate și atenție din partea
cititorului.
4

- Utilizarea figurilor retorice sau a figurilor literare

4
https://ro.wikipedia.org/wiki/Limb%C4%83_literar%C4%83#Critica_concep%C8%9Biei_tradi
%C8%9Bionale_despre_limba_literar%C4%83
 • Vom înțelege aici prin figură, în sensul său cel mai larg, orice tip
de resursă sau manipulare a limbajului în scopuri persuasive,
expresive sau estetice.
• Figurile vorbirii sunt modalități de a folosi cuvintele într-un mod
neconvențional pentru a surprinde cititorul și pentru a da textului
mai mult sens. Dintre aceste resurse găsim o mare varietate în două
categorii principale: dicție și gândire.
- Apariția în proză sau în versuri
• Se alege pe baza nevoilor autorului și a genului ales. Limbajul
literar poate fi prezent în ambele forme de limbaj: proză sau vers.
• În proză, care este structura naturală pe care o ia limbajul, o
apreciem în fabule, povești și romane. Acesta servește la
îmbogățirea descrierii textelor.
• În cazul versului, compoziția sa este mai atentă și mai solicitantă,
deoarece operele lirice măsoară numărul de silabe (măsură),
accentele ritmice din versuri (ritm) și relația dintre versuri și rima
(strofe).
5

ELEMENTE CARE PARTICIPĂ LA

COMUNICAREA LITERARĂ
-Emitent
5
https://ro.wikipedia.org/wiki/Limb%C4%83_literar%C4%83#Critica_concep%C8%9Biei_tradi
%C8%9Bionale_despre_limba_literar%C4%83
 • Agentul care caută să genereze emoții sau să stimuleze imaginația,
un mesaj mai senzorial în raport cu emitentul comunicării care se
concentrează pe conținut.
-Receptor
• El este cel care primește mesajul. Nu este o persoană anume, ci o
ipoteză cerută de textul însuși.
• Să ne amintim că limbajul literar este o expresie a comunicării
artistice și, fără presupunerea că „cineva” va primi mesajul (chiar
dacă este senzorial) pe care autorul dorește să îl transmită, și-ar
pierde sensul.
- Canal
• Este mijlocul prin care este comunicat mesajul literar. De obicei,
este scris, deși poate fi verbal atunci când se recită o poezie, se
relatează un monolog sau se cântă.6

- Context
• Contextul în general se referă la circumstanțele temporale, spațiale
și socioculturale în care mesajul este circumscris, dar în cazul
6
https://ro.warbletoncouncil.org/lenguaje-literario-691
 limbajului literar, libertatea scriitorului de a da frâu liber
imaginației sale determină contextul operei literare (în realitate,
cea a oricărei opere literare) este ea însăși.
- Cod
• Acestea sunt semnele care urmează să fie utilizate pentru a
transmite mesajul, dar în acest caz, acesta nu este utilizat în același
mod, deoarece nu există o interpretare fără ambiguități a textului,
ci mai degrabă sensul multiplu explicat.
7

EXEMPLE DE LIMBAJ LITERAR

Roman
„Nava extraterestră aterizează în Sardanyola. Unul dintre extratereștri,
care se numește Gurb, ia forma corporală a unui individ uman pe nume
Marta Sánchez. Un profesor de la Universitatea din Bellaterra îl
7
https://ro.warbletoncouncil.org/lenguaje-literario-691
îmbarcă în mașină. Gurb dispare, în timp ce celălalt străin încearcă să-
și găsească partenerul și începe să se obișnuiască cu formele și
obiceiurile corpului pe care le posedă oamenii. Căutarea lui Gurb abia
a început, un extraterestr pierdut în jungla urbană a Barcelonei ”
Fragment din lucrare Nici o veste de la
gurb (1991) de Eduardo Mendoza

Poem
„Înot în golul soarelui
tremur pe rug
bat în umbră
și plutesc cu ceațele”
Extras din Rime și legende (1871) de
Gustavo Adolfo Becquer

Poveste
”Și, la amurg, a sărit peste peretele grădinii vrăjitoarei, a smuls în
grabă o mână de verdezuele și le-a adus soției sale. A pregătit imediat o
salată și a mâncat-o foarte bine; și îi plăceau atât de mult încât, a doua
zi, dorința lui era de trei ori mai intensă. Dacă voia pace, soțul trebuia
să sară înapoi în grădină. Și așa a făcut, la amurg. Dar de îndată ce și-
8
https://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_literaturii
a pus picioarele pe pământ, a avut un început teribil, pentru că a văzut
vrăjitoarea apărând în fața lui ”.
Extras din Rapunzel(1812) al fraților Grimm.
9

BIBLIOGRAFIE
 Gheorghe Bulgăr, 2003, Literatura și limbajul,
București, Editura Vestala
Siteografie:
 https://ro.sawakinome.com/articles/language/difference-
between-ordinary-language-and-literary-language.html
9
https://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_literaturii
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Limb%C4%83_literar
%C4%83#Critica_concep%C8%9Biei_tradi
%C8%9Bionale_despre_limba_literar%C4%83
 https://ro.warbletoncouncil.org/lenguaje-literario-691
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_literaturii