Paradisul Fiscal Monaco

Proca Alexandru

CAPITOLUL I
Generalitati privind paradisurile fiscale

1.1 Ce este paradisul fiscal

Un paradis fiscal este o jurisdicție, un teritoriu sau un stat care oferă rate de
impozitare extraordinar de mici sau nicio taxă în comparație cu alte state suverane.
Paradisurile fiscale există în beneficiul corporațiilor multinaționale, al
indivizilor bogați, al companiilor corporative și al altor instituții financiare de elită
care trebuie să-și ascundă banii pentru a evita impozitarea.
În întreaga lume, unele țări oferă contribuabililor cele mai avantajoase taxe
sau alte condiții. Indicele anual de secretizare financiară este scris de Tax Justice
Network (TJN) și are caracteristici asupra paradisurilor fiscale 80; acest lucru se
bazează pe nivelul lor de secret și activitățile financiare offshore.
În 2015, trei țări au fost listate drept delincvenții de top; acestea erau Elveția,
Statele Unite ale Americii și Hong Kong. Paradisurile fiscale beneficiază în cea
mai mare parte de cea mai elită clasă din lume; oamenii bogați sunt cei care au
adesea nevoie de astfel de servicii.

1.2 Avantajele utilizarii unui paradis fiscal

Paradisul fiscal ofera anumite avantaje care difera de la o tara la alta si
anume, unele ofera avantaje persoanelor juridice si altele ofera avantaje
persoanelor fizice.
In figura de mai jos sunt prezentate avantajele pe care le ofera paradisurile
fiscale si anume:
 1.3 Impozite reduse
Impozitele impuse într-un paradis fiscal sunt destul de reduse sau exista
posibilitatea de a nu se impune nici un fel de impozit asupra unor categorii de
venituri. Aceste avantaje fiscale sunt extraordinar de atractive pentru investitorii
străini, dacă în țara lor unde locuiesc nu pot beneficia de cote reduse de impozitare.
Atunci când o persoană devine rezidentă a unei țări care este considerata a fi
paradis fiscal sau sediul companiei este situat într-un paradis fiscal, persoana
respectivă este supusă impozitării acelui paradis fiscal, beneficiind astfel de
impozite mult mai scazute comparativ cu țara de provenienta.
 Sistemul de impozitare al paradisurilor fiscale poate fi clasificat in 3
categorii si anume:
- Tari in care nu se plateste impozit pe profit pentru veniturile
obtinute in alte tari, dar care se plateste o rata anuala fixa
- Tari in care se impoziteaza valoarea capitalului social si nu
profitul
- Tari in care se impoziteaza profitul cu o cota fixa

1.4 Sistemul bancar bine dezvoltat

Un sistem bancar bine dezvoltat ofera numeroase avantaje printre care se
numara:
- Servicii de calitate
- Tranzactii rapide si sigure
- Produse si servicii furnizate clientilor care nu sunt neaparat din
Principat
- Lipsa restrictiilor in vederea schimburilor valutare
- Tehnologie de inalta calitate
- Consultanta financiara la standarde ridicate

1.5 Secretul bancar

Secretul bancar difera de la un centru la altul. Datorita reglementarilor,
exista anumite banci care nu necesita sa dea raportul cu privire la activitatile
desfasurate in acea tara catre tara de origine a persoanei care detine contul, cu alte
cuvinte, persoana nu trebuie sa justifice provenienta banilor obtinuti.
 Tipurile de conturi din paradisurile fiscale:
- Total anonime
- Codificate
- Ale clientilor protejati de avocati
- Secrete protejate
- Beneficiari fictivi

1.6 Absenta controalelor valutare

Persoanele care sunt rezidente intr-un paradis fiscal beneficiaza de absenta
controalelor valutare. Aceste lucru nu se aplica si pentru persoanele care nu sunt
rezidente.
1.7 Alegerea unui paradis fiscal
Alegerea unui paradis fiscal este foarte important pentru oamenii bogati care
doresc sa profite de cotele de impozitare reduse deoarece in acest fel isi pot
maximiza profitul sau sa nu plateasca nimic ce tine de sederea lor in acel paradis
Principalii factori determinanti in alegerea unui paradis fiscal sunt:
- Situatia geografica
- Statutul juridic
- Structura sociala
- Stabilitatea politica si economica
- Moneda
- Controlul schimburilor
- Acordurile fiscale
- Regimul fiscal
- Timpul si resursele necesare pentru a intemeia o afacere
 Capitolul II
Monaco- Paradisul Perfect

2.1 Monaco-Scurt Istoric:

Oficial Principatul Monaco, este un oraș-stat și microstat suveran, situat pe
Riviera Franceză din Europa de Vest.
Se învecinează cu Franța pe trei laturi, în timp ce cealaltă parte are ieșire la
Marea Mediterană. Monaco are o suprafață de 2,02 km² și o populație de
aproximativ 37800 de locuitori; este a doua cea mai mică și cea mai dens populată
țară din lume. Monaco are o frontieră terestră de 4,4 km, o coastă de 4,1 km, și o
lățime care variază între 1.700–349 m.
Cel mai înalt punct din țară este pe o cărare îngustă numită Chemin des
Révoires pe pantele Mont Agel, în districtul Les Révoires, la 161 m deasupra
nivelului mării.
Cel mai populat cartier din Monaco este Monte Carlo și cel mai populat
district este Larvotto. Prin îmbunătățiri funciare, masa de uscat monegască s-a
extins cu douăzeci la sută. Deși este mic, Monaco este foarte vechi și destul de
bine cunoscut, mai ales datorită statutului său ca teren de joacă pentru cei bogați și
celebri. În 2014, s-a constatat că aproximativ 30% din populație era alcătuită din
milionari, la fel ca orașele Zürich sau Geneva.
Monaco este un principat reglementat sub o formă de monarhie
constituțională, cu Prințul Albert al II-lea ca șef de stat. Deși Prințul Albert al II-lea
este un monarh constituțional, el deține o imensă putere politică.
Casa de Grimaldi conduce statul Monaco, cu scurte întreruperi, încă din
1297. Limba oficială este franceza, dar sunt vorbite și înțelese și monegasca,
italiana și engleza. Suveranitatea statului a fost recunoscută oficial prin tratatul
franco-monegasc din 1861, Monaco devenind membru cu drepturi depline al
Națiunilor Unite în 1993.
 În ciuda independenței și politicii externe separate, apărarea țării este
responsabilitatea Franței. Cu toate acestea, Monaco menține două mici unități
militare.
Dezvoltarea economică a fost stimulată în secolul al XIX-lea prin
deschiderea primului cazinou, Monte Carlo, și a unei legături feroviare cu Parisul.
De atunci, clima blândă, peisajele splendide și localurile de jocuri de noroc au
contribuit la statutul principatului de destinație turistică și centru de recreere de
prim rang pentru cei bogați și celebri.
În ultimii ani, Monaco a devenit un important centru bancar și a reușit să-și
diversifice economia în servicii și industrii mici, cu valoare adăugată mare și non-
poluante.
Statul nu impune niciun impozit pe venit, impozitele pe profit sunt reduse,
și este un cunoscut paradis fiscal. De asemenea, este gazda anuală a Marelui
Premiu al Principatului Monaco, una dintre primele mari premii de Formula Unu.
Monaco nu face în mod oficial parte din Uniunea Europeană (UE), dar
participă la anumite politici ale UE, inclusiv la controalele vamale și de frontieră.
Prin relația sa cu Franța, Monaco utilizează euro ca monedă unică, iar
înainte de aceasta se folosea francul monegasc. Monaco a aderat la Consiliul
Europei în 2004 si este membră a Organizației Internaționale a Francofoniei.
 2.2 Modul in care principatul Monaco a devenit un paradis
fiscal

Casa Grimaldi care domneste in Principatul Monaco avea foarte multe

datorii, asa ca au incercat sa iasa cumva din aceasta situatie prin dezvoltarea unui
plan de afaceri si anume, deschiderea de cazinouri. Acest plan s-a dovedit a fi un
esec deoarece ideea a luat nastere la inceputul anului 1846 iar deschiderea primului
cazinou a fost inaugurata abia in anul 1856. Familia a hotarat sa vanda afacerea
pentru suma de 1,7 milioane de franci unor magnati francezi care erau specializati
in acest domeniu.
Acestia au cerut familiei Grimaldi schimbarea numelui acelei zone in Monte
Carlo. Familia a acceptat intr-un final schimbarea numelui, au construit cazinoul
care purta acelasi nume si au avut grija sa curete zona de elementele deranjante
pentru turisti.
Afacerea s-a dovedit a fi un succes deoarece acestia au profitat si de noua
cale ferata franceza, inmultindu-se astfel considerabil numarul de vizitatori printre
care si patimasi ai jocurilor de noroc.
Astfel, Principatul s-a dezvoltat din punct de vedere economic, a atras un
numar considerabil de investitori, s-au construit numeroase obiective turistice
printre care, diverse magazine cu produse de ultima moda, restaurante cu
mancaruri alese precum si hoteluri luxoase.
Principatul Monaco a cunoscut un succes atat de mare incat datorita
castigurilor datorate cazinoului dar si a obiectivelor turistice, acesta a propus sa nu
mai impoziteze venitul populatiei. Acest lucru a dus la atragerea si mai multor
oameni bogati din toata Europa.
In decursul a mai multi ani, Monaco si-a extins activitatea jocurilor de noroc
reusind sa achizitioneze peste 145 de masinarii de jocuri moderne precum si
construirea celui mai nou cazinou si anume Monte Carlo Bay Casino
 2.3 Monaco- un paradis fiscal de invidiat
Pentru toti cei ce poseda o situatie financiara care se poate metamorfoza
intr-un vis devenit realitate din perspectiva modului prin care acestia si pot
satisface toate dorintele, Monaco a devenit o gura de aer. Si anume, toti oamenii
bogati vin in acest stat deoarece este privit ca o oaza de relaxare foarte populara de
pe riviera franceza.
In decursul a mai multor ani, Monaco si-a castigat reputatia ca fiind cea mai
luxoasa destinatie la care multa lume aspira dar putini reusesc sa ajunga.
Cetatenii principatului Monaco au reusit sa convetuiasca intr-un final cu
miile de turisti care viziteaza anual tara datorita faptului ca acestia, prin sumele
mari cheltuite pentru a avea acces la noile tendinte vestimentare si nu numai, statul
incaseaza sume considerabile din taxele pe vanzari si compenseaza la bugetul de
stat lipsa impozitului pe venit.
Jocurile de noroc constituie alt factor important in vederea sustinerii statului
Monaco deoarece impatimitii jocurilor lasa in cazinouri sume destul de mari care
ajung in medie anual la peste 4% din PIB.
Conducătorii și personalul băncilor cu sediul în Principat se supun regulilor
secretului profesional. Nerespectarea acestui secret se pedepsește conform
prevederilor art. 308 din Codul penal. Secretul profesional aplicat de catre bănci
este menit să protejeze interesele clienților și să creeze încrederea necesară pentru
ca sistemul să funcționeze eficient.
Secretul profesional acoperă toate informațiile despre tranzacțiile, în special
cele referitoare la gestionarea activelor, efectuate de clienții băncii și existența,
funcționarea și soldul conturilor bancare. Firmele de administrare a activelor sunt
supuse acelorași reguli în ceea ce privește clientela acestora.
Singura excepție de la secretul profesional se referă la persoanele care au
Franța ca domiciliu fiscal în conformitate cu tratatul fiscal din 1963 dintre Franța și
Monaco.
 Statul a fost adesea criticat de catre Franta deoarece acesta sustinea faptul ca
Monaco a devenit un centru de spalare a banilor si ar trebui oprit. Aceste incercari
au fost totusi in zadar deoarece cetatenii rezidenti acolo continuau sa isi sustina
statul si se supuneau in continuare regimului fiscal.
Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) a incercat
sa faca presiuni asupra statului in vederea uneii cooperari pentru a putea avea un
oarecare control asupra a ceea ce se intampla acolo.
Aceste presiuni au fost insa fara rost deoarece suveranitatea acestui stat
precum si conducerea acestuia ca pe o afacere de familie au fost aparate si
sustinute constant de cetatenii rezidenti cat si de oamenii bogati care veneau acolo
si isi cheltuiau averile.
Multe voci sustin faptul ca prin integrarea statului Monaco in Franta, aceste
probleme ar disparea.
 Capitolul III
Sistemul politic si regimul fiscal din Monaco

3.1 Sistemul Politic

Monaco este o monarhie parlamentara condusa de catre urmasii familiei
Grimaldi care isi impart puterea cu, Consiliul National unicameral. Aici sunt
prezenti 18 membri, acestia fiind alesi prin vot universal de cetatenii de peste 21
ani pentru mandate de 5 ani.
Acestia se intalnesc de 2 ori pe an pentru a aproba legile printului precum si
de a vota bugetul. Daca printul doreste sa dizolve consiliul, noi alegeri trebuie sa
aiba loc in maxim 3 luni. Ordonantele adoptate de Consiliul National sunt discutate
in Consiliul de Guvern, la fel ca si decretele semnate de ministrul de stat.
Dupa ce ordonantele au fost aprobate de catre consiliu, acestea ajung la print
in termen de 80 de zile pentru a le aproba sau nu. Daca ordonantele sunt aprobate
si in termen de 10 zile nu se opune nimeni, acestea devin valabile din punct de
vedere executoriu. Monarhul detine si puterea legala, desfasurand astfel toate
procedurile legale in vederea pedepsirei incalcarii regulilor.
Sistemul juridic din Monaco este strans legat de cel francez si este creeat
dupa Codul Napoleonic francez. Afacerile locale se afla in custodia Consiliului
comunal care este format din 15 membri precum si de un primar.
Monaco are insa si propriile sale grupuri politice locale care nu fac parte din
sistemul politic francez si anume, Uniunea Nationala si Democrata, Lista Campora
si Lista Medicilor.
O problema de importanta majora a Principatului Monaco este relatia
bilaterala cu Franta. Datorita situatiei geografice este justificata uniunea vamala si
monetara dintre cele doua tari care dateaza inca din anul 1861. In urma semnarii a
doua tratate din 1918 respectiv 1919 s-a stabilit o baza contractuala reciproca intre
Franta si Monaco, si anume ambele state au fost considerate independente. Franta a
recunoscut Monaco ca entitate suverana si s-a angajat sa o trateze ca de la egal la
egal oferind si o protectie limitata Principatului.
 3.2 Regimul fiscal
Datorită sistemul fiscal extrem de avantajos,Monaco a devenit rapid un
paradis fiscal, fiind cunoscut în special pentru acest aspect. În același timp,
Monaco a reușit să devină cel mai bogat oraș din lume, o treime din locuitori fiind
milionari în dolari. Principatul are tratative fiscale cu un singur stat, si anume
Franța.

3.2.1 Impozitul pe venit

Din 1869, Monaco nu a perceput un impozit pe venitul personal rezidenților
săi. Pentru a fi considerat rezident, trebuie să intenționați să rămâneți mai mult de
trei luni într-un an.
Având în vedere locația strategică a principatului, care este ușor accesibilă
cu avionul, barca sau trenul, este foarte comun ca locuitorii principatului să lucreze
și chiar să locuiască în alte țări din Europa.
De exemplu, în Regatul Unit, nerezidenților li se permite o ședere de 90 de
zile. Mulți oameni de afaceri care locuiesc în Monaco lucrează în Regatul Unit fără
a depăși limita de 90 de zile, ceea ce, la rândul său, îi face supuși legilor fiscale din
Monaco astfel încât orice venit obținut în Regatul Unit evită impozitarea în
Regatul Unit.
Multe țări din Europa consideră aceasta evaziune fiscală și încearcă să o
prevină. De exemplu, cetățenii francezi cu reședința în Monaco sunt supuși
impozitelor franceze pe venit, cu excepția cazului în care au devenit rezidenți în
Monaco înainte de 1957.
Avantajele regimului rezidă din lipsa impozitelor pe venituri, a creșterilor de
capital ori a taxelor pe avere. Impozitul pe venit a fost desființat în anul 1969 sub
Ordinul Suveran semnat de Prințul Charles III.
 Cu toate acestea, cetatenii francezi care au resedinta in Monaco pot fi supusi
impozitelor franceze pe venit cu exceptia cazului in care pot dovedi ca au avut
resedinta in Monaco timp de cel putin 5 ani pana la data de 12 octombrie 1962.
Supuse impozitarilor sunt si companiile ale căror activități constau în
obținerea de venituri din brevete și drepturi de proprietate literară sau artistică,
acestea fiind supuse unui impozit de 33,33% pe profit precum si intreprinderi care
desfășoară activități comerciale sau industriale în Monaco dacă 25% din cifra de
afaceri a companiei lor rezultă din operațiuni în afara Monaco
Rezidenții din Monaco nu plătesc impozite pe câștigurile de capital, deși
rezidenții francezi actuali sau anteriori pot fi supuși unei anumite sume de
impozitare.
Pierderile din vânzarea de bunuri imobiliare pot fi reportate pentru a
compensa profiturile viitoare pentru maximum cinci ani.
In tabelul de mai jos este prezentata cota de impozitare a venitului
rezidentilor francezi din Monaco:

Venit impozabil Cota de impozitare

Pana la 6000 euro 0%
6.000 -12.000 euro 5.5%
12.000 - 27.000 euro 14%
27.000 – 71.000 euro 30%
71.000 – 151.000 euro 41%
Peste 151.000 euro 45%
 Asta a făcut din Monaco un paradis fiscal care a atras un număr mare de
bogați din țările Europene care obțin venituri dintr-o activitate care nu se
desfășoară în Monaco. Această regulă este aplicabilă cetățenilor din Monaco dar și
celorlalți rezidenți străini.
Pentru a obține dreptul de ședere o persoană ar trebui sa fie cetățean al unui
stat membru al UE sau să detina o viză de lungă ședere. Conditiile impuse pentru a
putea detine aceasta autorizatie sunt:
- Trebuie sa detii un cont bancar in Monaco cu o valoare
minima de 100.000 euro
- Trebuie detinuta o locuinta in Monaco
- Trebuie petrecut minim 6 luni in Monaco

3.2.2 Venitul din inchirieri

Tendința de scădere a randamentelor care a avut loc pe măsură ce prețurile
proprietăților din Monaco au crescut dramatic în ultimele două decenii pare să fi
stagnat în ultimul an, iar chiriile au crescut foarte ușor.
In Monte Carlo, apartamentele costa in medie intre 35.000 si 51.000 euro pe
metru patrat. Un apartament de 43 metri patrati ar costa in jur de 1.740.000 euro,
iar unul de peste 120 metri patrati costa aproximativ 5.340.000 euro.
Randamentele brute de închiriere ale proprietăților rezidențiale din Monaco
au fost multă vreme foarte scăzute. Acesta este un oraș care găzduiește oameni
excepțional de bogați, cu întotdeauna mai mulți cumpărători decât chiriași, ceea ce
împinge prețurile proprietăților în sus.
Dimpotrivă, randamentele brute ale chiriei sunt slabe. In principatul Monaco
exista o rentabilitate a investiției de 1,3% până la 1,75% pe an, acest lucru nefiind
foarte rentabil pentru investitori.
Proprietățile închiriate sunt impozitate cu 1% din chiria anuală plus taxele
estimate pentru servicii, acest impozit fiind plătit de catre chiriaș.
 3.2.3 Impozitul pe mostenire
In Monaco nu exista impozit pe mostenire deci practic nu se percepe nici un
impozit pe donatii atat intre sot si sotie cat si directe, insa alte donatii cum ar fi cele
intre frati si surori, unchi si nepoti, rude precum si alte persoane sunt foarte
atractive.
Aceste taxe sunt aplicate doar pentru bunuri imobile din Principatul Monaco,
indiferent de provenienta sau nationalitatea donatorului sau al decedatului.
In tabelul de mai jos sunt prezentate cotele de impozitare aferente donatiilor:

Tip de rudenie Cota de impozit

Soț și soție 0%
Donații/moșteniri
Frați și surori 8%

Unchi și nepoți 10%

Rude 13%

Alte persoane 16%

De asemenea, Monaco nu percepe impozite nete pe avere. Trebuie menționat

că cetățenii francezi care își transferă reședința sau domiciliul în Monaco după
1988 sunt supuși impozitului francez pe avere netă pe proprietatea lor din întreaga
lume. Ceilalți cetățeni francezi care sunt rezidenți în străinătate sunt supuși
impozitului numai pe proprietatea lor franceză.
 3.2.4 Taxa pe valoare adaugata
Monaco este parte integrantă a teritoriului vamal al Uniunii Europene, prin
urmare, aplică majoritatea măsurilor privind accizele și TVA.
Taxa pe valoare adăugata este aplicata la fel ca în Franța. Taxa este similara
datorită existenței taxelor vamale Franco-Monegasce, cu alte cuvinte cele 2 state
constituie împreuna o uniune vamală, existand între ele o deplină libertate de
mișcare.
In Monaco exista 4 tipuri de taxe pe avaloare adaugata si anume:
- Cota standard de TVA care este de 20%
- Cota redusa de TVA de 10%
- Alte cote de TVA care sunt de 5.5% respectiv 2.1%

Cota standard se aplică pentru toate tranzacțiile care au loc în Monaco, cu

excepția cazului în care se aplică o rată redusă, rata zero sau o scutire respectiv un
motiv pentru a trata tranzacția inafara cotei standard.
Cota redusa de 10% se aplica pentru urmatoarele produse:
- Anumite produse farmaceutice
- Apa
- Restaurante
- Mancare la pachet
- Hoteluri
- Transport de pasageri
- Unele tipuri de renovari imobiliare

Cota redusa de 5.5% se aplica pentru urmatoarele:

- Produse si servicii pentru persoanele cu dizabilitati
- Carti atat fizice cat si electronice
- Cele mai multe produse alimentare si bauturi
- Energie
 Cota redusa de 2.1% se aplica pentru:
- Anumite medicamente
- Presa

De asemenea, Monaco aplică diverse scutiri cu rambursarea taxei plătite în diferite

cazuri, cum ar fi exporturile precum și serviciile conexe.

3.2.5 Taxa de timbru si taxele de inregistrare

Pentru a putea fi valabil pentru actele oficiale si judiciare, orice document
trebuie sa fie timbrat. Costul timbrului poate varia in functie de formatul
documentului si de valoarea actului sau poate fi fix.
Acestea se aplică și pentru documentele care sunt necesare ca dovadă legală
în instanță.
Taxele de înregistrare sunt colectate atunci când se înregistrează un transfer
imobiliar sau se schimbă o proprietate. Cele mai întâlnite taxe de înregistrare sunt:
- 1 % pentru contractele de închiriere, perceput din chiria anuală plus
taxe
- 3 % pentru documentele contractului de ipoteca, pentru exemplarul
absorbit
- 5 % la vânzarea bunurilor mobile, aceasta fiind redusă la 2 % pentru
unele vânzări la licitațiile publice
- 6,5% la vânzarea bunurilor imobile reduse la 4,5% dacă sunt deținute
pe numele unei persoane fizice
- 7,5 % la transferul afacerii sau a listei de clienți
 3.3 Infiintarea unei societati in Monaco:
Unele mituri sustin faptul ca pentru a putea infiinta o societate in Monaco,
un cetatean trebuie sa detina in contul bancar o jumatate de milion de euro, sa aiba
rezidenta monegasca sau un cetatean monegasc obligatoriu ca partener de afaceri.
Aceste lucruri nu sunt in tocmai adevarate deoarece statul sustine faptul ca
poți avea o afacere în Monaco dacă locuiești în Monaco sau în zona înconjurătoare.
Desigur, ar fi mai bine să ai rezidența monegască, dar nu este necesar.
Pentru a putea infiinta cu adevarat o societate este nevoie de o licență
specifică, care este eliberată de guvern. Pentru a aplica pentru licență, trebuie de
depus planul de afaceri la Biroul de primire din Monaco, organismul
guvernamental care ajută persoanele fizice și întreprinderile să se mute în
Principat.
Odata trimis dosarul, Biroul de primire din Monaco are la dispoziție trei luni
pentru a-l examina, dar in principiu persoana va fi contactata in circa 34 zile
conform spuselor Biroului de primire din Monaco. Odată ce proiectul a fost
aprobat și eliberată licența, afacerea poate fi înregistrata în Principat.
Cu toate acestea, nu toate sectoarele sunt egale atunci când vine vorba de
solicitarea unei licențe de afaceri. De exemplu, unele sectoare sunt reglementate
prin lege.
Un exemplu ar fi domeniul imobiliar unde exista anumite cerinte legate de
limitarea deschiderii unei agentii imobiliare. Alte sectoare reglementate de legea
monegască includ serviciile de construcții, precum și cele bancare.
Există și o a doua regulă care afectează dacă un proiect de afaceri este sau nu
aprobat deoarece Monaco restricționează licențele pentru orice sector care este
puternic prezent în Principat datorita dorintei de pastrare al unui echilibru
economic.
Aici putem mentiona inca odata domeniul imobiliar deoarece statul nu mai
are nevoie de agenții imobiliare si guvernul nu mai dorește să elibereze autorizații
pentru acel sector specific.
 Ca si un mic sfat in vederea deschiderii unei afaceri in Monaco este acela ca
statul preferă activitățile cu valoare adăugată mare care necesită foarte puțin spațiu,
deoarece Monaco are un spațiu limitat. Așadar, este bine de reținut că orice care
doreste sa isi deschida o afacere, aceasta trebuie să fie și de interes economic
pentru Monaco.

Concluzii
Prezenta unui cont deschis la banca in Monaco prezinta un avantaj pentru
perosanele care vor sa isi ascunda averea si pentru a nu da nici o explicatie de unde
provin acei bani. Aceste lucruri fiind datorate de catre secretul bancar, de sistemul
bancar bine dezvoltat prin care tranzactiile se efectueaza mult mai usor precum si
de absenta controalelor valutare, de acestea beneficiind insa doar rezidentii.

Monaco nu este insa un principat favorabil persoanelor juridice, ci mai

degraba este favorabil persoanelor care s-au retras din mediul afacerilor si doresc
sa isi petreaca aceasta retragere intr-un mod foarte luxos si avantajos, iar aceste
lucruri sunt posibile datorita lipsei impozitului pe venit, al impozitului pe avere, al
taxei pe teren precum si al impozitului pe locuinte.
 Bibliografie

https://www.zf.ro/business-international/monaco-un-paradis-fiscal-ravnit-si-
invidiat-2891266
https://romanialibera.ro/economie/reportaj-monaco-paradis-fiscal-si-oaza-
de-relaxare-pentru-bogati-843559/
https://business24.ro/articole/paradis+fiscal+monaco
https://ro.ripleybelieves.com/10-tax-havens-of-world-10952
https://www.nationsencyclopedia.com/economies/Europe/Monaco-
POLITICS-GOVERNMENT-AND-TAXATION.html
https://www.investopedia.com/ask/answers/060316/why-monaco-
considered-tax-haven.asp#citation-4
https://gardetto-monaco-lawyers.com/taxation/
https://www.globalpropertyguide.com/Europe/Monaco/Living-There
https://www.globalpropertyguide.com/Europe/Monaco/Rental-Yields
https://www.monaco-tribune.com/en/2021/02/all-you-need-to-know-about-
starting-a-business-in-monaco/
https://www.monaco-privatebanking.com/en/confidentiality.html
https://en.gouv.mc/Government-Institutions/The-Government/Ministry-of-
Health-and-Social-Affairs/Department-of-Employment
https://www.ebc-trust.com/why-monaco/taxation-system/
https://en.service-public-entreprises.gouv.mc/Tax/Other-taxes-and-
duties/Registration-fees-and-stamp-duties
https://www.vatupdate.com/2021/05/16/vat-rates-in-monaco/
https://en.gouv.mc/Government-Institutions/The-Government/Ministry-of-
Health-and-Social-Affairs/Department-of-Employment
https://www.monte-carlo.mc/en/business-congress/tax-system/
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/IP_16_2456
https://globaledge.msu.edu/countries/monaco/government