2.

Vaccin varicelic viu , atenuat

Indicaţii:
1. vaccinarea persoanelor sănătoase ( părinţi, fraţi, surori, personal medical,)
susceptibile, care vin în contact strâns cu subiecţii cu risc crescut de a
dezvolta forme severe de varicelă , pentru a reduce riscul transmiterii
tipului sălbatic de virus la aceşti pacienţi
2. pacienţii care au risc crescut de a dezvolta forme severe de boală
(persoanele imunosupresate ,cu leucemii,tratament
corticosteroidian,tumori, boli cronice grave) , în situația cărora există date
limitate privitoare la administrarea de vaccin varicelic, deşi s-a
demonstrat o reducere a complicaţiilor varicelei la aceşti pacienţi. În orice
caz , dacă se ia în considerare administrarea de vaccin , aceasta se face
respectand anumite criterii de exemplu- în faza de remisiune
hematologică completă, după întreruperea chimioterapiei de întreţinere o
săptămână înainte şi una după sau după caz la terminarea radioterapiei .
Doze şi mod de administrare a vaccinului variceic (ex Varilrix.) care conţine
tulpina vie atenuată OKA a virusului varicelo- zosterian
În funcţie de vârstă :
- 9 luni – 12 ani – o singură doză de vaccin
- > 13 ani două doze de vaccin la un interval de min. 6 săptămâni
Se administrează subcutanat , în regiunea superioară a braţului ( regiunea
deltoidiană )
Reguli care trebuiesc respectate în cazul administrării vaccinului varicelic
# Sarcina trebuie evitată timp de trei luni de la vaccinare.
# Transmiterea tulpinii OKA de vaccin s-a demonstrat că apare cu o frecvenţă
foarte mică la contacţii seronegativi ai persoanelor vaccinate.Forma uşoară a
erupţiei cutanate la contacţii sănătoşi indică faptul că virusul rămâne atenuat în
urma trecerii printr-o gazdă umană.
# Atenţie ! A se evita administrarea acestui produs la persoanele cu afecţiuni
ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază sau sindrom de
malabsorbţie la glucoză- galactoză .
# Se obţine o oarecare protecţie în urma vaccinării efectuate în primele 72 de ore
de la expunerea la virusul natural.
# La copii vaccinaţi la vârsta de 12-15 luni, anticorpii persistă cel puţin 7 ani de
la vaccinare.
# Alcoolul şi alţi dezinfectanţi trebuie să se evapore complet de pe tegumente
înaintea administrării vaccinului deoarece îl pot inactiva .
3.Vaccin conjugat Haemophillus influenzae tip B
(ex. ACT-HiB, Hiberix) - Polizaharid Haemophilus influenzae tip b conjugat cu
proteina tetanica
Indicaţii :
Acest vacin este indicat în prevenirea infecţiilor invazive cauzate de
Haemophilus influenzae tip b (meningită, septicemie, celulită, artrită, epiglotită)
la copii începând cu vârsta de 2 luni.
Acesta nu oferă protecţie împotriva infecţiilor datorate altor tipuri de
Haemophilus influenzae si nici împotriva meningitelor cauzate de alte
microorganisme.
Doze şi mod de administrare:
- Înainte de vârsta de 6 luni, 3 doze succesive de 0,5 ml la un interval de 1 sau 2
luni urmate de o injecţie de rapel (0,5 ml) la vârsta de 18 luni.
- Între 6-12 luni, 2 doze de 0,5 ml la un interval de o luna, urmată de o injecţie
de rapel (0,5 ml) la vârsta de 18 luni.
- De la 1-5 ani, o singura doza de 0,5 ml.
Se administreaza de preferinta intramuscular sau subcutanat profund; locul de
injectare recomandat este faţa anterolaterala a coapsei (treimea medie) sau
regiunea superoexternă a fesei la sugari si regiunea deltoidiană la copii.
Durata protecţiei postvaccinare se menţine între 3-5 ani.
În SUA , în anul 1997,deşi doar 66% din sugari primiseră cel puţin o doză de
vaccin anti-Hib până la vârsta de 6 luni, incidenţa infecţiilor cu Hib a scăzut în
proporţie de 99 % la copii sub 5 ani.Este interesant de precizat că în perioada în
care în SUA vaccinul nu era administrat sugarilor incidenţa infecţiilor cu Hib a
scăzut totuşi la această grupă de vârstă , prin scăderea transmiterii de la copii
mai mari.
4.Vaccin polizaharidic pneumococic
Streptococcus pneumoniae cunoscut şi sub numele de pneumococ este o bacterie
frecvent întâlnită la nivelul nasului şi gâtului persoanelor sănătoase,
transmiţându-se prin contact strâns cu aceste persoane, provocând infectii medii
ale sinusurilor,urechilor dar şi infecţii majore ameninţătoare de viaţa de tipul
pneumoniilor, meningitelor sau septicemiilor mai ales datorită apariţiei în
ultimul timp a tulpinilor rezistente la antibiotice.Boala pneumocicică este mai
frecventă în lunile de iarnă, majoritatea deceselor datorate acestei infecţii
apărând la persoane vârstnice sau la copii în tările în curs de dezvoltare.
Vaccinarea are un rol important nu numai în prevenirea apariţiei infectiei ci şi în
întreruperea transmiterii de la o persoană la alta prin aceasta reducându-se şi
incidenţa infecţiilor pneumococice severe la copii şi adulţi.
Tipuri ale vaccinului antipneumococic

 Vaccin pneumococic conjugat: acoperă 7, 10 sau 13 serotipuri

 Vaccin pneumococic neconjugat(polizaharidic): acoperă 23 serotipuri

1. Vaccinul pneumococic neconjugat

 Este alcatuit din lanțuri polizaharidice ale membranei bacteriene

 este utilizat la copiii mai mari de 2 ani și adulții care au indicații

pentru administrarea vaccinului
  este contraindicată administrarea la copiii mai mici de 2 ani
deoarece are imunitate pe o perioada scazută de timp

 este utilizat vaccinul antipneumococic 23-valent(denumire

comercială: PNEUMO 23)

2. Vaccinul pneumococic conjugat

 Este alcătuit dintr-o componentă polizaharidică a bacteriei

combinată cu o proteină(toxină antidiferică) capabilă să ofere
imunitate sugarilor

 În 2007, WHO a recomandat introducerea acestui vaccin în toate

țările

 În România, Ministerul Sănătății a introdus acest vaccin în schema

obligatorie de vaccinare, în funcție de fondurile disponibile: prima
doză la 2 luni, a doua doză la 11 luni

 Sunt utilizate vaccinurile: vaccin antipneumococcic heptavalent,13-

valent

 PCV13 are aceleași componente ca PCV7 și în plus alte 6 antigene.

Denumirea comercială este de Prevenar 13 suspensie injectabilă.
Conform FDA s-a aprobat utilizarea PCV13 în cazul adulților peste
50 ani care au boli grave

5. Vaccin tifoidic polizaharidic

Febra tifoidă este o boală febrilă acută ameninţătore de viaţă cauzată de bacteria
Salmonella enterica serotipul Typhi iar febrele paratifoide au ca si agent
etiologic Salmonellele paratyphi A, B, C, ambele cunoscute ca febrele enterice.
Vaccinuri disponibile:
vaccin administrat parenteral (Vi polizaharidic capsular)
vaccin viu –atenuat administrat pe cale orala (Ty21a).
1. Vaccinul antitifoidic oral

Vaccinul antitifoidic oral este un vaccin viu atenuat, ce contine tulpina Ty21a a
bacteriei Salmonella Typhi.
Preparatul poarta numele de Vivotif si se administreaza peste 6 ani,
primovaccinarea constand in 4 capsule per os la interval de doua zile, iar
revaccinarea la fiecare 5 ani (3-7 ani) cu o singura doza. Acest vaccin are reactii
adverse rare de tipul disconfortului abdominal, greata, varsaturi, eruptii cutanate
si este contraindicat persoanelor imunocompromise, inclusiv pacientilor HIV
pozitivi.

2. Vaccinul utilizat este (ex. Typherix, Typhim Vi )-un vaccin polizaharid

capsular de Salmonella Typhi

Acest vaccin oferă protecţie împotriva bacteriei febrei tifoide

( Salmonella typhi) la 50-80% dintre persoanele vaccinate si mai putin sau
chiar deloc împotriva bacteriei Salmonella paratyphi A sau B.
Indicaţii –nu este o vaccinare de rutina fiind recomandata doar (1):
1. persoanelor care calatoresc în țările cu o prevalență ridicată a febrei

tifoide și a riscului recunoscut pentru expunerea la S enterica serotipul

typhi, chiar dacă acestea locuiesc la prieteni sau rude sau călătoresc doar
pentru o perioadă scurtă de timp(trei sferturi au fost infectati in urma
vizitarii Indiei, Bangladesh,Pakistan.
2. Contactii purtătorilor cronici( cei care excreta S enterica serotipul Typhi
în urină sau scaun timp de 1 an sau mai mult)
3. Personalul laboratoarelor expus in mod curent la culturile de S enterica

serotipul Typhi
Doze şi mod de administrare:

# Revaccinarea este indicată la fiecare 3 ani dacă riscul de febra tifoidă se

menţine.
# Schema de vaccinare este aceeaşi pentru copii si adulţi.
# Se administreaza intramuscular sau subcutanat.
# Acest vaccin nu trebuie injectat pe cale intravasculară.

Vaccin febră galbenă atenuat

 Febra galbenă este o infectie virală transmisă omului prin intermediul
muşcăturii de ţânţar, boala manifestându-se fie sub o formă mai uşoară a
unui influenza like sindrom, fie grav sub forma unei hepatite severe şi
febrei hemoragice.
Vaccinul utilizat (ex. Stamaril ) este viu atenuat fabricat pentru prima data
in 1937 .

Doze şi mod de administrare

-o singură doză de vaccin reconstituit de 0,5 ml.

# Se administrează subcutanat
# Vaccinul trebuie administrat imediat după reconstituire.
Contraindicaţii :
- Alergii cunoscute la una dintre componentele vaccinului, în special la
albumina de ou.
- Imunodeficienta congenitală sau dobandită, cu exceptia infecţiilor HIV.
- Tulburări maligne active.
- Copii mai mici de 6 luni.
-Combinaţie cu agenţi citotoxici (medicamente utilizate în perioada
chimioterapiei).
Interacţiuni :
Acest vaccin poate fi administrat în acelaşi timp dar în locuri anatomice
diferite cu un vaccin împotriva hepatitei A, vaccin polizaharidic Vi
împotriva febrei tifoide sau vaccin împotriva rujeolei.
Acest vaccin nu trebuie utilizat în asociere cu nici un medicament citotoxic
(medicamente utilizate în timpul chimioterapiei).
Vaccin gripal inactivat
(ex. Vaxigrip, Fluarix )

Gripa este una dintre cele mai frecvente boli infecțioase, o boală extrem de
contagioasă transmisa pe cale aeriana care apare in general sub forma unor
epidemii sezoniere și se manifestă ca o boală febrilă acută ale carei manifestari
pot varia de la oboseală ușoară până la insuficiență respiratorie și deces.
Celelalte asa numite raceli pot fi determinate de prezenta cu precadere in
sezonul rece a numerosi viruși de exemplu cel al parainfluenzei umane,
adenovirusuri, enterovirusuri sau paramyxovirusuri.
 Foarte frecvent gripa se manifestă din punct de vedere epidemiologic sub
formă de epidemii sau pandemii , având o evoluţie de multe ori gravă sau
chiar letală în cazul persoanelor vârstnice, tarate, la cei cu boli cronice sau
la anumite grupe de copii, acestea motivând eforturile care se depun pentru
găsirea unei imunoprofilaxii eficiente.
În acest context, compoziţia vaccinului antigripal este schimbată anual
reflectând tulpinile circulante de virus gripal A şi B.Decizia privind compoziţia
vaccinului antigripal pentru sezonul epidemic următor este luată de către OMS
în lunile februarie – martie , producţia se realizează în timpul verii şi această
acţiune este finalizată cu vaccinarea grupelor populaţionale cu risc în sezonul
preepidemic respectiv în lunile octombrie- noiembrie.
Acest vaccin poate fi lipsit de eficacitate, dacă are loc o schimbare majoră în
structura antigenică a virusului, modificare nereflectată în compoziţia vaccinului
realizat în funcţie de tulpinile circulante. Există o diferenţă netă între protecţia
antigripală postinfecţioasă de lungă durată şi cea postvaccinală care se limitează
la 1 an . Pacienții cu gripă care au imunitate preexistentă sau care au primit o
doza de vaccin pot prezenta simptome mai ușoare.
Strategia vaccinării în cele mai multe tări ale lumii, are drept scop
reducerea complicaţiilor şi a mortalităţii asociate gripei adesându-se cu
precădere grupelor populaţionale cu risc .
# Ingredientul activ este virusul gripal inactivat
# Vaccinul corespunde recomandărilor O.M.S.(pentru emisfera nordică) şi
deciziei U.E. pentru sezonul în curs.
Indicaţii:
Este recomandat următoarelor grupe ţintă:
1. persoane cu risc crescut de apariţie a complicaţiilor :
a. vârsta peste 65 de ani
b. celor care locuiesc în instituţii de ocrotire socială sau în unităţi
specializate în îngrijirea unor afecţiuni medicale cronice
c. adulţii şi copii cu afectiuni medicale cronice pulmonare si /sau
cardiovasculare inclisiv cei cu astm bronsic
d. adulţii şi copii care au necesitat dispensarizare medicală si /sau
spitalizare în ultimul an datorită unor boli metabolice
cronice( inclusiv diabet zaharat),disfuncţii
renale,hemoglobinopatii sau diferite cauze de
imunosupresie(inclusiv indusă medicamentuos)
e. copii şi adolescenţii (6 luni- 17 ani) care necesită terapie
îndelungată cu aspirină fiind astfel la risc să dezvolte sindrom
Reye în cazul unei infecţii gripale
 f. femeile insarcinate care isi pot administra vaccinul in trimestru 2
sau 3 al sarcinii ,existand sunt putine date obtinute in urma
studiilor clinice referotoare la administrarea lui in primul
trimestru.
2. persoanelor ce pot transmite gripa , celor cu risc crescut de apariţie a
complicaţiilor:
a. personalul medical
b. salariaţii instituţiilor de ocrotire şi ai unităţilor care îngrijesc
bolnavi cronici
c. persanele care acordă asistenţă medicală, socială şi îngrijire la
domiciliu persoanelor cu risc
d. membrii familiilor , persoanelor cu risc
3. altor persoane :
a. persoanelor indiferent de vârstă infectate cu HIV
b. femeilor care alăptează
c. persoanelor care călătoresc la tropice, unde gripa poate apărea pe
tot parcursul anului
d. persoanelor care lucrează în servicii publice esenţiale( pompieri,
politie,poştaşi)
e. orice persoană care doreşte vaccinarea pentru a reduce riscul
apariţiei gripei
Doze şi mod de administrare
- copiilor cu vârsta între 6-35 luni care prezintă un risc crescut pentru
complicaţii asociate li se administrează varianta vaccinului pentru uz
pediatric : o doză de 0,5 ml. Copiilor care nu au mai fost vaccinaţi anterior(
intre 6 luni si 8 ani) trebuie să li se administreze o a doua doză la un
interval de cel puţin 4 săptămâni.
- adulţi şi copii începând cu vârsta de 8 ani : o doză de 0,5 ml.
Se administreaza intramuscular sau subcutanat profund .
Contraindicaţii :
4. Reacii anafilactice cunoscute la una dintre componentele vaccinului
5. Aparitia sindromului Guillain-Barré intr-un interval de 6 saptamani dupa

administrarea anterioara a vaccinului

Vaccinarea antitetanică
Tetanosul este o afecțiune toxi-infecțioasă determinată de toxina
neurotoxică produsă de Clostridium tetani. Clostridium tetani este un bacil gram
negativ, sporulat, anaerob, sensibil la căldură și oxigen. Bacilul este distribuit
ubicuitar în sol, a cărui spori sunt foarte rezistenți. Acesta produce două toxine:
tetanolizina și tetanospasmina, care, de altfel este și cea mai periculoasă.
Plăgile  cu  potențial  tetanigen.

Plăgile trebuie să îndeplineasca  două condiții obligatorii:contaminarea plăgii si

existența condițiilor de anaerobioza;

Astfel ele pot sunt clasificate în:

- Plăgi (aparente/inaparente, minore/majore) murdărite cu pământ, bălegar sau p
raf de stradă;

-Plăgi înțepate cu așchii, spini,cuie, altele (chiar şi după închiderea spontană

a plăgii);

- Plăgi prin mușcături de animale;

- Plăgi cu retenția de corpi străini în țesuturi;

- Plăgi anfractuase cu zdobiri de țesuturi;

- Plăgi cu țesuturi devitalizate;

- Plăgi survenite în cursul accidentelor de circulație;

- Plăgi infectate;

- Plăgi  ale cordonului ombilical survenite  în  urmă folosirii de instrumente

nesterile sau aplicarea de pansamente improvizate (nesterilă)
pe plagă ombilicală;

- Fracturi deschise;

- Avort empiric;

- După unele proceduri chirurgicale: circumcizie;

- Arsuri de gradul II sau III;

 - Ulcere varicoase cronice infectate;

Profilaxie:
-Vaccinare antitetanică
 -vaccinarea se face cu anatoxină tetanică min.40 UI
-nu este un vaccin teratogen, poate fi administrat și gravidelor
-calea de administrare este intramuscular
-condiții de păstrare: între 2-8 grade Celsius( nu se
congelează)

Vaccinarea HPV (human papilloma virus)

Infecţia cu papiloma virusul uman (HPV), este una dintre cele mai frecvente
infecţii care se transmit pe cale sexuală. Cu acest virus sunt infectaţi majoritatea
adulţilor sub 30 de ani.
În cele mai multe cazuri, infectarea cu HPV se produce în timpul actului sexual
neprotejat, persoanele contaminate de multe ori, nu ştiu că sunt purtători ai
virusului. Majoritatea (70% – 9 0%)  infecţiilor HPV sunt asimptomatice.
Infecţia cu un tip HPV cu risc oncogen crescut este cauza principală pentru
aproape  toate tipurile de cancer de col uterin cu mentiunea ca aceste  infecţii nu
cauzează întotdeauna cancer existand posibilitatea ca virusul sa se elimine de
obicei spontan în decurs de 2 ani .
Profilaxia infectiei HPV
In Europa exista trei tipuri de vaccinuri disponibile:
6. vaccin tetravalent Gardasil (Merck),comercializat de asemenea, sub denumirea
comercială de Silgard, oferă protecție împotriva a patru tipuri de HPV (6, 11, 16 și 18)
cu administrare la 0,2,6 luni. Acesta a fost aprobat în Europa, în septembrie 2006 și
aprobat pentru utilizare atât la femei cât și la bărbați pentru a preveni aparitia
leziunilor precanceroase si maligne la nivelul colului uterin, anusului, precum si a
verucilor genitale. Vaccinul se recomandă să se administreze fie fetelor începând cu
vârsta de 11-12 ani , înaintea începerii vieţii sexuale, fie între 13-26 de ani chiar dacă
au început viaţa sexuală și băieților(din 2011) cu vârsta cuprinsă între 9 și 15 ani
7. vaccin bivalent disponibil sub denumirea comerciala Cervarix (GlaxoSmithKline), cu
administrare la 0,1,6 luni. Acesta a fost aprobat în Europa, în septembrie 2007 și oferă
protecție împotriva a două tipuri de virus 16 și 18 fiind utilizat pentru fete si femei
intre 9-25 de ani, cu scopul prevenii aparitiei leziunilor precanceroase si maligne la
nivelul colului uterin si zona genitala.
vaccin care oferă protecție pentru 9 tulpini 6, 11, 16,18, 31,33, 45, 52 și 58 aprobat în
decembrie 2014.Ultimile cinci nou introduse sunt responsabile de apariția pentru aproximativ
1 din 5 cazuri de cancer de col uterin. Acest vaccin a devenit disponibil in USA din 10
decembrie 2014. Se estimează că cele cinci tulpini suplimentare vor reduce în continuare
aparitia cancerului asociat infectiei cu HPV la femei cu 14%, iar la bărbați cu 5%, si
reducand ratele de aparitie a cancerului de col uterin de la 70% pâna la 90 %.