Ghid Practic de Radiocomunicatii Digitale

CRISTIAN COLONATI - YO4UQ
GHID PRACTIC DE
RADIOCOMUNICAŢII DIGITALE
ECHIPAMENTE ŞI PROGRAME
BUCUREŞTI 2011
Ghid practic de radiocomunicaţii digitale
__________________________________________________________________________________________________________
Lucrare realizată sub egida

Federaţiei Române de Radioamatorism
ISBN 978-973-0-11635-9
1 Federaţia Română de Radioamatorism – YO4UQ - 2011

__________________________________________________________________________________________________________
MOTTO: ARRL Handbook ediţia 14 - 1936!
Federaţia Română de Radioamatorism – YO4UQ - 2011 2

__________________________________________________________________________________________________________
Este permisă şi chiar recomandată reproducerea,

copierea şi difuzarea în totalitate sau parţială
a conţinutului acestei lucrări în orice formă de
stocarea informaţiei în scopul difuzării cât mai largi
pentru radioamatorii YO dar şi pentru tineri,
cercurile de radioelectronică şi informatică ale elevilor,
alţi pasionţi de radiocomunicaţii şi software.
Elaborare: Cristian COLONATI – YO4UQ
ISBN 978-973-0-11635-9
Tipografia: GUTENBERG SA

__________________________________________________________________________________________________________
Cuvânt înainte din partea Federației Române de Radioamatorism,
Sunt încântat să putem pune la dispoziţia colegilor radioamatori o nouă lucrare realizată de YO4UQ – ing.
Cristian Colonati. Domnia sa este binecunoscut datorită numeroaselor articole şi comunicări prezentate în revista
noastră “Radiocomunicaţii şi Radioamatorism” sau la simpozioanele şi seminariile organizate de FRR în diferite
localităţi. Comunicaţiile digitale cunosc o deosebită răspândire printre radioamatori, aceştia contribuind efectiv şi la
dezvoltarea unor echipamente şi programe destinate acestor tehnici noi de modulaţie.
Experienţa îndelungată şi talentul didactic ale domnului Cristian Colonati îşi spun cuvântul şi de această dată,
lucrarea de faţă, adunând la un loc şi sistematizând noţiunile de bază dar şi noutăţile din acest domeniu. Se face o
clasificare a emisiunilor digitale, se expun noţiuni generale, principii dar şi elemente concrete de utilizare atât în traficul
radio diurn cât şi în diferite competiţii.
Partea a doua reuneşte descrierea celor mai cunoscute programe (Digipan, MMTTY, Ham Radio Deluxe, NiMM
Logger, WSPR, etc) folosite în mod curent atât de radioamatorii începători cât şi de către cei avansaţi.
In concluzie un adevărat „Ghid Practic” pe care-l recomand cu căldură colegilor noştri.
Vasile Ciobăniţa - YO3APG Secretar general al FRR
Pentru gemenii Teodora şi Cătălin,

ca să îşi aducă aminte de bunicul lor când vor fi mari.
Bucureşti 2011
Cuvânt înainte din partea autorului,
În anul 2004 sub egida Federaţiei Române de Radioamatorism a apărut în editura N’Ergo volumul
RADIOCOMUNICAŢII DIGITALE care a dorit să ofere radioamatorilor YO o viziune de ansamblu şi câteva elemente
practice asupra acestui segment de comunicaţii radio.
De atunci şi până astazi au trecut 7 ani, intervalul mediu de reînnoire tehnologică. Au apărut noi echipamente
radio moderne cu aparatură de bază şi auxiliară iar în domeniul calculatoarelor echipamente PC performante, cu
sisteme de operare evoluate şi programe de aplicaţie pentru radiocomunicaţii digitale complexe, bazate pe sisteme de
modulaţie noi pentru funcţiuni şi moduri multiple de lucru. De asemeni conexiunea la Internet a devenit aproape
indispensabilă pentru accesul la DX Cluster, baze de date, predicţia propagării, transmiterea confirmărilor,
documentarea programelor de aplicaţie şi nenumărate alte facilităţi puse la dispoziţia radioamatorilor.
Din contactele personale şi comentariile pe diverse forum-uri se remarcă o preocupare din ce în ce mai mare a
comunităţii radioamatorilor YO pentru acest segment de comunicaţii. Ţinând cont de diversitatea de preocupări şi
domenii de activitate ale radioamatorilor, care nu sunt întotdeauna apropiate de electronică şi calculatoare, de vârsta
radioamatorilor care se întinde pe ecartul mai multor generaţii, de la copii de şcoală primară şi până la pensionari la
vârsta senectuţii, am considerat util ca în completarea primului volum să venim cu o sinteză practică şi sistematică de
abordarea a acestui segment multidisciplinar, de interfaţă între tehnologiile radio şi informatică. Stăpânirea domeniului
nu se poate face dintr-o dată ci pas cu pas înţelegând funcţionalităţile separate şi mai apoi ansamblul conexiunilor.
Vom încerca să prezentăm variante de lucru practice, cât mai simple, scheme şi proceduri de interconexiune
autoconstruite sau industriale, cumpărate, precum şi proceduri de parametrizare şi punere în funcţiune pentru unele din
principalele programe aplicative de radiocomunicaţii digitale.
Poate că pentru specialişti lucrarea va apare ca prea simplă, cu elemente deja cunoscute. Imi cer scuze
acestora dar pentru cei nou veniţi în minunata lume radio acestă lucrare încearcă să le fie un suport şi un ghid de pornire
care să-i încurajeze la început de drum. Pentru ca să citim învăţăm mai întâi alfabetul!
La îndemnul şi cu susţinerea colegilor de hobby nutrim speranţa că lucrarea va scurta căutările şi drumul celor
interesaţi de acest domeniu, pentru a pune în funcţiune şi a lucra cu o astfel de configuraţie. Domeniul este în continuă
expansiune şi diversificare, evoluţia este de-a dreptul fascinantă, iar lucrarea încearcă să reprezinte numai o bornă la un
anumit moment al evoluţiei în domeniu.
Vom încerca o abordare „top-down”, de la consideraţii, clasificări generale şi prezentări de echipamente, la
scheme de principiu de interconexiune, interfeţe industriale sau realizabile „home-made” şi până la programele de
aplicaţie, parametrizarea acestora şi construcţia mesajelor prestabilite „macrouri”.
Dacă cititorii vor găsi şi unele inadvertenţe sau greşeli neintenţionate, observaţiile, semnalările sau completările
solicitate sunt binevenite şi după o atentă analiză ele vor putea fi introduse într-o viitoare ediţie electronică a materialului
publicabilă în generoasele dimensiuni ale Internetului.
Autorul

__________________________________________________________________________________________________________
Cuprins:
- Codul de conduită al radioamatorului -2
- Cuvânt înainte -4
- PARTEA ÎNTÂI – Emisiuni digitale, echpamente şi accesorii – Hardware - 6
- Clasificarea emisiunilor radio digitale -7
- Emisiunile, modulaţiile şi CAT -19
- FSK vs AFSK - 10
- Semnalele - 13
- Interconexiunea între transceiver şi calculator, schemele bloc - 15
- Izolarea galvanică - 17
- Schemele bloc simple - 17 – 19
- Schemele bloc RigExpert - 19 – 20
- Schemele bloc microHAM - 20 – 23
- Despre transceivere şi porturile utilizate - 25
- Conectarea pe panoul frontal - 27
- Conectarea pe panoul din spate - 28
- Exemple de conectori utilizaţi - 29 – 32
- Calculatorul, placa de bază şi porturile pentru comunicaţii digitale - 33
- Despre placa de sunet – SB Soundblaster - 34
- Despre calculatoarele laptop - 37
- Exemple de control software pentru placa de sunet - 39
- Pinii conectorului DB9 - 41
- Interfeţele „home-made” - 42
a. Interfaţă cu 2 trafo audio de separaţie şi comandă PTT pentru comunicaţii AFSK.
b. Interfaţă cu 2 trafo audio de separaţie, comandă PTT şi manipulare FSK (RTTY) de la IK3QAR.
c. Interfaţă cu 2 trafo audio de separaţie, comandă PTT şi manipulare FSK (RTTY) de la K0BX.
d. Interfaţă cu 2 trafo audio de separaţie, comandă PTT şi manipulare CW şi FSK (RTTY) varianta pentru
echipamente Kenwood.
e. Interfaţă cu 2 trafo audio de separaţie, comandă PTT şi manipulare CW şi FSK (RTTY) varianta pentru
echipamente YAESU realizare funcţională YO4UQ.
f. Interfaţă de manipulare CW cu semnal audio adaptare YO3GWR după articolul lui W2SBA.
g. Interfaţă de manipulare CW, comandă PTT şi control CAT de la DK7IN.
h. Interfaţă CAT pentru echipamente Kenwood (IK2BCP)
i. Interfaţă CAT pentru echipamente YAESU (IK2BCP)
j. Interfaţă CAT pentru echipamente ICOM (N4TXI)
- Interfeţele industriale - 47
a. DigiMaster
b. microHAM
c. RigExpert
d. Rig Blaster
e. Signa Link
- PARTEA A DOUA – Software. Programe de aplicaţie pentru radiocomunicaţii digitale. - 51
- Operarea programului DigiPan - 52
- RTTY şi operarea programului MMTTY - 63
- HRD – Ham Radio Deluxe, DM780 Digital Master şi Logbook - 77
a. Setări
b. Macrouri
- N1MM Logger – Aplicaţie de concurs - 86
- SUPLIMENT – Două articole şi o anexă
- WSPR – Weak Signal Propagation Reporter – Şoapte în eter - 98
- Radio comunicaţii digitale cu FT-450 / FT-450D - 102
- Tabel cu conectorii şi porturile digitale ale transceiverelor ICOM, Kenwood şi Yaesu - 106

__________________________________________________________________________________________________________
PARTEA ÎNTÂI
Emisiuni digitale, echipamente şi accesorii.
Hardware
Pentru a ajuta debutul radioamatorilor în lumea radiocomunicaţiilor digitale vom încerca să adunăm la un loc, în
prima parte a acestei expuneri, informaţii utile despre locul şi dimensiunile acestui domeniu. Radiocomunicaţiile digitale
reprezintă locul de întâlnire pentru cunoştinţe şi competenţe despre structura emisiunilor şi acoperirea cu moduri noi de
lucru, cunoştinţe despre radio echipamentele de emisie – recepţie şi modul cum ele sunt adaptate acestor moduri,
despre calculatoare şi configuraţia acestora şi nu în ultimul rând modul de interconectare, interfeţele care permit lucrul
cu aceste structuri complexe.
În cea de a doua parte va fi descris software-ul, programele de aplicaţie, în continuă dezvoltare şi diversificare,
care premit efectuarea unor QSO-uri complexe şi care asigură din ce în ce mai mult o automatizare a lucrului în
concursuri.
Fără să intrăm în amănunte teoretice vom prezenta o grupare, clasificarea sistemelor de radiocomunicaţii
digitale, pentru a sublinia puternica diversificare a domeniului şi interesul în continuă creştere a comunităţii
radioamatorilor pentru acest domeniu.
Primele sisteme calsice de comunicaţii digitale, CW şi RTTY, au fost şi ele absorbite de noile configuraţii de
lucru, de simbioza între echipamentele radio şi calculatoare.
Se face o prezentare ierarhizată despre: semnalele care circulă între echipamente, schemele bloc de
interconexiune pentru interfeţele de construcţie “home-made” şi industriale, conectorii şi porturile utilizate de către
echipamentele radio şi de către calculatoare, nivelul optim al semnalelor audio, controlul şi comanda staţiei din
calculator, scheme pactice de interfeţe izolate galvanic atât pentru semnalele de comandă cât şi pentru cele cu conţinut
informaţional care intervin în legătura între parteneri, de construcţie proprie dar şi descrierea unor interfeţe complexe de
construcţie industrială.
Elementele practice coboară până la descrierea principalelor tipuri de conectori utilizaţi şi alocarea semnalelor
pe porturile acestora funcţie de fabricant şi modelul echipamentului radio folosit.
În cursul expunerii vom utiliza denumirea de “mufă / conector” pentru partea constructivă a elementului de
conexiune şi de “port” pentru locul de intrare / ieşire, pinii utilizaţi pentru vehicularea semnalelor în conectori. Conectorii
pot fi simpli pentru un singur semnal dar mai ales sunt conectori de construcţie complexă cu porturi / pini multiplii pentru
mai multe semnale analogice sau digitale.
Valorificarea informaţiior din acestă lucrare depinde de dorinţa, îndemânarea şi perseverenţa de a accesa acest
domeniu al comunicaţiilor pentru radioamatori. Documentaţia oferită de Internet în acest segment de hobby este extrem
de abundentă şi diversificată. Nutrim speranţa că încercarea de prezentare sistematică a principalelor direcţii de acţiune
descrise în aceste pagini vor asigura un debut mai uşor în acest segment mutidisciplinar de activitate.

__________________________________________________________________________________________________________
1. Clasificarea emisiunilor radio digitale.
Pentru introducerea în universul comunicaţiilor digitale, dezvoltate şi folosite de comunitatea radioamatorilor,
este util să reamintim şi să aducem la zi o clasificare şi o grupare a modurilor acestora. Au trecut 7 ani de la prima
publicaţie destinată radioamatorilor din România privind radiocomunicaţiile digitale în care se prezentau evoluţiile
existente la aceea dată. De atunci şi până astăzi au apărut moduri noi de lucru iar tehnologiile hardware şi programele
de aplicaţie au evoluat în mod spectaculos. În aceeaşi măsură au evoluat şi echipamentele radio, transceiverele,
echipamentele anexe şi programele de control (incluse în echipament) activate prin intermediul calculatoarelor, aşa
numitele CAT – Computer Aided Transceiver. Au apărut generaţii complete de interfeţe industriale între transceivere şi
calculatoare, mai simple sau mai complexe, precum şi tehnici noi de operare în concursuri.
Prestigioasa publicaţie americană ARRL Hand Book 2011 care apare de 85 de ani (prima ediţie a apărut în
anul 1926), liderul de necontestat al publicaţiilor radioamatorilor din întreaga lume, surprinde şi sintetizează evoluţiile din
acest domeniu. Accesul la această publicaţie a permis să putem prezenta în sinteză o viziune de ansamblu asupra
domeniului comunicaţiilor digitale aşa cum arată ele în 2011.
ARRL Hand Book 2011 face în capitolul 16 al cărţii o clasificare globală la care sunt enumerate şi variantele
fiecărui mod de lucru promovate de creatorii programelor de aplicaţie. Nu vom insista asupra varietăţii sistemelor de
modulaţie asociate fiecărui mod de comunicaţie, ele se găsesc descrise în literatura de specialitate şi pe Internet. Ne
vom limita la prezentarea modurilor de lucru şi a variantelor acestora. Detalii despre fiecare în parte sunt disponibile în
selecţia capitolului 16 din ARRL HB 2011.
Modurile digitale se împart în patru mari grupe:
1. Moduri digitale nestructurate - care au un format de transmisiune liber, fără corecţii de erori, fără confirmări
feed-back, supuse meandrelor propagării şi deformării semnalelor datorită zgomotului de bandă şi
interferenţelor. În această categorie intră:
- RTTY cu variantele RTTY45, RTTY50, RTTY75 şi RTTYM cu 13 subsisteme.
- PSK cu variantele BPSK31, BPSK63, BPSK125, QPSK31, QPSK63, QPSK125 pentru USB şi QPSK31,
QPSK63, QPSK 125 pentru LSB.
- MFSK cu variantele MFSK4, MFSK8, MFSK16, MFSK32, MFSK64.
- Contesia cu 13 sub variante.
- DominoEx cu variantele DominoEx4, 8 şi 16.
- Olivia cu 13 sub variante.
- MT63 cu MT63-500, MT63-1000 şi MT63-2000.
- Thor cu Thor4, Thor8 şi Thor16.
- Thorb cu Thorb-1, Thorb-2, Thorb-4 şi Thorbx-1, Thorbx-2, Thorbx-4.
Unele din aceste moduri au derivat unele din altele încercând să îmbunătăţescă performanţele prin optimizarea
vitezei, a numărului de biţi per caracter şi a lărgimii de bandă. Aceste moduri există implementate în programele de
aplicaţie dar vor rămâne a fi folosite numai acelea pe care marea comunitate a radioamatrilor le vor considera utile.
2. Modurile fuzzy – sunt modurile indecise care nu au valori de transmisie ferme (ex: 0 şi 1) dar la care mesajul
recepţionat este interpretat de către operator. În această categorie intră: faximil (fax), Slow Scan TV (SSTV) şi
Hellschreiber cu variantele Hell şi Feld-Hell.
3. Modurile digitale structurate – sunt modurile care au datele puternic structurate, practic în pachete de
lungime fixă. Acestea asigură performanţe bune pentru legăturile cu semnale slabe. Fiecare din aceste moduri transmite
datele în blocuri sau pachete de lungime fixă şi pot fi transmise mesaje de eroare la sfârşitul recepţiei. Laureatul
premiului Nobel pentru fizică, Joe Taylor K1JT este autorul modurilor utilizate în benzile de radio ultrascurte, la emisunile
EME, meteo scatter şi propagare ionosferică: FSK441, JT65 şi JT6M. Tot K1JT a dezvoltat programul WSJT şi mai apoi
WSPR (care se pronunţă „whisper – şoaptă”) şi care determină potenţialul de propagare în unde scurte pentru
comunicaţiile digitale. Deoarece este o aplicaţie spectaculoasă din punct de vedere al performanţelor ea va fi prezentată
în capitolul dedicat programelor de aplicaţie. Alte aplicaţii structurate sunt cele care se adresează comunicaţiilor digitale
de voce în unde scurte: AOR – AR9800, WinDRM şi mai cunoscuta aplicaţie FDMDV – Frequency Division Multiplex
Digital Voice.
4. Modurile reţea – sunt bazate pe modelul de reţea OSI – Open System Interconection şi protocoale de
comunicaţii bine structurate. În acestă categorie intră modurile girate de TNC-uri: TOR, Pactor, G-TOR, CLOVER şi
binecunoscutul Packet Radio bazat pe protocolul AX25 şi reţeaua de digipeatere. Mai nou au apărut sistemele APRS,
Winlink, D-Star sau P25.
Datorită domeniului cu o acoperire extrem de largă care presupune cunoştinţe şi echipamente complexe şi
diversificate, prezenta lucrare se va limita la expunerea unor elemente de implementare practică pentru emisiunile
nestructurate folosind canale radio controlate cu ajutorul plăcilor de sunet din calculatoarele PC. Din punctul
nostru de vedere este calea cea mai simplă şi accesibilă pentru radioamatorii mai tineri sau mai în vârstă de a intra în
lumea comunicaţiilor digitale.

__________________________________________________________________________________________________________
Este un loc de întâlnire multidisciplinară între tehnologiile radio şi calculatoare care poate deschide orizonturi de
cunoaştere şi hobby.
Aşa cum am spus anterior, ca o derogare de la aserţiunea anterioară, vom trata şi o emisiune din categoria
modurilor digitale structurate care vine în ajutorul emisunilor digitale nestructurate în benzile de unde scurte.
Am pornit de la excelenta traducere şi prelucrare făcută de YO9GJY – Ştefania a interviului cu Dr. Joe Taylor,
lureat al premiului Nobel pentru fizică, publicată în nr.2/2010 al revistei Radiocomunicaţii şi Radoamatorism precum şi de
la prezentările făcute de către YO3FTI – Andrei în paginile revistei Radiomagazin YO (nr.1 şi 6) cu privire la modurile
digitale de semnal slab şi în mod special la modul WSPR – Weak Signal Propagation Reporter – sau într-o traducere
liberă, agreeată de radioamatori, „şoapte în eter”!
Nu fac altceva decât să citez câteva cuvinte rostite de Joe despre WSPR şi în ce mod ajută el aplicaţiile de
radiocomunicaţii nestructurate.
„ Proiectul... denumit WSPR este îndreptat spre raportarea automată a deschiderilor de propagare în benzile de
unde scurte. WSPR înregistrează balizele cu putere redusă care pot fi recepţionate şi le plasează pe o hartă. Rezultatele
pot fi postate pe o pagină de Internet, atât sub formă tabelară cât şi sub formă de hartă. Pe hartă dând un click pe
indicativul unei staţii se poate vedea nu numai unde este amplasată staţia dar şi cine este auzit în acel loc şi cine-i poate
auzi transmisia.... proiectul a început de la solicitarea unui amator QRP de la antipozi din Noua Zeelandă.” Care spunea:
„ Ştiţi, noi facem acele experimente QRP în care simulăm balize pentru a vedea cum se modifică propagarea
de-a lungul anilor. Ce am putea face să avem aşa ceva pentru modurile digitale? Aţi fi interesat să dezvoltaţi un
asemnea program?”
„ Am început să mă gândesc şi să schiţez câteva idei, iar apoi am scris un program care făcea ceea ce mi s-a
cerut, într-un mod simplu. Perfecţionat, a devenit programul cunoscut ca WSPR... pronunţat „whisper – şoaptă” ceea ce
sună bine pentru QRP-işti”... „ Cu programul se lucrează bine, este amuzant şi este bun pentru descoperirea
deschiderilor de propagare. Semnalele au cel mult câţiva watti. Unii utilizatori folosesc miliwatti. Semnalele care pot fi
detectate de către software sunt cu 10 sau 15dB sub pragul de audibilitate, deci nu-i neapărat ncesar să şi auziţi ceva
dacă vă acordaţi transceiverul SSB pe aceste mici segmente de bandă. Dar dacă aveţi programul rulând, o să vedeţi
cum apar indicativele unul după celălalt pe ecran.”
Descrierea detaliată şi parametrizarea WSPR va fi făcută în secţiune de software.
În închierea acestui prim capitol şi ca un îndemn să răsfoiţi şi paginile care urmează aşi cita din nou părerea
laureatului al premiului Nobel, Joe Taylor K1JT, cu privire la radioamatorism în lumea ştiinţifică de astăzi, dominată de
calculatoare.
„ Da cred că este important. Radioamatorismul a fost întotdeauna o activitate importantă, un tip de activitate
care îţi oferă satisfacţii personale şi care contribuie la dezvoltarea unei personalităţi. Cred că profesionistul în formare,
care va trebui să fie un bun om de ştiinţă (şi nu numai, zic eu) poate beneficia adesea din contactul cu radioamatorismul,
unde construcţiile proprii sunt o parte a hobby-ului. Iar construcţiile făcute acasă nu mai înseamnă astăzi că trebuie să-ţi
construieşti sigur toată staţia. Îţi poţi cumpăra un transceiver, dar nu poţi ieşi doar cu el în eter, trebuie să mai faci şi tu
câte ceva. Trebuie să-ţi montezi antena să o reglezi, şi-ţi trebuie o mulţime de aparate auxiliare la staţie. Aproape oricine
capătă experienţă de constructor făcând aceste lucruri. Cred că cei care şi-au descoperit abilităţi în acest domeniu în
ideea că fac toate acestea ca relaxare, ca hobby, translatează de obicei aceste activităţi şi în activitatea profesională.”

__________________________________________________________________________________________________________
2. Emisiunile, modulaţiile şi CAT – Computer Aided Transceiver.
În paginile www.asrr.org a fost publicată o sinteză a modurilor de radiocomunicaţii digitale realizată de către
americanii Stan Scalsky şi Mike Chance în care este prezentată cu ceva timp în urmă „harta” tuturor sistemelor digitale
utilizate de radioamatori la acel moment cu principalele lor carcteristici funcţionale. Sinteza se poate accesa la:
http://www.asrr.org/biblioteca/carti/67-digital-signals-faq
Facem referinţă la acest material numai pentru a oferi o imagine asupra multitudinii sistemelor de
radiocomunicaţii digitale, a diversităţii şi proliferării acestora în lumea radio.
În ghidul nostru practic, aşa cum am amintit în primul capitol, ne vom limita la grupul de emisiuni cu „moduri
digitale nestructurate” care este mai accesibil, mai bine documentat, mai simplu şi mai uşor de utilizat de către
comunitatea radioamatorilor. Vor fi tratate în deosebi aspactele practice cele mai interesante legate de aceste emisuni în
cotextul echipamentelor radio şi adiacente actuale: transceivere, calculatoare şi interfeţe.
Pentru aducere aminte o foarte scurtă trecere în revistă a principiilor ce guvernează acest tip de emisiuni.
Totalitatea emisiunilor în modurile nestructurate se desfăşoară ca emisiuni cu bandă laterală unică SSB (USB
sau LSB după caz) cu modulaţie în amplitudine AFSK – Audio Frequency Shift Keying. Toate aceste emisiuni pot fi şi
auzite având fiecare o muzicalitate specifică iar semnalele sunt tratate de placa de sunet a calculatorului în spectrul
audio. Ca o mică excepţie, clasica şi binecunoscuta emisiune de RTTY poate funcţiona atât în AFSK, modulând cu
tonuri audio specifice purtătoarea, cât şi direct în FSK – Frequency Shift Keying prin modificarea chiar a frecvenţei
purtătoarei cu valoarea de shift.
Numai două exemple de felul cum arată semnalele modulate pentru emisiunile de BPSK şi QPSK, precum şi un
exemplu pentru o emisiune FSK RTTY.
Pentru toate emisiunile AFSK utilizate de

către radioamatori şi pentru cele care există
programe de aplicaţie, echipamentele radio pot
primi şi transmite semnalele de QSO şi pe cele de
comandă atât pe conectorii – mufele - din panoul
frontal cât şi pe cei din panoul din spate la
echipamentele prevăzute cu astfel de posibilităţi
de conectare. Cele două soluţii pot fi la fel de
valabile cu condiţia ca reglajul nivelelor audio la
recepţie şi la emisie să fie corect făcute.
O diferenţă semnificativă între mufele
Audio IN (microfon) şi Audio OUT (cască) din
panoul frontal şi mufele care susţin semnalele
audio de pe panoul din spate este modul de
control al nivelurilor de semnal.
Nivelurile semnalelor audio de pe panoul
frontal sunt controlate de potenţiometrul de volum
şi de butonul MIC Gain. Pentru nivelurile de audio
IN şi audio OUT din mufele panoului din spate
aceste niveluri sunt fixate la „valori maximale” de
către fabricanţii de echipamente pentru a asigura
funcţionarea emisiunilor în regim liniar şi fără
distorsiuni.
Semnalul audio venit pentru o emisiune
digitală în intrarea de microfon a panoului frontal şi
controlată de MIC Gain trece prin amplificatorul de
microfon iar un raport necorespunzător între
nivelul de intrare şi gradul de amplificare poate
conduce la distorsiuni majore şi emisiuni
necorespunzătoare, cu bandă prea largă tratate
sever de corespondenţi.
Un nivel controlat şi măsurat, până la
nivelul maxim recomandat de fabricantul
echipamentului radio pentru semnalele Audio IN şi
Audio OUT vor asigura în eter un semnal curat şi
controale bune din partea corespondenţilor.

__________________________________________________________________________________________________________
Soluţiile pentru panoul frontal se aplică de regulă la transceiverele de fabricaţie mai veche, care nu au mufe
specializate pentru radiocomunicaţii digitale pe panoul din spate prevăzute cu niveluri maximale recomandate de
fabricanţii echipamentelor. Pentru a asigura calitatea emisiunilor digitale se recomandă utilizarea intrărilor şi ieşirilor
audio cu niveluri controlate situate pe panoul din spate al echipamentelor.
FSK vs AFSK.
În mod special pentru emisiunile RTTY vom dezvolta comparaţia între modurile FSK şi AFSK.
Despre aceste moduri s-a scris şi se ştiu principile
de funcţionare. Reamintim însă pe scurt aceste moduri de
V0 lucru în emisiunile RTTY pentru amatori. Transceiverele de
space mark generaţie mai nouă pot fi manipulate în ambele moduri FSK
şi AFSK. Deoarece modul RTTY este încă mult utilizat în
shift concursuri şi de către expediţiile DX este util să definim
170 aspectele practice şi comparaţia între sisteme.
Hz
Mai întâi despre FSK.
La emiţătoarele HF manipularea directă a shiftului
f
de frecvenţă este posibilă utilizând o diodă şi un condensator
reglabil sau o diodă varactor (varicap), cu capacitate variabilă
14099,830 14100,00 funcţie de tensiunea aplicată, în circuitul de VFO al
Spectrul şi shiftul semnalului FSK - HF emiţătorului. Toate echipamentele comerciale care utilizează
FSK sunt echipate cu un astfel de circuit. Codul alocat de
UIT-R acestui tip de emisiuni numite “direct FSK” este F1B. Radioamatorii utilizează curent un shift de 170Hz şi viteze
de 45,45 sau 50 baud. Pe intrarea de FSK a transceiverului este aplicat semnalul digital (izolat galvanic prin optocuplor)
venit de pe intrarea COM, pinul 3 TxData al conectorului DB9 sau mai rar de pe unul din pinii interfeţei LPT a
calculatorului. Detalii despre conectare sunt date în capitolul despre interfeţe. Funcţionarea efectivă este corelată cu o
corectă parametrizare a software-ului de aplicaţie pentru acest mod (a se vedea de exemplu softul MMTTY care este
folosit şi de programul de concurs N1MM Logger). Mai nou prin intermediul interfeţelor complexe însoţite de software
specializat se poate genera semnal FSK şi prin intermediul unei conexiuni USB.
Recepţia FSK se face prin conversia semnalelor de RF în semnal audio AFSK. Acest lucru se realizează chiar
în receptorul SSB la reintroducerea purtătoarei. Cele două tonuri obţinute Mark 2125 Hz şi Space 2295 Hz pentru tonuri
înalte sau 1275 Hz respectiv 1445 Hz pentru tonuri joase sunt transmise către demodulator care face prelucrarea şi
afişarea RTTY.
Despre AFSK emisiune tip J2B. În acest mod de lucru tonurile audio de Mark şi Space sunt introduse la intrările
audio ale transceiverului generând semnal modulat direct în benzile de SSB. Semnalul RTTY astfel generat este sensibil
la banda laterală USB sau LSB (Normal sau Revers) care poate fi însă comutat.
Practic există două modalităţi de injecţie pentru semnalele audio de MARK şi SPACE.
- pe intrarea de microfon obişnuită a echipamentului radio situată pe panoul frontal sau
- pe intrările audio de nivel controlat, prescris în instrucţiunile de utilizare de către fabricantul echipamentului,
în bornele special dedicate emisunilor AFSK, printre care şi RTTY, situate pe panoul din spate.
În prima situaţie există riscul producerii unui semnal distorsionat, cu multe armonici atunci când generatorul
audio generează un astfel de semnal sau când nivelul de modulaţie introdus este prea mare (supramodulaţie). În acest
caz filtrele de bandă la emisie nu pot opri întreg spectrul generat de o emisie proastă. Un alt inconvenient al emisiunilor
AFSK în banda de SSB este acela că multe transceivere nu pot comuta filtrele de bandă înguste (500 Hz, 300 Hz, etc.)
şi pe modul SSB şi astfel în concursuri nu se pot selecta, atunci când AFC lucrează, staţiile de nivel mai mic sau
interferate.
Selectarea filtrelor înguste este posibilă, pentru echipamentele radio care permit acest lucru în SSB şi pe
utilizarea modului FSK în emisiunile radio. Reglajul nivelului audio din placa de sunet ajustat cu nivelul de amplificare al
microfonului (MIC Gain) este mai dificil de realizat pentru a obţine o emisune curată. Se recomandă soluţia a doua de
atacare cu semnal audio de nivel controlat, recomandat de fabricant, în bornele dedicate emisiunilor AFSK din panoul
din spate. În acest caz semnalul de audio nu mai trece prin amplificatorul de microfon unde riscă să fie deformat. Cu o
singură măsurătoare şi reglaj al nivelului semnalelor audio vom fi siguri că intrăm în plaja liniară a amplificatoarelor de
putere de RF. Pentru emisiunile RTTY în modurile FSK sau AFSK corect reglate nu există nici o diferenţă la recepţie.
Dece CAT? – Computer Aided Transceiver?
Funcţiunea de CAT a apărut la echipamentele radio datorită creşterii complexităţii acestora, a diversificării
posibilităţilor de control pentru diferiţi parametrii prin meniuri selectate prin combinaţii de taste din panoul frontal. Aceste
combinaţii care au devenit din ce în ce mai multe şi mai complicate trebuiau ţinute minte de către operatori. În sprijinul
menţinerii multiplelor posibilităţi de operare dar a diminuării şi simplificării manevrelor de parametrizare au venit
calculatoarele personale PC. Cu ajutorul programelor implementate în transceivere, “firmware”, specializate pentru

__________________________________________________________________________________________________________
fiecare echipament sau grupă de echipamente radio, precum şi cele corespondente din PC, se stabileşte o conversaţie
on-line între cele două entităţi. De regulă comunicaţia dintre cele două se face pe o interfaţă serială sau USB şi pune la
dispoziţia operatorului pe ecranul PC o imagine simplă şi sugestivă cu care poate să interogheze, să seteze o condiţie
sau o valoare, să modifice valoarea unui parametru de la un potenţiometru software sau să citească on-line pe ecranul
calculatorului ansamblul funcţionării echipamentului radio la un moment dat.
În acest fel activitatea operatorului devine mult uşurată, mai ales în concursuri, putând beneficia de resursele
din ce în ce mai performante puse la dispoziţie de echipamentele radio precum şi de programele de aplicaţie.
Programul de comunicaţie din transceiver precum şi valorile parametrilor sunt memorate în memoria de
program (fixă) respectiv în memoria de date (temporară, volatilă). Programul de comunicaţie al echipamentului radio
poate fi îmbunătăţit de firma constuctoare care poate oferi versiuni ulterioare primei lansări.
Programele din calculator cu care se face conversaţia şi implicit controlul parametrilor sunt livrate pe suport
optic odată cu echipamentul sau pot fi descărcate din Internet. Şi acestea pot suferi îmbunătăţiri pe parcursul timpului.
Programele de aplicaţie folosesc funcţiunile de CAT în mod specific obiectivului urmărit, QSO-uri normale,
concursuri, etc. Cunoscutul HRD – Ham Radio Deluxe, precum şi multe alte programe de aplicaţie, au inclus în
segmentul lor de control prin CAT marea majoritate a programelor aferente fiecărui model de transceiver. Pentru un
anumit tip de transceiver se poate selecta din lista de echipamente cel ce este legat cu calculatorul prin interfaţa
adecvată specifică acestuia şi dând comnada “Connect” cele două echipamente intră în conversaţie operatorul putând
să citescă, să controleze sau să modifice parametrii de funcţionare. Cu alte cuvinte este realizat controlul de la distanţă
al echipamentului radio. La transceiverele mai vechi şi mai simple, cu câteva comenzi analogice din panoul frontal
sistemele CAT nu erau încă justificate.
Care sunt parametrii la care se desfăşoară conversaţia între cele două echipamente la nivelul fizic?
- Comunicaţia este serială sau prin conversie USB la serial cu CIP-uri specializate.
- Vitezele sunt specificate de fabricantul echipamentului radio şi se situează la valorile de 2400, 4800, 9600
baud sau până la 38400 baud în cazuri recente deosebite.
- Conversaţia se desfăşoară la nivel de caracter, octet, în care structura biţilor este semnificativă acţiunii ce
trebuie intreprinsă şi este interpretată de programe.
- Semnalele vehiculate pe interfeţe sunt TxData, RxData, RTS - Request to Send, CTS - Clear to Send.
Ultimele două pot lipsi pe linia de transmisie în anumite configuraţii de interfaţă unde se folosesc numai
TxD şi RxD.
Două exemple de interfaţa grafică de pe ecranul calculatorului pentru transceiverul FT-450. Prima este cea
oferită de firmă pentru activităţi obişnuite, pentru lucru în toate modurile, iar cea de a doua este implementată în aplicaţia
HRD şi este puternic dedicată comunicaţiilor digitale.
Prima aplicație este pusă la dispoziție de către firmă www.yaesu.com > FT-450 > Files > PCC-450 Software
V1.11a, care se descarcă, se instalează în calculator şi se poate utiliza imediat pentru efectuarea de comenzi.
Atenţie! Nu uitaţi să conectaţi PC-ul şi FT-450 cu cablul DB9(m)-DB9(m). Pornirea aplicaţiei şi a conversaţiei
se face cu un click pe ecran în butonul pătrăţel din stânga deasupra butonului SHIFT (care nu este pe panoul real) şi
apoi puteţi manevra celelalte butoane şi comenzi.
A doua aplicație este HRD Ham Radio Deluxe construită practic pentru toate echipamentele care admit CAT și
din care se selectează pentru conectare FT-450. Această aplicație de CAT se integrează într-un program complex de
comunicații digitale (DM780) precum și de construcție și exploatare a logului. Numai pentru CAT și conexiunea cu FT-
450 se descarcă și se instalează HRD iar activarea se face astfel:

__________________________________________________________________________________________________________
Connect > New > Yaesu > FT450 > COMx > 4800 apoi selectaţi „Always connect to this radio when starting HRD” si
apăsaţi butonul Connect. Se deschide pe ecran o fereastră cu toate butoanele şi potenţiometrele lineare necesare
comenzilor şi reglajelor suportate de FT-450. Viteza trebuie corelată cu cea setată în transceiver.
Ecranul arată astfel şi puteţi opera imediat cu el.
Conectorii de CAT utilizaţi de echipamentele radio sunt diferiţi de la un fabricant la altul şi chiar de la un model
la altul. Cele mai folosite modele sunt: DB9, miniDIN 8 pini, DIN 6 pini, miniDIN 6 pini şi CI-V jack de 3,5mm la ICOM.
Exemple cu privire la numărul de parametrii controlaţi de CAT pentru diverse echipamente:
ICOM 718 = 44, ICOM 7000 = 234, ICOM 7800 = 319
Kenwood TS 2000 = 92 parametrii principali cu 293 de valori în total
YAESU FT-450 = 114, FT-950 = 118 parametrii principali cu nenumărate valori controlate, FT-2000 = 149
parametrii de asemeni cu multiple valori controlate.
Şi acum de ce CAT şi mai multe motive pentru al adopta:
- Programele de aplicaţie evoluate pot face PTT prin CAT (software), cum ar fi la MixW sau HRD, fără să
mai fie nevoie de comutarea fizică a PTT din interfaţa COM (RS232). PTT-ul prin CAT este de fapt
comanda prin software de trecere în emisie a transceiverului, Tx.
- Programele de concurs (vezi N1MM Logger) primesc de pe CLUSTER, de la participanţi, frecvenţa exactă
de lucru. Cu un click pe indicativul din CLUSTER sau din N1MM în fereastra “bandmap”, transceiverul
propriu comută exact pe frecvenţa staţiei semnalată pe cluster.
- Se poate schimba banda sau modul de lucru din calculator.
- Se pot controla şi seta din calculator, fără a mai face apel la secvenţa de apăsare a tastelor de meniu din
panoul frontal, o multitudine de parametrii din cei puşi la dispoziţie de fiecare transceiver ca de exemplu:
nivelul de putere, SWR, ALC, Notch, acord fin, acord grosier, RxA, RxB, lărgimi de bandă, filtre, pitch, etc.
- Numărul de parametrii acesibili prin CAT diferă de la un echipament la altul funcţie de structura hardware şi
software-ul de firmă implementat în echipamentul radio.
- Nu mai trebuie să ţineţi minte secvenţele de setare din tastele panoului frontal ci se oferă un ecran cu
meniuri din care puteţi selecta cu click din mouse oricare din multitudinea de parametrii pentru a optimiza
rapid recepţia sau emisia.

__________________________________________________________________________________________________________
3. Semnalele.
Se prezintă o sinteză a semnalelor utilizate în comunicaţiile digitale organizate pe nivelul de complexitate al
echipamentelor radio existente în folosinţa radioamatorilor. Pentru a alege soluţia convenabilă de lucru în aceste moduri,
funcţie de echipamentul radio de care dispunem, este necesar să vedem semnalele şi comenzile cu care este dotat
transceiverul. Se va încerca o sistematizare a semnalelor şi comenzilor oferite de echipamentele radio organizate pe trei
grupe valorice:
A – Transceivere de model mai vechi, încă în funcţiune, fără CAT şi mufe de conexiuni numai pe panoul frontal
ca exemplu TS830 sau alte echipamente din deceniile ’70 ÷ ’80 ale ultimului secol din mileniul trecut!
B - Transceivere de vechime medie şi modele de complexitate moderată cu funcţiuni de CAT şi conexiuni
pentru comunicaţii digitale atât pe panoul frontal cât şi pe cel din spate (TS-450, FT-450, ş.a.)
C – Transceivere moderne, de construcţie recentă sau în fabricaţie, de mare performanţă şi complexitate cu
porturi multiple şi specializate pentru radiocomunicaţii dgitale (ICOM7800, FT2000, FTDX5000, ş.a.) şi moduri de lucru
încorporate.
Între calculator şi transceiver există o legătură permanentă constituită din semnale conţinând informaţiile
dialogului între operatori şi informaţii de comandă şi control între cele două echipamente (VOX, PTT, CAT, etc.)
Semnalele purtătoare de informaţii pentru conversaţia între operatori sunt de două categorii:
- Semnale audio analogice modulate specific funcţie de tipul emisiunii, care vor fi recepţionate şi emise pe
canale SSB şi
- Semnale digitale prin tot sau nimic (1 şi 0) pentru comunicaţiile de tip CW sau RTTY FSK care vor fi transmise
purtătoarei în amplitudine, respectiv în frecvenţă.
Informaţiile de comandă şi control, precum şi acţiunile acestora sunt toate de natură digitală şi se manifestă prin
modificarea unei stări cum ar fi: un nivel de tensiune, o comutare de circuit, etc. pentru un alt regim de funcţionare pentru
ansamblul staţiei. De regulă în cazurile cele mai evoluate, odată cu apariţia conceptului de CAT, gestiunea acestor
informaţii se face cu un calculator, prin programe de firmă şi drivere specifice, pentru un anumit echipament radio.
Principalele semnale şi comenzi acceptate de echipamentele radio în comunicaţiile digitale.

Semnal Caracteristici generale
Semnale cu Audio OUT - Phone – volum variabil pe jack de 6,3 sau 3,5mm
conţinut - Difuzor suplimentar – volum variabil pe jack
informaţional - Port spate – nivel constant la ieşire de ordinul sutelor de minivolţi miniDIN
13pini /ACC2 sau miniDIN6
Audio IN - Microfon – volum variabil din MICgain pe conector faţa 8pini metalic
- Port spate – nivel constant la intrare de ordinul zecilor de minivolţi in
conector miniDIN 13pini /ACC2 sau miniDIN6
Comenzi PTT - Pe panoul frontal în conectorul de microfon 8pini metalic
- Pe portul miniDIN 13pini sau miniDIN6 din panoul din spate
VOX - Reglabil din potenţiometrii de sensibilitate şi întârziere ai transceiverului
- Reglabil din meniu software pentru volumul audio de atac VOX
CW - Port jack de 6,3 sau 3,5mm pe panoul frontal, cu sau fară electronică
inclusă, manipulare cu KEY/BUG sau Paddle
- Idem pe panoul din spate.
FSK - Pe portul miniDIN 13pini sau miniDIN6 pe panoul din spate pentru
comanda (shift) a purtătoarei în emisiunile de RTTY
- Pe port special jack în panoul din spate pentru manipularea purtătoarei
CAT - Comenzi ale transceiverului din calculator:
Prin mufă DB9m – DB9m cu semnale de RxD, TxD, CTS, RTS
Prin jack de 3,5mm (vezi ICOM)
Prin conector DIN 6pini (vezi Kenwood)
Notă: Pentru un anumit model de transceiver se va face determinarea concretă a porturilor pentru semnale şi
comenzi din documentaţia de utilizare a echipamentului. Această analiză foloseşte la determinarea configuraţiei unor
interfeţe între transceiver şi calculator. Interfeţele sunt destinate pentru tranzitul semnalelor informaţionale de QSO cât şi
comenzilor şi operaţiunilor CAT. Un al doilea scop al interfeţelor este acela de izolare galvanică între cele două
echipamente. Interfeţele pot fi auto construite (HM) sau industriale. Prezentarea detaliată a acestora se va face în
capitolul dedicat.

__________________________________________________________________________________________________________
Semnale informationale si comenzi admise de diferitie categorii de transceivere
A - Semnale cu continut informational si comenzi, la echipamentele radio model mai vechi, fara
CAT, cu porturi pe panoul frontal si partial pe cel anterior
Rx audio input Niveluri de volum

reglabile
Tx audio output
Categoria
A VOX comanda Rx/Tx prin nivel audio Comenzi Rx/Tx
PTT comanda Rx/Tx digitala
Optional manipulare
CW key comanda digitala CW
B - Semnale si comenzi la transceivere de vechime medie si/sau modele actuale de complexitate

moderata dotate cu conexiune de CAT si porturi pe panoul frontal si anterior
Niveluri de volum
Rx audio input reglabile
Tx audio output frontal
Rx audio input Niveluri de volum fixe

spate
Tx audio output
VOX comanda Rx/Tx prin nivel audio Comenzi Rx/Tx

frontal si spate
PTT comanda Rx/Tx digitala
Categoria
Optional manipulare
B CW key comanda digitala CW
Rx Data CAT
Tx Data Computer Aided
CTS Transceiver
RTS comunicatie seriala
FSK - Digital Tx Data Comenzi si date

pentru emisiuni
PTT comanda Rx/Tx pentru FSK
RTTY FSK
Audio input Rx - RTTY
C - Semnale si comenzi la transceivere moderne si în fabricatie, de mare performanta si complexitate,

cu porturi si posibilitati multiple de comunicatii digitale
Toate semnalele de categoria

Toate semnalele de categoria B B plus cele de mai jos
Retea locala de date LAN

LAN Ethernet RJ45
Tastatura USB pentru emisiuni
USB conector normal directe de RTTY si PSK
Comunicatii de date, semnale si

Categoria USB conector type B comenzi din interfete
C
Semnale S/PDIF din placa de sunet
Semnale audio digitale S/PDIF pentru IN and OUT
Optional manipulare
Conexiune pentru KEY and Paddle incorporat CW
Conector DB9 si
Conexiune pentru Rx Tx la distanta modem
Dublu receptor pe conectori ACC1
Conexiune pentru 2 receptoare Rx

__________________________________________________________________________________________________________
4. Interconexiunea între transceiver şi calculator, schemele bloc.
Fluxurile informaţionale, emisiunile audio modulate, precum şi comenzile sunt gestionate prin interfeţe care pot
merge de la cele mai simple până la interfeţe complexe, parametrizabile, însoţite de un software propriu. Configuraţia
interfeţelor a urmărit ca evoluţie creşterea complexităţii şi posibilităţile noi oferite de echipamentele radio. S-a urmărit în
special creşterea gradului de automatizare a lucrului în concursurile de radiocomunicaţii dgitale.
Schemele de principiu (bloc) pentru interconectare se pot ierarhiza astfel:
- Legături fără interfaţă.
• Legături prin aer, fără nici o investiţie pentru primul contact cu o comunicaţie digitală BPSK31.
• Legături directe prin fir, cablu audio ecranat, pentru primele teste ale unei aplicaţii ajutate de un laptop.
- Legături cu interfaţă.
• Legături cu izolare galvanică pentru audio, PTT şi CW, fără CAT.
• Interfeţe speciale cu izolare galvanică şi CAT pentru principalele modele de transceivere.
• Interfeţe complexe cu izolaţie galvanică şi CAT inclus, cu driver software pentru intrare unică de semnale
şi comenzi în calculator prin portul USB.
Interfeţele pot fi realizate in regim „home-made” de către radioamatori, simplu şi ieftin, sau pot fi cumpărate, de
fabricaţie industrială. O schemă bloc generală, simulând toate conexiunile posibile indiferent de realizarea concretă, este
prezentată alăturat.
Funcţie de complexitatea soluţiei aleasă pentru interfaţă, adaptată modelului de transceiver aflat în dotare, o
parte din conexiuni pot să lipsească. Vom comenta aici câteva situaţii care pot să apară corelat cu semnalele necesare:
- La transceiverele mai vechi nu există portul de interfaţă pentru CAT şi atunci acestă interfaţă este inutilă.
- Calculatoarele mai noi nu mai au interfaţă serială şi atunci se foloseşte portul USB cu o interfaţă industrială sau
un adaptor USB-COM (RS232).
- În unele situaţii nu mai este nevoie de comanda PTT pentru comutare emisie – recepţie, acesta făcânduse prin
VOX direct din semnalul audio primit de la PC sau prin mecanismele din CAT care dau comanda de Tx.
- După cum vom vedea unele soluţii industriale de interfaţă concentrează toate semnalele inclusiv fluxurile audio
pe o singură conexiune de USB, placa de sunet fiind inclusă de fapt în interfaţă. Soluţiile hardware de acest
gen sunt însoţite şi de un software adecvat (firmware) pentru parametrizare, ceeace este puţin mai complicat.
Vom da exemple de scheme bloc la care toate funcţiunile sunt concentrate într-o singură cutie conectabilă la
calculator cu un singur cablu USB iar la porturile din transceiver cu un flux de cabluri care porneşte dintr-un conector
multiplu de gen DB25 sau DB37 şi fiecare semnal ajunge la mufele transceiverului cu conectori adaptaţi la porturile
fiecărui model de echipament radio (ICOM, Kenwood, YAESU, etc.).
Menţionăm aici unele din principalele firme cu o ofertă integrată de interfeţe industriale pentru care se poate
studia oferta atât sub aspect tehnic cât şi economic. În România „brand-ul” ucrainean RigExpert este reprezentat de SC
Matra Systems SRL (YO3BBW) cu o gamă scalabilă de echipamente, nu numai interfaţe dar şi analizoare de antenă,
ş.a. echipamente utile. Primele trei din ierarhie în ordinea creşterii complexităţii sunt: RigExpert Tiny, RigExpert Standard
şi RigExpert Plus. Vom prezenta schemele bloc numai pentru aceste trei echipamente. În site-ul firmei sunt prezentate
manualele de utilizare precum şi schemele electronice detaliate însoţite de driverele software sub forma lor executabilă.
Un altă cunoscută gamă de echipamente pentru comunicaţiile digitale este cea oferită de „brand-ul” microHAM
la care cea mai mică interfaţă este CW KEYER cu legături la staţie pentru PTT, CAT, OUTPUT CW, KEYPAD şi
PADDLE iar intrarea în calculator este pe o singură interfaţă USB izolată cu optocuploare.
În continuare gama urcă în complexitate pentru comunicaţiile audio în modul SSB cu modelele: microHAM USB
Interface II, microHAM USB Interface III şi ajunge la Digi KEYER II şi microKEYER II cu care se pot controla două
receptoare şi o multitudine de semnale analogice sau digitale cu o singură interfaţă USB la calculator.
Bine înţeles că programele de firmă care controlează funcţionarea unor astfel de interfeţe complexe devin
deosebit de laborioase şi este necesară cunoaşterea atât a echipamentului radio căreia i se adreseză o asemenea
interfaţă, care şi el a devenit o sculă plină de software şi parametrizări digitale, cât şi principiile şi limitările comunicaţiilor
digitale pentru a realiza emisiuni de calitate. Am întâlnit emisiuni slabe calitativ la parteneri cu interfeţe scumpe şi
emisiuni excelente la staţii care utilizau configuraţii „home-made”.
Ca pentru orice început este bine să încercăm să realizăm o interfaţă „home made”, unele din puţinele lucruri
care le mai putem realiza în regim de radioamatori. Evoluţia tehnologică a făcut ca realizările în materie de radio, o
combinaţie din ce în ce mai complexă şi sofisticată între un hardware ieftin şi un software cu înalte valenţe, să nu mai fie
accesibile din punct de vedere al performanţelor realizărilor individuale. Unele realizări de excepţie sunt cele ale unor
pasionaţi care lucrează în firme cu laboratoare bine dotate, cu programe de simulare, adevărate perle de sisteme expert,
cu înaltă pregătire profesională în domeniu şi resurse materiale adecvate.
În cazul interfeţelor pentru radiocomunicaţii digitale, pentru un început în acest domeniu, este util să alegeţi o
dotare modestă sau să apelaţi la o realizare „home made” care poate fi uşor controlată şi care funcţionează foarte bine.

__________________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________________
Se pune pe bună dreptate întrebarea: dece şi când este necesară interfaţă de izolare galvanică între calculator
şi transceiver?
- Calculatoarele desktop au o sursă în comutaţie la care intrarea de 220V arată principial ca în figura alăturată.
- Dacă se foloseşte o priză comună de alimentare din reţeaua de 220Vca fără contact de nul valabil, cum se
întâmplă în cele mai multe cazuri în apartamente, punctul dintre condensatoarele C2 şi C3 de 4,7nF legat la
carcasa calculatorului capătă tensiunea alternativă de 110Vca.
- Orice manevră de conectare / deconectare de mufe sau jack-uri între calculator şi transceiver cu PC-ul în
funcţiune poate conduce ca tensiunea de 110Vca de pe şasiul calculatorului să-şi caute temporar, în timpul
scurt al manevrei, un punct de masă prin circuitele electronice active ale calculatorului sau ale transceiverului
„prăjind” instantaneu componentele electronice din interfeţele manevrate.
- Pentru a evita complet astfel de evenimente, care pot deveni foarte costisitoare, chiar în condiţiile existenţei dar
a dispariţiei accidentale a prizei de pământ sau conceput şi realizat interfeţele cu izolare galvanică între
calculator şi echipamentul radio, atât pentru fluxurile audio cât şi pentru circuitele de comandă şi CAT.
- Nu renunţaţi la izolarea galvanică nici dacă realizaţi egalizarea de potenţial între echipamente printr-o corectă
legare la pământ a staţiei, PA-ului, PC-ului, etc. La o demontare / montare de echipament se poate uita legarea
la pământ cu consecinţe nedorite.
- Conectaţi / deconectaţi legăturile dintre PC şi transceiver numai cu echipamentele oprite, scoase de sub
tensiune.
Scheme bloc de interconexiune.

__________________________________________________________________________________________________________
Primele două scheme sunt banale şi se pot face primele recepţii BPSK31 fără nici o investiţie.
Următoarele patru scheme sunt compatibile cu o realizare în regim „home-made”.
Prima schemă bloc este una din cele mai simple şi utilizate configuraţii, pentru echipamentele radio dotate cu
conectorul clasic, metalic de 8 pini din panoul frontal, pentru intrarea audio de microfon şi PTT. Detaliile schemei
electronice de principiu se găsesc în capitolul special dedicat interfeţelor şi poate face obiectul unei realizări „home-
made”.
Schema de mai jos prezintă conexiunea pe conectorul din spatele al transceiverului FT-450 care funcţionează
cu niveluri audio de intrare şi ieşire constante iar conexiunea de CAT este pe conectori seriali RS232 DB9 (t/m – m/t).
Printre primele echipamente radio care au avut interfaţă de CAT se numără transceiverul TS-450 la care
schema bloc de interfaţare este prezentată în figura alăturată.

__________________________________________________________________________________________________________
O schemă bloc cu aplicaţie practic pentru majoritatea transceiverelor a fost propusă de YO3HYR şi este
disponibilă la cerere pentru radioamatorii YO. Schema propusă funcţionează bine cu aplicaţia Ham Radio Deluxe.
În continuare sunt prezentate schemele bloc pentru interfeţele industriale realizate de firmele RigExpert şi
microHAM ca un exemplu de evoluţie tehnologică.
Schema generală de conexiune între calculator şi transceiver prin port USB şi Sound Card cu RigExpert Tiny.

__________________________________________________________________________________________________________
Schema bloc pentru interfaţa RigExpert Tiny.
Schema bloc pentru interfaţa RigExpert Standard cu o singură intrare USB la calculator.

__________________________________________________________________________________________________________
Schema bloc pentru interfaţa RigExpert Plus cu doua intrări USB la calculator şi intrare CW.
În continuare sunt prezentate în ordinea crescândă a complexităţii interfeţele microHAM.

__________________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________________
DigiKeyer II™ block diagram
microKEYER II block diagram

__________________________________________________________________________________________________________
În categoria furnizorilor cunoscuţi mai putem menţiona echipamentele DigiMaster ale firmei ZLP Electronics
(G4ZLP), RigBlaster de la West Mountain Radio şi echipamentele SignaLink de la firma Tigertronics. În Internet se
găsesc şi mulţi alţi furnizori mai puţin cunoscuţi.
Cu mici amendamente de adaptare şi al gradului de diversificare pentru gama de interfeţe oferite, toate
respectă principiile de interconectare expuse în acest capitol. Detalii şi comentarii asupra interfeţelor „home-made” şi a
celor industriale, inclusiv scheme electronice de realizare în capitolul special dedicat acestui subiect.

__________________________________________________________________________________________________________
5. Despre transceivere şi porturile utilizate pentru comunicaţiile digitale.
De-a lungul timpului echipamentele radio pentru amatori au evoluat în mod spectaculos apropiindu-se din ce în
ce mai mult de echipamentele profesionale şi probabil în anumite cazuri particulare chiar le-au depăşit pe acestea.
Există o mare varietate de transceivere din generaţii diferite în folosinţa radioamatorilor. Vom încerca să facem
o grupare a acestora funcţie de modul în care ele se pot adapta sistemelor de comunicaţii digitale.
Funcţie de modelul de echipament şi de constructor, porturile de microfon, cască, difuzor, PTT, semnale de
nivel fix şi CAT sunt alocate unor conectori de forme diferite la care şi semnalele sunt alocate pe pini diferiţi. De asemeni
amplasarea conectorilor este făcută în locuri diferite: pe faţa echipamentului, în spate sau chiar în lateral.
Nivelul semnalelor de intrare/ieşire în porturile de microfon/cască sau difuzor poate să fie diferit de la un
echipament la altul sau chiar la acelaşi echipament pentru porturile din faţaă sau cele de nivel fix din spate. Pentru a
putea acţiona în cunoştinţă de cauză pentru construcţia unei configuraţii de comunicaţii digitale este necesară
parcurgerea manualului de utilizare pentru fiecare echipament în care sunt specificate alocările de porturi, configuraţia
pinilor şi nivelul recomandat admisibil al semnalelor. O sinteză informativă pentru marea varietate de echipamente HF de
la cei trei mari constructori este relevantă fără a mai vorbi de cele ajunse la muzeu sau de faptul că situaţia se poate
schimba în orice moment.
Constructor Nr. Modele în fabricaţie Nr. Modele scoase (SH)
ICOM 9 21
Kenwood 3 21
Yaesu 7 31
Apariţia echipamentelor SDR (Software Defined Radio) va aduce în mod sigur noutăţi substanţale în domeniu.
În aceste condiţii vom expune principiile care guvernează aria comunicaţiilor digitale HF şi vom încerca să dăm
exemple semnificative pentru corecta orientare a operatorilor. În Internet, se pot consulta extrase din paginile
documentaţiilor de utilizare pentru echipamentele în fabricaţie, de la cei trei mari furnizori: ICOM, Kenwood şi Yaesu,
referitoare la elementele de interfaţare pentru radioacomunicaţii digitale.
De regulă transceiverele au pe panoul frontal conectorii cu porturile de cască (AF out), microfon (AF in) şi PTT
pentru conectorii de tip jack 6,3mm sau 3,5mm respectiv FOSTER tată (sau după oferta furnizorului specializat în
conectică din Romania, Charma Conect www.charmaconect.ro numit şi XLR metalic) de 4 pini la transceiverele mai
vechi sau în mod curent de 8 pini. La unele transceivere de fabricaţie recentă a fost adusă pe panoul frontal şi mufa de
CW cu electronică încorporată.
Odată cu diversificarea modurilor de lucru şi evoluţia către comunicaţiile digitale au apărut pe panoul din spate
mufe dedicate de forme diferite pe care au fost oferite porturi pentru aceste moduri: RTTY FSK, RTTY AFSK, PKR prin
TNC, modurile AFSK pe benzile de SSB, comandă PTT, CAT.
Jack-urile corespunzătoare pot fi funcţie de fabricant şi de modelul de aparat din standardele DIN cu 4, 5, 6, 7
sau 8 pini, miniDIN cu 4, 6, 8 sau 13 pini, RCA tată, jack 3,5mm sau 6,3mm, DB9 serial. Mai există şi excepţii pentru
transceiverle portabile la care pentru economie de spaţiu mufa de pe panoul frontal pentru microfon şi PTT este de tipul
RJ45 cu 8 pini ca cele folosite la reţelele de calculatoare (vezi de exemplu FT-857, 897 de la Yaesu).
Din acestă varietate de soluţii se va încerca o sistematizare şi câteva exemplificări semnificative care să
orienteze operatorul în alegerea unei soluţii convenabile pentru nevoile sale. De remarcat mai este faptul că nivelurile
semnalelor de intrare sau ieşire sunt constante la unele din aceste porturi dar mărimea lor poate să difere funcţie de
constructor şi de echipament. Din Internet se pot descărca manualele de utilizare ale principalelor echipamente radio în
fabricaţie şi câteva exemple de echipamente mai vechi cu consultarea paginilor în care se face referire la conectorii şi
porturile pe care se pot face comunicaţii digitale.
Începând chiar cu clasicul RTTY comunicaţiile digitale şi-au făcut loc, prin sisteme de modulaţie din ce în ce
mai performante, pe intrările porturilor audio de microfon şi cască de pe panoul frontal al echipamentelor radio.
Transmisiile şi recepţiile digitale se fac în segmente de bandă special alocate ca emisiuni cu bandă laterală
unică SSB. Schema de principiu puternic simplificată arată esenţa unei comunicaţii digitale. Cu sisteme de modulaţie din
ce în ce mai performante, gestionate de diversele programe de aplicaţie din calculator, se prelucrează semnalele audio
recepţionate sau respectiv emise de către echipamentul radio, transceiver.
Iesire semnal audio Intrare microfon
Calculator PC Interfata Transceiver
Intrare semnal audio Iesire casca
Iar în unele cazuri particulare si mai simplu fara nici o interfata
Iesire semnal audio Intrare microfon
Calculator PC Transceiver
Intrare semnal audio Iesire casca

__________________________________________________________________________________________________________
Emisiunile de RF, modulate specific funcţie de modul de codare digitală utilizat, sunt recepţionate şi
demodulate în banda audio de SSB a echipamentului. Semnalul audio astfel obţinut este transmis mai departe, de la
una din ieşirile audio ale transceiverului, către intrarea audio a calculatorului, placa de sunet cu portul „microfon” sau
„line-in”. Programul de aplicaţie din calculator eşantionează semnalul audio, îl transformă într-un vector numeric binar,
care în continuare este prelucrat şi apare sub formă de text pe ecranul calculatorului.
La emisie procesul se desfăşoară invers. De la calculator mesajele scrise (de la tastatură sau din „macrouri”
după cum vom vedea în capitolul de software) preluate de programul de aplicaţie generează un semnal audio specific
modului digital utilizat cu care se modulează prin intrarea de microfon a transceiverului emisiunea de radiofrecvenţă.
Ieşirea semnalului audio din calculator se face din portul de „speaker” al plăcii de sunet, “audio out”.
Pe lângă semnalele de bază care transportă informaţia, mesajele între staţiile de radio corespondente,
operarea efectivă pentru a se asigura o serie de parametrii cum ar fi: calitatea semnalului, operativitatea, comutarea
automată de pe emisie pe recepţie, controlul parametrilor de funcţionare ai echipamentului radio, se face puţin mai
complicat, cu ajutorul interfeţelor şi conexiunilor specializate acompaniate de programe specifice implementate atât în
calculator cât şi în echipamentul radio, conexiune cunoscută sub denumirea de CAT – Computer Aided Transceiver.
Evoluţia echipamentelor radio şi a programelor de aplicaţie a permis folosirea unor semnale suplimentare de
comandă şi control care să crească performanţele comunicaţiilor digitale şi ale comunicaţiilor radio în general. Astfel au
apărut pe transceivere:
- Porturi / conectori pentru semnale audio constante, maximale, care să respecte regimurile de funcţionare liniare
fără deformarea semnalului sau armonici.
- Comanda de trecere automată emisie-recepţie şi invers prin VOX şi PTT.
- Supravegherea şi comanda parametrilor de funcţionare ai transceiverului prin interfeţe CAT – Computer Aided
Transceiver.
- Interfeţe de comunicare seriale tip DB9.
- Porturi RJ45 pentru conectarea transceiverului direct într-o reţea locală Ethernet.
- Electronica cheilor de manipulare tip key sau paddle direct în transceiver.
- Porturi specializate pentru RTTY FSK, PKR.
- Porturi USB pentru introducerea mesajelor direct de la tastaturi USB.
- Memorii pentru înregistrarea de mesaje audio sau CW prefabricate.
Toate aceste funcţiuni evoluate au apărut la transceiverele de generaţie mai nouă care se adresează
radioamatorilor cu experienţă şi pentru utilizări în competiţii. Pentru un debut rezonabil în lumea comunicaţiior digitale
începutul se poate face şi cu echipamente mai simple, în configuraţii mai modeste şi cu reglaje bine alese satisfacţiile
vor fi la fel de mari.
Chiar dacă nu mai putem, în condiţiile obişnuite de amator, fără cele mai bune materiale şi componente,
aparate de măsură de laborator performante şi sisteme de modelare, să construim echipamente radio de performanţe
comparabile cu cele de fabricaţie industrială, avem posibilitatea să „bricolăm” mici „gadget-uri” pentru adaptarea
echipamentelor la variate condiţii de funcţionare. În această categorie intră şi adaptarea transceiverelor la comunicaţiile
digitale prin interfeţe autoconstruite.
Conexiunile între echipamentele radio şi calculatoare, interfeţele, modulele cu care se activează comunicaţiile
digitale, se pot realiza în două moduri şi anume:
- pe conectorii şi porturile necesare existente pe panoul frontal al transeciverelor şi
- pe conectorii şi porturile specializate pentru comunicaţiile digitale special concepute şi oferite de fabricanţii de
echipamente.
Prima variantă este cea mai simplă, cu care au început de fapt comunicaţiile digitale ajutate de calculator şi cu
ajutorul căreia se pot utiliza echipamentele radio din orice generaţie, mai vechi sau mai noi. Acestă variantă este
îmbrăţişată şi de constructorii de interfeţe digitale care oferă soluţii corespunzătoare. Prima soluţie necesită însă un
reglaj atent pentru nivelul de modulaţie la intrarea de microfon a transceiverului astfel încât să se evite supramodulaţia şi
produsele armonice care pot polua dezastruos banda de lucru.
Cea de a doua soluţie oferită de fabricanţi este pentru conexiunile realizate pe conectica panoului din spate a
transceiverului. Această soluţie este mai bine controlată, sunt oferite niveluri predefinite la emisia şi recepţia semnalelor
AFSK care evită supramodulaţia şi produsele armonice şi asigură la recepţie un semnal video confortabil pe ecranul
calculatorului.
Pe lângă acest avantaj, care asigură calitatea emisunii, sunt oferite semnalele de control, manipularea FSK,
conexiunile de CAT pentru controlul transceiverului prin intermediul calculatorului şi un amănunt deloc de neglijat este că
oferă libertatea de a conecta pe panoul frontal microfonul şi casca pentru celelalte moduri de lucru SSB, AM, FM. Nu
mai este nevoie să conectăm şi să deconectăm microfonul atunci când trecem de la un mod de lucru la altul.
Acest amănunt a fost şi el rezolvat prin conectarea microfonului prin interfaţă dar conexiunile prin intermediul
conectorilor panoului din spate au şi avantajul că descongestionează spaţiul de lucru din faţă.

__________________________________________________________________________________________________________
GND PTT
MIC
KENWOOD
GND MIC
1 7
PTT
2 8 6
AF
5 8V
3
4
AF OUT
Jack 6,3mm mono
AF OUT (volum reglabil din buton)
MIC GND MIC

ICOM
1 7
8V/10mA GND PTT
6 AF2
2 8 stanga
AF
5 PTT AF1
3 dreapta
4 GND
UP/DOWN
SQL SWITCH AF OUT
AF OUT Jack 6,3mm mono
Jack 6,3mm stereo
MIC
YAESU
UP GND MIC
1 7
AF2
5V PTT stanga
6 AF
2 8 AF1
GND dreapta
DOWN 5 GND PTT
3
4
AF OUT
AF OUT Jack 6,3mm mono
Jack 6,3mm stereo
FAST VARIANTA PENTRU 2 VFO
CONECTORII SI SEMNALELE DIN PANOUL FRONTAL

PENTRU TRANSCEIVERELE PRINCIPALILOR FABRICANTI
Unele excepţii de la YAESU

precum şi de la alţi constructori de
transceivere portabile este
amplasarea pe panoul frontal a unui
conector model RJ45, utilizat cu
precădere la construcţia reţelelor de
calculatoare, care are funcţiunile
similare cu cele ale conectorilor
metalici de 8 pini model Foster.
Exemplele cele mai
cunoscute sunt echipamentele FT-
897, FT-857, FT-450.Semnalele sunt
prezentate pentru conectorul mama
din panou văzut din faţă la FT-897 şi la FT-450.
Pentru adaptarea la o interfaţă de izolare cu transformatori de separaţie şi optocuploare
(aşa cum vom prezenta în detaliu în capitolul destinat interfeţelor) sunt utile două soluţii:
- Sertizarea unui conector RJ45 tată cu un cablu UTP categoria 5 flexibil până la
intrarea în schema de interfaţă sau
- Un patch-cord de adaptare între conectorul RJ45 tata cu un segment scurt de
cablu UTP cat.5 flexibil şi un conector clasic Foster tată care să facă joncţiunea
cu conectorul Foster mamă existent deja pe interfaţa utilizată pentru transceiverul
stabil, neportabil existent. În acest fel interfaţa va putea fi utilizată pentru
conexiunea pe panoul frontal indiferent de mufa audio şi PTT a transceiverului.

__________________________________________________________________________________________________________
Conectorii şi semnalele din panoul din spate al echipamentelor radio.
În marea varietate a echipamentelor radio, existente sau scoase din fabricaţie de-a lungul anilor, este greu să
se facă o sistematizare a modului de utilizare a conexiunilor stabilite de fiecare fabricant şi la fiecare model de
echipament pentru realizarea comunicaţiilor digitale.
Vom face o încercare de exemplificări semnificative şi o tabelare a conectorilor, semnalelor şi pinilor amplasaţi
pe panoul din spate al echipamentelor, alocaţi pentru comunicaţiile digitale, fără să putem acoperi toată gama de
echipamente radio. Tipul şi numărul de conectori dedicaţi acestui scop variază funcţie de model. Amplasarea semnalelor
pe pini conectorilor este de asemenea diferită de la un model la altul.
Un exemplu complex, semnificativ pentru multitudinea conectorilor, la echipamentele de ultimă generaţie, se
poate vedea la panoul din spate al transceiverului FT-2000.
Ca exemplu, pentru acest echipament conectorii dedicaţi sau posibil de a fi folosiţi pentru comunicaţiile digitale
au următoarele semnificaţii:
11 – Packet Jack – DIN5 pini, asigură recepţia semnalelor audio şi squelch şi acceptă transmisia audio AFSK precum şi
comnda PTT de la un echipament extern TNC, MCP sau PC. Alocarea semnalelor la pini este prezentată în tabelul
alăturat. Nivelul de recepţie pe acest jack este de cca. 100mV pe o sarcină de 600 ohmi.
12 – RTTY Jack – DIN4 pini, asigură conexiunea pentru comunicaţiile RTTY de la o unitate terminală, în cazul nostru de
la un port COM (RS232) al PC. Conexiunile la pini sunt de asemenea în tabel. Nivelul de recepţie este de 100mV pe o
sarcină de 600 ohmi. Manipularea FSK a purtătoarei, cu o soluţie corespunzătoare de alegere a shift-ului din meniu, se
face prin punerea la masă a pinului semnalului SHIFT-FSK (pin 1) de către comanda din programul de aplicaţie din PC.
13 – PTT jack – RCA, asigură activarea transmisiei utilizând un switch de picior sau oricare alt mod de activare prin
închiderea circuitului de 13,5 Vcc la masă cu un curent de 5mA. Această intrare de PTT poate fi folosită şi pentru
celelalte emisiuni RTTY sau AFSK.
14 – MIC Jack – RCA, acceptă intrare audio pentru emisiuni de voce sau AFSK. Microfonul din panoul frontal va fi
deconectat când utilizăm acestă intrare. Nivelul de intrare va fi de 5mV pe o impedanţă de 600 ohmi.
16 – REC Jack – RCA, asigură un nivel audio pentru înregistrare sau amplificare de 30mVv-v pe 10kohmi.
21 – AF OUT – 3,5mm stereo, semnale audio de la ambele receptoare RxA şi RxB cu un nivel constant de 300mVv-v pe
10kohmi. Butonul de AF Gain din panoul frontal nu are efect asupra nivelului audio.
27 – CAT Jack – DB9 pini, asigură controlul transceiverului de la un PC (RS232 COM port) cu sau fără interfaţă izolată
galvanic. În acest caz cablul este pin-to-pin. La alte echipamente cablul poate fi cross-connect.
28 – KEY Jack – 6,3mm stereo, cu montaj fire pentru manipulator simplu, bug, interfaţă PC sau pe cheia internă cu
padde. Se face manipularea unui +5V cu 1mA.
Din acest exemplu încercăm să sistematizăm un mod de abordare:
- Care sunt semnalele?
• Audio IN şi
• Audio OUT, ambele pot fi accesate din conectori diferiţi şi cu niveluri de semnal diferite,
• Comanda PTT,

__________________________________________________________________________________________________________
• Comanda SHIFT – RTTY FSK,
• Comanda de manipulare CW – Key, Paddle sau PC,
• Conexiunea de CAT.
- Care sunt conectorii?
• Pentru acest echipament şi aceste semnale conectorii sunt amplasaţi pe panoul din spate şi sunt de
tipul DIN5, DIN4, RCA, 3,5mm stereo, 6,3mm stereo şi DB9 tată iar alocarea pinilor este extrasă în
tabelul din documentaţia de utilizare.
- Ce concluzii tragem?
• Pentru fiecare echipament trebuie să analizăm cu atenţie documentaţia de utilizare (User Manual) să
identificăm şi să extragem într-o schiţă conectorii şi semnalele aferente comunicaţiilor digitale prezente
pe panoul din spate.
• Aşa cum vom vedea în capitolul „Interfeţe” avem de ales între a realiza cu forţe proprii o interfaţă între
transceiver şi PC, ceea ce este foarte simplu şi economic, sau să cumpărăm una industrială adaptată
echipamentului radio existent. Pentru cele industriale, dacă schimbăm transceiverul trebuie să
schimbăm şi interfaţa sau măcar setul de cabluri de conexiune. Noul set de cabluri este adaptat unei
noi configuraţii de conectori.
• Conexiunea se realizează cu ajutorul unor conectori pereche, mamă - tată, în corespondenţă cu cei
din panoul din spate al transceiverului.
• Pentru a veni în sprijinul celor care doresc să-şi realizeze singuri o interfaţă, se vor prezenta
principalele tipuri de conectori, pereche cu cei din panoul din spate ai echipamentelor şi folosiţi pentru
comunicaţiile digitale.
• Faţă de exemplul prezentat anterior, pentru FT-2000, multe echipamente radio au un număr mai mic
de conectori dedicaţi comunicaţiilor digitale iar multe din semnalele şi comenzile necesare pot fi
concentrate chiar şi pe un singur conector.
• Două prezentări deosebite care ajută la identificarea tipului de conector pereche şi a semnalelor de pe
pinii acestora se pot consulta pentru aproape fiecare echipament radio existent pe Internet la adresele:
- http://www.rigexpert.com/index?f=cables precum şi pe
- http://www.microham-usa.com/Products/usb/Cables/DB15-1000MP.pdf
• Sunt descrise pachetele de cabluri şi conectorii pereche cu cei din panoul din spate al transceiverelor
pentru fiecare echipament de radio (fabricant / model) şi tip de interfaţă oferită de firme.
• Rămâne la dorinţa şi priceperea fiecăruia pentru a realiza sau adapta o interfaţă de conexiune digitală
pentru propriul echipament.
Exemplificăm alăturat setul principalilor conectori

miniDIN standard de la 3 la 9 pini iar pentru conectorii uzuali
în comunicaţiile digitale şi numerorea pinilor pentru
conectorul de 6 pini mama, denumit uzual şi conector PS2
folosit la mouse şi tastatură în calculatoare, precum şi
conectorul tată de 8 pini. Exemplu: FT450, 950, 817, 857,
897.
ATENŢIUNE! În orice conector mamă intră un
conector tată iar la ambii conectori puşi cu faţa pinii sunt
aşezaţi în oglindă.
Acestă atenţionare este pentru realizatorii de inerfeţe proprii “home made” care uneori din neatenţie greşesc
lipirea firelor la pinii alocaţi semnalelor.
Mai cunoscuţi în practica electroniştilor au fost conectorii DIN care au fost utilizaţi în numeroase montaje
electronice de radio, înregistratoare audio, aparate de măsură, etc. Era epoca în care nu apăruse miniaturizarea pe
scară largă, de la componentele active şi pasive şi până la conectică.

__________________________________________________________________________________________________________
Aceste modele mai sunt utilizate şi astăzi în conectica transceiverelor dar din ce în ce mai puţin datorită
tendinţelor spre miniaturzare.
Setul de 9 modele ale conectorilor standard DIN este prezentat alăturat. Se remarcă cele 5 variante ale
conectorului cu 5 pini prin aranjarea diversificată a acestora.
Pentru corecta orientare a utilizatorilor sunt prezentate pozele şi numerotarea pinilor la câteva modele mai des
utilizate în componenţa echipamenelor radio.
Conectorul DIN 4 pini.
Conectorul DIN 5 pini şi numerotarea pinilor pentru conectorul tată A şi mamă B văzuţi în oglindă. Exemplu
pentru transceiverele FT2000, seria 1000, 1000D, 1000MP, 990, 920.
Conectorul DIN 8 pini cu numerotarea pinilor pentru conectorii pereche tată – mamă văzuţi în oglindă.
Conectorul DIN 8 este folosit aproape la toate modelel ICOM cu ajutorul unui cablu Y care selectează
semnalele necesare comunicaţiilor digitale din conectorul de 13 pini de pe panoul din spate.
Modelul conectorului cu 5 pini mai rar utilizat. Este folosit la conexiunea CAT a transceiverului TS-450.

__________________________________________________________________________________________________________
Celebrul conector de 13 pini utlizat în liniile de transceivere Kenwood şi ICOM pentru conexiunile dedicate
radiocomunicaţiilor digitale. Schema de numerotare se refera la conectorul mamă situat pe panoul din spate al
echipamentelor radio. La seria ICOM se mai foloseşte de regulă şi un cablu Y care separă semnalele din cei 13 pini în
două fluxuri, unul dedicat comunicaţiilor digitale şi celălalt pentru alte comenzi.
Şi în final bine cunoscutul conector DB9 folosit pentru

comunicaţiile seriale între porturile de tip COM ale
calculatoarelor şi transceiverului (dotat cu astfel de port)
pentru aplicaţiile de CAT.
Şi dacă am ajuns în acest stadiu de detaliere este bine să amintim şi de cablul cu care se interconectează cele
două echipamente radio transceiver şi calculator PC. Indiferent dacă comunicaţia se realizează prin conectori DB9

__________________________________________________________________________________________________________
mamă la DB9 mamă sau DB9 mamă la USB prin intermediul unui convertor de semnal USB la RS232 (DB9)
comunicaţia rămâne una serială între porturile definite standard pentru comunicaţia serială. Deoarece la calculatoarele
moderne interfaţa de 25 de pini (DB25) a dispărut din configuraţie nu vom mai insista asupra ei. În Internet există
suficiente informaţii pentru a fi folosită. Ea nu diferă de ca semnale utilizabile pentru comunicaţiile digitale decât prin
amplasarea pinilor şi se face adaptare prin corespondenţă cu DB9. De asemeni nu contează dacă legătura este prin fir
continuu sau este izolată galvanic cu optocuploare standardul comunicaţiilor seriale se respectă.
Constructorii de transceivere propun de regulă două soluţii de cablu şi anume:
- Cablu „pin to pin” denumit şi „straight – drept” cu care trebuie să se respecte comunicaţia serială care
presupune conexiunea încrucişată între porturile TxD1 pin3 – RxD2 pin2 şi RxD1 pin2 – TxD2 pin3. Pentru
comoditatea operatorilor, firmele au realizat încrucişarea porturilor de emisie şi recepţie de date TxD şi RxD
direct în echipamentul radio. În manualele echipamentelor pentru secţiunea de CAT se găseşte sub denumirea
de „standard serial cable”.
- Cablu „cross connect” denumit şi „null modem cable” la care porturile în calculator şi transceiver sunt RS232
standard iar inversarea semnalelor de emisie şi recepţie între echipmente se face pe firele din cablu.
- O a treia soluţie, utilizată pentru minimizarea dimensiunilor conectorilor amplasaţi pe echipamentul radio, este
rezolvată cu conectori şi cabluri specifice. Exemplu FT897 la care firma livrează cablul cu denumirea CT62 sau
soluţia adoptată de ICOM care a adoptat o comunicaţie serială simplex pe numai 2 fire (CI-V).
Explicaţiile au fost necesare deoarece în mai multe cazuri conexiunea de CAT nu a funcţionat din cauza unui cablu
serial incorect cumparat sau realizat. Cablurile industriale de lungimi de 2, 3 sau 5 metrii sunt de preferat deoarece au
realizată şi conexiunea de masă pentru echilibrarea potenţialelor celor două echipamente şi fluxul de fire este ecranat cu
folie de cupru sau aluminiu la care este legată şi carcasa conectorului. Acest lucru ne fereşte de interferenţele de RF pe
circuitul de CAT care ajunge în calculator. Dacă se lucrează cu putere mai mare (PA), pe cablu sunt necesare
suplimentar şocuri magnetice, filtre ferită de RF (ex: FLF-501b, FLF-502 sau FLF-65B de la www.elfast.ro ).
Atenţiune! La ambele capete ale cablului „pin to pin”, necesar CAT, sunt conectori DB9 mamă.

__________________________________________________________________________________________________________
Cel de al doilea cablu este „cross connect” sau „null modem”. Acestea sunt cabluri industriale. În comunicaţiile
CAT nu sunt folosite toate semnalele ci numai TxD, RxD şi eventual RTS şi CTS care în multe cazuri sunt ştrapate şi
folosite pentru alimentarea optocuploarelor în schemele cu separaţie galvanică.
6. Calculatorul PC, placa de bază şi porturile pentru comunicaţii digitale.
Dacă suntem la începutul activităţii şi dorim să avem un calculator PC convenabil pentru comunicaţii digitale
este util să propunem câteva recomandări. Bine înţeles, calculatorul nu va mai fi folosit numai pentru această actvitate,
de comunicaţii digitale, dar este bine să aibă componentele necesare pentru acest mod de lucru.
Diversitatea configuraţiilor calculatoarelor PC desktop este foarte mare începând de la placa de bază şi
terminând cu dispozitivele periferice. La fel şi paleta calculatoarelor laptop s-a diversificat ca dimensiuni, putere de calcul
şi porturi de conexiune. La complexitatea şi puterea de calcul de care au nevoie programele de aplicaţie multimode ca
de exemplu: Ham Radio Deluxe + DM780 + Logbook, MixW2.20, MultiPSK sau programul de concurs N1MM Logger
este necesară o configuraţie adaptată noilor cerinţe software.
Primele programe pentru comunicaţii digitale MMTTY pentru RTTY sau Digipan pentru PSK31 pot fi executate
şi pe configuraţii cu performanţe mai reduse. De fapt fiecare program de aplicaţie, în documentaţia sa de utilizare,
recomandă o configuraţie minimă acceptabilă pentru lucru dar nu exclude configuraţiile mai puternice. Configuraţia va fi
adaptată şi sistemului de operare folosit: Windows XP, Windows 7, Linux, Unbutu, etc.
Deoarece majoritatea utilizatorilor folosesc sistemul de operarea Windows ne vom alinia la acesta. În legătură
cu SO Windows se recomandă alinierea la versiunea Windows 7. Toate programele importante de comunicaţii digitale
funcţionează perfect pe SO Windows 7. Acest sistem de operare funcţionează foarte bine, are o viteză bună şi o bună
stabilitate pe o configuraţie rezonabilă, precum şi multe alte facilităţi care nu erau pe Windows XP. Windows XP îşi
încheie funcţionarea şi susţinerea din partea Microsoft şi a principalilor furnizori de drivere pentru noile echipamente
periferice şi va intra în curând în istorie.
O simplă recomandare pentru o soluţie de putere medie, ţinând seama de obiective, pentru configuraţia
calculatorului ar putea fi următoarea:
1. Placa de bază (matherboard)
- procesor la 2 – 3 GHz pe 32 de biţi
- memorie 2 – 4 GB (600 – 800 MHz / DDR2)
- hard disk 200 – 400 GB (SATA sau IDE)
- sloturi PCI 2 – 4 (pentru o eventuală placă suplimentară audio şi/sau respectiv cu porturi seriale)
- porturi USB minim 4
- porturi COM minim 1 cu conector DB9 (în lipsa acestuia se vor folosi convertoare COM la USB cu drivere soft)
- port LPT (opţional)
- subsistem audio pe placa de bază
- port Ethernet 10/100 Mbps conector RJ45
- porturi PS2 pentru tastatură şi mouse sau varianta USB, variantă opţională comodă este o solutie bluetooth
- subsistem accelerator grafic (opţional)
- monitor LCD 19 – 22 inch, important pentru o bună vizibilitate pentru ferestrele multiple ale aplicaţiilor
- unitate optică CD/DVD Writer
La momentul elaborări materialului se pot da ca exemplu de placi de bază convenabile ca structură:
- Placa MSI K9N6PGM2-V sau
- INTEL DG41RQ precum şi multe altele similare.
Comentarii şi amendamente suplimentare:
1. Sunt mai rar în fabricaţie plăcile de bază care au incluse porturi COM (RS232 – DB9) şi LPT (DB25) care însă
sunt necesare programelor de comunicaţii digitale pentru comenzile de PTT, CW şi sistemul CAT (Computer
Aided Transceiver).
2. Dacă nu găsim o placă de bază cu porturile de COM şi LPT incluse avem câteva posibilităţi să compensăm
această lipsă şi anume:
- Să adăugăm o placă PCI cu două porturi COM şi eventual un port LPT.
- Să adăugăm o placă PCI numai cu 2 porturi COM (portul LPT nu este absolut necesar decât dacă vrem să
facem manipularea CW pe acest port)
- Să complectăm configuraţia cu 1 sau 2 convertoare de port externe USB – RS232 (DB9)
3. Dacă se doreşte să facem şi comunicaţii de voce (Yahoo Mesenger, Skype, etc.) fără să afectăm tot timpul
parametrizărilor canalelor audio ale programelor de comunicaţii digitale avem nevoie de o placă audio
suplimentară montabilă în slotul PCI. Comunicaţiile de voce şi cele digitale se pot desfăşura astfel simultan.
4. În mod suplimentar dacă dorim să căpătăm o mai mare mobilitate cu tastatura şi mouse-ul fără să mai fim legaţi
cu fire, se poate instala extrem de uşor un kit tastaură + mouse wireless ca de exemplu Logitech MK300 sau
similare pe unul din porturile USB.

__________________________________________________________________________________________________________
Detalii concrete, cu titlul de exemplu, pentru aceste variante de configurare şi posibilităţi suplimentare pot fi
consultate pe Internet cu referinţe, prospecte şi instrucţiuni despre echipamentele conexe. După cum vom vedea
configuraţia hardware poate fi ajustată şi funcţie de opţiunile oferite şi de programele de aplicaţie cel puţin în privinţa
comenzii de trecere în emisie prin VOX, PTT sau CAT. În capitolul privind parametrizarea programelor de aplicaţie vom
vedea cum putem să minimizăm sistemele de comandă hard prin software-ul de aplicaţie.
Vom detalia în continuare opţiunile hardware de la punctele 2 şi 3 cu indicaţii orientative asupra tipului şi
funcţionalităţii acestora. Pe cele menţionate în continuare au fost incluse în configuraţii şi testate în funcţionare reală.
Orice alt subansamblu din aceiaşi categorie oferit de piaţă poate fi acceptat.
2.1. PCI – 2xCOM + LPT 2.2. PCI – 2xCOM
Despre placa de sunet – SB Soundblaster.

Radiocomunicaţiile digitale de amator a fost la început o activitate de nişă dar care a crescut în mod substanţial în
ultimii ani. Modul RTTY – RadioTeleTYpe a dominat din anii 1945 până în anii `80 bazându-se pe maşini telex
mecanice. Apariţia microprocesoarelor şi a circuitelor integrate de tip UART (Universal Asynchronus Receiver
Transmiter) la sfârşitul anilor `70 a făcut posibilă construcţia unor tastaturi de sine stătătoare cuplate la terminale video
(a se vedea TonoTheta 7000) care au scos din folosinţă echipamentele mecanice.
Evoluţia a continuat cu apariţia unităţilor terminale de tip TU/TNC/MCP – Terminal Unit / Terminal Node Controler /
Multimode Communication Procesor, care livrau semnale digitale interfeţei seriale unui calculator PC (vezi gama de
echipamente KAM, KAM-plus, ş.a.). Aceste unităţi compacte puteau gestiona mai multe moduri digitale: RTTY, PKR,
Amtor, Pactor şi comunicau cu un PC care funcţiona ca terminal video banal. Ele aveau încorporat software de firmă
pentru decodare şi protocoale.
La începutul anilor `90 au apărut în PC-uri plăcile de sunet. Pentru radioamatori a devenit cel mai puternic
instrument pentru dezvoltarea unor sisteme de comunicaţii digitale. Cu aceiaşi placă de sunet se pot creea şi transmite
forme multiple de modulaţie audio.
Primul mod de lucru digital pe placa de sunet a fost PSK31, dezvoltat de Peter Martinez – G3PLX. În anii care au
urmat plăcile de sunet au devenit din ce în ce mai puternice şi mai versatile favorizând dezvoltarea unor noi forme de
comunicaţii digitale bazate pe sisteme de modulaţie din ce în
ce mai sofisticate (BPSK, QPSK, Contesia, Hellschreiber,
MFSK, MT63, Olivia, Thor, Throb, telegrafia CW şi
binecunoscutul RTTY). TNC-urile au rămas ancorate în
sistemul Packet Radio, cu toate că şi acest mod poate fi
accesat cu unele programe care folosesc placa de sunet
(vezi MixW).
Tehnologia „placă de sunet” domină în acest moment
spaţiul radiocomunicaţiilor digitale de amator. Termenul
generic de „placă de sunet” va fi folosit indiferent de
implementarea hardware a dispozitivului: placă de sunet on-
board, placă de sunet internă în conector PCI sau dispozitiv
extern de procesarea sunetului.
Există de asemnea şi alte aplicaţii specifice pentru placa
de sunet cum ar fi: SSTV pentru video, sau AOR şi FDMDV
pentru voce digitală. Modul de lucru PSK de 31 baud
cunoscut sub numele de BPSK31 este cel mai popular mod

__________________________________________________________________________________________________________
de lucru iar RTTY-ul rămâne foarte popular în concursuri.
Celelalte moduri digitale joacă roluri mai puţin importante dar fiecare din ele prezintă caracteristici care furnizează
beneficii funcţie de aspectul de utilizare. De exemplu MFSK16, MT63 sau Olivia oferă o recepţie robustă în condiţii
dificile de propagare.
Indiferent de modul de lucru implementat placa de sunet funcţionează ca un convertor Analog/Digital A/D la
recepţie şi Digital/Analog D/A la emisie. Preia semnalul analogic audio de la transceiver şi îl transformă în eşantioane
digitale care sunt mai apoi preluate de software-ul de aplicaţie care decodifică şi face informaţia accesibilă operatorului
sub formă scrisă. Pentru transmisie placa de sunet este folosită ca un convertor D/A luând informaţii digitale din aplicaţia
software, caracterele scrise sub forma lor digitală construită din şiruri de biţi, şi ceează un semnal analogic modulat
corespunzător care este transmis către transceiver la intrarea de microfon.
Generalităţi despre placa de sunet.
Care ar fi o placă de sunet bună?... este de multe ori întrebarea pe care şi-o pun operatorii. Plăcile de sunet
obişnuite conţin amplificatoare analogice, mixere şi filtre care pot introduce zgomot, distorsiuni şi efecte nedorite în
canalele adiacente (crosstalk, splatter), la o folosire necorespunzătoare. O placă de sunet de slabă calitate poate
acoperii în zgomot semnalele slabe sau poate denatura semnalele transmise. Dacă aveţi o staţie de radio modestă şi nu
doriţi performanţe excepţionale, circuitele de sunet incluse pe placa de bază a PC-ului pot fi suficiente şi nu are rost să
investiţi într-o placă de sunet performantă dacă nu aveţi un transceiver şi antene de calitate pentru a putea decela
semnalele slabe. Dacă aveţi o staţie de radio performantă şi doriţi să deveniţi competitivi la lucrul DX sau în concursuri
un sunet bun vă poate oferi un avantaj substanţial. Mai nou, aplicaţiile SDR – Software Defined Radio necesită plăci de
sunet de înaltă performanţă.
După cum am menţionat, plăcile de sunet fac conversia semnalelor analogice la un set de eşantioane digitale.
Această conversie de la analog la digital nu este perfectă din mai multe motive. Parametrii care vor fi luaţi în considerare
sunt următorii:
- Rezoluţia eşantionului.
Atunci când placa de sunet ia un eşantion din tensiunea audio de la intrare îl exprimă binar cu un anumit număr de
biţi. Aceasta este dimensiunea sau rezoluţia eşantionului. Rezoluţia eşantionului este determinată de numărul de paşi
între cel mai mic şi cel mai mare semnal care poate fi măsurat de placa de sunet. La un număr mai mare de paşi
eşantionul va fi mai precis, mai aproape de valoare reală a semnalului analogic eşantioant la un moment dat. La un
număr mic de paşi se introduce aşa numitul zgomot de cuantificare. Raportul semnal / zgomot (S/N) al plăcii de sunet
este dat de numărul de biţi de rezoluţie. De exemplu o placă de sunet care ia un eşantion de lungime 8 biţi poate avea
numai 256 trepte de tensiune şi nu poate da un raport semnal / zgomot mai bun de 48dB, dar cu un eşantion de 16 biţi
sunt posibile 65536 de trepte iar S/N poate atinge o valoare mai bună de 98dB.
- Rata de eşantioanare.
Ceasul (clock) care conduce procesul de eşantioanre la un ritm constant determină parametrul numit rată de
eşantionare. O rată de eşantionare mai mare (număr de eşanioane pe secundă) este utilă pentru a captura cu mai multă
precizie forma de undă. Există teorema lui Nayquist care spune că o formă de undă poate fi prelevată satisfăcător dacă
frecvenţa de eşantioanre este de cel puţin de două ori mai mare decât frecvenţa semnalului de bază. Pentru a limita
efectele unei rate de eşantionare foarte înalte care poate produce frecvenţe parazite sau distorsiuni în placa de sunet se
pune un filtru trece jos inaintea convertorului A/D.
- Liniaritate.
Pentru a asigura egalitatea paşilor de eşantioanre şi a evita alterarea de la valoarea reală a semnalului eşantioant,
plăcile de sunet de bună caliate au oscilatoare de ceas controlate de un cristal de cuarţ.
- Precizia ratei de eşantioanre.
Chiar dacă ceasul rulează cu o frecvenţă stabilă nu vom obţine rezultate satisfăcătoare dacă frecvenţa acestuia
este greşită. Frecvenţele de eşantioanare standard în aplicaţiile de radioamator sunt 8000 Hz, 11025 Hz sau multiplii ai
acestora. Unele aplicaţii, cum este HRD, fac şi o calibrare a plăcii de sunet. Unele plăci de sunet pot avea erori grave ale
ratei de eşantionare care conduc la distorsiuni şi pierderea de date. Se dă ca exemplu un laptop la care rata reală de
prelevare a fost de 11098,79 Hz în loc de nominalul 11025. Această eroare afectează tonul frecvenţei reale de apel şi nu
poate lucra cu un program care necesită un grad ridicat de precizie de frecvenţă cum ar fi familia de emisiuni MFSK.
În unele aplicaţii se poate pierde practic sincronizarea între expeditor şi receptor. Diferenţele de rată de eşantionare
influenţează mai puţin calitatea emisiunilor pentru modurile RTTY, PSK31 sau Olivia.
Porturile plăcii de sunet.
Aşa cum s-a menţionat, configuraţia hardware a plăcii de sunet se poate afla chiar pe placa de bază a PC-ului
desktop sau laptop, pe o placă separată conectabilă pe unul din sloturile PCI ale calculatorului sau mai rar ca un
dispozitiv extern, separat. Pentru comunicaţiile digitale sunt fezabile primele două soluţii.
În funcţie de configuraţia constructivă dar şi de driverul (softul specific), placa de sunet poate avea canale multiple
pentru intrări şi ieşiri. Puteţi găsi porturi etichetate (pe hard dar şi în soft) cu mai multe denumiri: MIC IN, LINE IN, LINE

__________________________________________________________________________________________________________
OUT, SPEAKER, PCM IN, PCM OUT, S/PDIF, FRONT MIC, BACK SPK, SURROUND, etc. Din punct de vedere al
comunicaţiilor digitale ne interesează numai câteva. Luăm ca exemplu o placă de sunet PCI de la Creative Lab.
La intrarea sunetului în placă avem posibilitatea de a alege între LINE IN sau MIC IN singurele intrări audio
analogice. Se poate alege LINE IN pentru a avea un reglaj mai comod al nivelului audio din transceiver. Pentru MIC IN
unde sensibilitatea este mai mare ajustarea volumului fără saturarea ecranului este mai critică dar cu grije se poate face.
Jack or Connector Description
Connects to analog devices like music synthesizers and other line-level sources.
Line In/Mic In/Digital I/O
1. Connects to an external microphone for voice input.
jack (DIGITAL_IO)
Connects to the Digital I/O Module (available separately).
Connects to Front Left and Front Right inputs on powered analog speakers or an external
2. Line Out 1 jack (_1)
amplifier for audio output.
Connects to Rear Left, Rear Right and Side Right (only on 7.1 speaker systems) inputs
3. Line Out 2 jack (_2)
on powered analog speakers or an external amplifier for audio output.
Connects to Front Center, Subwoofer and Side Left (only on 7.1 speaker systems) or
4. Line Out 3 jack (_3) Rear Center (only on 6.1 speaker systems) inputs on powered analog speakers, or an
external amplifier for audio output.
Creative Proprietary Provides a proprietary connection for other devices. Do not connect a device to this
5.
connector connector unless instructed to do so.
AUX In connector
6. Connects to internal audio sources such as TV Tunes or MPEG drives.
(AUX_IN)
Sensibilitatea microfonului se poate controla şi din software-ul de Sound din Control Panel cu potenţiometrul
software din Recording şi cu dB-elii sensibilităţii de BOOST funcţie de software-ul plăcii de sunet oferit de firmă. Plăcile
de sunet avansate au opţiunea de a selecta din software un atenuator reglabil de minim 20dB care poate reduce câştigul
şi intrarea de microfon poate fi utilizată mai uşor. Comutarea de la LINE IN la MIC IN se poate face prin software fără a
muta nici un jack.
Un exemplu de reglaj soft cu intările şi ieşirile din plăcile de sunet este dat la sfârşitul capitolului.
Intrarea de microfon pe placă poate fi mono sau mai rar stereo. Deoarece transceiverul scoate sunet mono vom
intra pe placă cu mono, un singur canal. La ieşirile analogice ale plăcii de sunet care vor fi aplicate la intrarea de
microfon a transceiverului putem găsi marcat de regulă pantru diverse placi: SPEAKER, HEAD SET (căşti), LINE OUT.
Se pare că ieşirea SPEAKER este de obicei cea mai bună alegere deoarece are o ieşire pentru difuzor de
impedanţă scăzută ceeace o face mai puţin sensibilă la curentul de sarcină şi la RF. Oricare din aceste ieşiri analogice
sunt valabile cu condiţia să nu supraîncărcaţi ieşirea cu o impedanţă prea scăzută în cazul în care doriţi să faceţi în
paralel şi monitorizarea semnalului audio din placă pe un dispozitiv de redare suplimentar. Cum ieşirea este stereo vom
alege numai un singur semnal din jack-ul 3,5mm stereo pentru al transmite către microfonul transceiverului.
Cele două canale audio de intrare şi de ieşire din placa de sunet vor fi izolate galvanic prin transformatori de
separaţie faţă de staţia de radio. Numai în cazuri particulare acest lucru nu este necesar. Vom discuta toate posibilităţile
de interconectare între radio şi PC la capitolul despre interfeţe.

__________________________________________________________________________________________________________
Pentru laptop vom folosi numai cele două porturi de microfon şi de cască. Ele sunt puse în paralel cu microfonul şi
difuzoarele de pe carcasă. Prin introducerea jack-urilor (3,5mm mono şi stereo) acestea din urmă se deconectează şi
rămân active numai circuitele de „head-set”. Selecţia software a parametrizării canalelor de sunet se face din Control
panel > Sound > unde sunt afişate toate dispozitivele active de Playback sau Recording. De asemeni dacă driverele de
sunet sunt corect instalate se poate verifica acest lucru din: Start > Computer > System > Properties > Device Manager
> Sound şi apare lista cu dispozitivele corect instalate fără nici o atenţionare grafică.
Nivelul de transmisie audio cu placa de sunet.
În emisiunile digitale se aplică semnal audio din placa de sunet (SPEAKER sau LINE OUT) la intrarea de microfon a
transceiverului. La aceste emisiuni este esenţială menţinerea unui nivel de modulaţie adecvat. Supramodulaţia poate
creea un semnal de RF puternic distorsionat care va fi dificil, dacă nu chiar imposibil de a fi decodat de către staţiile
receptoare. De asemeni supramodulaţia va prezenta interferenţe considerabile pe frecvenţele alăturate. Pe măsură ce
mărim nivelul audio la placa de sunet trebuie să urmărim cu atenţie indicatorul ALC al transceiverului. ALC-ul nu trebuie
să aibă nici o indicaţie. În momentul în care apare o indicaţie pe ALC sistemul este deja supramodulat. Cu toate acestea,
pentru unele echipamente radio, chiar dacă ALC-ul nu indică nimic ele pot fi supramodulate deoarece pentru emisiunile
SSB voce un anumit grad de neliniaritate poate fi tolerat. Pentru emisiunile digitale acest lucru este inadmisibil, problema
excitaţiei audio în domeniul liniar de funcţionare asigură calitatea emisunii şi menţinerea curată a spectrului.
Soluţiile adoptate pentru transceiverele moderne asigură intrări şi ieşiri audio de nivel consatant, controlat, pe
mufele special destinate acestui tip de emisiuni. Nivelurile de intrare şi ieşire sunt expres menţionate în documentaţia
tehnică de utilizare. Câteva exemple:
- FT- 450 DATA IN – 60mV, DATA OUT – 600mV pe impedanţe de 600 ohmi
- FT- 2000 DATA IN – 50mV, DATA OUT – 100mV pe impedanţe de 10 kohmi
Pentru staţiile de radio de construcţie mai veche sau cele la care interfaţa cu placa de sunet este conectată chiar la
intrarea de microfon este recomandată următoarea procedură:
- Se pune nivelul semnalului de ieşire din placa de sunet cu ajutorul software-ului din sistemul de operare cu
Start > Control Panel > Sound > Playback sau cu icon-ul (difuzor) din dreapta jos a ecranului Windows la un
nivel cât mai mic de 1÷5.
- Se porneşte un program de comunicaţii digitale şi se dă un mesaj de test (de exemplu în PSK31) care
activează emisia.
- Se verifică pe indicaţia transceiverului sau pe ecranul power-metrului puterea de ieşire care nu trebuie să
depăşească 20÷30 watt ci să fie mult mai mică decât aceasta.
- Se acţionează din butonul de MIC GAIN al transceiverului pentru a obţine puterea recomandată (cca. 30% din
puterea maximă admisă de transceiver) fără să mărim excitaţia din placa de sunet. Acest lucru ar trebui să se
întâmple cam la jumătatea cursei a butonului de MIC GAIN.
- Numai dacă acest lucru nu a fost posibil, nu am obţinut cei 30 watt doriţi cu MIC GAIN la mijlocul cursei,
mergem la placa de sunet şi mai mărim nivelul cu o unitate.
- Refacem succesiv aceste regaje până când obţinem puterea recomandată cu butonul de MIC GAIN reglat la
mijlocul cursei, la “ora 12”.
- ATENŢIUNE! Se efectuează reglajul la mijlocul benzii audio, la 1500Hz. Datorită neuniformităţii caracteristicii
de trecere în banda audio a echipamentului radio, în diverse puncte ale spectrului acestuia, dar în special la
capetele benzii, nivelul de ieşire poate să scadă cu până la 50%.
- Cea mai simplă şi mai eficientă metodă rămâne cea de cooperare cu un partener care să monitorizeze
emisiunea şi să evalueze lărgimea de bandă şi calitatea semnalului funcţie de nivelul de excitaţie şi amplificare.
Dacă la dreapta şi la stânga semnalului principal de pe watefall apar linii verticale se scade trepat nivelul audio
şi/sau amplificarea până când acestea dispar.
Cu aplicaţiile software evoluate pentru comunicaţii digitale se poate evalua în mod eficient calitatea emisiunii. Se
măsoară IMD-ul (Intermodulation Distortion) pentru emisiunile de PSK31. IMD-ul este o măsură în dB a nivelului primei
perechi de armonici nedorite în benzile laterale ale semnalului principal (la ± 46Hz de la centrul frecvenţei) comparată cu
principala pereche a benzilor laterale active la ± 15Hz. Măsurătoarea este corectă când se emite un semnal inactiv –
idle, fără caractere semnificative. Se pune programul de PSK31 pe Tx fără să se tasteze nimic şi partenerul observă şi
măsoară IMD-ul. Măsurătoarea este similară cu cea cu două tonuri folosită la emisiunile SSB. Măsurătorile pe emisiuni
cu semnale active, cu transmisuni de carctere diferă semnificativ faţă de cele făcute cu modul “idle”. IMD-ul determinat
este adevărat numai în primul caz şi atunci când nici o altă staţie nu este apropiată cu o emisiune perturbatoare în
apropierea celei măsurate. Raportul semnal/zgomot S/N al staţiei măsurate trebuie să fie de cel putin 20dB sau mai
mare. Un IMD de -25 la -30dB arată un bun reglaj al funcţionării, iar mai mic de -20dB arată apariţia benzilor laterale
care pot produce interferenţe altor staţiuni.
O soluţie pentru un control riguros al calităţii emisiunilor în modul PSK31 este o soluţie hardware de la firma
Science Software, dispozitivul PSKMeter. Echipamentul este un dispozitiv inteligent care eşantionează semnalul de RF

__________________________________________________________________________________________________________
de la ieşirea din transceiver şi reglează în mod automat nivelul de ieşire audio din placa de sunet până când semnalul de
ieşire radio este curat.
Prelevarea semnalului de RF se face dintr-un conector coaxial T, este prelucrat de PSKMeter iar corecţia este
transmisă PC-ului printr-o legătură COM sau USB-COM care reglează prin software volumul din placa de sunet.
PSKMeter este disponibil şi sub formă de kit iar detaliile se găsesc la www.ssiserver.com/info/pskmeter . Indiferent dacă
reglajul este făcut manual sau automat pentru un semnal curat, pentru majoritatea modurilor digitale, diferenţa de putere
între 50 şi 100 de watt este neimportantă.
O altă problemă cu care se confruntă utilizatorii sistemelor de comunicaţii digitale este aceea că nivelul optim audio
variază de la un program de aplicaţie la altul şi trebuie refăcută parametrizarea plăcii de sunet pentru un nivel
corespunzător la ieşirea către radio.
Câteva cuvinte introductive, în acest capitol, despre aplicaţiile software pentru radiocomunicaţii digitale. Există în
acest moment o abundenţă de aplicaţii şi continuă să apară şi altele. Unele aplicaţii sunt gratuite, altele necesită
înregistrare şi plată pentru utilizare. Unele sunt destinate unui trafic normal, altele sunt orientate puternic pentru
concursuri (N1MM Logger) iar unele acceptă ambele moduri de lucru.
Printre primele aplicaţii dedicate special pe moduri de lucru sunt DigiPan (PSK31) şi MMTTY (RTTY). În ultimii ani
s-au dezvoltat aplicaţii cu o mare diversitate de moduri, multimode, printre care putem menţiona: HRD&DM780,
MixW2.xx, MultiPSK, ş.a. În capitolul de software se va face o descriere detaliată a unora din aceste aplicaţii.
O altă tendinţă a fost spre o recepţie panoramică în care sunt afişate pe ecran toate emisunile detectate în lăţimea
de bandă SSB de 2,4 kHz a semnalului audio primit de PC de la echipamentul radio. Emisiunile sunt redate vizual pe o
„cascadă” – „waterfall” care defilează continuu şi sunt decodate simultan putând fi selectate şi văzute indicativele
corespondenţilor. Decodarea panoramică funcţionează pentru modul PSK31, care este foarte îngust, ca un mic „cluster”
în banda de frecvenţe audio de 2,4kHz. Neajunsurile recepţiei panoramice apar atunci când în banda audio de 2,4kHz
apare o emisiune foarte puternică, de obicei locală. În acest caz circuitul de AGC – control automat al amplificării,
acţionează în toată lărgimea de bandă diminuând semnalul puternic dar făcând practic să dispară de pe ecran şi
semnalele mai slabe. Soluţiile de ameliorare sunt de a folosi filtrele de bandă mai înguste dacă echipamentul radio este
prevăzut cu aşa ceva sau să folosiţi setările audio de filtrare din aplicaţia software, aşa numitele „notch fiter”, dacă
aplicaţia are dezvoltată acestă opţiune. Chiar dacă în primul caz banda audio se îngustează, filtrul va reduce sau va
elimina semnalul puternic din apropiere.
Despre calculatoarele laptop.
Bine înţeles că pentru economia de spaţiu şi eventual lucrul în portabil, mai ales că preţurile calculatoarelor laptop
au devenit accesibile, mulţi amatori pasionaţi de radiocomunicaţiile digitale sau orientat către aceste echipamente. Şi aici
oferta este deosebit de diversificată, de la PC-urile de mici dimensiuni cu diagonala ecranului de 10,1” şi până la laptop
cu digonala de 17”. Cele mai obişnuite sunt cele cu digonala de 15” care oferă resurse suficiente pentru comunicaţii
digitale. Vom încerca să prezentăm structura orientativă a unei configuraţii convenabile pentru echipamente noi la preţuri
rezonabile. Se pot găsi echipamente laptop „second hand” cu parametrii corespunzători acestui scop de asemeni la
preţuri foarte bune. Pentru a ne asigura de compatibilitate cu evoluţia software este bine să ne încadrăm în următoarele
limite funcţionale:
- Procesor -1,8 la 2GHz
- Memorie - 2 la 4GB
- HDD - 150 la 320GB
- Porturi USB - 2 la 4
- Unitate optică - CD/DVD 1
- Monitor - 15”
- Subsistem audio - Microfon / Cască (headset)
- Port Ethernet - 10/100Mbps 1
- Port PS2 pentru mouse
- Port VGA pentru display suplimentar, extensie
- Subsistem wireless şi bluetooth inclus
- Opţional se poate opta pentru un mouse fără fir (bluetooth)
Orice alte echipament cu performanţe superioare nu poate decât să ajute la o
funcţionare de calitate.
Deoarece laptop-urile actuale nu mai au interfeţe de comunicaţii seriale
COM (RS232 DB9), pentru comunicaţiile de tip CAT, PTT şi/sau CW sunt
necesare convertoarele USB-RS232. Cele două canale necesare modurilor
digitale, CAT şi PTT+CW ocupă două porturi USB şi au nevoie de două
convertoare USB la RS232.
Încă o remarcă interesantă se referă la faptul că echipamentele laptop sunt

__________________________________________________________________________________________________________
prevăzute suplimentar cu un port tip VGA pentru eventuala adăugare a unui display de mari dimensiuni (19” sau 22”)
care să extindă spaţiul video de afişarea ferestrelor din aplicaţiile de comunicaţii digitale.
Sistemul de operare Windows 7 permite lucrul cu două display-uri ca şi când ar fi unul singur şi unde se pot plasa
ferestrele de aplicaţie conform nevoilor şi dorinţelor operatorului. Prompterul mouse circulă pe ambele ecrane ca şi când
ar fi unul singur extins şi aplicaţia primeşte comenzi din ambele ecrane. Acestă soluţie este utilă în concursuri unde sunt
deschise mai multe ferestre de aplicaţie. Calea de sunet este cu porturi pentru microfon şi cască şi se conectează la
transceiver prin intermediul unor interfeţe. Dacă se doreşte şi aici o a doua cale de sunet pentru o conversaţie simultană
pe Internet, se poate adăuga în configuraţie un adaptor USB-Audio conform modelului alăturat sau căşti cu microfon
conectabile direct pe USB. Din punct de vedere al plăcii de sunet dăm în continuare un exemplu.
Controlul placii de sunet, integrată în placa de bază, cu driverul de firmă al REALTEK.

__________________________________________________________________________________________________________
Exemplu de control prin software-ul SOUND pentru placa de sunet – Speaker & Microphone
Pentru aducere aminte şi pentru alegerea corectă a unei conexiuni CAT sau CW / PTT pe portul COM /RS232
al calculatorului sunt prezentate semnalele funcţionale pe interfaţa serială, conectorul DB9.
În unele transceivere (vezi FT-450) interfaţa serială pe care funcţionează CAT poate fi folosită şi pentru
manipularea RTTY FSK. Reamintim cu acestă ocazie că dacă se realizează o legătură CAT între transceiver şi
calculator cu un cablu „pin-to-pin” fără izolare galvanică, atunci când se lucrează cu putere mare, eventual cu un PA în
RTTY, este necesară protecţia calculatorului la RF cu filtre de ferită montate pe cablul de legătură.

__________________________________________________________________________________________________________
D-sub 9 Connector Pinout
Pinout and diagram of DE9 connector (DB9 connector),

commonly used for serial ports (RS-232).
Pin SIG. Signal Name DTE (PC)
1 DCD Data Carrier Detect in

2 RXD Receive Data in
3 TXD Transmit Data out
4 DTR Data Terminal Ready out
5 GND Signal Ground -
6 DSR Data Set Ready in
7 RTS Request to Send out
8 CTS Clear to Send in
9 RI Ring Indicator in
The DTE (PC) has the male connector (shown below),

and the DCE (peripheral) has the female.

__________________________________________________________________________________________________________
7. 1. Interfeţele “HOME-MADE”.
Problemele de interfaţare între echipamentele radio şi calculatoare pentru asigurarea funcţionării sistemelor de
radiocomunicaţii digitale au fost rezolvate în primul rând de radioamatori, înaintea apariţiei produselor industriale.
Rezolvările au fost simple şi eficiente. Ele au permis o asimilare uşoară şi o intrare rapidă în acest segment de
comunicaţii. De regulă schemele propuse de radioamtori sunt simple şi adaptate unui anumit model sau grup de
echipamente radio. Radioamatorii au conceput interfeţe simple sau combinate pentru:
- Comunicaţii de tip AFSK – Audio Frequency Shift Keing – modulate în modurile SSB.
- Comunicaţii de tip FSK şi CW, manipulate prin deviaţie de frecvenţă sau întreruperea purtătoarei.
Ambele sisteme având inclusă comanda de PTT pentru trecerea recepţie – emisie şi revenirea.
- Comunicaţii de CAT – Computer Aided Transceiver – atunci când au apărut echipamentele radio cu acestă
funcţiune.
Fără să comentăm prea mult vom furniza exemple semnificative de realizarea acestor scheme care se pot
construi uşor şi se pot utiliza într-un timp scurt şi cu costuri minime. Componentele nu sunt pretenţioase şi se pot
procura cu uşurinţă.
Astfel:
1. Interfaţă cu 2 trafo audio de separaţie şi comandă PTT pentru comunicaţii AFSK.
2. Interfaţă cu 2 trafo audio de separaţie, comandă PTT şi manipulare FSK (RTTY) de la IK3QAR.
3. Interfaţă cu 2 trafo audio de separaţie, comandă PTT şi manipulare FSK (RTTY) de la K0BX.
4. Interfaţă cu 2 trafo audio de separaţie, comandă PTT şi manipulare CW şi FSK (RTTY) varianta pentru
echipamente Kenwood.
5. Interfaţă cu 2 trafo audio de separaţie, comandă PTT şi manipulare CW şi FSK (RTTY) varianta pentru
echipamente YAESU realizare funcţională YO4UQ.
6. Interfaţă de manipulare CW cu semnal audio adaptare YO3GWR după articolul lui W2SBA.
7. Interfaţă de manipulare CW, comandă PTT şi control CAT de la DK7IN.
8. Interfaţă CAT pentru echipamente Kenwood (IK2BCP)
9. Interfaţă CAT pentru echipamente YAESU (IK2BCP)
10. Interfaţă CAT pentru echipamente ICOM (N4TXI)
Fiecare realizare „home-made” trebuie să fie precedată de o analiză atentă a conectorilor echipamentului radio
şi o identificare a porturilor pentru fiecare semnal. O colecţie interesantă de propuneri de realizare de către radioamatori
a fost făcută de către site-ul HRD Ham Radio Deluxe în materialul „INTERFACING – A BASIC GUIDE TO CAT AND
AUDIO INTERFACING” care se poate descărca după o căutare pe Internet.
1. Schemă simplă pentru AFSK cu trafo de separaţie şi PTT pentru conector de spate miniDIN 6 pini.
Aceeaşi schemă simplă se poate aplica şi pentru conectorii de 8 pini metalici din panoul frontal al
transceiverelor unde ieşirea audio se ia din conectorul de cască.

__________________________________________________________________________________________________________
AFSK (TX) side

• C1 - 100 nF Capacitor
• P1 - 4k7 ohm Potentiometer
• T1 - Audio transformer (1:1)
FSK (TX) side
• R2 - 560 Ohm 1/4 Watt Resistor
• OK2 - 4N32 Optocoupler
• LED2 - Led Diode
A/FSK (RX) + PTT side
• T2 - Audio transformer (1:1)
• R1 - 560 Ohm 1/4 Watt resistor
• OK1 - 4N32 Optocoupler
• LED1 - Led Diode
Pin On PC (COM DB9)

L PIN 7 (RTS)
M PIN 5 (GND)
N PIN 3 (TXD)
diagram's
On generic radio On TS940
Pin
A MIC PIN 1 (MIC)
B GND (MIC) PIN 7 (MIC) Pin On PC (sound card)
C Radio data output PIN 3 (ACC2) H Line Out
D PTT PIN 13 (ACC2) I Line Out
E GND PIN 4+12 (ACC2) J Line In
F FSK/RTTY (RTTY) K Line In
G FSK/RTTY (RTTY)
2. Schema interfeţei propusă de IQ3QAR pentru AFSK şi FSK-RTTY cu PTT pe un conector ACC2

__________________________________________________________________________________________________________
3. Schema propusă de K0BX pentru o interfaţă cu trafo de separaţie, comandă PTT din conectorul COM al
calculatorului pe intrarea ACC2 din panoul din spate al echipamentului TS-850S. Comanda de FSK se face din pinul 3
TxD al conectorului COM iar intrarea de FSK pentru manipularea putătoarei în emisiunile RTTY se face la acest
echipament pe intrarea jack-ului RCA special prevăzută pentru acest mod.
4. Pentru unul din cele mai accesibile echipamente radio moderne FT-450 autorul a realizat şi testat o interfaţă
„home-made” care poate fi realizată cu costuri minime şi care funcţonează foarte bine. Detaliile cu privire la materialele
folosite şi procurarea lor, parametrizarea transceiverului pentru comunicaţii digitale şi alte elemente de funcţionare sunt
date în final ca un exemplu practic. Conexiunea la transceiver s-a făcut pe conectorul DATA din spate dedicat
comunicaţiilor digitale. Numerotarea pinilor este făcută la conectorul tată PS2 alias miniDIN6, al interfeţei, văzut din faţă.
5. YO3GWR oferă o prelucrare a unei soluţii promovată de W2SBA, pentru manipularea adevărată CW, direct
din semnalul primit de la placa de sunet. Din cauza diferitelor probleme constatate la interfeţele PC - transceiver autorul
a descoperit o metodă simplă de generarea semnaletor telegrafice nemodulate. De la ieşirea plăcii de sunet, semnalul

__________________________________________________________________________________________________________
audio este amplificat prin Q1 - un circuit integrat amplificator de audio frecvenţă uzual, separat galvanic cu un
transformatoar audio (Tl), din cele utilizate în amplificatoarele de audiofrecventă de mică putere din receptoarele radio
cu tranzistoare. Tl este montat cu înfăşurarea de "ieşire",de 8 ohmi, la ieşirea amplificatorului audio. In secundar
semnalul este redresat şi aplicat LED-ului dintr-un optocuplor. Tranzistorul din optocuplor se conectează la intrarea de
manipularea transceiverului. Din comutatorul S1 se poate alege polaritatea necesară oferită de echipamentul radio pe
portul de CW. La ieşirea comutatorului este un filtru LC (Ll, L2, C6, C7) pentru îmbunătăţirea semnalului transmis.
6. DK7IN ne propune o schemă interesantă sub aspectul combinat de interfaţă CAT, combinată cu posibilitatea
selectivă de lucru cu PTT sau CW. Schema se poate completa foarte simplu cu transformatoarele de separaţie pentru
comunicaţiile digitale pe emisiunile SSB. După cum vom vedea programele de aplicaţie HRD şi N1MM Logger pot face
PTT şi prin funcţiunile de CAT unde activează prin software comanda Tx.

__________________________________________________________________________________________________________
7. 8. şi 9. Sunt schemele cu izolaţie galvanică prin optocuploare pentru interfeţele de CAT la echipamentele
radio ale firmelor Kenwood, YAESU şi ICOM. Comentarii prea multe nu sunt necesare. Autorul a realizat şi utilizat prima
schemă aferentă unui TS-450 care funcţionat excelent. Mecanismul CAT este simplu, este o comunicaţie serială
asincronă de date între două echipamente. Simplificând mecanismul, putem spune că în echipamentul radio există un
vector memorat cu parametrii de funcţionare şi un mic program de firmă care pune la dispoziţia unui calculator care face
o cerere de transmisie, o interogare periodica la nivel de milisecunde, a stării de funcţionare în care se află echipamentul
radio. Numărul de parametri comunicaţi, unii din ei pot fi şi modificaţi prin meniuri de CAT sau prin butoanele din panoul
frontal, ajung pentru echipamentele moderne la câteva sute. Aceste modernizări ajută la o mai mare operativitate şi
manevrabilitate a echipamentelor radio.
În Internet se găsesc nenumărate variante ale ale modelelor de interfeţe personalizate pentru anumite domenii
de lucru sau anumite echipamente. Foarte multe dintre ele sunt construite fără opţiunile de izolare galvanică,
transformatori de izolare şi optocuploare. Este riscant de a fi utilizate împreună cu PC-urile desktop din considerentele
expuse în capitolul în care au fost descrise schemele bloc de interconectare, dar pot fi folosite cu succes pe
calculatoarele laptop care nu au tensiuni periculoase şi nici conexiuni de punere la masă.
Propunerile exemplificative din acest material nu epuizează nici pe departe nenumăratele variante mai simple
sau mai complicate publicate pe Internet însă rămâne la alegerea fiecăruia să-şi aleagă soluţia convenabilă. Am încercat
să oferim un raport convenabil cost-performanţă pentru realizarea unor interfeţe în regim propriu.

__________________________________________________________________________________________________________
7.2. Interfeţele “INDUSTRIALE”.

Oferta furnizorilor de interfeţe industriale pentru radiocomunicaţii digitale este deosebit de bogată, de la scheme
simple la execuţii complexe. Printre produsele care sau remarcat prin aria de acoperirea în lumea radioamatorilor putem
menţiona seriile: DigiMaster, RigExpert, microHAM, RIGblaster, SignaLink. Aşa cum au fost prezentate în schemele
bloc, principiile de realizare pentru interfeţele industriale se observă că prelucrează aceleaşi semnale şi sunt similare cu
cele realizate în regim de „home-made”. Pentru modelele de top interfeţele sunt extinse pentru mai multe semnale şi
moduri de comandă, diversificate prin pachetul de cabluri pentru interconectarea cu o mare parte a transceiverelor
trecute dar şi existente. Sunt de asemenea asigurate conexiuni pe porturi multiple la calculator: USB sau COM şi permit
conectarea prin intermediul lor a unor echipamente externe: microfoane, chei de manipulare sau chiar câte două
echipamente radio.
Funcţionează cu software propriu specializat pentru parametrizări multiple şi adaptare optimă la configuraţia de
echipamente de bază.
Pentru a asigura o bună acoperire pentru un număr determinat de semnale şi comenzi precum şi pentru marea
varietate de echipamente radio cu conectori şi porturi diversificate, realizatorii de interfeţe industriale au segmentat
realizările lor în practic trei componente:
- Interfeţe CAT orientate către principalii producători de echipamente radio: ICOM, Kenwood şi YAESU, care
diferă între ele prin modul de utilizare a semnalelor de pe intrefaţa serială.
- Modulele (cutiile) cu componente pasive şi active construite în variante pentru mai puţine sau mai multe
funcţiuni (bine înţeles cu preţuri diferite), care practic sunt utilizabile pentru orice tip de transceiver şi calculator
deoarece în comunicaţiile digitale semnalele şi comenzile prelucrate sunt practic aceleaşi indiferent de
provenienţa echipamentului radio.
- Setul de cabluri personalizate, cu conectori specifici, adaptate pentru fiecare tip de echipament. Setul de cabluri
face legătura între modulul de interfaţă ales şi porturile semnalelor şi comenzilor ale echipamentului radio în
folosinţă. Dacă se schimbă transceiverul se schimbă şi setul de cabluri de interconexiune.
În prezenta expunere se vor enumera produsele pentru fiecare fabricant, în ordinea crescătoare a complexităţii şi
câteva din principalele lor caracteristici, pentru o rapidă orientare în acestă ofertă diversificată. Detalii despre produsele
fiecărei firme furnizoare de interfeţe digitale sunt prezentate în detaliu pe Internet.
DigiMaster – este numele sub care regăsim paleta de produse realizate de firma ZLP Electronics a lui G4ZLP
care este şi sponsor pentru pachetul de programe HRD. ZLP Elecronics oferă în principal:
• Interfeţe CAT pentru:
- ICOM USB and RS232 CT17 CI-V CAT Interface
- Kenwood USB and RS232 IF232 CAT Interface and CAT cables
- YAESU USB and RS232 CAT Interface
având în completare tipul de cablu şi software-ul specific funcţie de echipamentul radio şi sistemul de operare folosit:
Windows, Linux sau Mac. Pentru un anumit echipament radio şi un anumit sistem de operare utilizat pe calculator
trebuie analizată cu atenţie oferta firmei.
• Interfeţe de date
- Se oferă un KIT pentru interfaţă de date cu plăcuţă de circuit imprimat şi piese: trafo pentru audio, optocuploare
pentru CW şi FSK, releu reed pentru PTT. Suportă emisiunile FSK / AFSK toate modurile şi CW. Cablurile se
comandă separat funcţie de modelul de transceiver. Este utilizabil cu port RS232 sau adaptor USB la RS232.

__________________________________________________________________________________________________________
- Oferta pentru modelele deja asamblate se referă la:
USB DigiMaster mini PRO
USB DigiMaster mini PRO cu CAT inclus
USB DigiMaster mini PRO + cu CAT inclus
DigiMaster Radio Selector pentru lucrul cu două staţii de
radio
Pentru fiecare din aceste module sunt oferite pachete de cabluri cu
conectori personalizaţi modelului de staţie de radio dorit. Conectarea la
calculator a tuturor fluxurilor se face pe un singur port USB prin intermediul
driver-ului software specific.
Pe site-ul firmei sunt date şi alte accesorii cu privire la conversia USB
– serial, pentru manipularea CW, cabluri de interconexiune prefabricate,
drivere soft, manuale de service livrabile pe DVD cu instrucţiuni de operare,
scheme şi alte informaţii.
Sunt prezentate şi principalele componente utilizate la construcţia
interfeţelor: conectori tip D, conectori de microfon, conectori DIN şi miniDIN,
transformatori de izolare, LED-uri şi optocuploare, relee reed şi cabluri.
microHAM – cu produse şi distribuţie realizate de W4TV Joe, oferă o gamă completă de accesorii dedicate atât
comunicaţiilor digitale cât şi controlerelor de configuraţii extrem de utile amplasamentelor de concurs. Dintre acestea din
urmă enumerăm: controler pentru un singur operator şi două staţii (SO2R), controlere pentru antene, rotoare şi
comutatoare, comutatoare coaxiale pentru antene multiple, ş.a.
Pentru radiocomunicaţiile digitale sunt oferite 5 produse:
- microKEYER II,
- CW KEYER,
- USB Interface III şi
- USB Interface II.
Schemele bloc pentru aceste echipamente au fost prezentate anterior ca exemplu de realizare pentru interfeţe
industiale compexe. Pe scurt vom prezenta ca exemplu numai micro KEYER II, pentru restul echipamentelor descrierile
detaliate se regăsesc pe site-ul microHAM.
RIGexpert – firmă din Ucraina cu reprezentare în Romania prin Matra Systems (YO3BBW), oferă interfeţe
pentru radiocomunicaţii digitale ierarhizate pe patru niveluri de complexitate:
- Rig Expert Tiny

__________________________________________________________________________________________________________
- Rig Expert Standard
- Rig Expert Plus
- Rig Expert TI-5
În afara canalelor audio izolate galvanic şi a funcţiunilor de CAT, PTT şi CW existente la toate sistemele
opţiunile suplimentare pentru fiecare modul sunt prezentate în tabelul anexat.
Function RigExpert RigExpert RigExpert RigExpert

Tiny Standard Plus TI-5
Built-in sound card - + + +
Internal CW keyer - - WINKEY WINKEY
FSK output - + + +
In/Out volume adjustment potentiometers - + + +
S/PDIF optical I/O - - + -
USB hub output - - + -
Additional COM port - + - -
Microphone and footswitch inputs - - - +
Additional PTT or CAT output - - - +
Support for any transceiver model - + + +
Enclosure Plastic Metal Metal Metal
Conexiunea la calculator se
face prin USB, microfon şi
speaker pentru modelul Tiny
precum şi cu conectorii adaptaţi
modelului de transceiver.
Celelalte modele, cu placă
audio inclusă, au conexiune la
calculator prin USB şi pachet de
cabluri pentru legături la
transceiver diversificate în
conformitate cu modelul de
echipament radio care se
conectează la interfaţă printr-un
singur conector de 25 de pini
(DB25). Punerea în funcţiune
este însoţită de un pachet
software de interfaţă compatibil
cu toate sistemele de operare
de la Windows 98 la Windows
7, 32/64 de bit. Toate modelele
au manuale de utilizare
detaliate.
Documentaţia este completă inclusiv schemele bloc, detalii asupra fluxurilor de cabluri şi conectică, schemele
electronice de principiu detaliate.
Fluxurile de cabluri sunt personalizate pentru modelul sau grupul de echipamente radio care are aceiaşi
structură de conectică pentru CAT şi transmisiile de date.
Această structură de conexiune personalizată între interfaţă şi echipamentul radio este adoptată de toate
firmele care realizează interfeţe industriale. În figura alăturată este prezentat numai un exemplu din multitudinea de
structuri pentru fluxurile de cabluri care acoperă marea diversitate a echipamentelor radio disponibile.
Drept exemplu pentru unul din fluxurile de cabluri care fac conexiunea dintre RigExpert Standard şi cunoscutele
echipamente radio din gama YAESU: FT-100, FT-817, FT-857, FT-897, accesibile şi pentru debutanţii în comunicaţiile
radio pentru amatori, este dată în continuare structura acestuia. În site-ul RigExpert sunt date structurile de cabluri

__________________________________________________________________________________________________________
pentru o multitudine de echipamente radio. Din aceste structuri se poate deduce şi porturile echipamentelor precum si
conectorii care pot fi folosiţi dacă intenţionăm să construim o interfaţă simplă „home-made”.
Rig Blaster – este familia de echipamente ale firmei West Mountain RADIO constituită din 6 echipamente
prezentate în tabelul alăturat. În nota generală personalizarea pentru un echipament radio se face printr-un pachet
specific de cabluri de conexiune. În site sunt disponibile specificaţiile şi manualele interfeţelor.
Modelul de top RIGblaster DUO oferă posibilitatea de lucru cu două transceivere.
Alăturat prezentăm şi fotografiile pentru interfaţa RIGblaster Plus II

__________________________________________________________________________________________________________
SignaLink – este produsul firmei TIGERTRONICS disponibil în două modele:
- Signa Link USB – cu conexiune USB la calculator
- Signa Link SL-1+ pentru conexiune cu comandă PTT
Sunt interfeţe simple izolate galvanic fără CAT. Adaptarea la echipamentele radio se face printr-un pachet de
cabluri specific. O construcţie foarte compactă adaptată aplicaţiilor portabile. Toate detaliile se găsesc pe site-ul firmei.
Realizarea internă şi panoul din spate pentru Signa Link USB
PARTEA A DOUA
Software
Programe de aplicaţie pentru radiocomunicaţii digitale.
În ideea că după ce a citit prima parte a acestui material, cineva doreşte să intre în lumea comunicaţiilor
digitale, este obligatoriu să ia contact cu programele care asigură efectuarea schimbului de informaţii între doi parteneri,
realizarea QSO-urilor. Pentru debut se pot face şi numai recepţii.
Vom descrie în continuare pentru software de aplicaţie oportun numai programe „free”, distribuite cu
generozitate gratuit pe Internet de către radioamatori sau echipe, care au făcut servicii remarcabile comunităţii mondiale
de amatori radio. Ele răspund excelent atât nevoilor radioamatorilor începători cât şi ale celor avansaţi. După o practică
rezonabilă cu aceste instrumente operatorul poate trece după dorinţă şi posibilităţi la structuri mai evoluate sau mai
scumpe.
Prezentarea acestei părţi se structurează astfel:
- Aplicaţii de debut în radiocomunicaţiile digitale – cele mai simple programe, cu acoperire limitată în familia
modurilor de care dispune acest domeniu.
• Digipan – pentru modurile BPSK31, BPSK63, QPSK31 şi FSK.
• MMTTY – pentru RTTY modurile FSK şi AFSK cu viteze de la 45 la 300 baud rate şi o varietate
de shift-uri.
- Moduri complexe.
• HRD – Ham Radio Deluxe, care acoperă practic toate modurile uzuale ale comunicaţiilor digitale
pentru radioamatori, asigură legătura CAT între staţia radio şi PC şi are o aplicaţie complexă de
Logbook.
• N1MM Logger – unul din cele mai răspândite şi apreciate programe la nivel mondial, program
construit şi orientat practic pentru concursuri. Acoperă practic toate cele trei segmente
comuicaţionale: telefonie SSB, telegrafie CW şi comunicaţii digitale cu modurile agreeate de cele
mai importante concursuri de radiocomunicaţii digitale în RTTY, BPSK31, BPSK63, QPSK63 ş.a.
- Moduri de evaluare a propagării.
• PSK – Reporter ca parte a HRD, evaluarea propagării on-line cu emisiuni de putere normală în
benzile de unde scurte.
• WSPR 2.0 – Weak Signal Propagation Reporting – program cu emisiune lentă, de foarte mică
putere, pentru determinarea propagării pe diverse direcţii în radiocomunicaţiile digitale.
De la început menţionăm că spaţiul editorial nu permite prezentarea detaliată a tuturor posibilităţilor şi
funcţiunilor acestor programe care au documentaţii de utilizare de sute de pagini. Se vor prezenta practic numai setările
şi parametrizările necesare punerii în funcţiune şi efectuarii primelor recepţii şi QSO-uri. Restul detaliilor şi subtilităţilor
de operare urmează să fie descoperite şi însuşite de către operatori, pe parcursul timpului şi prin practica curentă.

__________________________________________________________________________________________________________
Operarea programului DigiPan
Pornirea de probă
Conectaţi TRx-ul la placa de sunet a calculatorului şi la portul serial (pentru comanda PTT-Tx/Rx în cazul în
care nu lucraţi cu VOX-ul) conform interfaţării hardware.
Procuraţi kit-ul de generare al programului DigiPan prin descărcare de pe Internet (download) de la adresa
www.digipan.net sau pe un stick de memorie de la un prieten.
Generaţi programul DigiPan făcând CLICK pe executabilul de instalare. Urmăriţi meniul de instalare. Programul
DigiPan se generează în directorul C:/ProgramFile/DigiPan/DigiPan.
- Din meniul Configure parametrizaţi Personal Data: indicativul, numele şi QTH-ul (CWID optional).
- Apăsaţi butonul T/R (Transmisie/Recepţie) din bara de control (sau tasta F9) care are încărcată macro comanda
<TXTOOGLE>. Programul trece pe emisie Tx. Ajustaţi Volume control pentru o ieşire fără distorsiuni, cu volumul audio
la minim. Se apasă din nou butonul T/R sau tasta F9 şi se revine pe recepţie.
Setarea scalei de acord a DigiPan pentru a indica radio (audio) frecvenţa ce se transmite sau recepţionează.
- Din meniul Configure activând funcţia Band se alege banda care se doreşte a fi afişată pe fereastra de spectru.
- Cu mouse-ul se poziţionează şi se introduce frecvenţa de Start în caseta de Spectrum Start în KHz, KHz şi
zecimi de KHz sau valoarea frecvenţei audio în Hz, pentru una din benzile laterale pe care se va lucra USB sau LSB.
Când este selectat LSB originea este frecvenţa cea mai mare şi este plasată în partea dreaptă a ecranului la capătul
superior al spectrului. Este frecvenţa de “zero beat”, aceeaşi cu cea a TRx-ului acordat pe aceeaşi frecvenţă.
Se recomandă ca să fixăm frecvenţa de start şi acordul TRx-ului cu 0,5 KHz decalat faţă de prima frecvenţă de
operare efectivă. De exemplu pentru operarea în 20m USB la frecvenţa de lucru efectivă în jurul a 14070 KHz,
introducem frecvenţa de start de 14069,5 acordând TRx-ul pe 14069,5 KHz şi atunci începutul unei benzii de lucru, de 4
KHz, afişată va începe de la această frecvenţă. Nu se mai schimbă frecvenţa de acord a TRx-ului. Poate fi utilizată
întreaga lărgime de bandă a filtrului de frecvenţă intermediară care are de exemplu 2,5 KHz.
În acest caz se poate lucra cu orice staţie între 14070 şi 14072. Este posibil să copiem staţii foarte puternice şi
în afara benzii filtrului. La emisie însă puterea noastră va fi mult diminuată. Dacă dorim să lucrăm LSB cu un filtru de 2,5
KHz acordăm DigiPan şi TRx pe 14073,0 şi vom lucra bine de la 14072,5 la 14070,5 KHz cu originea scalei în dreapta.
DigiPan memorează aceşti parametrii şi dacă se schimbă banda de lucru, numai aceasta trebuie schimbată.
Pentru corectitudine nu uitaţi să acordaţi TRx-ul pe frecvenţa de start setată şi să comutaţi pe aceeaşi bandă
laterală cu cea programată.
FOARTE IMPORTANT! Pentru a nu avea bucle audio (feed back) între emisia şi recepţia plăcii de sunet a PC-
ului (cu care în mod normal se pot face tot felul de mixaje) trebuie ca în fereastra de recepţie Recording Control să fie
selectat numai MIC (microfonul) sau LINE IN funcţie de ce intrare în placa de sunet utilizăm.
Pentru a evita armonicele audio volumul audio din placă este recomandat să fie la minim, la limita de activare a
VOX-ului dacă lucrăm cu acesta şi nu cu PTT-ul. În diferite implementări ale plăcii de sunet denumirea ferestrelor poate
diferii: Recording Control = Master Record, Volume Control = Master Out, însă ele se referă la aceleaşi elemente de
intrare sau de ieşire în placa de sunet.
Recepţia în PSK 31
Vom trata cel mai uzual mode de lucru, operarea într-un singur canal (canal A). Pentru operarea în mai multe
canale lăsăm pe cei interesaţi să analizeze în amănunt documentaţia DigiPan.
Semnalele PSK31 sunt afişate în fereastra de spectru Waterfall ca o bandă de cca. 2-3 mm mărginită de două
linii paralele subţiri ca şinele de cale ferată.
Accesul pe un canal PSK31 se face prin poziţionarea prompterului PC-ului la mijlocul semnalului PSK şi se face
CLICK stânga cu mouse-ul. Cursorul rombic ◊ (diamond) se aşează la mijlocul semnalului, iar textul emis de staţie este
afişat în fereastra de recepţie din partea de sus a
ecranului.
Cursorul ◊ mai poate fi plasat în mijlocul
unui semnal PSK prin mutare cu săgeţile de pe
tastatură. Se ţine apăsată tasta CTRL şi se tastează
pe săgeţile ← → dreapta-stânga, iar cursorul sare
de la o emisiune la alta.
Acordul pe staţii mai poate fi făcut prin atribuirea macro instrucţiunilor <SEEK LEFT> şi <SEEK RIGHT> unor
butoane din bara de comenzi >> şi << , ataşată unor taste funcţionale F11, F12. Cursorul sare la dreapta sau la stânga
pe emisiunile întâlnite. Se poate opri accidental şi când detectează un puls de zgomot sau o purtătoare. Se mai apasă
odată pentru un nou salt. Dacă cursorul nu se mişcă la apăsare înseamnă că în direcţia dorită nu a fost sesizat semnal.
Este important de a selecta în mod corect banda laterală utilizată (USB, LSB), din Configure / Band, pentru a
şti în ce direcţie de frecvenţă ne deplasăm pe scala de spectru.

__________________________________________________________________________________________________________
Dacă din meniul Options se selectează funcţiunea Arrows for Seek se pot folosi pentru acord numai săgeţile
de pe tastatură eliberând butoanele >> şi << (implicit F11 şi F12) pentru încapsularea unor mesaje construite cu ajutorul
macro comenzilor. Dacă DigiPan este acordat pe o staţie şi funcţiunea Squelch este bine reglată la un nivel minim, dar
nici un caracter nu este afişat pe ecran, prompertul PC-ului a rămas în fereastra de Rx de la o operaţiune anterioară. Se
apasă pe tasta Tab a PC-ului, prompterul se plasează în fereastra Tx şi imediat caracterele vor fi afişate în fereastra de
Rx pentru staţia recepţionată.
În recepţia emisiunilor BPSK31 în sistemul „multicanal” pentru a realiza o poziţionare automată pe una din
emisiunile din waterfall şi decodate simultan în fereastra de recepţie, în liniile de decodare orizontale identificate cu
literele alfabetului, este prevăzută funcţiunea de „bookmarks” – „semne de carte”.
Dacă din fereastra de recepţie ne interesează o anumită emisiune, un anumit indicativ, şi dorim să ne
poziţionăm pe acea emisiune din waterfall pentru a realiza un QSO, dăm un click pe linia de decodare aleasă şi
prompterul „diamond” din waterfall se poziţionează pe emisiunea dorită. Există o corespondenţă biunivocă între fiecare
literă ataşată unei linii de decodare şi un „bookmark” cu aceiaşi literă plasat în partea de jos a waterfall într-un mic
dreptunghi cu litera în el. Activarea şi dezactivarea „bookmarks” se face din meniul principal View cu selectarea
Bookmarks. Dacă înghesuiala de emisiuni în waterfall şi fereastra de recepţie este prea mare, cu un click dreapta în
zona liniilor de decodare se deschide o fereastră din care putem selecta o propunere de ştergere a unui canal sau toate
canalele. După ştergere dispar şi bookmark-urile din waterfall dar procesul de decodare în liniile din fereastra de RX
reîncepe.
Transmisia PSK31
Pentru a transmite către corespondent faceţi poziţionarea cursorului ◊ (diamond) pe frecvenţa acestuia. Puteţi
tasta textul dorit în fereastra de emisie (cea de mijloc) plasată între cea de spectru şi cea de recepţie. Se apasă butonul
T/R sau Tx din bara de stare inferioară şi textul din fereastra de emisie va fi transmis. Se poate continua introducerea de
text în timp real, DigiPan fiind pe Tx, în care caz el se va emite.
În timp ce textul este transmis, el apare de asemenea şi în fereastra de recepţie. Pentru a opri transmisiunea se
apasă pe butonul T/R sau pe tasta funcţională asociată F9. Se poate apăsa tasta Esc pentru a aborta transmisia şi a
pune Digipan în modul Rx. În timpul transmisiei, fereastra de spectru (Waterfall) rămâne îngheţată până la revenirea în
modul Rx.
Modul standard de operare pentru PSK 31 este BPSK (Binary Phase Shift Keying) care nu este influenţat de
banda laterală pe care se lucrează, USB sau LSB.
Pentru modul QPSK (Quadrature Phase Shift Keying) ambele staţii trebuie să fie pe aceeaşi bandă laterală.
Când transmiteţi “Idle” (pauze), fără să emiteţi text, volumul audio poate fi crescut până când puterea de RF a Tx-ului se
opreşte din creştere (maximum) şi apoi se reduce la 30% ÷ 50%. Prin aceasta se asigură o putere de ieşire fără
distorsiuni şi cu protecţia finalului (ca pentru toate emisiunile cu transmisie continuă: rtty, sstv, psk, etc).
Există unele transceivere care nu suportă cicluri de emisiuni continue (ca cea de PSK31) fără să se
supraîncălzească. În acest caz, puterea trebuie redusă până la nivelul recomandat de fabricant pentru emisiunile
continue, pentru siguranţă la cel mult 25%.
Fereastra de spectru poate prezenta simultan toate staţiile care emit în banda respectivă la un moment dat (în
cei 2,5 KHz ai filtrului cu care este echipat transceiverul). De aici şi denumirea de emisiune cu “vedere panoramică”.
Programul DigiPan funcţionează ca un adevărat analizor de spectru.
O staţie care emite pauze (idle) PSK31 fără să transmită text, se vede pe ecran ca o bandă lată de cca. 2-3
mm, cu cele două benzi laterale ale emisiunii PSK31 ca două linii subţiri paralele pe margine. Dacă sunt vizibile mai mult
de 2 linii paralele de fiecare parte a benzii, rezultă că au apărut benzi laterale nedorite şi TRx-ul corespondentului este
supramodulat.
IMD-ul (Inter Modulation Distorsion) pentru un astfel de semnal, afişat în bara de stare pentru un semnal
“idle”, este de -20 dB sau mai mare (-20 la –10 dB) şi poate produce interferenţe importante unor staţii apropiate. Cu
toate că nu sunt foarte puternice (de regulă cca. 20÷30 watt) emisiunile PSK transmit semnale extrem de curate în regim
linear (clasa A sau AB1). TRx-ul trebuie să funcţioneze pentru puterea de ieşire dorită, tot timpul, într-un regim cât mai
liniar care să asigure o valoare a IMD de minus -25dB sau mai mică –30dB. IMD-ul se măsoară numai în „idle”.
Reducerea IMD se poate face în mod obişnuit prin reducerea atacului audio al TRx venit din placa de sunet,
prin minimizarea volumului din Volume Control (iconul difuzor) sau din Control Panel > Sound > Playback > Speaker >
Properties > Level, cât mai jos posibil. Textul din fereastra de emisie poate fi editat de la tastatură înainte de a fi emis.
Bara de control (Control Bar)
Bara de control conţine 12 butoane, fiecare asociat cu câte o tastă funcţională de pe tastatură (F1÷F12) şi care
sunt folosite pentru operarea cu programul DigiPan, automatizarea lucrului. Eticheta fiecărui buton este semnificativă
operaţiei pentru care este alocat şi se poate schimba odată cu construcţia unui MACRO – (sub rutină care conţine o
succesiune de text şi comenzi elementare) – alocat acelui buton.

__________________________________________________________________________________________________________
În configuraţia iniţială, după generarea programului DigiPan, butoanele din bara de control sunt încărcate cu
exemple care arată posibilităţile de reducere semnificativă a nevoilor de tastare text din partea operatorului. Aşa cum se
va vedea, conţinutul de text şi comenzi “ascuns” în MACRO-urile de sub aceste butoane (taste) poate fi schimbat şi este
specific fiecărui indicativ şi la dorinţa fiecărui operator.
Foarte important de ştiut!
Pentru operarea cu programul DigiPan nu este necesar să ştiţi să “dactilografiaţi”! Toate textele şi mesajele pot
fi “prefabricate” pentru a fi transmise la momentul oportun. Funcţia de execuţie pentru toate butoanele care transmit
text, este de a încărca textul în ferestra de transmisie – Transmit Window - şi a fi emis atunci când butonul T/R (F9)
este apăsat. Comenzile de Tx şi Rx pot fi adăugate fiecărui buton pentru a asigura comutarea automată între emisie şi
recepţie. (<TX> şi <RX>)
Modul de construcţie al MACRO-urile este explicat în secţiunea Macro Programing. Etichetele, funcţiunile şi
conţinutul acestor butoane poate fi actualizat ori de câte ori se doreşte. Prin apăsarea micului buton de la capătul din
dreapta a barei de control ∧ se afişează o bară suplimentară cu încă 12 butoane (Ctrl – Fn macros) care pot fi folosite
ca şi primele pentru crearea de mesaje şi comenzi, eventual în altă limbă, care se activează şi din tastatură apăsând pe
Ctrl şi F1÷F12. Apăsând butonul ∧ se revine la prima bară. În figură se vede exemplul barei de control aşa cum apare
după generare. Pentru a vedea textul ascuns sub butoane la generare dăm click dreapta pe butonul dorit. Textul şi
comenzile „macro-urilor” de la generare este doar un exemplu. Butoanele se pot încărca cu orice alte texte şi comenzi.
Bara de log (Log Bar)
Sub bara de control este bara de log, care conţine căsuţe pentru înscrierea: indicativului, numelui, QTH, RST-
ul recepţionat şi emis şi eventual note: locator, IOTA, e-mail ş.a.
Operaţiunile cu bara de log sunt controlate de comenzile:
• Save (salvare) – care are drept simbol-icon o disketă.
• Clear (şterge) – care are drept simbol-icon o foaie albă.
• Search (caută) – care are drept simbol-icon nişte ochelari
Indicativul corespondentului apărut pe ecran poate fi tastat în rubrica de de Call sau cu un dublu CLICK pe
mouse stânga şi cu pointerul PC pe indicativul afişat în fereastra de Rx, acesta se copiază automat în rubrica de Call.
La fel se poate proceda cu numele corespondentului; tastare sau cu 2xCLICK şi se duce automat în rubrica de
nume. Idem cu RST-ul primit. Prin apăsarea pe tasta SHIFT şi 2xCLICK stânga QTH-ul se amplasează în rubrica lui.
Orice informaţie din ecranul de recepţie poate fi adusă fără să fie tastată în rubrica de Note a barei de Log, cu
procedura cunoscută în PC-uri de selectare şi Copy-Paste, mecanismul de Clipboard.
Procedura este următoarea:
- selectaţi textul dorit cu mouse stânga apăsat (în fereastra Rx);
- apăsaţi pe textul astfel selectat mouse dreapta
- apăsaţi în lista ce se deschide , pe Copy;
- mergeţi în rubrica Note şi faceţi CLICK stânga ca să apară prompterul cliptor al PC-ului;
- faceţi CLICK dreapta şi apare o listă menu;
- faceţi CLICK stânga pe comanda Paste şi textul selectat se va înscrie în rubrica Note.
Toarte datele unui QSO fiind înscrise în bara de log se salvează prin apăsare (CLICK) pe icon-ul care
reprezintă o disketă. Dacă * (steluţa) din stânga icon-ului a dispărut conţinutul s-a salvat corect.
Apăsând pe icon-ul Search ( cu ochelarii) se deschide fereastra de căutare în log. Căutarea se face după o
literă sau un şir de litere sau se deschide log-ul în întregime apăsând pe butonul “Display Whole log”.
Pentru a tipări log-ul sau o porţiune din acesta, afişaţi tot log-ul, selectaţi înregistrările dorite şi apăsaţi butonul
“To file”. Introduceţi un nume de fişier ales arbitrar şi salvaţi fişierul (eventual cu extensia .txt sau .doc). Cu extensia .txt
poate fi preluat cu cel mai simplu editor de texte al Windows, Notepad şi bine înţeles listat cu comanda Print.
Bara de stare (Status Bar)
Este amplasată în partea de jos a ecranului DigiPan.
În stânga ei sunt afişate: indicativul staţiei corespondente şi numele operatorului după ce au fost încărcate în
bara de log. În partea dreaptă sunt funcţiile şi informaţiile privind: Tx, Rx, IMD, Squelch (Sq), AFC, Snap, BPSK / QPSK /

__________________________________________________________________________________________________________
PSK31, iar data şi timpul sunt afişate în spaţiul rămas.
Cu un CLICK mouse stânga pe Rx sau Tx se acţionează unul din aceste moduri. Făcând CLICK pe butoanele
de IMD, Sq, AFC sau Snap funcţiunea butonului se activează. Făcând CLICK a doua oară butonul revine şi funcţia de
dezactivează.
Făcând CLICK pe căsuţa IMD (Inter Modulation Distorsion) se afişează ultima valoare determinată a acestuia
pentru recepţia în curs. Apăsând din nou se activează o nouă determinare a IMD.
Făcând CLICK pe BPSK/QPSK/PSK31 modurile de lucru se schimbă prin rotaţie. Modul cel mai utilizat este
BPSK. Când ecranul de afişare este în modul “Squelch” sau nu afişează semnalul fiind sub nivelul setat, butonul “Sq” din
bara de stare este colorat în roşu. Dacă DigiPan nu mai face decodarea, în mod sigur nivelul de squelch este reglat prea
sus. În mod obişnuit pentru recepţia semnalelor slabe (DX) este bine a se dezactiva complet funcţia de Squelch. Acest
fapt poate conduce la apariţia decodării aleatoare a zgomotului şi afişarea unor şiruri de caractere fără sens. Dacă există
totuşi semnal, el va fi corect decodificat.
IMD-ul (Inter Modulation Distorsion) este valoarea în dB a armonicelor laterale de ordinul 3 (nedorite), situate la
±46 Hz faţă de frecvenţa centrală, comparată cu perechea de benzi laterale utile (la ±15 Hz). Măsurătoarea este corectă
numai când semnalul este pe caracterul de “pauză” (idle), în care caz emisiunea este similară cu cea de semnal cu două
tonuri “two tone signal” care este utilizată pentru determinarea calităţii emisiunilor SSB, iar valoarea în dB a IMD este
practic acelaşi lucru ca valoarea armonicelor de ordinul 3 care determină performanţele emisiunilor SSB.
IMD-ul este corect determinat numai când staţia corespondentă transmite “idle” şi nu este amplasată cu
frecvenţă în imediata apropiere a unei alte staţii care emite.
Raportul semnal / zgomot (S/N) al staţiei recepţionate este de cel puţin 20 dB sau mai mare. IMD-ul tipic este
între -25dB şi -30dB pentru un TRx bine reglat. La un IMD de -20 dB sau mai mare TRx-ul produce benzi laterale
nedorite şi QRM supărător staţiilor vecine.
Dacă macro instrucţiunea <IMD> este asignată la un buton sau este inclusă într-un mesaj macro, prin apăsarea
butonului IMD valoarea măsurată a acestuia va fi afişată în fereastra de Tx în timpul emisiunii.
Prin CLICK dreapta pe mouse-ul poziţionat în bara de stare se afişează un panou de control cu mai multe
funcţiuni DigiPan utile care se pot selecţiona.
Macro programarea
Pentru a mări operativitatea şi uşurinţa în desfăşurarea QSO-urilor DigiPan oferă posibilitatea de construcţie
prealabilă a unor mesaje standard şi de a automatiza unele operaţiuni astfel încât operarea să fie cât mai comodă,
începând cu comutarea Tx/Rx şi terminând cu construcţia Log-ului.
DigiPan oferă posibilitatea de a construi 24 de macro mesaje asociate la 24 de butoane de pe ecran, 12 din
bara de control principală plus 12 din bara de control secundară. Butoanele sunt acţionabile cu câte un CLICK de mouse
stânga şi sunt asociate şi tastelor funcţionale F1 la F12, respectiv Ctrl-F1 la Ctrl-F12, de pe tastatura PC-ului.
Făcând CLICK cu mouse-ul pe cel mai mic buton din dreapta barei de control, marcat cu ∧, efectul este apariţia
barei de control secundare cu 12 taste. Un al doilea CLICK readuce bara de control iniţială.
Pentru construcţia macro mesajelor DigiPan este înzestrat cu un număr de macro comenzi (sau macro
instrucţiuni) care intră în componenţa mesajelor şi la transmiterea acestora, execută operaţiile pentru care sunt
destinate. Toate macro comenzile trebuie scrise în mesaje numai cu litere mari şi cuprinse între semnele < şi >.
Semnificaţia comenzilor lor este următoarea:
<TX> - Plasează DigiPan în modul Transmit
<RX> - Plasează DigiPan în modul Receive
<CALL> - Indicativul staţiei corespondente
<MYCALL> - Indicativul propriu introdus după generare în Personal data dialog
<MYNAME> - Numele propriu introdus în Personal data
<NAME> - Numele corespondentului
<MYQTH> - QTH-ul propriu introdus în Personal data
<RXANDCLEAR> - Pune DigiPan în modul Receive şi şterge fereastra Tx
<CLEARWINDOW> - Şterge conţinutul ferestrei cu ajutorul cursorului clipitor
<FILE> - Deschide dialogul pentru transmiterea unui fişier text fabricat anterior
<TIME> - Introduce timpul zilei curente
<DATE> - Introduce data curentă
<AFC> - Mecanism software de control al acordului pe audio frecvenţă
<SQUELCH> - Mecanism software de controlul Squelch (nivelul audio referinţă peste nivelul zgomotului de bandă)
<SNAP> - Mecanismul funcţiei de poziţionare pe o emisiune din fereastra de spectru
<AFCON> - Comutatorul de AFC închis
<AFCOFF> - Comutatorul de AFC deschis
<CWID> - Emite indicativul în cod telegrafic

__________________________________________________________________________________________________________
<RST> - Controlul pentru staţia distantă
<MYRST> - Controlul recepţionat
<CR> - Introduce un caracter de Enter (retur de car)
<LF> - Introduce un caracter Line Feed (linie nouă)
<CRLF> - Introduce ambele caractere CR şi LF
<VER> - Introduce versiunea de DigiPan utilizată
<SNAPON> - Comutatorul Snap închis
<SNAPOFF> - Comutatorul Snap deschis
<VOLUME> - Setarea volumului pe placa de sunet
<TUNE> - Asigură o purtătoare continuă pentru acordul Tx
<IMD> - Raportează valoarea ultimei citiri a IMD
<SEEKLEFT> - Caută prima staţie la stânga
<SEEKRIGHT> - Caută prima staţie la dreapta
<SQUELCHON> - Închide squelch
<SQUELCHOFF> - Deschide squelch
<BOOKMARK> - Pune sau scoate un marker pe cursorul de spectru
<TXTOGGLE> - Comutare între Tx şi Rx
<SAVEQSO> - Salvează datele QSO-ului în fişierul Log
<LOCKTX> - Fixează frecvenţa Tx – de emisie pe cursorul de recepţie ◊ (diamond)
<UNLOCKTX> - Eliberează frecenţa de Tx
<LOCKTXTOGGLE> - Fixează/eliberează frecvenţa de Tx
<QTH> - QTH-ul staţiei corespondente
<BAND:NNm> - Selecţia benzii de lucru
<NOTES> - Notele din QSO
<CLEARRX> - Şterge fereastra Rx
<CLEARTX> - Şterge fereastra Tx
<LOGBAR> - Afişează sau ascunde logbar
<THRESHOLD> - Afişează dialogul de squelch
Macro programarea – Scrierea macro mesajelor
În DigiPan macro comenzile pot fi combinate unele cu altele şi combinate cu text, formând fraze, pentru a
controla cele mai multe funcţiuni ale DigiPan şi a transmite mesaje corespondenţilor reducând la maximum nevoile de
tastare (dactilografie) din partea operatorului.
Toate macro comenzile trebuie să fie introduse în construcţia frazelor numai cu litere mari.
De la instalare DigiPan dispune de un set
simplu, exemplificativ de macro mesaje (macro
programe) ataşate butoanelor (alias tastelor F1-
F12). Faceţi CLICK dreapta pe fiecare buton şi veţi
vedea în fereastra afişată macro-programul, şi
eticheta.
Macro mesajele din iniţializare se
personalizează de către fiecare operator, mai scurte
sau mai lungi, în una sau mai multe limbi străine,
etc. În acest sens programele exemplificative trbuie
să fie modificate pentru a creşte gradul de automatizare a lucrului cu DigiPan. Cel mai simplu exemplu este Call1 care
are conţinutul:
<CALL> de <MYCALL> K
poate fi completat pentru a plasa DigiPan în modul Tx şi la sfârşit al trece în Rx prin fraza
<TX> <CALL> de <MYCALL> K <RX>
În acest exemplu, apăsând F1 sau făcând CLICK cu mouse-ul pe butonul Call1 se realizează secvenţa
automată. Se intră în modul Tx, se emite indicativul propriu şi al staţiei corespondente, litera K şi apoi se trece în mod
automat în Rx.
Pentru a adăuga CWID (identificatorul telegrafic) se adaugă macroinstrucţiunea <CWID> la sfârşitul unei fraze
cum ar fi:
<TX> 73 dear <CALL> <NAME> de <MYCALL> SK <CWID> <RX> Desigur <CWID> poate fi asignat separat
unui singur buton sau taste pentru a fi transmis separat de frază. De asemeni comenzile <TIME> şi <DATE> pot fi
incluse sau nu. DigiPan loghează data şi ora fiecărui QSO în mod automat la salvarea înregistrării.

__________________________________________________________________________________________________________
Macro comenzile şi/sau macro mesajele sunt asignate unui buton (şi implicit unei taste funcţionale F1-F12) cu
ajutorul meniului Configure / Fn macros sau pentru celelalte 12 butoane/taste cu Configure / Ctrl-Fn macros pentru
bara secundară.
Pentru a afişa conţinutul unui macro-buton, faceţi CLICK dreapta cu mouse-ul pe el şi vi se va deschise
fereastra User Macro dialog. Se pot introduce eticheta butonului, text şi macro comenzile care vor fi executate.
Procedura de construcţie a macro programelor cu această fereastră este foarte interesantă şi comodă. Deschiderea
ferestrei Edit user macro de construcţie pentru un nou macro program ataşat unui buton se poate face în două feluri:
- prin CLICK dreapta cu mouse-ul pe unul din butoanele goale (fără etichetă) din bara de butoane, sau
- se selectează meniul Configure / Fn macros sau Configure / Ctrl-Fn macros, şi apoi una din tastele F1
la F12 sau Ctrl-F1 la Ctrl-F12.
După deschiderea ferestrei Edit user macro urmează încărcarea conţinutului în caseta de mesaje Text (cea
din stânga) şi precizarea etichetei butonului în căsuţa de Label for Fn.
În caseta Text, de mesaje, se poate scrie de la tastatură tot textul, cuvinte şi comenzi, sau macro comenzile se
pot aduce din caseta din dreapta prin selectare (drop-down list) şi CLICK pe butonul de transport/inserţie <<, când
macroinstrucţiunea trece singură din dreapta în stânga. Exemple ale unor mesaje complete introduse în caseta de Text,
asignate butoanelor 1, 2, 3, 4, 5, 6 cu etichetele (Label Fn): APEL, CQ, QSO, RIG, FINAL şi QRZ şi implicit tastelor F1-
F6 sunt date în continuare şi pot fi folosite imediat după introducere.
Eticheta APEL
<LOCKTX><TX>
<CALL><CALL>DE<MYCALL><MYCALL><MYCALL> pse K
<RXANDCLEAR>
Eticheta CQ
<LOCKTX><TX>
CQ CQ CQ DE <MYCALL><MYCALL><MYCALL>
pse K
<RXANDCLEAR>
Eticheta QSO
<CLEARB>
<LOCKTX><TX>
<CALL><CALL>de<MYCALL><MYCALL>
Hello dear friend <NAME>. Many thanks for QSO in PSK31 mode!
Your report is fine <RST><RST>.
My name is <MYNAME><MYNAME>
My QTH is <MYQTH><MYQTH>
Locator KN34AJ in BUCURESTI CITY
HW dear <NAME> ??
<CALL> de <MYCALL> pse K
<RXANDCLEAR>
Eticheta RIG
<LOCKTX><TX>
<CALL><CALL>DE<MYCALL>
Dear <NAME> all is OK! My RIG is:
RTx TS-450S about 20 watts
Antenna is MAGNETIC LOOP 1,1m diameter
Computer Lenovo laptop
Software DigiPan <VER>
HW dear <NAME>?
<CALL> de <MYCALL> pse K
<RXANDCLEAR>
Eticheta FINAL
<LOCKTX><TX>
<CALL> <CALL> DE <MYCALL>
Very fine QSO and report dear <NAME>.
Many thanks for all info!
My QSL card is 100% for you

__________________________________________________________________________________________________________
Your confirmation is also very appreciated via any path
Adress in www.qrz.com
Many 73 for you and your family
Best DX, good bye, good luck!
<CALL> de <MYCALL> SK SK
<TIME> <DATE>
<RXANDCLEAR>
Eticheta QRZ
<LOCKTX><TX>
QRZ QRZ QRZ de <MYCALL> <MYCALL> <MYCALL>
pse k k
<RXANDCLEAR>
Structura şi utilizarea Barei de MENU
Bara superioară a ecranului DigiPan este principalul mijloc de configurare şi operare a programului.
Listele de funcţiuni înrudite sunt grupate în 10 titluri şi anume: File, Edit, Clear, Mode, Options, View,
Channel, Lock, Configure, Help.
Făcând CLICK pe oricare din ele, lista funcţiunilor grupate se deschide şi acestea pot fi utilizate. Schema este
clasică şi binecunoscută din aplicaţiile Windows.
Vom explica şi detalia pe rând funcţiunile din fiecare titlu care sunt specifice programului DigiPan. Pe cele
standard, uzuale în programele Windows, pe care le presupunem cât de cât cunoscute şi se pot însuşi din documentaţia
PC-ului, vor fi numai amintite.
Titlul: File-Fişiere
- Print sau Ctrl-P – Tipăreşte conţinutul ferestrei de recepţie la imprimantă (cel selectat);
- Print Preview – Afişează o imagine a paginii care ar trebui imprimată (cu textul
selectat). Comanda de tipărire poate fi făcută numai pentru textul selectat din pagina
de recepţie.
- Print Setup – Afişează dialogul pentru setarea parametrilor de imprimare;
- Send file – Transmite (pe calea de emisie) conţinutul unui fişier text (.txt)
specificat. Acesta poate fi numai un fişier text, ca de exemplu creat cu Notepad de
forma: [nume-fişier].txt. Trebuie să fiţi siguri că fişierul pe care îl transmiteţi este
închis, are EOF – End of File. Dacă creaţi un fişier text cu editorul Notepad trebuie ca
după ce aţi terminat de scris textul să apăsaţi tasta Enter înainte de a salva fişierul
pentru a se închide.
- Save QSO data (Alt-A) – Salvaţi conţinutul barei de log;
- Clear QSO data (Alt-L) - Ştergeţi conţinutul barei de log;
- Search on log file (Alt-S) – Căutaţi pentru un şir de caractere dat (ex: un
indicativ sau nume) în fişierul log;
- QSO details (Alt-O) – Afişează dialogul curent din bara de log şi toate detaliile;
- Open Rx log file – Deschideţi un fişier de recepţie cu un nume dat;
- Close Rx log file – Închideţi fişierul de log cu numele dat;
- Save last 20 seconds – Salvaţi ultimele 20 de secunde ale intrării audio;
- Exit – Abandonaţi, închideţi programul DigiPan.
Titlul: Edit
- Undo (Ctrl-Z) – Revenire la acţiunea anterioară;
- Cut (Ctrl-X) – Tăierea (capturarea) unui text selectat şi plasarea lui în Clipboard
(memoria tampon);
- Copy (Ctrl-C) – Copierea unui text selectat şi plasarea lui în Clipboard;
- Paste (Ctrl-V) – Scrirea conţinutului din Clipboard, în fereastra de lucru, imediat după
cursorul curent;
- Insert “ ” (Alt-End) – Inserează o comandă de revenire automată la recepţie după
orice text, în poziţia curentă a cursorului.
Titlul: Clear - Şterge
- Clear A - Şterge fereastra superioară, Canalul A;
- Clear B - Şterge fereastra inferioară, Canalul B;
- Clear Tx - Şterge fereastra de emisie Tx;
- Clear All - Şterge toate ferestrele;
- Clear curent Window - Şterge fereastra în care este cursorul printr-un CLICK pe mouse în fereastra activă.

__________________________________________________________________________________________________________
Titlul: Mode – Moduri de lucru
BPSK – La selecţia acestei opţiuni se recepţionează şi se emite cu o modulaţie de tip
- Binary Phase Shift Keying -;
QPSK – La selecţia acestei opţiuni emisiunea este de tipul - Quadrature Phase Shift
Keying -;
FSK31 – Se activează un mod de lucru experimental cu Shift de frecvenţă îngust.
Poate fi utilizată numai dacă şi staţia corespondentă foloseşte acelaşi mod de lucru. În
anumite condiţii, FSK31 asigură o recepţie mai bună decât modul standard BPSK. În
propunerile experimentale, emiţătoarele utilizează amplificatoare nelineare, cum ar fi cele în
clasă C, iar FSK31 nu produce benzi laterale nedorite.
Inverted – Se selectează atunci când utilizăm cealaltă bandă laterală faţă de
corespondent în modurile QPSK şi FSK31;
Tune – Realizează emiterea unui singur ton cu modulaţie de 100%, pentru acordul emiţătorului sau tunerului de
antenă prin utilizarea unei purtătoare. După ce am terminat acordul de ieşire pe maxim cu opţiunea Tune, revenim pe
Rx, apoi apăsăm Tx ca să transmitem pauze (idle) şi ajustăm puterea la jumătate, pentru a proteja finalul în regimul
permanent de depăşirea puterii disipate şi a evita armonicele.
IMD Measurement – măsurarea IMD-ului propriu – Nu vom trata această problemă. Pentru cei interesaţi
procedura este descrisă în Help-ul programului. Ea este destul de complicată şi costisitoare presupunând: existenţa unui
al doilea receptor, lucrul cu două ferestre, folosirea ambelor intrări de PC, atât LINE IN cât şi MIC.
O propunere pragmatică este aceea de a găsi un partener cu care să se facă reglajele de nivel ale modulaţiei
pe un regim cât mai liniar al etajului final (clasa A, AB1), lucruri deja cunoscute.
Titlul: Option – Opţiuni
AFC – Audio Frequency Control – activat asigură precizia acordului pe staţia
recepţionată. Opţiunea nu funcţionează corect dacă în apropiere este o staţie puternică şi
dorim să ne acordăm pe un semnal slab.
SNAP – Când SNAP este activat DigiPan caută punctul de acord corect pentru
staţie, se lipeşte de aceasta.
Squelch – Când este activată numai semnalele care depăşesc un anumit nivel vor fi
afişate pe ecran. Această funcţiune poate fi utilizată pentru a preveni caracterele aleatoare
produse de zgomotul de bandă înaintea sau în lipsa semnalului util al unei emisiuni.
Când ecranul de recepţie este pe “Squelch”, sau nu afişează din cauză că semnalul
este mai mic decât nivelul de squelch, butonul “SQ” din bara de stare trece pe roşu.
Dacă DigiPan intră în starea de “Stop decoding”, verificaţi dacă nu cumva nivelul de
referinţă al Squelch nu este prea ridicat. Pentru recepţia emisiunilor slabe, cel mai bine este ca Squelch-ul să fie complet
deconectat. În acest caz se recepţionează şi zgomot sub forma unor caractere aleatoare, dar textul inteligibil va apare
totdeauna când emisiunea depăşeşte nivelul de zgomot.
Squelch Threshold – Pragul de Squelch se stabileşte prin afişarea icon-ului cu posibilitatea de reglaj a
nivelului de control. Nivelul poate fi ajustat cât mai sus posibil pentru a depăşi zgomotul care afişează caractere
aleatoare dar să asigure în acelaşi timp afişarea caracterelor pentru staţia recepţionată.
Rx – Pune DigiPan în starea recepţie.
Tx – Pune DigiPan în strarea emisie.
Sboff – Soundblaster off – dezactivează placa de sunet de la DigiPan pentru a fi folosită de alt program (ex:
MMTTY) fără a închide programul DigiPan.
Arrows for SEEK – Săgeţile pentru căutare dreapta-stânga de pe tastatură sunt activate. Tastele ← → pot fi
foarte comod utilizate iar butoanele 11, 12 şi tastele F11, F12 pot fi utilizate pentru alte mesaje “macros” ataşate.
Titlul: View – Aspectul ecranului
Este funcţia din meniu care ne permite să vedem sau să ascundem diversele
porţiuni de ecran şi anume: bara de control, bara de log, bara de stare şi unele informaţii
din ea, sublinierea textului emis.
În mod normal toate funcţiunile sunt necesare şi utile la un moment dat şi în mod
obişnuit sunt selectate. Dacă cumva una dintre ele ne încurcă sau ne prisoseşte o putem
“debifa” şi ea dispare de pe ecran. La o nouă selecţie apare la loc.
În modul “Single channel” este selectat un singur canal iar pentru acord este
utilizat cursorul romboidal ◊ (diamond). În modul „Multichannel window” sunt afişate pe
ecran o multitudine de canale marcate cu literele alfabetului şi care sunt în corespondenţă
biunivocă cu semnalele active din „waterfall”.
Când este selectată opţiunea „Multichannel window” recepţia se face pe toată

__________________________________________________________________________________________________________
lărgimea de bandă audio din „watrefall”. Emisia se face după ce selecţionăm cu un click una din liniile de text deja
decodificate în care moment promplterul se pune pe emisiunea din waterfall şi putem transmite.
Titlul: Lock – Fixează
Selectarea comenzii Lock Tx Frequency fixează frecvenţa de emisie la poziţia
cursorului activ şi steguleţul de deasupra cursorului se colorează în roşu.
Această funcţiune oferă posibilitatea de a transmite într-o frecvenţă şi a
recepţiona în alta (cross).
La selectarea comenzii Unlock Tx Frequency transmisia se face în aceeaşi frecvenţă cu recepţia, indicate prin
cursorul ◊ iar steguleţul este verde.
Titlul: Configure – Configurarea programului
Este poate cea mai importantă parte a meniului şi asigură principalele elemente
de funcţionalitate ale programului DigiPan.
- Personal data – Datele personale se introduc pentru a fi utilizate de DigiPan în
construcţia macro-comenzilor, a mesajelor; indicativul, numele şi QTH-ul.
- Fn macros – Asigură editarea a până la 12 macro mesaje ataşate celor 12 butoane
din bara de control principală (implicit şi celor 12 taste funcţionale F1-F12).
- Ctrl-Fn macros – Idem pentru încă 12 butoane din bara de control secundară şi a
tastelor CtrlF1-Ctrl F12.
- Load macros – Încarcă un set complet de macro mesaje în butoanele din bara de
control, din fişierul salvat anterior cu numele [nume fişier].mac, cu ajutorul selecţiei din
fereastra de dialog.
- Save macros – Deschide o fereastră de dialog prin care se face salvarea set-ului
curent de etichete ale macro mesajelor şi definiţii în fişierul cu [nume_fişier].mac. Exemplu:
engleza.mac, romana.mac, franceza.mac în care în fiecare fşier .mac sunt regăsite toate
butoanele, etichetele şi mesajele pregătite în limba respectivă. Putem face oricâte fişiere
.mac cu mesaje în toate limbile pământului! Hi
- Waterfall drive – Cascada de apă - deschide o fereastră de control al nivelului audio al intrării de sunet pe placa de
sunet a PC-ului (sound blaster). Acest control acţionează ca şi cel din Windows (Adjust Volume for Recording Control –
Controlul Volumului pentru înregistrare) şi este utilizat pentru controlul nivelului audio venit de la RTx pentru intrarea
audio de recepţie a plăcii de sunet. PC-ul admite două intrări posibile pentru sunetul venit de la RTx: Microphone Input şi
Line Input.
Line Input este pentru intrări de la RTx cu nivel audio mare. De regulă însă se lucrează cu intrarea de microfon
a PC-ului care pretinde nivele audio de intrare foarte mici. Fără nici o intrare fereastra de spectru a DigiPan este neagră.
Se creşte volumul de intrare la microfon PC până când în această fereastră apare un uşor “moire” albastru. Se
conectează semnalul audio de la TRx în borna de MIC a PC. Se ajustează volumul la TRx şi Waterfall drive până când
se produce un câmp de zgomot pestriţ galben pe fondul albastru al ferestrei de spectru. În frecvenţa de 14.070 KHz
puteţi vedea cum curg dungile verticale ale staţiilor care emit. Se pot face aceleaşi reglaje de volum, la un nivel mai
mare şi pentru LINE Input. Dacă este posibil să utilizăm un semnal audio fix din TRx către placa de sunet este foarte
bine deoarece reglajul se face numai la intrarea în PC şi o singură dată, dacă nu, se va ajusta şi volumul din TRx.
În Windows 7 aceste setări nu funcţionează şi se fac din Control Panel > Sound.
- Transmitter drive – Emisia audio – Această selecţie afişează controlul de volum cu care se ajustează nivelul ieşirii
plăcii de sunet către intrarea de microfon a RTx.

__________________________________________________________________________________________________________
Acest control este acelaşi cu cel al controlului de volum principal din Windows (vezi icon-ul “difuzor” din stânga
jos a ecranului) sau în Windows 7 din Control Panel > Sound. Se va regla de regulă cât mai jos posibil pentru o valoare
de putere de ieşire care să nu producă distorsiuni şi sub 1/2 din curentul anodic în CW pentru a nu periclita etajul final
prin depăşirea puterii disipate în regim continuu de emisie.
- Sample rate – Rata de eşantionare. Este selectată pentru a introduce o valoare între 7000 şi 12000 Hz cu care se
asigură conversia A/D (analog/digitală) făcută de placa de sunet. DigiPan lucrează optim cu o rată implicită setată la
11.025 Hz dar orice altă rată poate fi utilizată pentru o corectă adaptare la diverse plăci de sunet. În mod normal nu este
necesară modificarea valorii implicite a ratei de eşantionare decât în cazuri cu totul speciale.
- Serial port – Se selectează “unused” – neutilizat – atunci când controlul de comutare al RTx –ului de pe Tx pe Rx şi
invers se face cu VOX-ul. Pentru controlul PTT se utilizează din interfaţa serială (RS232) a PC-ului semnalele RTS şi
DTR. Dacă se utilizează numai unul din semnale, numai acesta va fi activat. Portul serial selectat trebuie să fie unul din
cele exterioare, accesibile.
- Font – Prin această selecţie se prezintă o fereastră de dialog pentru alegerea unui font (tip de literă) şi mărime
utilizată în fereastra de recepţie. Se pot alege de asemenea: culoarea fondului, culoarea literei, culoarea cascadei
(waterfall) utilizând selectorul de culori standard.
- Band – Se deschide un dialog pentru a seta frecvenţa de început a spectrului vizualizat şi a scalei de acord afişate,
pentru frecvenţa utilizată atât în USB cât şi în LSB. Când se utilizează LSB se introduce frecvenţa cea mai înaltă dorită
iar pentru USB se introduce cea mai mică frecvenţă dorită pentru începutul, originea de bandă. DigiPan scanează (în jos
sau în sus) restul porţiunii din banda PSK31 şi afişează în mod automat staţiile găsite (cca. 2,5 KHz BW al filtrului de
SSB utilizat). Valoarea poate fi introdusă în KHz şi zecimi de KHz. RTx-ul se acordează pe aceeaşi frecvenţă declarată
în această selecţie.
- Markers – Se deschide un dialog pentru precizarea a până la 5 marcaje şi tonuri de frecvenţe audio. Se poate
introduce valoarea frecvenţei tonului audio pentru fiecare marker în Hz. Aceşti markeri vor fi afişaţi pe scala de acord
prin citirea valorii în RF sau în audio sub forma unor linii fine roşii. Pentru a seta markerii la o frecvenţă de acord în RF
specifică, faceţi CLICK pe frecvenţa dorită în fereastra de spectru, citiţi frecvenţa audio de pe bara de stare (cea de jos)
şi introduceţi această valoare în Hz în Marker dialog box.
- Sound History – O istorie de sunet – prezintă o casetă în care se introduce numărul de secunde prevăzute pentru
recepţia ce poate fi memorată în DigiPan pentru a fi utilizată mai târziu prin apăsarea tastei Shift şi CLICK pe semnal.
Semnalul va fi afişat invers cu o rată accelerată.
- Log şi Edit QSO – Cu o selecţie din butonul cu ochelari din fereastra principală.
4. Recomandări finale
Dacă aveţi un transceiver sau receptor de trafic, acordaţi-vă pe 14070 de kHz şi veţi auzi emisiunile PSK31.
Vă conectaţi (conform celor expuse în articol) numai pe recepţie, între ieşirea de cască a TRx – ului şi intrarea
de microfon a PC-ului (MIC). Procuraţi kit-ul de generare al programului DigiPan prin încărcare de pe Internet
(download) de la adresa www.digipan.net sau pe un stick de memorie de la un prieten.

__________________________________________________________________________________________________________
Generaţi programul DigiPan făcând CLICK pe executabilul de instalare. Urmăriţi meniul de instalare. Programul
DigiPan se generează în directorul C:/ProgramFile/DigiPan/DigiPan.
Daţi 2xCLICK pe DigiPan executabil şi programul se lansează pe ecran, putând deja să faceţi recepţie.
Pentru a vă familiariza cu toate funcţiunile şi facilităţile acestei adevărate “bijuterii” informatice încercaţi cu
răbdare să aplicaţi cele mai multe din recomandările prezentate în acest articol. Faceţi mai întâi multă recepţie, apoi
construiţi-vă mesajele “macro” proprii, faceţi emisie simulată şi abia la urmă treceţi la lucrul on-line.
În figura alăturată este prezentat ecranul Digipan pentru lucrul multicanal în care există o corelaţie biunivocă
între liniile de decodare şi „bookmarker-ele” din waterfall.
Programul Digipan a fost primul program complex pentru aplicaţiile de comunicaţii digitale în modul BPSK31.
Principiile lui au fost luate ca model de mulţi alţi dezvoltatori de software care au construit aplicaţii din ce în ce
mai complexe având ca model conceptul DigiPan. Operatorii care vor lucra şi vor cunoaşte principiile de funcţionare ale
programului Digipan vor trece mult mai uşor la lucrul cu programe complexe de comunicaţii digitale.

__________________________________________________________________________________________________________
RADIOTELETYPE sau Telegrafie de bandă îngustă cu scriere directă.
Echipamentele RTTY pentru comunicaţiile radio scrise au prefixul R de la radio şi TTY abrevierea obişnuită de
la "tele type writer". RTTY-ul clasic constă în trei moduri principale de operare: Baudot, AMTOR şi ASCII. Semnalul
Baudot este direct compatibil cu maşinile mecanice telex. AMTOR este o extensie a modului de operare Baudot care
face utilizabilă detecţia şi corecţia erorilor, cu ajutorul unor sporuri de "computerizare". ASCII - RTTY foloseşte direct
codul numeric utilizat în calculatoare pentru comunicaţii, dar nu prea este utilizat în benzile de radioamatori.
În general RTTY face referinţă la semnale radio care sunt transmise pentru a fi tipărite direct pe hârtie de către
maşini mecanice. În acest sens se înţelege termenul de - direct printing -.
Evoluţia tehnică a făcut ca operatorii să utilizeze un videoterminal (display) pentru a vizualiza datele pentru care
semnalele originale de intrare sunt identice cu cele ale maşinilor mecanice. Se realizează practic o conversie Baudot -
ASCII. Prin definiţie pentru FCC şi ITU, RTTY includ numai transmisiile AMTOR şi Baudot. De asemenea este inclus şi
ASCII atunci când este utilizat un sistem de transmisie asincronă cu impulsuri de start şi stop ataşate fiecărui caracter.
Radio - Teleprinting - Baudot. (RTTY).
Surplusul de echipamente comerciale şi militare de tip telex TTY a fost utilizat iniţial de radioamatori pentru
emisiunile RTTY. În multe cazuri noile echipamente, calculatoarele sau terminalele, includ modurile RTTY şi CW ca
sisteme multimod. În alte cazuri amatorii au adaptat calculatoarele personale pentru operarea emisiunilor în cod Baudot
prin module convertoare de cod sau MCP-urile multimode (vezi KAM Plus). Ca un corolar al tehnologiilor de eşantionare
pe interfeţele seriale sau a tehnicilor DSP realizate cu ajutorul plăcilor de sunet din calculatorele PC, emisiunile RTTY au
fost asimilate în totalitate de programe specializate deosebit de peformante cum ar fi, HamComm, MMTTY, ş.a.
Codul telegrafic Baudot.

Regulamentul FCC identifică codul Baudot cu Alfabetul Telegrafic Internaţional nr.2 (ITA2). Acest cod este
recunoscut de către ITU-T şi permite variaţii naţionale pentru adaptarea lui la diferite alfabete ale Iimbilor.
Fiecare acţiune a telexului cum ar fi: tipărirea unei litere, activarea semnalului sonor sau avansul hârtiei este
determinată de către un grup de impulsuri specifice. Figura alăturată prezintă grafic un astfel de tren de impulsuri aranjat
în ordine de la stânga la dreapta aşa cum
poate fi observat la un osciloscop. Trenul de
impulsuri reprezintă litera D.
În cod Baudot, fiecare tren de
impulsuri este compus din 7 elemente de
timp. Pentru cele mai multe teleprintere
Baudot, rata de transmisie a semnalului este
în jurul a 45 bauds, fiecare impuls având
durata de 22 ms. Ultimul element de timp
poate fi de la 1 la 1,5 mai lung decât
celelalte. Primul element este denumit şi
impuls de start deoarece indică startul trenului de impulsuri.
Conform convenţiilor iniţiale receptorul TTY detectează acest impuls de început prin lipsa curentului în circuit şi
porneşte mecanic, lucru ce determină eşantionarea, citirea şi a următoarelor elemente ale trenului de impulsuri. După
impulsul de start emiţătorul TTY transmite următoarele 5 elemente ale informaţiei prin existenţa sau nonexistenţa
curentului (on–off) pe durata impulsurilor care formează caracterul. Când nu există curent condiţia se numeşte SPACE
iar în condiţiile când curentul trece prin circuit starea se numeşte MARK.
Deoarece acest cod are numai 5 elemente iar ele pot lua cele două valori (M & S) sunt posibile număr limitat de
combinaţii. După cele 5 elemente variabile apare un impulsul de stop care poate dura atâta timp cât circulă curent. În
limbaj binar, SPACE şi MARK sau 0 şi 1. Puterea lexicografică de exprimare a codului este de 25 = 32 de condiţii diferite
posibile. Deoarece este necesar de a aloca 28 de caractere pentru litere, 10 pentru cifre şi în plus pentru semne
punctuaţie, rezultă că cele 32 de combinaţii de cod nu suficiente. Problema este rezolvată prin utilizare de codări: una
pentru aşa numite LITERE ( LTRS ) şi ce a doua pentru FIGURI ( FIGS ).
Sistemul este echivalent cu schimbarea carului de la maşinile de scris, aşa numita operaţie car sus şi car jos
dela literele mici la literele mari şi invers, sau tasta de lock de la telex sau tastaturile de calculator care permit comutarea
de la literele mari la cele mici, pentru selecţia caracterelor imprimate în partea de sus a tastei care au înscrise pe acelaşi
buton două caractere.
Prin comutarea de pe LTRS pe FIGS şi invers apăsând pe aceiaşi tastă se generează coduri diferite. Controlul
funcţiunilor şi anume: LTRS, FIGS, CR carriage return (retur de car), LF - Iine feed (avans linie), SP – spaţiu şi BK -
blank, sunt asignate ambelor categorii LTRS şi FIGS şi ocupă ultimele 6 coduri din cele 32 disponibile. Rămân astfel 26
de caractere care prin LTRS şi FIGS se dublează Ia 52. Acest tip de comunicaţii care utilizează impuls de start şi de stop
pentru controlul transmisiei se numeşte comunicaţie asincronă start/stop. Se numeşte asincronă deoarece receptorul

__________________________________________________________________________________________________________
TTY nu este sincronizat cu emiţătorul TTY între două blocuri de biţi transmise. În schimb, receptorul TTY măsoară timpul
relativ al primului impuls din fiecare bloc şi utilizează această informaţie pentru a determina când s-au terminat
elementele specifice pentru numărul de biţi pe bloc, şi durata fiecărui element din cadrul blocului, dar nu poate spune
nimic despre erori şi caractere eronate.
Terminale Baudot bazate pe calculatoare.
Terminalul Baudot electronic este similar ca funcţiuni cu partea de numărare mecanică a unităţilor de
teleprinter. Aceste unităţi sunt compuse în general din două subansamble de bază şi sunt complet dedicate ca terminale
RTTY, cu tastaturi şi ecran display.
Legătura extemă este realizată de un modem (modulator/demodulator) într-un ansamblu cu un calculator
personal. Dacă modem-ul extern este un controler de date multimod MCP şi de obicei el are inclus şi TNC-ul (Terminal
Node Controler) pentru comunicaţiile packet radio iar programele codifică şi decodifică semnalul RTTY chiar în modem.
Dacă modemul este mai simplu, funcţia de codare decodare a semnalelor RTTY este realizată de către calculator.
Structura calculatorului care intră în configuraţie este clasică. Alte unităţi care pot intra in configuraţii sunt
considerate ca periferice faţă de partea de bază a calculatorului. Tastatura uzuală generează cod ASCII pe o ieşire
serială, USB sau mai nou chiar în wireless. Un monitor - Video Display Terminal - este dispozitivul de afişare cu tub
catodic dar sunt şi display-uri pentru afişarea caracterelor cu ecran plat LCD - Liquid Crystal Display - cu cristale lichide.
Imprimantele uzuale ataşate sistemului pot fi cu caractere, cu ace numite şi matriciale, cu laser sau inkJET, fiind utilizate
la copierea pe hârtie a mesajelor interesante. Imprimanta ataşată sistemului pentru copiere ON-LINE se mai numeşte şi
hard-copy.
Dispozitivele disc (disc drive) sunt adăugate sistemelor pentru memorarea de texte şi programe pe diskete
flexibile - floppy - sau discuri fixe numite şi hard discuri. Memoriile externe de mare capacitate pentru depozitarea
datelor, programelor sau fişierelor multimedia voce şi video, sunt suporţii CD – compact disc, cu scriere şi citire pe
echipamente CD Writer. Se poate semnala apariţia în forţă a echipamentelor de stocare externă de tip DVD cu
funcţionalitate multiplă: CD-R, CD-RW, DVD-R, DVD-RW şi capacităţi de până la 4 GB pe un singur suport.
Gama echipamentelor periferice multifuncţionale pentru echipamentele PC este în continuă dezvoltare şi diversificare.
Vitezele Baudot şi rata semnalelor
Viteza de operare pentru maşinile mecanice este determinată de viteza motorului şi generarea tactului sau
circuitelor de timp electronice, programabile.
Vitezele obişnuite sunt de 60, 67, 75 şi 100 cuvinte pe minut. Se poate vedea în tabela alăturată relaţia între
viteză, rata semnalelor şi durata impulsului. Viteza este dată cu aproximaţie de grupuri de câte 5 litere şi spaţiile aferente
transmise în secvenţă continuă în formatul start-stop pentru un interval de un minut.
Unitatea standard acceptată azi - baud - este
definită ca viteza egală cu un impuls pe secundă.
Dacă dorim să definim rata în baud se împarte o
secundă la lungimea impulsului. Dacă avem impulsuri
de lungimi diferite (vezi impulsul de stop) luăm ca
referinţă şi transformăm totul la impulsul de date care
este cel mai scurt. Exemplu: 1/0,022 s = 1/22 ms =
45,45 bauds, abreviat in mod obişnuit la denumirea de
45 bauds.
MODEM - uri RTTY.

Termenul de MODEM provine de la contracţia cuvintelor MODulator - DEModulator. Un radioamator care
utilizează o unitate de terminal TU - Terminal Unit - are nevoie de un modem pentru o emisiune completă Rx/Tx sau cel
puţin de un demodulator pentru recepţie. Secţiunea de modulator a modem-ului face conversia datelor numerice
(digitale) provenite sub formă de impulsuri din TTY sau calculator în informaţii analogice capabile de a fi transmise de un
emiţător. Produsul final al conversiei este o frecvenţă audio.
Secţiunea de demodulator realizează operaţiunea de conversie inversă. Informaţia analogică primită Ia intrare
(o frecvenţă audio) este convertită în date numerice (digitale), impulsurile sunt utilizate la intrarea în TTY-uri sau
calculatoare.
Sunt două metode uzuale de a modula emiţătorul:
• FSK - Frequency Shift Keying ;
• AFSK – Audio Frequency Shift Keying. Primul modem RTTY pentru comunicaţiile de radioamator în YO a fost
realizat şi prezentat de către YO3BEJ (YO3NP) Paulian Nicoară în anul 1979. (Colecţia Tehnium)
FSK - FREQUENCY SHIFT KEYING.

__________________________________________________________________________________________________________
Cu o modulaţie FSK purtătoarea de radio frecvenţă are putere constantă la ieşire pe toată durata
transmisiei.Frecvenţa purtătoare poate lua în acest caz una sau alta dintre două valori. Una din valori, de regulă cea mai
mare a radio frecvenţei, indică prin convenţie MARK sau altfel spus, curent în circuit. Cealaltă valoare, radio frecvenţa
mai mică indică SPACE sau altfel zis, Iipsa curentului în circuit, pentru a păstra analogia cu TTY-ul mecanic. Diferenţa
V0 V0
shift
space mark S 170 M
Hz 50 baud
shift
170
Hz
25Hz 25Hz
f f
14099,830 14100,00 14099,830 14100,00
Spectrul şi shiftul semnalului FSK - HF
Spectrul tipic al impulsurilor pentru semnalul
dintre cele două frecvenţe se numeşte SHIFT. FSK în banda de bază la 50 de baud
Pentru ilustrare sistemul este schematizat în V0
figurile alăturate. La început sistemele FSK utilizau un
1 Bd/2
SHIFT de 850 Hz deoarece era mai bine tolerat de
50 baud în banda
alunecările de frecvenţă ale emiţătoarelor şi receptoarelor 0,64
de bază
cu tuburi (cu stabilitate de frecvenţă mai mică). Odată cu
3Bd/2
evoluţia echipamentelor Rx/Tx tranzistorizate şi cu CI, shift-
ul a scăzut la 425, 200, 170 Hz. Astăzi cei mai mulţi 0,21 5Bd/2
7Bd/2
radioamatori utilizează shiftul de 170 Hz pentru a ajuta la 0,13
micşorarea lărgimii de bandă a emisiunilor în scopul 0,03
economiei de spectru. 0 25 50 75 100 125 150 175
La emiţătoarele HF manipularea directă a shiftului
de frecvenţă este posibilă utilizând o diodă şi un condensator reglabil sau o diodă varactor (varicap), cu capacitate
variabilă funcţie de tensiunea aplicată, în circuitul de VFO al emiţătorului. Toate echipamentele comerciale Rx/Tx
(transceivere) care utilizează FSK sunt echipate cu un astfel de circuit. Codul alocat de FCC acestui tip de emisiuni
numite direct FSK este F1B.
În sistemul audio semnalul cu două tonuri este injectat la Jack-ul de microfon cu care ocazie se reglează nivelul
astfel încât să nu se depăşească valorile admisibile pentru SSB în regim de funcţionare continuă. Ceea ce rezultă este
un semnal identic cu cel generat de modul direct FSK. Acest procedeu are o frecvenţă variabilă audio care modulează
emiţătorul prin calea normală audio şi se numeşte AFSK. La fel vor lucra sistemele moderne cu placa de sunet.
AFSK - AUDIO FREQUENCY SHIFT KEYING.
Peste 50 MHz sunt utilizate emisiunile cu codul A2B şi F2B în care AFSK este metoda de modulaţie obişnuită.
Primele emisiuni din USA au folosit modulaţia AFSK cu 2125 Hz / Mark şi 2975 Hz / Space iar shiftul de 850 Hz. După
reducerea shiftului la 170 Hz şi în VHF tonul obişnuit pentru SPACE s-a schimbat la 2295 Hz.
Data TTY Bucla de Hârtie Starea Volţi Volţi mil Starea

Volţi TTL
curent perforată numerică RS232 standard AMTOR
Mark On Gaura 1 > + 3,5V < - 5V + 6V B
Space Off Plin 0 < + 0,7V > +5V - 6V Y
Comparaţie de notare standarde RTTY
Data TTY Tonuri înalte Tonuri joase Tonuri Modem 103 Modem 103 Modem 202
navale org ras
Mark 2125 1275 1615 1270 2225 1200
Space 2295 1445 1785 1070 2025 2200
Frecvenţele audio (Hz) ale demodulatoarelor RTTY

__________________________________________________________________________________________________________
AFSK - ul în transmisiunile SSB.
Multe staţii RTTY simple introduc tonul AFSK la intrarea de microfon a emiţătorului sau transceiverului. Codul
FCC al emisiunii de acest tip este J2B. Când acest tip de emisiune este corect reglată, acest tip de modulaţie nu se
poate distinge, la recepţie, de modul FSK (F1B). Atenţiune !... deoarece în cursul unei emisiuni RTTY emiţătorul este în
regim continuu de funcţionare puterea de ieşire trebuie să fie redusă la 25% - 50 % faţă de nivelul utilizat în operarea
CW. Sistemul este sigur, robust şi simplu de operat, transmisia şi recepţia făcându-se pe aceiaşi frecvenţă.
Dezavantajele AFSK apar la imperfecţiunea filtrelor de bandă la emisie, care pot permite trecerea armonicelor
atunci când generatorul de audio produce semnal distorsionat sau frecvenţa este în afara celei prescrise şi pe care
funcţionează filtrul. Emiţătoarele SSB creează dificultăţi Ia shiftul de 850 Hz şi tonurile de 2125 Hz şi 2975 Hz din cauza
benzii limitate a filtrelor SSB cu cristale.
Radioamatorii din regiunea 1 (Europa şi Africa) utilizează tonurile joase 1275 şi 1445 Hz pentru a opera mai
mult în centrul filtrului de SSB. După cum ştim filtrele cu cristale (de ex. XF1B), au banda între 300 şi 2800 - 3000 Hz iar
atunci când shiftul se reduce la 170 Hz tonurile utilizate devin 1275 Hz pentru MARK şi 1445 Hz pentru SPACE.
Ambele tonuri, jos şi înalt, pot fi utilizate interschimbabil în benzile de HF (prin comutarea Normal şi Revers)
deoarece importantă este numai existenţa ambelor frecvenţe precum şi shiftul. Dacă se comută de pe BLS pe BLI
(Banda Laterală Superioară / Banda Laterală Inferioară) sau invers, în emisiunile RTTY realizate cu emiţătoare SSB,
atunci şi corespondentul trebuie să comute de aceiaşi manieră pentru ca emisiunile să poată fi coerente din punctul de
vedere al parametrilor de comunicaţie.
Diferenţe mici de frecvenţe între echipamente, în lucrul practic în eter sunt nesemnificative deoarece
emiţătoarele şi receptoarele vor fi acordate pentru cele mai bune rezultate.
De exemplu dacă se lucrează în 14.083 kHz şi este utilizată frecvenţa AFSK de MARK / 2125 Hz, la
echipamentul radio SSB (purtătoarea suprimată) frecvenţa afişată trebuie să fie : 14.083 + 2,125 = 14.085,125 kHz. În
HF frecvenţa de lucru pe MARK este frecvenţa înaltă, dar modem-urile AFSK folosesc pentru MARK frecvenţa joasă,
deoarece acesta este modul de lucru în bandă utilizat de echipamentele SSB în RTTY.
Să vedem relaţiile între frecvenţele de MARK şi SPACE în emisiunile SSB corelate cu BLI şi BLS. Cunoaştem
convenţia de funcţionare în SSB, ca până la 10 MHz să se transmită banda laterală inferioară iar la frecvenţe mai mari
banda laterală superioară. În aceste condiţii, funcţie de BLI sau BLS, frecvenţele de MARK şi SPACE se inversează
între ele. Trebuie să existe posibilitatea de comutare a benzii pe care se lucrează. Dacă nu se utilizează corect banda de
transmisie, semnalul de SPACE va fi emis pe frecvenţa înaltă şi ceilalţi operatori nu vor putea copia corect emisiunea.
Corelarea benzii laterale cu cea a corespondentului se poate face atât din programul utilizat pentru recepţia
RTTY cât şi din comutatorul transceiverului cu care se selectează banda laterală dorită la un moment dat.
MODULATOARE AFSK.
Tonul audio produs de un modulator AFSK trebuie să fie cât mai aproape de sinusoidal. O formă de undă
nesinusoidală conţine armonici ale frecvenţei fundamentale. Dacă tonul de joasă 1275 Hz utilizat pentru ieşirea audio
este deformat atunci pot apare şi armonicele de 2550 Hz şi 3825 Hz. Depinde de emiţătorul SSB dacă reuşeşte să taie
cu filtrele de ieşire armonica 3825 Hz, dar în mod sigur nu poate elimina 2550 Hz care intră direct în plaja filtrului.
În particular, când se utilizează tonurile joase (Regiunea I-a) distorsiunile armonice ale acestora trebuie să fie
cât mai mici posibil. Este de menţionat că în general tonurile audio sunt în mod obişnuit generate de un circuit integrat
sau mai modern de o placă de sunet.
DEMODULATORE FSK.
Recepţia FSK este realizată în doi paşi. Primul este conversia semnalului FSK de RF în semnal audio AFSK.
Aceasta se realizează chiar în receptorul SSB la reintroducerea purtătoarei. Se ilustrează cu un exemplu. Dacă
semnalul de MARK şi SPACE sunt 14070,085 şi 14069,915 kHz şi receptorul SSB este LSB (BLI) - Low Single Band -
Banda Laterală Inferioară cu frecvenţa purtătoare la 140072,210, atunci frecvenţa de MARK poate fi convertită la 2125
Hz iar cea de SPACE la 2295 Hz;
14.072,210 - 14.070,085 = 2125 Hz / MARK
14.072,210 - 14.070,085 = 2295 Hz / SPACE
Aceste semnale audio sunt trimise către demodulator şi în acest fel avem din nou semnal AFSK, iar demodulatorul va
putea fi utilizat cu un sistem RTTY.
DEMODULATOARE AFSK.
În demodulatoarele AFSK se lucrează cu cele două tonuri, despărţite prin intervalul denumit SHIFT, obţinute
dela ieşirea audio a RX - ului, iar ca urmare a demodulării se obţin impulsurile acceptate de echipamentul de calcul sau
combinaţia TNC Multimod cu terminal VDT banal (Video Display Terminal). Multe demodulatoare AFSK sunt de tipul FM.
Circuitele PLL - Phase Locked Loop - pot fi utilizate cu succes în demodularea semnalelor dar multe demodulatoare FM
existente utilizează filtre cu elemente active şi pasive şi discriminator. Filtrul demodulator tipic este compus din cinci
blocuri funcţionale principale prezentate alăturat. Prima secţiune este un filtru de bandă care acceptă tonurile de mark şi
space şi rejectează semnalele mai mari sau mai mici decât aceste frecvenţe.

__________________________________________________________________________________________________________
Ieşirea din acest filtru intră într-un modul de limitare, care măreşte diferenţa între semnalele puternice dorite şi
unele semnale slabe nedorite şi de asemenea reduce variaţia de amplitudine a semnalului util. La ieşire dispozitivul de
limitare este un discriminator acordat care decide dacă semnalul audio reprezintă frecvenţa de MARK sau SPACE.
Dioda care urmează produce pentru filtrul de MARK impulsuri pozitive şi cea care urmează filtrului de SPACE
produce impulsuri negative. Lărgimea de bandă a semnalului de la discriminator este mai mare decât celelalte şi filtrul
trece jos taie frecvenţa la limita ratei de transmisie.
Semnalul este adus la nivelul dorit de către un limitator sau comparator atât cât trebuie buclei magnetului de selectare
pentru TTY-ul mecanic sau la nivelul de semnal pentru sistemele de calcul cu display. Alte sisteme de demodulator
Intrare audio
Filtrutrece
bandă
2125Hz Ieşire
- digitală
Filtrutrece
Limitator Filtru trece jos
bandă
+
Filtrutrece
bandă
2295Hz
Circuitul demodulator / filtru AFSK pentru semnalele de Mark şi Space
utilizează detectoare de modulaţie în amplitudine AM în locul discriminatorului sau circuitului PLL. Aceste tipuri de
demodulatoare permit copierea uniformă continuă până când frecvenţele de MARK şi SPACE sunt pe cale de dispariţie
completă, adică la nivele mici.
La shift-ul de 170 Hz, oricum frecvenţele de MARK şi SPACE tind de a slăbi în acelaşi timp şi nu pot fi
independente. Cu alte cuvinte ambele slăbesc în acelaşi timp şi pentru acest motiv demodulatoarele AM şi FM la shift-ul
de 170 Hz sunt comparabile.
Pentru alte valori ale shift-ului (425 sau mai mare) compensarea fadingului între MARK şi SPACE necesită
demodulatoare mai performante capabile de a realiza acest lucru. Conservarea şi minimizarea spectrului emisiunii este
posibilă la shift-ul de 170 Hz şi rata semnalelor de 45 bauds. La viteze mai mari de transmisie este necesară o lărgime
de bandă mai mare şi în consecinţă şi amplificarea corespunzătoare într-o bandă mai largă.
În practica curentă au intervenit în ultimii câţiva ani metode performante de prelucrarea semnalelor şi tratarea
emisunilor RTTY. În benzile de amatori emisiunile RTTY au renăscut fiind printre cele mai utilizate emisiuni digitale.
Reapitulând pe scurt evoluţia tehnologică care a susţinut acest tip de emisiune putem consemna:
• RTTY cu echipamente electromecanice tip TELEX
• RTTY cu echipamente modem şi terminale video display VDT
• RTTY cu echipamente MCP – Multimode Communication Procesor (KAM Plus, MFJ1278B, ş.a.) şi VDT sau PC
pe post de terminal. (vezi programul HyperTerminal din Accesories din Windows XP)
• RTTY cu calculator PC, pe interfaţa serială RS232, interfaţă tip modem şi programul HamComm
• RTTY cu tehnologii DSP – Digital Signal Procesing realizată cu placa de sunet (soundblaster) a unui PC, MMTTY
şi altele mai recente care pe lângă alte moduri include şi RTTY.
Dacă principiile de bază ale emisiunii: codul Baudot, transmisia asincronă, vitezele, frecvenţale de MARK şi
SPACE, etc. nu s-au schimbat, celelalte elemente legate de prelucrarea semnalului, filtrare, modul de prezentare pe
ecran, parametrizare dinamică, memorarea, lucrul în concursuri, construcţie de log, ş.a. au suferit îmbunătăţiri
substanţiale.
Unul din programele din acestă ultimă generaţie specializate pentru modul RTTY, unul din cele mai versatile,
frumos prezentate şi utilizate cu mult succes de numeroşi radioamatori este MMTTY, elaborat de JE3HHT – Makoto
(Mako) Mori. Cu sprijinul unui număr important de radioamatori din lume i s-a întocmit o amplă documentaţie (help) şi a
fost pus gratuit la dispoziţia comunităţii mondiale a radioamatorilor (www.qsl.net/mmhamsoft/mmtty/)
Cele mai importante aspecte funcţionale şi de operare vor fi prezentate în continuare. Documentaţia originală
este extrem de detaliată, însumând peste 100 de pagiani.
Despre MMTTY
MMTTY este un program pentru comunicaţii de tip RTTY – Radio teletype care utilizează placa de sunet a unui
calculator PC. El are următoarele funcţiuni:
• Este un modulator / demodulator AFSK folosind placa de sunet.
• El poate genera transmisiile AFSK din placa de sunet şi semnal de comanda PTT prin portul COM al PC-ului pe
unul din pini conectorului DB9 (pin4 semnal DTR sau pin7 semnal RTS).
• Poate genera transmisie FSK pe pinul 3 TxData al conectorului DB9 cu setare software corespunzătoare şi dacă
transceiverul acceptă pe unul din porturile sale de intrare manipulare FSK.
• Dispune de 16 butoane pentru mesaje prefabricate şi personalizate de către utilizator numite “macrouri”.
• Poate memora până la 64 de mesaje de transmis, care sunt toate personalizabile de către utilizator.

__________________________________________________________________________________________________________
• Progarmul se încarcă şi porneşte extrem de simplu.
• Are implementate multiple scheme de demodulare cu parametrii aleşi convenabil de utilizator.
• Are pe ecran un osciloscop digital care ajută la acord.
• Poate înregistra emisiunea corespondentului care mai apoi poate fi retransmisă acestuia.
• Sunt prevăzute comenzi scurte, aşa numitele “short-cut key”, toate programabile de utilizator.
Resursele necesare.
Sistemul de operare Windows XP sau Windows 7, monitor color cu minim 640x480 pixeli sau mai bun.
Placa de sunet, soundblaster de 32 biţi (11052 Hz, 32 biţi). MMTTY este compatibil şi poate lucra cu multe
tipuri de plăci de sunet. Foloseşte rutine de nivel de bază din Windows, dar este totuşi posibil să nu fie compatibil cu
unele plăci de sunet. Dacă apar cumva unele probleme este recomandat să analizaţi cu atenţie capitolul din
documentaţia detaliată privind opţiunile pentru placa de sunet.
Procesarea semnalului digital se face prin calcule complexe în virgulă mobilă de către unitatea centrală CPU.
Dezinstalarea MMTTY.
Dacă nu mai doriţi să lucraţi cu acest software se pot şterge pur şi simplu programele sau directorul în care a
fost generat.
Instalarea unei noi versiuni de program.
Pentru a insatala o nouă versiune, prin generare instalarea se produce prin scrierea peste cea veche. Nu este
necesar să ştergeţi versiunea veche înainte de regenerare şi nu trebuie să ştergeţi fişierul MMTTY.INI. Dacă îl ştergeţi
pierdeţi toate macrourile, mesajele şi celelalte parametrizări, care vor trebui refăcute. In momentul actual s-a ajuns la
versiunea 1.68A.
Placa de sunet şi semnalul
audio AFSK.
Se face conectarea ieşirii audio
de la radio la intrarea de microfon sau
linie a plăcii de sunet. De asemeni se
legă ieşirea plăcii de sunet cu microfonul
sau la unele transceivere evoluate cu
“intrarea de date”. Schemele de
conectare au fost descrise în capitolul
“Interfeţe”. Se pot lua măsuri pentru
evitarea unor interferenţe de
radiofrecvenţă în circuitele audio prin
înserarea unor toruri de ferită, cabluri
ecranate şi decuplări capacitive.
Pentru comanda trecerii de pe
recepţie pe emisie se foloseşte comanda
de PTT printr-unul din porturile seriale COMx ale PC-ului, semnalele RTS sau DTR, sau pur şi simplu comanda prin
VOX reglată corespunzător.
De la început se poate face selectarea codării alfabetului Option > Setup MMTTY > Decode.
Recepţia.
Pentru început se face
setarea transceiverului pe banda
laterală inferioară LSB. Dacă
TRx-ul funcţionează numai în
USB apăsaţi click cu mouse-ul pe
butonul REV din meniul principal.
Se caută un semnal RTTY în jurul
frecvenţelor de 14080 – 14090
kHz sau 21080 – 21095 kHz.
Emisiunile RTTY au un tril
muzical pe două tonuri. Se acordă
fin recepţia până când cele două
tonuri ale semnalului se suprapun
peste cele două linii galbene
verticale ale osciloscopului
realizat printr-o prelucrare FTT
(Fast Fourier Transform). Se

__________________________________________________________________________________________________________
poate seta frecvenţa de MARK făcând click pe butonul din stânga în fereastra osciloscopului FFT sau în fereastra de
spectru (waterfall window) aşezată imediat sub cel două linii verticale. Este cel mai simplu mod de a ajusta frecvenţa în
modul AFSK. Activarea butonului AFC ajustează automat frecvenţa pe cel mai corect acord audio. Ca alternativă pentru
ajustarea frecvenţei se poate utiliza şi osciloscopul XY dacă a fost activat din meniul View.
Caracterele recepţionate sunt afişate în fereastra centrală a ecranului principal. Făcând un click buton dreapta
pe cuvintele din fereastra de recepţie ele pot fi reafişate cu shift-ul invers. În meniul Option dimensiunea buffer-ului plăcii
de sunet poate fi schimbată. Se pune o valoare mai mică. O valoare prea mare conduce la un răspuns lent şi un reglaj
de frecvenţă dificil. Dacă însă performanţele PC-ului sunt bune puteţi creşte valoarea buffer-ului.
Emisia
Pentru a transmite se apasă butonul Tx sau tasta F9. În josul ecranului este fereastra de transmisie unde se
introduce textul. Caracterele care au fost transmise îşi schimbă culoarea în roşu. În timp ce se recepţionează semnal se
poate introduce text în ferestra de emisie. Cu tasta de backspace se pot şterge caraterele care în că nu au fost
transmise. Corecţia textului nu se mai poate face după ce caracterul s-a emis aşa cum vom vedea că este posibil în
PSK31. Pentru a edita şi transmite o frază, MMTTY are opţiunile “WORD OUT” şi “LINE OUT” selectabile din meniul
Option > Way to send. Când este selectat “WORD OUT” caracterele nu se emit până când cuvântul nu este complet,
urmat de un spaţiu. O linie completă se poate şterge apăsând pe Ctrl+BS. Cu un click în butonul “Tx” începe transmisia
care se opreşte după ce toate caracterele din fereastră au fost transmise. Pentru oprirea imediată se apasă “Tx Off” sau
tasta F8. Nu se activează niciodată compresorul de dinamică audio. Amplificarea de AF (mic gain) nu trebuie să activeze
ALC-ul care trebuie să rămână nemişcat.
Comanda Semnificaţie
\ La începutul mesajului şterge fereastra de transmisie
\ La sfârşitul mesajului trece sistemul în Rx
%c Indicativul corespondentului
%r RST-ul, poate include şi numărul de concurs
%R numai partea de RST a controlului
%N numai partea de număr de concurs
%n numele corespondentului
%q QTH-ul corespondentului
%m indicativul propriu
%s controlul propriu
%g salutul de început (GOOD MORNING, GOOD AFTERNOON, GOOD EVENING)
%f GM, GA, GE
%L forţarea transmisiei de litere (LTR code)
%F forţarea transmisiei de semne şi cifre (FIG code)
%E sfârşit de definire
^ aştepatre pentru o secundă
_ tramsmite MARK
~ stop transmisie MARK (stop purtătoare)
] activează transmisie de pauze (idle)
[ dezactivează transmisia de pauze
%D data UTC
%T timpul UTC (ex: 12:53)
%t timpul UTC (ex: 1253)
Butoanele (cele 16=4x4) sunt utilizate pentru a defini mesaje utilizate în mod obişnuit în QSO-uri. Se pot utiliza
toate, iar frazele conţinute sunt la dispoziţia utilizatorului. Pentru a edita numele fiecărui buton şi conţinutul frazei se
foloseşte meniul Edit. Unele caractere speciale sunt utilizate pentru a ajuta la redactarea frazelor standard (macro-uri) şi
anume:
Conţinutul pentru %g şi %f depinde de ora locală, iar MMTTY selectează automat unul din saluturile GM, GA sau GE.
Cu aceste abrevieri, plus cuvintele în “clar” se construiesc macro-urile din cele 16 butoane principale şi cele 64
de mesaje. Mesajele prefabricate, dar care se pot modifica după dorinţă, se pot deschide pentru editare cu Edit din bara
de meniu şi apoi cu Edit Message se alege Short-cut (accesul scurt prin apăsarea unei taste sau combinaţii de taste) şi
Name, se editează mesajul şi se dă OK.
Lansarea mesajelor, aranjate întotdeauna în ordine alfabetică, se face şi din bara de meniu a ferestrei Tx, din
butonul cu un triunghi cu vârful în jos ; se alege şi se face click pe eticheta mesajului, mesajul se încarcă în fereastra
de Tx şi apoi se apasă click pe butonul de Tx sau pe tasta F9. Mesjul este emis.
Pentru etichetarea conţinutului butoanelor principale (cele 16) se face click dreapta pe ele, se editează
conţinutul şi se alocă o etichetă butonului şi un shortcut (de obicei Ctrl+un număr). Editarea macro-urilor din tastele
principale precum şi a mesajelor este una din operaţiunile cele mai importante care vă vor scuti de manevrarea în direct

__________________________________________________________________________________________________________
a tastaturii în timpul QSO-urilor. Studiul exemplelor pentru pentru macro-urile şi mesajele existente iniţial încă de la
generare sunt extrem de instructive.
Afişarea caracterelor (font) şi culorilor.
Se pot alege după dorinţă tipul de literă (fontul) şi culorile din meniul Option > Setup MMTTY > Font/Window.
Această alegere este aplicată ambelor ferestre Rx şi Tx. Pentru a schimba font-ul se apasă pe butonul Ref din fereastra
Font / Window. Se mai pot alege şi alţi parametrii de lăţime, înălţime, culoarea ferestrelor, a ecranelor de osciloscop, etc.
Setările iniţiale sunt de obicei convenabile dar pot fi schimbate la dorinţa utilizatorului.
Înregistrarea şi redarea sunetului emisiunilor.
MMTTY are un înregistrator de sunet. Înregistrarea se produce prin selectarea din File meniu a “Rec wave file”.
Redarea sunetului se face prin selectarea “Play wave file”. Fişierele de sunet sunt în format special incompatibile cu
formatul windows standard – wave. Dimensiunea fişierelor de sunet poate fi foarte mare şi poate ocupa un spaţiu mare
pe disc. La înregistrare în colţul din stânga sus a ferestrei de FFT apare abrevierea “Rec”. La redare apare în dreapta
“Play”. Înregistrarea se opreşte când discul este plin sau cu comanda Close (Play/Record). La redare oprirea se face
automat la sfârşitul fişierului.
Demodulatorul şi parametrii săi.
Pentru demodulare MMTTY este dotat cu trei algoritmi software:
1. Un discriminator de frecvenţă folosind un filtru IIR (Infinite Impulse Response).
2. Un discriminator de frecvenţă folosind un filtru FIR (Finite Impulse Response).
3. Un discriminator cu buclă PLL.
Alegerea se face din Option > Setup MMTTY > Demodulator > Type. Funcţiunile filtrelor discriminatoare IIR şi FIR
sunt cele de a determina şi decide semnificaţia tonurilor de 0 şi 1 din semnalul audio. Caracteristica filtrului IIR este
similară cu a unui circuit rezonant LC. Pe de altă parte caracteristica unui FIR este aceea de a determina dacă
linearitatea fazei semnalului se menţine. Principiul de funcţionare se poate rezuma astfel:
Rezonator
Detector
pentru MARK
Limitator
Sunet de nivel Comparator 0 sau 1
Normal/DX
Rezonator
Detector
pentru SPACE
Bucla PLL lucrează astfel:
Decodor de Bucla
faza LPF
Limitator
Sunet de nivel Out LPF Integrator
Normal/DX
VCO
Selectând pe rând IIR sau FIR-BPF (Band Pass Filter) se alege soluţia cea mai bună din fereastra de
osciloscop. La ieşire, semnalele detectate de rezonatori şi care trec prin filtrele IIR sau FIR sunt comparate şi se ia
decizia dacă sunt 0 sau 1. Valorile obişnuite pentru parametrii filtrelor şi buclei PLL sunt:
- Type: selectarea tipului de demodulator – IIR
- Mark: 1445 Hz
- Shift: 170 Hz
- Rev: activ în fereastra principală pe mod USB
- Net: ON în fereastra principală pe mod USB
- AFC: ON în fereastra principală pe mod USB
- BPF: OFF
- LMS: OFF
- SQ: butonul de squelch care apăsat activează bara nivelului de semnal de sub el (squelch threshold).
Pentru a regla nivelul semnalelor rejectate se face click în bara de sub butonul SQ şi firul reticular se
poziţionează pe nivelul ales. Nivelul se măsoară de la stânga (mic) la dreapta (mare). Semanlele la stânga de fir nu sunt
decodificate, cele de la dreapta se decodifică şi se afişează. Cu SQ se scapă de afişarea pe ecran a zgomotului.
- HAM: la apăsarea butonului frecvenţa de MARK, shiftul şi decodorul sunt aduse la valorile presetate, iniţiale.
Parametrii obişnuiţi ai discriminatorului de frecvenţă (IIR şi FIR) sunt:
- BW: lărgimea de bandă a rezonatorului IIR – 60 Hz

__________________________________________________________________________________________________________
- Tap: numărul de intercepţii ale FIR BPF – 72
- AV: frecvenţa pentru integratorul FIR – 70 Hz
- LPF: frecvenţa de tăiere pentru filtrul IIR – 40 Hz
În modul PLL sunt valabili următorii parametrii:
- VCO: amplificarea VCO este 3.
- Loop: frecvenţa de tăiere de buclei LPF – 250 Hz.
Alţi parametrii:
- Frecvenţa pentru
SPACE este egală cu
frecvenţa de MARK
plus valoarea shift-ului.
- MMTTY consideră
că receptorul este în
LSB.
- În concordanţă cu
frecvenţa de
eşantionare, frecvenţa
Nyquist este 2756 Hz
şi frecvenţa de SPACE
este limitată la 2600
Hz.
- BW reprezintă
lărgimea de bandă a
filtrului IIR. O lărgime
de bandă mai mică
asigură un Q mai mare.
- Prin apăsarea butonului “Show” din meniul Discriminator se poate vedea imaginea grafică a performanţelor
filtrelor IIR şi FIR BPF.
- Când butonul NET este off, frecvenţele de MARK şi SPACE se schimbă în cele predefinite de valorile setate în
HAM. Când NET este on frecvenţele de MARK şi SPACE care sunt recepţionate sunt folosite şi la emisie.
- Lărgime de bandă prestabilită a rezonatorului IIR este de 50 Hz (Q=40). În modul PLL parametrii pentru
amplificarea VCO şi bucla LPF (Low Pass Filter) are un efect puternic în operaţia de demodulare. Filtrul LPF al buclei
are unul, două sau trei grade. El produce un efect suficient din cauză că două LPF-uri sunt echipate în afara buclei
PLL. Frecvenţa de tăiere a buclei LPF trebuie să
fie mai mare decât lărgimea shiftului. Dacă se
activează “Over samppling” din meniul “Limit
Amp” al ferestrei “Demodulator” (Option > Setup
MMTTY) distorsiunile de fază pot fi reduse.
Osciloscopul.
Cu osciloscopul inclus în aplicaţie se pot
vedea atât undele audio cât şi semnalele rezultate.
Pentru a porni osciloscopul se selectează: View >
Scope şi apăsaţi pe butonul Trigger. Osciloscopul
prezintă frecvenţele de Mark şi Space, ieşirea din
comparator şi decodează impulsurile de
sincronizare. Sursele frecvenţei semnalelor de
MARK şi SPACE sunt selecate astfel:
• Pentru modurile IIR şi FIR
- Ieşirea de la rezonatorul IIR sau BPF al FIR
- Ieşirea de la detector
- Ieşirea de la integrator
• Pentru modulul PLL
- Ieşirea de la rezonatorul IIR
- Ieşirea de la bucla LPF
- Ieşirea de la integrator
• Impulsurile de sincronizare sunt colorate după cum urmează:
- Galben – detectează bitul de start

__________________________________________________________________________________________________________
- Alb – biţii de date
- Albastru – determină bitul de stop
Dacă bitul de stop este detectat corect sunt afişate două impulsuri albastre consecutive. Dacă bitul de stop nu
a fost detectat din cauza unei erori, este afişat numai un impuls albastru. Cel de al doilea impuls albastru este plasat
înaintea poziţiei bitului de stop. Impulsurile de sincronizare trebuie să fie plasate în mod constant în centrul biţilor de
date. În Option > Setup MMTTY > Decode > Majority Logic nu trebuie să fie selectat. Dacă este selectat, impulsurile de
sincronizare apar în poziţiile tranziţiilor de semnal. În acest caz două impulsuri galbene indică biţii de start, sunt afişate
punctele de start ale datelor. Utilizarea osciloscopului este extrem de interesantă pentru analiza unor emisiuni. În pagina
DECODE din Setup MMTTY se pot schimba parametrii baud rate, numărul de biţi, bitul de stop şi paritatea. În cazul
emisiunilor RTTY utilizate de amatori în mod curent valorile standard ce trebuie setate sunt: baud rate=45,45, numărul
de biţi=5, biţii de stop=1 sau 1,42, paritate=none. Trebuie notat că lungimea bitului de stop la emisie este întotdeauna de
1,5 biţi.
Controlul Automat al Frecvenţei (AFC).
Deoarece discriminatorul are un filtru trece bandă foarte îngust, el nu mai poate decodifica semnalele RTTY cu
deviaţii de frecvenţă relativ mici. Pentru acest motiv, MMTTY are realizat un control automat al frecvenţei. Analiza şi
reducerea alunecării de frecvenţă se face pe baza FFT – Fast Fourier Transform. Sistemul AFC determină cele două
vârfuri de semnal în cca 300 ms. Ajustările incrementale de frecvenţă de fac prin calculul diferenţei între frecvenţa reală
şi frecvenţa calculată. Parametrii AFC se aleg din meniul Option > Setup MMTTY > AFC/ATC/PLL astfel: Shift=Fixed,
Time=8, SQ=32, şi Sweep=1. Dacă nivelul de squelch (SQ) este foarte mic sistemul de AFC poate fi influenţat negativ
de zgomotul de bandă.
Pentru o funcţionare
corectă frecvenţa de MARK
trebuie să fie mai mare de
800 Hz iar cea de SPACE
mai mică de 2700 Hz.
Pre Filtre.
MMTTY are două
filtre: un BPF – Band Pass
Filter şi un LMS – Least
Mean Square (Notch filter),
fiecare dintre ele putând fi
activate sau dezactivate
independent. Parametrii
acestor filtre pot fi setaţi din
fereastra Demodulator.
Modificarea curbelor de
filtrare la modificarea
parametrilor se vede în mod concret apăsând pe butonul Show.
Emisia.
Se pot definii diferiţi parametrii la emisie:
- Diddle: codul de pauză
- Tx UOS: Adaugă la FIG un cod de shift între spaţiu şi următoarea FIG
- Double shift: Emite codul shift dublu
- Local Echo: Afişarea caracterelor transmise direct în fereastra de recepţie (setat pe ON)
- Tx BPF: Filtru trece bandă la emisie pentru a ameliora armonicele (IMD)
- Tx LPF: Filtru trece jos pentru a diminua armonicele superioare
- PTT: Selectarea portului PTT (COMx) şi a polarităţii
Se pot utiliza ambele semnale ale COM, DTR şi RTS pentru controlul PTT. Sistemul PTT este utilizat şi pentru
celelalte emisiuni digitale. Emisia caracterelor se face astfel: Codare > Tx LPF (ON/OFF) > Digital VCO (ON/OFF) > Tx
BPF > Sound OUT.
Short-cut key.
Semnifică o comndă scurtă prin emiterea unui mesaj la apăsarea unei taste. MMTTY admite ca utilizatorul să-şi
încarce mesaje prestabilite pe care să le emită mai apoi prin apăsarea uneia sau cel mult două taste ale PC-ului. Pentru
personalizarea tastelor se aplează meniul Edit > Assign Short Cut Keys. Lista tastelor şi a combinaţiilor de 2 taste (care
se apasă simultan) posibil a fi utilizate ca “short-cut” este:
• Tastele F1 ÷ F12, Săgeţile, PgUp, PgDn, Home, End, Insert

__________________________________________________________________________________________________________
• Combinaţiile Shift+F1 ÷ Shift+Insert (adică Shift plus toate tastele de mai sus)
Ctrl+F1 ÷ Ctrl+Insert, Ctrl+1 ÷ Ctrl+0, Ctrl+A ÷ Ctrl+Z
Alt+F1 ÷ Alt+Insert, Alt+1 ÷ Alt+0, Alt+A ÷ Alt+Z
Procedura de creerea unui short-cut şi a unui mesaj ataşat acestuia este următoarea:
A – Crearea Short-cut
• Edit > Assign short-cut
• Se alege o linie de mesaj liberă, de exemplu M12
• Din câmpul barei de jos se alege cu simbolul ▼şi scrool o tastă sau o combinaţie; de exemplu Alt+W
• Se verifică dacă combinaţia este dublă cu CheckDupe. Dacă este dublă se schimbă. Dacă nu, totul este OK.
• Close şi avem alocată o combinaţie de taste pentru construcţia unui mesaj.
B – Crearea mesajului
• Edit > Edit Message > Clear
• Se caută cu ▼în fereastra Short-cut combinaţia Alt+W
• Se alocă un nume cu New Name
• Se scrie textul şi comenzile în fereastra principală
• Assign (Yes) > Close
Pentru multe alte detalii de parametrizare şi optimizare se recomandă a se studia Help-ul deosebit de detaliat al
programului. Una din funcţiunile remarcabile ale programului MMTTY este automatizarea lucrului în concursuri. Este
unul din cele mai performante segmente ale programului care vom încerca să-l prezentăm în continuare.
Operarea în concursuri – Contest mode.
Modul concurs face foarte uşoară şi productivă operarea cu MMTTY în concursuri. Programul are două moduri
de operare, “Running mode” şi “Search and Pounce (S&P) mode”. Câştigul special oferit de MMTTY se numeşte “Auto
Macro operation”. Cu această funcţiune putem să memorăm texte şi macro comenzi în câmpuri macro speciale.
Astfel când apăsăm butonul de
QSO (primul din bara de log) prima dată,
apelăm cu primul macro staţia
corespondentă în mod automat. La a doua
apăsare informaţiile din QSO se memorează
în log şi se emite al doilea macro. Indicativul
corespondentului şi controlul primit se
transferă automat în casetele lor prin 2xClick
pe ele în fereastra de recepţie.
În continuare se vor prezenta
operaţiunile de pregătirea logului de
concurs, personalizarea programului
MMTTY pentru fiecare mod şi cum se
utilizează fiecare mod în timpul concursului.
Conest ON şi HisRST 599+001.
• Pregătirea logului pentru concurs
În primul rând trebuie creat un nou fişier log pentru concurs. Se apelează din meniu File > OpenLogDatafile >
se deschide o fereasta > se scrie numele fişierului de log pentru concurs > Open > se confirmă cu Yes crearea noului
fişier (exemplu de nume YO_RTTY). Din acest moment toate legăturile se vor memora în acest nou fişier.
Se continuă cu Option > Setup Logging > Input Tab pentru a specifica cum dorim să emitem sau să recepţionăm datele:
- Se specifică formatul pentru controlul schimbat HisRST (de obicei un control incrementabil începând cu 001).
- La titlul ”Copy Band or Freq” se face selecţia Band pentru a se memora în log (atenţie la schimbarea benzii!)
- Se specifică ora UTC a zonei din care se lucrează.
- În câmpul de MyRST la dreapta selectaţi Contest pentru a salva şi a emite indicativele şi numerele de control.
Pentru selecţia HisRST 599+001 numărul serial se incrementează automat. Pentru concursurile la care se se schimbă
indicative şi controale neobişnuite, speciale, aceste trebuie introduse manual în casetele din bara de log. După ce
închideţi MMTTY, la o nouă deschidere el se va iniţializa cu ultimul fişier de log utilizat. Dacă vreţi altul se alege cu
OpenLogDatafile. Logul deschis şi selectat (Edit > Select All) se poate salva ca un fişier text şi poate fi prelucrat ulterior.
• Modul concurs – Contest Mode
Sunt utilizabile două moduri de lucru în concurs şi anume: “Running Mode” şi “S&P Mode”. Folosirea modului
Running se face atunci când se lansează CQ şi se aşteaptă ca staţia proprie să fie chemată de corespondenţi. Modul
S&P este cel când recepţionăm un CQ şi răspundem la el. Când comutăm într-unul din aceste moduri cu butonul Auto
Macro modul de concurs apare afişat în partea de sus a ecranului, în prima linie (cu roşu), lângă numărul versiunii

__________________________________________________________________________________________________________
programului MMTTY. Option > Setup Loggin > QSO Button > Auto Macro (Contest mode) > se bifează cu un Click în
căsuţă. Pentru comuntarea între modurile Running şi S&P, care trebuie să se facă operativ, se face un Click pe cuvântul
Call din apropierea ferestrei de indicativ din bara de log. La comutare el se colorează în roşu pentru modul Running. Se
mai poate comuta din Option > Running mode cu bifă sau în modul S&P, Running mode este debifat.
• Running mode – pregătirea pentru concurs
Selectăm butonul QSO Button din fereastra de Setup Loggin în care introducem controalele cu care MMTTY
poate opera în mod automat şi poate loga legăturile. Se bifează toate casetele: Auto Macro, Check SameBand, 1st, 2st,
Dupe (din caseta de Running), 1st, 2st din casta S&P. Se apasă Click pe rând pe butoanele de Set şi se introduc textele
prefabricate pentru concurs (exemplu):
- 1st > Set are textul: %c UR %r %N %N DE %m BK (tradus este: call UR rst nr nr DE mycall BK)
- 2st > Set are textul: QSL Tnx QRZ? DE %m %m K (tradus este: QSL Tnx QRZ? DE mycall mycall K)
- Dupe (tradus dublă) > are textul: %c SRI QSO B4 QRZ ? de %m %m K care în traducere în clar are următoarea
semnificaţie: indicativ corespondent, regret QSO anterior (before) QRZ? de indicativ propriu K.
Mesajul de la 1st se transmite automat la prima apăsare a butonului QSO din bara de log. Mesajul de la 2st la a
doua apăsare. Mesajul de la Dupe se transmite dacă programul găseşte o dublă în aceiaşi bandă, care este detectată în
mod automat.
După ce s-au făcut toate acestea vă întoarceţi în ecranul principal şi vă asiguraţi că aveţi un macro ataşat unui
buton din cele 16, eventual şi un short-cut (tastă) la îndemână pentru a lansa CQ sau alte mesaje speciale: QRZ, please
repeat, etc.
Cum se lucrează în
concurs în modul Running?
- Lansaţi CQ cu butonul de
macro CQ (sau o tastă short-cut
ataşată).
- Când o staţie vă chemă faceţi
Click pe indicativ şi acesta se va
încărca în fereastra de Callsign.
- Apăsaţi butonul QSO şi
MMTTY emite ca răspuns la apel
conţinutul primul macro (1st) din
fereastra Running.
- Când staţia răspunde cu
raportul şi numărul de control
faceţi Click pe acesta şi el va
ajunge automat în câmpul myRST
din bara de log.
- Apăsaţi a doua oară butonul QSO şi se vor întâmpla următoarele evenimente: se descarcă legătura în log, se
emite mesajul de sfârşit al legăturii, se pregăteşte o nouă execuţie cu un apel QRZ?
- Dacă legătura este dublă indicativul va fi afişat în roşu. Dacă doriţi să fiţi siguri apăsaţi pe butonul Data din bara
de log
- Dacă MMTTY a detectat o dublă va emite conţinutul macroului imediat după ce a transmis conţinutul primului
macro (1st) dar nu şterge QSO-ul. Pentru al şterge din bara de log se apasă Init.
Pentru lucrul în concurs AFC-ul trebuie dezactivat (off) pentru ca frecvenţa să nu alunece pe semnale mai puternice. În
modul alternativ dacă selctaţi AFC-ul pe Fixed, puneţi AFC pe ON, NET pe OFF şi tot timpul veţi transmite pe aceiaşi
frecvenţă cu cea recepţionată. Frecvenţa de MARK se poate schimba dacă v-aţi acordat decalat pe staţia
corespondentă. În acest caz apăsaţi pe butonul HAM după fiecare QSO pentru a reveni la frecvenţa MARK de bază.
Cum se lucrează în concurs în modul S&P – Search and Pounce – Caută şi prinde?
Modul S&P se foloseşte când copiem un CQ şi dorim să-i rspundem. Modul S&P are două macrouri 1st şi 2 st
în care prin apăsarea pe butoanele Set se încarcă mesajele. Primul conţine chemarea “call call de mycall mycall” iar cel
de al doilea confirmarea controlului şi a numărului primit şi transmiterea numărului dat. Verificaţi dacă sunt selectate
căsuţele 1st, 2st şi Auto Macro.
Unii radioamatori nu folosesc primul macro din cauză că el se înlănţuie automat cu al doilea iar corespondentul
poate că nu răspunde de la prima chemare. Pentru chemare se foloseşte în acesată variană un buton extern iar pentru
transmiterea controlului şi log mesajul din 2st, confirmarea şi controlul se transmite prin apăsarea de 2 ori la interval de
câteva secunde a butonului QSO. Prin folosirea cu pricepere a comenzilor de progarmare şi memorare, se pot imagina
şi alte sisteme de lucru în concursuri.
Pentru lucrul în concurs procedăm astfel:

__________________________________________________________________________________________________________
- Click pe Option şi debifare Running mode sau Click pe butonul Call care se face negru
- Click pe indicativul pe care vrem să-l lucrăm care apare în fereastra de recepţie şi care se duce în fereastra de
Call din bara de log.
- Verificăm dacă nu cumva este o dublă prin apăsarea butonului Find şi vedem informaţiile din log.
- Dacă-i dublă abandonăm cu Init.
- Dacă folosim funcţiile butonului QSO la prima apăsare se activează primul macro, apelul către staţia
corespondentă
- După răspuns facem un Click pe controlul primit pentru al încărca în myRST
- Click pe QSO pentru transmiterea controlului şi salvarea în log
- Dacă este nevoie să apelăm staţia de mai multe ori nu folosim primul macro ci un buton alocat pentru apel.
Prin debifarea câmpului Auto Macro (Contest
mode) funcţionarea în modul concurs este dezactivată.
Repetarea automată a apelului CQ, utilă în concursuri
se face alocând un buton pentru mesajul de CQ. În
fereastra de Assign Macro care apare când facem
Click dreapta pe butonul ales, în josul ferestrei găsim
câmpul Repeat gradat în zecimi de secundă. O valoare
de ordinul zecilor, de exemplu 80 înseamnă 8
secunde. După ce încărcăm textul de CQ şi de
repetare dăm OK. Apăsând cu Click pe buton sau pe
tasta de short-cut alocată mesjul de CQ se repetă
automat la intervalul stabilit. Oprirea procesului se face
cu un Click dreapta în fereastra de recepţie.
Activarea tuturor acestor funcţiuni precum şi
deprinderea îndemânărilor necesare operării cu
eficienţă a programului nu se poate face decât cu
programul generat pe calculatorul PC în faţă şi testând
pe rând funcţiunile din meniu şi cu puţin studiu în caz
de nevoie a documentaţiei detaliate publicată în Help-
ul programului.
Emisia FSK.
Cu toate ca este mai puţin folosită, datorită
avantajelor ei, vom prezenta ca supliment şi emisia
RTTY FSK.
Deoarece multe din transceiverele moderne
sunt prevăzute de fabricanţi cu port special pentru
manipularea FSK RTTY şi programele de aplicaţie au
prevăzut setarea pentru acest mod de lucru.
Cu toate că acest mod de lucru nu foloseşte
placa de sunet a calculatorului vom prezenta cum se
realizează această setare pentru MMTTY.
Motorul MMTTY a fost inclus şi ca unul din
mecanismele de bază în programul de concurs N1MM
Logger unde şi acolo poate lucra în ambele moduri,
AFSK prin placa de sunet sau FSK prin pinul 3 TxData
al unui port COM. Interconectarea hardware între
calculator şi portul RTTY FSK al unui transceiver a fost descrisă în capitolul Interfeţe.
Toate semnalele digitale CW, PTT şi FSK pot convieţui pe un singur port COM în care se vor selecta semnalele
pentru modul de lucru dorit, prin software.
CW şi PTT pe pinii 4 DTR şi 7 RTS în programele care admit acest mod de lucru HRD – Ham Radio Deluxe şi
N1MM Logger.
FSK şi PTT pe pinii 3 TxData şi 7 RTS în MMTTY care se transferă şi în N1MM Logger.
Setarea MMTTY pentru acest mod de lucru este simplă:
- se accesează din meniu Options > Setup MMTTY > tab-ul TX > PTT şi FSK unde se alege portul COM unde
avem PTT şi TxData
- în continuare se deschide tab-ul Misc unde se selectează COM -TxD(FSK) şi în final se dă OK.

__________________________________________________________________________________________________________
- Emisiunea RTTY FSK nu poate fi auzită în propriul transceiver şi nici prin placa audio a calculatorului deoarece
lucrează cu variaţia frecvenţei undei purtătoare.
Ca să nu rămână în urma evoluţiei

tehnologice din punct de vedere al
performanţelor transceiverelor, programul de
aplicaţie MMTTY a performat în ultimele
versiuni şi funcţiunea de CAT. Aceasta a
fost implementată în mod special pentru a
înlocui conexiunea de PTT care face
trecerea Rx / Tx prin comanda similară
realizată prin software-ul de CAT şi pentru a
afişa frecvenţa pe care lucrează staţia radio
în câmpul de frecvenţă din linia de log a
ferestrei principale.
Pentru MMTTY acestă comandă se
regăseşte sub denumirea de Radio
command şi se activează din Setup
MMTTY > tab-ul TX > PTT&FSK > butonul Radio command care deschide o fereastră specială unde se va defini portul
şi parametrii legăturii de CAT.
Parametrii din fereastra Port definition trebuie să fie corelaţi cu cei din specificaţiile pentru CAT din
documentaţia echipamentului radio. Scoatem selecţia din câmpul PTT. În fereastra Commands alegem modelul
transceiverului şi mai jos grupul din care face parte cu software-ul de CAT, practic echivalent pentru toate modelele
specificate în Group.
În aceste condiţii dacă folosim funcţia de Rx / Tx prin CAT şi pentru alte aplicaţii, nu mai avem nevoie de
conexiunea fizică de PTT din portul COM dedicat acesteia. În Help-ul aplicaţiei sunt date şi alte variante de
parametrizare pentru Radio command sugerate ca variante de încercat pentru diferite transceivere sau configuraţii de
conexiune pe portul de CAT. Conexiunea CAT funcţionează atât în modul RTTY FSK cât şi în RTTY AFSK.
Capitolul cu privire la emisiunile RTTY a fost dezvoltat şi cu câtva noţiuni teoretice de funcţionare pentru a
familiariza utilizatorii cu problematica relativ complexă a emisiunilor radio digitale.
QTC
In fiecare miercuri incepand cu ora 18.00 se poate asculta emisiunea QTC pe
frecvenţele de 3.705 kHz şi 145,225 MHz.
Emisiunea este tradiţională şi conţine informaţii curente din activitaţile
federatiei, clasamente, date despre concursurile importante, etc.
Emisiunea se doreşte a fi interactivă fiecare asociaţie sau radioamator
individual putând să-şi promoveze activităţile sau să-şi prezinte problemele.
Inregistrări ale emisiunilor se găsesc la:
http://www.radioclubsuceava.ro/diverse/QTC_rec.htm
(realizate de YO8SSH - Sebastian şi colegii săi de la YO8KGA) sau la:
http://www.buz.ro/qtc-ul-frr-inregistrat-3705mhz-26102011.html,
(înregistrări făcute prin amabilitatea lui Dan - YO3IBW).

__________________________________________________________________________________________________________
Ham Radio Deluxe – HRD
HRD este un program de aplicaţie pentru radiocomunicaţii digitale elaborat de HB9DRV – Simon Brown şi mai
mulţi colaboratori pentru activităţi şi construcţii auxiliare.
PH1PH / G7ECN – Pete Halpin pentru testări şi sugestii.
VK7CKC – Kevin Krokett – Help-ul Online.
David Taylor – Satellite Routines and Map.
PD5DP – Henk Pit – Kenwood testing
Chris Taylor – Martin Linch & Son
Programul se compune din 5 module funcţionale care pot fi lansate combinat sau independent funcţie de
configuraţia de conexiuni de care se dispune.
Cele 5 module sunt:
- HRD CAT – Computer Aided Transceiver – care asigură legătura funcţională pentru controlul şi comanda
unor parametrii ai transceiverului cu ajutorul calculatorului.
- HRD – DM780 – Digital Master 780 – program efectiv de efectuare a unor legături de radiocomunicaţii
digitale, în foarte multe moduri atât la recepţie cât şi la emisie.
- Logbook – Programul de gestionare a logului legăturilor efectuate şi de expediere electronică a QSO-urilor
către bazele de date specializate (e-QSL, LOTW).
- Rotator – Modul conceput pentru staţiile evoluate dotate cu antene rotative prevăzute cu interfeţe pentru
comandă digitală a poziţiei.
- Satellite tracking – Modul conceput pentru lucrul prin intermediul sateliţilor de comunicaţii.
În acest material, care se adresează mai curând celor care doresc să intre pentru prima dată în segmentul
comunicaţiilor digitale deoarece presupun că cei cu o configuraţie evoluată au depăşit de mult aceste sfaturi, ne vom
ocupa numai de primele trei module: CAT, DM780 şi Logbook.
Resursele hardware minime ale calculatorului din configuraţie sunt următoarele: 1 GHz CPU, 1 GB RAM, 50
MB spaţiu pe disk. O configuraţie mai puternică vă oferă un plus de viteză şi o decodare mai performantă pentru SSTV.
În mod normal pentru o funcţionare optimă şi pentru a beneficia de toate facilităţile sunt necesare configuraţiile
din figura alăturată.
Varianta V2 este cea mai utilizată
Satellite configuraţie şi care răspunde foarte bine
nevoilor obişnuite de lucru în comunicaţiile
Varianta 1 digitale.
CAT CAT În continuare vom încerca o
DM780
Logbook RxTx
PTT
PC Rotator descriere pentru parametrizarea celor trei
CW
Rotator module ale HRD din varianta V2 care să
Satellit asigure o funcţionare optimă în prima etapă
de contact cu radiocomunicaţiile digitale.
Internet
Odată depăşită acestă etapă
operatorii pot încerca să dezvolte variante
proprii de parametrizare oferite de
Varianta 2 CAT
programe care să asigure o funcţionare
CAT PTT conform dorinţelor fiecăruia (culori, viteze,
DM780 RxTx PC Internet
Logbook
CW fonturi, formate log, etc.).
Programul cu toate modulele se
decarcă din:
http://www.ham-radio-deluxe.com iar din
Varianta 3
meniu selectăm HRDv5 şi descărcăm
DM780 RxTx
PTT
PC
ultima versiune. Pentru data la care ne
Logbook CW referim versiunea era V5.0 build 2893.
Programul este gratuit dar pentru
cei care au posibilităţi şi pentru a preţui
complexitatea aplicaţiei şi efortul substanţial de realizare, o donaţie este binevenită.
Kit-ul de instalare are eticheta: HRD050b2893_Full cu dimensiunea 54.129 kB. Urmaţi paşii de instalare cu
acceptarea termenilor de licenţă. Instalarea se va petrece în folderul: C:\Program Files\Amateur Radio\Ham Radio
Deluxe şi HRD startează din primul moment prin deschiderea modului de CAT în vederea parametrizării.
Presupunând că legătura fizică între transceiver şi calculator este funcţională, parametrii de legătură se
introduc în fereastra Connect. Figura alăturată se referă, ca exemplu, la selecţia unui FT-450 YAESU cu legătură CAT
pe COM3.

__________________________________________________________________________________________________________
Deci se selectează: Yaesu > FT-450 > COM3 > 4800 > RTS şi dacă doriţi pornirea automată şi a aplicaţiilor
asociate se va face selecţie şi pentru: Always connect to this radio when starting HRD iar în coloana Start se bifează
Digital Master 780 şi Logbook. Click pe butonul Connect. Atenţiune! Viteza – Speed declarată în fereastra de Connect
trebuie să fie egală cu cea din meniul de
parametrizare din butoane a echipamentului radio.
Dacă cele două viteze nu sunt egale CAT-ul nu
funcţionează.
Cu o interfaţă CAT funcţională din punct
de vedere hardware şi un COM ales corect cele
trei aplicaţii se vor activa. În ecranul afişat pentru
HRD CAT vor fi afişate pe ecran toate funcţiunile
şi toţi parametrii oferiţi de transceiverul FT-450 şi
care pot fi controlaţi din calculator şi care sunt
sensibili şi din programul DM780.
Fereastra Connecting... mai oferă valori
presetate din care putem alege direct o
configuraţie deja existentă, ne prezintă porturile
seriale existente în configuraţia calculatorului şi
are şi un Help pentru orientarea utilizatorului.
Pentru alte echipamente radio se vor
realiza selecţiile corespunzătoare.
Deoarece sau lansat simultan cele 3
module se poate trece la parametrizarea principalului program de lucru DM780 – Digital Master. În bara inferioară de
lucru a ecranului vor apare toate cele 3 icon-uri: CAT, Logbook şi DM780.
Click pe DM780 iar în partea de sus a ecranului stingeţi pe x ecranul de Getting Started şi va rămâne activ
ecranul de BPSK31 iar în stânga sunt semnalate ca potenţial active ferestrele Radio şi Soundcard şi chiar active
ferestrele Add log Entry şi Tags. Radio şi Soundcard au şi icon-uri în bara de meniu superioară.
Începem parametrizarea ferestrei Tags care conţine informaţiile personale:
- Callsign, Name, Age, Locator, QTH, E-Mail, Homepage, Clubs, despre operator.
- Radio, Antenna, Power, Computer, Interface, Accesories, despre echipamente.
- Temperature, Weather, Other 1-4, pentru alte informaţii opţionale.
Putem deja să închidem această fereastră, care va păstra datele, cu un click pe „boldul” din dreapta sus.
Rămâne activă fereastra Add log Entry în care se vor introduce informaţii despre QSO-urile făcute după ce se
termină parametrizările şi vom începe să lucrăm.
Din marginea din stânga a ecranului deschidem fereastra Soundcard > Options şi alegem input-ul şi ouput-ul
din placa (sau plăcile) de sunet în care suntem conectaţi cu porturile de sunet, microfon şi cască, ale transceiverului.
Acelaşi lucru se poat face cu click pe icon-ul Soundcard din bara de meniu superioară de unde cu butonul
Options putem alege porturile de sunet.
Un pas foarte important este
accesarea etichetei Radio, din stânga sau din
icon-ul barei de meniu superioare a DM780. Se
apasă Configure şi se deschide fereastra care
realizează conexiunea programului DM780 prin
intermediul HRD-CAT pentru legătura între
calculator şi transceiver.
Această legătură software între cele
două aplicaţii HRD şi DM780 este foarte
importantă pentru definirea parametrilor de
funcţionare a programului DM780 prin prisma
parametrilor definiţi pentru modul de lucru ales
de către constructorul echipamentului radio.
Cu câte un click dreapta pe butoanele
din fereastra Configure Radio Pane, pentru
transceiverul în funcţiune, se aleg parametrii
corespunzători modului de lucru ales. După
Save şi Connect ei se transferă prin CAT către
transceiver.

__________________________________________________________________________________________________________
Firmware
Modulul CAT TxRx Data
CAT & PTT
HRD CAT BACKUP &
RESTORE
Audio
IN / OUT
Radio
module
Modulul
Modulul DM780
Logbook
SAVE
Legaturile intre modulele software ale

aplicatiei complexe Ham Radio Deluxe
Internet
eQSL & www.hrdlog.net
După parametrizare fereastra Radio activă arată ca în figura de mai sus iar alăturat sunt prezentate schematic
legăturile software între aplicaţiile care contribuie la funcţionalitatea „bijuteriei” care se chiamă Ham Radio Deluxe.
Acestea fiind zise se poate trece în continuare la parametrizarea de detaliu a modulului DM780 prin activarea
icon-ului Program Options. Din coloana de opţiuni din stânga şi ferestrele cu parametrii din dreapta se va detalia un
exemplu de parametrizare cu care se poate lucra. Pentru fiecare opţiune operatorii îşi pot alege alţi parametrii pentru o
personalizare proprie. Deci ne vom ocupa de definirea următorilor parametrii:
DM780
Appearance – o viziune de ansamblu Soundcard
Theme Soundcard
Skinning Sounds
Callsign (My Info) Sounds
QSO Tags Storage
Clock Storage
Appearance Super Browser
Logbook Channels
Connections Color Font
Appearance Signal
Add Log Entry Waterfall
QSO Forwarding Center Marker, other
Modes + Ids Colour
CW Frequency, Mode, Speed
RTTY Weak Signal
Read-Solomon (RSID) Alarm
Video ID Favourites
PTT Macros
PTT Modes
Radio Navigator
Appearance Audio Recorder
QSO PSK Reporter
General Soundcard Calibration
Recieve Time Sincronization
Transmit
O precizare cu privire la simbolurile folosite pentru a identifica operaţiunea de alocare: semnul Ͼ semnifică
alocarea unui parametru iar semnul √ înseamnă bifarea unei căsuţe / câmp de selecţie.
Appearance √ Bold selected

Theme – visual style Splitter style
Ͼ Windows XP Ͼ Gradient vertical
Color scheme Splitter Gripper
Ͼ Default Ͼ Office 2003
Tabs Skinning

__________________________________________________________________________________________________________
√ Enable skins Ͼ Via Ham Radio Deluxe
Win XP Royale Style DM780 must be connected to HRD
√ Apply colours Radio
√ Apply frame skin Appearance
√ Apply metrics (font size) Ͼ Custom
Callsign (My Info) – aici puneţi informaţiile staţiei dvs. √ Bold / Arial
YO4UQ Frequency Toolbar
Cristian √ Always enable
71 QSO
KN34AJ General
BUCURESTI √ Create QSO
yo4uq@yahoo.com √ Keep program
CSTA Bucuresti √ Remember input
TS-450SAT, FT-450 Transmit offset 0 Hz
Magnetic LOOP & Helically Wound low bands Transmit Data Buffer 500ms
30 watt in DIGI mode Receive
Laptop LENOVO √ Display smiley icons
Home made CAT & Audio √ Strech squelch control
Clock √ Show callsign worked status popups
Format Locator
Ͼ GMT/UTC √ Display distance from my locator
Ͼ Custom Ͼ km
√ Bold Arial Window – alege culorile
Logbook Negru – Title – Courier New 10 Bold Italic
Connection – local host 7825 Albastru – Recevied – Arial 12 Bold
Startup √ Connect Roşu – Send Text – Arial Narrow 12 Bold Italic
Data base - My Logbook Alb sau Galben pai – Background
Appearance Time √ Sub A, Sub B = 9
Ͼ GMT/UTC Transmit
Frequency Transmit Windows Ͼ 1 - Input 1
Ͼ Radio Transmit Delay Wait 100ms
√ Alternate color 2 rows Toolbar Buttons (Show/Hide)
Add log entry √ Macros bar
√ Macro Values Default √ Pause
√ Reset Defaults √ Repeat timers
Start √ up when adding callsign Send Charaters
End √ up when adding logbook entry Ͼ Immediately
QSO forwarding When All Text Sent
Dx Base √ Mark as un sent
√ Forward Dx Base Transmit Window Appearance
√ Make Font Courier New, 10, Soperbrowser 9
Mode + ID Send text
CW √ Bold
√ Send space √ Strikethrough
√ Enable serial (COM) port keying
Serial port – COMx (1, 2, 3, …) Soundcard – alege placa de sunet şi porturile. Exemplu:
Toogle pins √ DTR Rx input = Mic – SB Audigy
RTTY Tx output = Speaker – SB Audigy
√ Send ? Output Ͼ 0dB
RSID √ Show sample rate in main status bar
√ Enable RSI detection Sounds – No
√ Show in QSO Storage – Local Storage Folder (Your files) indică căile
√ Show in a popup window - 10 sec unde sunt memorate fisierele dvs. Şi de unde le puteţi
Video ID recupera în caz de accident. Default.
Ͼ Mode Super Browser
Ͼ Horizontal Number of channels
PTT (* Ͼ 20

__________________________________________________________________________________________________________
Search Text – alb, courier new 9 bold
Ͼ Advanced minimum separation 5 Hz Frequency
Show channel √ Show radio frequency (radio+audio)
10 character Weak signal
4 character √ Enhance/Amplify (recomanded)
Ͼ 10 sec √ Advanced
Hide channel Gain 75%, Bandwidth 180
Ͼ 20 sec Alarm – No
Other Favourites
√ AFC √ Tunning step 500 Hz
Text Ͼ Popups (by bands)
Ͼ Scrolling √ Select mod / band
Waterfall Macros – Un exemplu cu titlul macrourilor folosite
Center Marker, Other PSK_Default_long
√ Enable center PSK_contest
Ͼ 1500 PSK_RO
Radio macro CW_QSO
√ Show radio control PSK_Default_Rezerva
Ͼ Buttons Modes – Modes Manager
Various Popups (by group)
√ Only update if visible √ PSK
√ Show radio frquency toolbar √ QPSK
Colour √ CW
Ͼ Select from lists (WSJT) Blue √ Hell
Frequency, Mode, Speed √ MFSK
Ͼ waterfall √ RTTY
√ Spectrum Passband 100 – 3000 Navigator
√ Grid – Hight 50%, Range 80dB Serial port: arată ce porturi ai COM1, 3, 4 ….
Speed faster 4 PSK Propagatin Reporter
Smooting cca 50 – 60% √ Enable updates
Waterfall display mode √ Log updates
Ͼ Log a above 10 to 90% Destination adress – Default
Appareance
Background – negru
PTT (* - Opţiunea HRD connection – este foarte importantă pentru ca PTT-ul să se facă prin CAT. Cu PTT prin CAT se
activează de fapt funcţia de Tx a transceiverului.

__________________________________________________________________________________________________________
Macrouri
Un capitol special îl constituie construcţia mesajelor prefabricate, aşa numitele “macrouri”. DM780 oferă un
instrument foarte puternic şi versatil pentru construcţia şi organizarea macrourilor.
Aşi începe cu elementul operativ, bara de lucru din mijlocul ecranului DM780 (între fereastra de recepţie şi ce
de emisie unde sunt încărcate mesajele) cu care se vizualizează şi se controlează operarea. În subsolul acestei bare
sunt afişate butoanele de activarea macrourilor. Macrourile pot fi organizate în acestă bară în două moduri: orizontal –
butoane desfăşurate pentru fiecare macro sau vertical sub forma unor liste dinamice (popups) grupate sub un titlu
semnificativ.
Pentru comoditate cred că este convenabilă afişarea orizontală cu buton pentru fiecare mesaj. Din Program
Options > Macro se deschide o fereastră construită deja pentru primul Macro Set (default), propunerea standard din
DM780 care poate fi luată ca exemplu. Trebuie spus că se pot construi oricâte seturi de macro-uri pentru fiecare mod de
lucru şi eventual specifice unei anumite limbi. Mesajele standard sunt în limba engleză dar pot fi construite în limba
română, franceză, italiană, spaniolă, etc.
Ce se observă în primul ecran?
1. Bara de meniu pentru manipularea seturilor de macrouri: New, Copy, Edit, Delete, Up, Down, Import, Default,
Load, Save As.
2. Lista butoanelor cu macrouri active (cele bifate din fereastra principală de text macro).
3. Denumirea Macro Set şi lista dinamică a macro seturilor ataşate.
4. În stânga 3 mari grupe de macrouri organizate ca principiu după regulile de desfăşurare a unui QSO: CQ,
QSO, Info, şi Closing.

__________________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________________
5. Fereastra principală unde este făcută descrierea fiecărui macro şi textul acestuia:
- Enable – căsuţele bifate devin macrouri active şi apar în grupul şi cu titlu în lista din stânga.
- Group – grupul din care face parte din lista din stânga.
- Title – în lista din stânga.
- Toolbar – eticheta din buton.
- Modes – Modul de lucru pentru care este valabil şi care se selectează pentu fiecare macro în parte din
fereastra de editare a acestuia. Semnul * semnifică valabil pentru toate modurile dacă nu este
specificat unul sau mai multe.
- Definition – textul macroului aşa cum a fost definit în fereastra de construcţie şi cum vom vedea în
continuare.
6. În subsol se văd câteva opţiuni pe care le vom avea pentru macrouri. Atenţiune! Ele vor fi concretizate ca
funcţionale la construcţia fiecărui macro în parte. Aici sunt numai opţiuni de afişare.
Astfel avem:
- În Toolbar vor fi afişate butoane (Buttons select Ͼ).
- Pe butoane vor apare mici iconuri care vor putea să indice după selecţie:
* Send immediately
* Erase Tx Window (a apărut o gumă de şters)
* Radio control
- Panoul de macrouri poate fi organizat pe grupe sau numai pe butoane prin selecţia în Macros Pane
- La First Name se va trimite numai prenumele partenerului de QSO.
Şi acum construcţia unui macro! Avem mai multe opţiuni pentru a începe acestă operaţiune:
În primul rând putem vedea cum este deja construit un macro. Pentru acest lucru dăm un dublu click pe textul
unuia din macrourile bifate din fereastra principală sau un dublu click pe una din etichetele macrourilor din lista grupată
din stânga. Se deschide ecranul cu macroul selectat deja construit.
Pe bara de tab-uri din mijlocul ecranului avem informaţii ajutătoare pentru construcţia macrourilor.
- Tags – Comenzi macro / etichete active.
- Samples – Exemple simple de macrouri deja construite.
- Help General – cu câteva recomandări simple.
- Help Radio Control – câteva comenzi către transceiver care pot fi transmise de la macro prin CAT.
- Help Video ID – un identificator video.
- Help RSID – transmiterea unui identificator de mod în banda de frecvenţe audio
De asemeni dacă vrem să vedem cum este construit un macro deschidem Samples şi alegem o frază macro.
Liniile cu # la început sunt linii de comentariu şi informaţii despre ce conţine macroul şi nu au nici un efect operaţional.
Liniile fără # execută comenzile conţinute în frază şi afişează la emisie toate cuvintele şi carcterele conţinute.
Pentru construcţia unui macro total nou apăsăm în bara de meniu pe NEW care deschide o fereastră goală.
Completăm câmpurile: Titlu, Toolbar Title, şi Group. Opţional în câmpul de text putem face câteva comentarii sau putem
scrie direct fraza macro. Comenzile macro din coloanele My Tags, His Tags şi Special Tags de care este nevoie în fraza
macro le suim în fereastra principală cu dublu click. Ele vor fi întotdeauna între paranteze ascuţite <cda macro>.
În principiu orice frază macro se încheie cu comenzile <stop> şi <erase>. Dacă doriţi emisie imediată la
acţionarea unui buton macro din ecranul de lucru selectaţi √ căsuţa Send immediately. Dacă nu doriţi acest lucru după
apăsarea butonului de lasarea frazei macro trebuie apăsat butonul Send (F1) sau tasta F1. Stopul se poate face cu
butonul Stop (F4) sau tasta F4 sau din macrocomanda <stop>.
Butonul Send (F1), Stop (F4) sau tastele corespunzătoare se folosesc atunci când scriem în fereastra de
emisie de la tastatură text în clar şi dorim să-l transmitem partenerului. Scriem textul, dăm F1 şi la final F4. După ce am
scris, construit şi salvat macrourile ele vor apare în butoanele din ecranul de lucru. Ierarhia construcţiei unui macro este:
Nivel 1 – Grup (nume)
Nivel 2 – 2.1. Frază macro (apartenenţă de grup, nume frază şi text frază)
2.2. Etichetă buton (nume)
Nivel 3 – Comenzi macro tags (definiţii şi acţiuni) grupate în fraze compuse din:
3.1. My Tags
3.2. His Tags
3.3. Special Tags (descriere)
Nivel 4 – Opţiuni (prin selecţie în fereastra de construcţie macro)
4.1. Send immediately
4.2. Autostop
4.3. Start on new line
4.4.Erase Tx window

__________________________________________________________________________________________________________
N1MM Logger – Aplicaţie de concurs.
Scurtă prezentare.
Tom – N1MM împreună cu Rick – N2AMG şi Thomas – PA1M au
hotărât să dezvolte în echipă un software dedicat concursurilor.
Tom a lucrat timp de 28 de ani în calitate de arhitect de
sisteme informatice la o companie mutinaţională, conducând
echipele de programarea aplicaţiilor. Absolvent al MIT a lucrat
pe rând ca programator, proiectant de sisteme de inteligenţă
artificială şi în multe alte segmente ale tehnologiei informaţiei.
Este radioamator de peste 40 de ani şi are pasiunea
concursurilor. În anul 2000 a constatat că programele de
concurs erau greu de folosit şi aveau erori. S-a hotărât să
construiască împreună cu alţi dezvoltatori software un program
de concurs performant, gratuit şi „open-source”.
Dece gratuit? Din două motive: din vânzare veniturile
ar fi fost nesemnificative iar „feed-back-ul” cu privire la
funcţionarea şi propunerile de îmbunătăţire ar fi fost foarte
puţine. În aceste condiţii programul a avut o dezvoltare foarte rapidă şi o continuă perfecţionare atingând astăzi un grad
de acoperire de 219 concursuri de HF şi VHF printre care şi YO DX HF la care în timp se vor mai adăuga şi altele.
La echipa iniţială s-au adăugat şi alţi dezvoltatori, specialişti cu experienţă: John – K3CT, Nick – NA3M, Steve –
N2IC, Larry – K8UT, Pete – N4ZR, Julio – LU5MT precum şi nenumăraţi utilizatori care au făcut propuneri de
perfecţionare, adaptare la echipamente şi eliminarea erorilor.
Programul acoperă practic toate modurile de
desfăşurare: CW, SSB şi digitale (RTTY, PSK, etc.) şi a fost
folosit cu succes de radioamatori campioni şi echipe din
întreaga lume. În anul 2006 echipa Rusiei R9HQ a câştigat locul
1 la campionatul mondial IARU folosind programul N1MM
Logger.
În prezentarea de faţă vom încerca să prezentăm
principalele mecanisme de funcţionare pentru comunicaţiile
digitale acoperite de N1MM Logger. Programul acoperă toate
categoriile de participanţi ageeate de regulamentele
concursurilor, de la individual la multi-multi. Funcţie de
concursul selectat programul construieşte pe ecran log-ul de
operare specific, oferă instrumentele de automatizare în
transferul indicativelor în log şi emiterea mesajelor standard, acordă punctajul, ţine evidenţa on-line a multiplicatorilor şi
multe alte facilităţi până la construcţia log-ului electronic Cabrillo expediabil pentru întocmirea clasamentelor de către
organizatori.
N1MM Logger este însoţit de o bogată documentaţie, actualizată permanent şi pusă la dispoziţia utilizatorilor.
Documentaţia originală este în limba engleză dar a fost tradusă şi în mai multe limbi de mare circulaţie: spaniolă, rusă şi
chiar japoneză.
Pentru a încuraja utilizarea programului de cât mai mulţi radioamatori YO în concursuri, în mod special cele
dedicate radiocomunicaţiilor digitale, vom încerca să oferim un exemplu de parametrizare. Vor fi prezentate cele mai
importante etape deoarece nu este posibil a face cunoscute toate amănuntele şi subtilităţile de operare conţinute într-o
documentaţie detaliată de câtva sute de pagini. Ele vor fi însuşite de utilizatorii interesaţi în timp, prin studiu specific şi
testări succesive.
Porgramul de concurs N1MM Logger a fost conceput pentru a putea lucra şi în configuraţii minime pe mai multe
versiuni de Windows: Windows NT, 2000, XP, Vista 32/64 şi Windows 7 32/64. O legătură la Internet pentru consultarea
unui Dx Cluster şi poziţionarea automată pe staţia dorită este de asemenea binevenită. Pot apare probleme la
calculatoarele cu memorie mică şi viteză mică a procesorului atunci când pe cluster se poziţionează un număr mare de
spoturi CW sau RTTY. Rezoluţia minimă recomandată pentru ecran este de 1024 x 768 iar un procesor de 1,5 ÷ 2 GHz
cu o memorie de 1 ÷ 2 GB sunt parametrii uzuali în PC-urile de astăzi. Programul admite CAT precum şi comenzi de
PTT şi CW pe porturi seriale (COMx / RS232) sau prin convertoarele USB/Serial.
Din site-ul http://n1mm.hamdocs.com se descarcă aplicaţia de bază N1MM-FullInstaller.exe şi în continuare,
numai ultima actualizare, N1MM-newexeV11.08.03.exe care exista la data elaborării acestui material. Aplicaţia de bază
nu se schimbă decât foarte rar însă versiunile actualizate se schimbă chiar şi de mai multe ori pe lună funcţie de
introducerea unor noi concursuri, corecţia unor „erori” sau adaptarea la noi echipamente radio.

__________________________________________________________________________________________________________
Codul versiunilor are următoarea semnificaţie: exemplu N1MM-newexeV11.08.03.exe, V=Versiunea, 11=anul
2011, 08=luna din an, 03=numărul actualizării. Lansaţi în execuţie N1MM-FullInstaller.exe care se instalează în folderul
C:\N1MM Logger. Versiunile de actualizare se instalează după lansare în mod automat, prin reacoperire, în acelaşi
folder.
Pe lângă programul de bază şi versiunile de actualizare ale lui N1MM Logger, care gestionează concursurile,
operaţiunile curente la efectuarea unei legături şi controlul cu exteriorul, pachetul utilizează şi trei motoare de decodare
pentru radiocomunicaţiile digitale. Cele trei motoare au fost construite ca aplicaţii independente de către alţi radioamatori
şi au fost incluse în aplicaţia specializată pentru concursuri de către N1MM & Co. Acestea sunt:
- MMVARI – care este imbricat intim în N1MM Full Installer şi care oferă decodare pentru o multitudine de
moduri digitale şi care nu trebuie descărcat şi instalat deoarece se instalează odată cu generarea lui N1MM.
- MMTTY – care trebuie descărcat din http://mmhamsoft.amteur-radio.ca/ şi se instalează într-un folder separat
de regulă în C:\Program Files\MMTTY. El poate fi folosit pentru emisiunile de RTTY AFSK şi FSK cu
parametrizare corespunzătoare.
- Fldigi – cea mai nouă aplicaţie de decodare care asigură un ecran (waterfall) foarte util şi plăcut. Face
decodarea unei game largi de moduri digitale şi este utilizabil în special pentru emisiunile de tip PSK dar nu
numai. Se descarcă de la http://www.w1hkj.com/ şi la fel ca MMTTY se instalează implicit într-un foder separat
C:\program Files\Fldigi-x.xx.xx unde x.xx.xx este numărul de versiune al programului.
Odată ce aceste instalări au fost făcute şi în ideea că partea de interfaţă hardware, audio şi CAT, între staţie şi
calculator, precum şi o conexiune la Internet există, se poate trece la configurarea programului:
Fereastra principală, de pornire care se deschide la lansarea programului. Din Config > Change Your Station
Data se introduc datele personale ale operatorului.
Urmează parametrizarea conexiunii din Config > Configure Ports, Mode Control, Audio, Other din tab-urile specifice.
Primul tab este Hardware în care definim conexiunile între staţia de radio şi calculator.

__________________________________________________________________________________________________________
Ca exemplu, se dispune în configuraţie de o legătura pe COM1 pentru PTT şi CW unde se deschide butonul de
Set şi se trec parametrii căii de comunicaţie COM1 ca în prima din figurile de mai jos.
Pentru CAT s-a ales în acest caz COM3 la care DTR şi RTS sunt tot timpul pe On (Always). În aceste condiţii
cu o interfaţă corectă din punct de vedere hardware atât CAT cât şi PTT şi CW trebuie să funcţioneze. Atenţiune!
Parametrii de comunicaţie pentru CAT sunt corelaţi cu cei din documentaţia echipamentului radio. (Speed, Parity, etc.)
Funcţie de echipamentul radio care admite CAT şi dacă acesta admite PTT prin CAT se poate renunţa la
legătura de pe COM1 pentru PTT, adică la semnalul RTS (pin7) şi se poate bifa din COM3 una din cele trei opţiuni: PTT
via Radio Command Digital Mode, SSB sau CW. Legătura pe COM1 trebuie să rămână pentru DTR (pin4) dacă se
intenţionează lucrul în telegrafie CW. La echipamentele care nu folosesc CAT legătura PTT este obligatorie.
Parametrii din tab-ul Files nu suferă nici o schimbare. De asemeni cei din Function Keys cu remarca că se
poate bifa câmpul in Send leading zero serial numbers pentru ca cifrele de control să poata începe cu 001, cu zero în
faţă. În tab-ul următor Digital mode se alege Souncard pentru Digital interface 1 iar pentru MMTTY Path se alege cu
butonul Select calea unde este programul MMTTY.EXE. La fel se procedează pentru a defini calea programului
Fldigi.exe. Tab-ul Other nu ne interesează şi de asemeni Winkey.
Foarte important este tab-ul Mode Control care determină felul în care va fi controlat transceiverul prin CAT la
schimbările de frecvenţă şi modul de lucru ales (CW, USB, LSB, AM, FM, RTTY, PSK).

__________________________________________________________________________________________________________
Echipamentele radio sunt foarte diferite şi software-ul de CAT este puternic personalizat pe firmă şi pe modelul
de echipament. În tab-ul Mode Control s-a încercat o sistematizare pentru această selecţie în două ferestre astfel:
- Mode recorded in log – modul de înscriere în log care este funcţie de tipul concursului ales şi care are mai
multe opţiuni. Pentru a nu intra în amănunte recomandăm să se aleagă opţiunea Always iar din câmpul pop-up
pentru modul în care se va lucra la un moment dat.
- Mode sent to radio – Modul de transmisie al echipamentului radio, valabil pentru modurile digitale. Aici
convenţiile sunt următoarele:
• pentru RTTY FSK se alege RTTY sau RTTY-R (reverse)
• pentru RTTY AFSK se alege USB sau LSB pentru transceiverele de model mai vechi şi cu conexiune
pe faţă.
• Pentru PSK se poate alege USB sau LSB pentru conexiunile pe faţă sau
• AFSK şi AFSK-R (reverse) pentru conexiunile de nivel constant şi transceivere evoluate cu CAT ca de
exemplu la FT-450 sau mai deştepte.
În concluzie, dacă utilizaţi FSK pentru RTTY trebuie să selectaţi RTTY iar dacă utilizaţi AFSK să selectaţi în
mod normal AFSK sau USB / LSB funcţie de ce oferă echipamentul radio declarat. Pentru PSK alegerea ar putea fi PSK
dacă este disponibil, AFSK-R pentru unele transceivere sau USB pentru cele mai multe dintre ele.
Pe masura trecerii timpului şi a câştigului de experienţă se poate trece şi la setări mai complexe.
Dacă se foloseşte placa de sunet inclusă pe placa de bază a PC-ului şi este declarată în Control Panel >
Sound atunci în tab-ul Audio se pune pentru un singur aparat de radio:
1 – Only use Radio 1 Output Device; output on bothchannels în Select Radio 1 Output Device – opţiunea
Default. Dacă aveţi mai multe plăci de sunet şi o schimbaţi din meniul Control Panel > Sound, selectaţi în mod
corespunzător şi în tab-ul Audio şi închideţi şi reporniţi N1MM Logger pentru a lua acestă setare.
Pentru tab-ul Audio dacă lucrăm cu sistemul audio al plăcii de bază lasăm totul pe Default. Lucrul cu o altă
placă audio se selectează specific.

__________________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________________
Cu aceste elemente am încheiat partea de parametrizare hardware a legăturii transceiver – PC.

Acţiuni pregătitoare în vederea alegerii unui concurs.
În vederea unui concurs N1MM oferă, pentru creştrea gradului de automatizare şi a operativităţii, două acţiuni
pregătitoare:
- Descărcarea din Internet şi importul în aplicaţie a ultimei variante a fişierului de entităţi DXCC (ţări). Fişierul se
numeşte wl_cty.dat şi se descarcă activând Tools > Download latest country file (Internet). După ce se
descarcă în folderul N1MM Logger din C: se activează Tools > Import country list from Download file.
- Un fişier important este Master.DTA care de asemeni se descarcă din Internet în folderul N1MM Logger din C:
Fişierul conţine indicativele staţiilor participante la diferite concursuri de-a lungul timpului şi contribuie la
automatizarea aplicaţiei care consultă permanent acest fişier. Pentru a vedea conţinutul acestuia se deschide
cu Notepad. De asemeni poate fi descărcat şi mastertty.dta special pentru concursurile de RTTY.
Alegerea unui concurs se face din fereastra principală File > New Log in Database C:\N1MM
Logger\ham.mdb şi selectaţi din Log Type un concurs, de exemplu faimosul CQWWRTTY. Daţi parametrii în tab-ul
Contest şi controlul care se transmite în Sent Exchange şi OK. Veţi vedea cum se schimbă structura câmpurilor în
fereastra principală funcţie de concursul ales şi regulamentul acestuia.
Pentru un “contest-man” foarte importantă este construcţia ferestrelor active în ecranul calculatorului. Numărul
de ferestre şi dimensiunea acestora, pentru a fi utilizate în mod convenabil şi comod, depinde de dimensiunea ecranului
şi rezoluţia aleasă. Vom da un exemplu mai complex dar se poate lucra şi cu mai puţine ferestre deschise pe ecrane mai
mici, ca cele de pe laptop.
Poza exemplificativă se găseşte la sfârşitul acestui pargraf despre setările lui N1MM Logger.
Pentru un ecran de 20” de exemplu Philips 220E 1920 x 1080 se poate face acoperirea cu ferestre în două
variante:
- Varianta cu fonturile şi icon-urile la dimensiunea “smaller” adică 100% în care încap mai multe ferestre dar
caracterele sunt mici şi concentrarea la lucru în concurs pe o durată mai mare devine obositoare.
- Varianta “medium” cu o mărire la 125% este convenabilă şi asigură un număr suficient de ferestre pentru lucrul
operativ, celelalte putând să fie aplelate ocazional, la nevoie şi apoi stinse sau minimizate.
În Windows 7 modificarea rezoluţiei se face cu click dreapta pe ecran şi Screen resolution > Make text and
other items larger or smaller > selectaţi Medium 125%.
Pentru N1MM Logger selecţia ferestrelor de lucru şi auxiliare se face din meniul principal Window.

__________________________________________________________________________________________________________
Dintre acestea cele mai folosite în desfăşurarea
unui concurs sunt (în ordine alfabetică): Bandmap, Digital
Interface, Entry Window, Log, Packet/Telnet. Cea mai
importantă pentru comunicaţiile digitale, Digital Interface DI,
are un meniu propriu din care se poate deschide una din
ferestrele de „waterfall” pentru unul dintre motoarele de
decodare şi afişare: MMTTY, MMVARI sau Fldigi.
Selectarea unuia dintre acestea se face din meniul ferestrei
Digital interface > Interface > cu selecţie din lista care se
deschide.
Pentru o scurtă aducere aminte, căile de acces la
aceste programe au fost declarate anterior în Config >
Configure Port, Mode Control, Audio, Other > Digital mode
> de unde s-au ales MMTTY Path şi Fldigi Path. Ca opţiune
personală recomand utilizarea motorului Fldigi care creează un aspect comod şi plăcut de lucru.
Descrierea descărcării şi instalării celor trei motoare în calculator precum şi indicarea căilor de unde le poate
activa N1MM Logger a fost făcută anterior cu ocazia descrierii meniului de Config din fereastra principală.
Câteva cuvinte despre parametrizarea interfeţei digitale şi a celor trei motoare MMTTY, MMVARI şi Fldigi.
Odată accesată Digital Interface, din meniul principal Window, aceasta afişează şi ea un meniu cu trei opţiuni:
Setup, Interface şi Help.
1. Setup > Setting > Digital Setup > General / MMTTY Setup din care recomand o selctare simplă pentru culorile
din ferestrele de Rx, Tx, Rx text, culoarea propriului indicativ, fontul din fereastra de Rx precum precum şi
preferinţa pentru motorul de lucru preferat conform exemplului alăturat. La final apăsaţi pe Save
Configuration. Alegerea unor opţiuni suplimentare rămâne la latitudinea fiecărui operator. Figura pentru
descrierea interfeţei digitale DI este dată la descrierea acesteia în paragraful dedicat.
2. Din selecţia Interface se poate alege una din cele trei opţiuni: MMTTY, MMVARI sau Fldigi. Nu vom insista
asupra parametrizărilor primelor două motoare deoarece MMTTY se utilizează doar în RTTY şi după selectare
se pot face unele setări specifice din meniul propriu Option > Setup. MMTTY vine corect formatat încă de la
instalarea lui N1MM Logger.
3. Pentru MMVARI, inclus în furnitura lau N1MM, cu toate că merge foarte bine în modurile BPSK, QPSK, şi
RTTY are o interfaţă waterfall nu foarte plăcută la vedere, grosieră din punct de vedere al rezoluţiei. Şi
MMVARI se poate parametriza din propriul meniu. Are şi o opţiune intersantă Multi Rx Browser în care
decodează şi afişează simultan mai multe indicative active din waterfall.
4. Vom detalia motorul Fldigi care este de o construcţie recentă şi oferă o interfaţă plăcută pentru practic toate
modurile digitale cunoscute şi utilizate în mod curent în emisiunile HF de amator, inclusiv telegrafie CW.
Aşa cum am mai menţionat Fldigi se descarcă din site-ul http://www.w1hkj.com/download.html unde de regulă
este disponibilă numai ultima versiune. Din pagina care se deschide se accesează programul din Windows Setup (la
data redactării versiunea era fldigi-3.21.9). Instalarea se va face în C:\Program Files\Fldigi-x.xx.xx. Atenţiune! Trebuie
descărcat şi RigCat Xmls din xml archives, specific pentru echipamentul radio cu care sunteţi dotat şi pentru care
există respectivul modul. Descărcarea se face cu click dreapta > Save target as în folderul C:\N1MM.
Trebuie menţionat că Fldigi este el însuşi un program de comunicaţii digitale de utilizare generală în continuă
dezvoltare pe care însă nu îl vom comenta. N1MM Logger foloseşte numai unele din potenţele acestuia orientate către
„waterfall”, valenţele CAT pentru afişarea frecvenţei transceiverului şi numărul mare de moduri digitale decodate. Restul
funcţiunilor aferente pentru automatizarea lucrului în concursuri, adică: colectarea indicativelor afişate în Digital Interface
cu un singur click, punctajul legăturii, log-ul, controale, macrouri, salvările finale, evaluarea scorului şi operarea dinamică
rămân apanajul lui N1MM Logger.
Urmează parametrizarea ferestrei Fldigi Egine1-waterfall only mode care este specifică pentru N1MM.
Din Configure alegem Soundcard şi selectăm intrarea şi ieşirea audio din calea de sunet. La Rig control
mergem în Rig CAT şi cu butonul OPEN deschidem căutarea în folderul N1MM de unde facem selecţia xml-ului pe
care l-am salvat anterior şi dăm OPEN. În câmpul Rig description file se poziţionează [nume].xml fişierul aferent
transceiverului cu care se va lucra. Bifăm căsuţa CAT comand for PTT (adică PTT-ul se va face prin CAT), apoi
apăsăm butoanele Initialize şi Save. Din tab-ul Hamlib alegem în câmpul Rig echipamentul din dotare. Din tab-ul XML-
RPC se selectează căsuţa Use XML – RPC program şi apoi Initialize, Save şi Close. În Waterfall nu este decât o
singură alegere remarcabilă. În tab-ul Display puteţi selecta în Frequency scale căsuţa Always show audio
frequency când va afişa pe scala de waterfall frecvenţele audio sau dacă nu o selectaţi va afişa frecvenţele radio
transmise prin CAT. Se închide cu Save, Close şi din nou în Configure > Save Config pentu a salva toată configuraţia.

__________________________________________________________________________________________________________
DI Digital Interface – Interfaţa digitală.
Interfaţa digitală se activează din meniul ferestrei principale Window > Digital Interface. Descrierea setărilor şi
funcţionării interfeţei digitale este necesară asigurării funcţionării în acest mod de lucru. Vom face o descriere sintetică a
principalelor elemente de parametrizare, care să asigure pentru un nou venit în lumea N1MM Logger cadrul minim de
funcţionare într-un concurs sau a unor QSO-uri de test cu acest program. Vom face următoarele:
- Descrierea câmpurilor ferestrei DI
- Despre culoarea indicativelor recepţionate în concurs
- Funcţionarea mouse-ului şi comenzi de la tastatură
- Unele detalii din meniul ferestrei DI Setup > Setting
- Selecţia din meniul Interface
- Parametrizarea motorului de decodare în „waterfall” Fldigi
Interfaţa DI este aproape aceeaşi indiferent ce motor de decodarea adoptăm MMVARI, MMTTY sau Fldigi. Aspectul
său poate fi personalizat din Setup > Setting. Vom trata numai câmpurile şi parametrii care au semnificaţie pentru o
corectă punere în funcţiune şi nu ne vom pierde în detalii subtile care se vor descoperi pe parcurs şi care sunt descrise
cu lux de amănunte în documentaţia pusă la dispoziţie de autori. Astfel descrierea generală a ferestrei DI:
- Câmpul Letters/Figs afişează în RTTY textul pe care s-a pus mouse-ul în modul invers (cifre / litere)
- Câmpul MouseOver afişează textul care va fi selectat printr-un click de mouse
- Fereastra de recepţie, aceasta este fereastra folosită pentru efectuarea legăturii. Aici se afişează indicativele
decodate de unul din motoarele de „waterfall”. Cel mai simplu mod de a transfera un indicativ în fereastra
principală Entry Window este să faceţi un click pe el după care va urma QSO-ul. A doua metodă este să faceţi
un click pe butonul Grab şi ultimul indicativ recepţionat şi pus în stiva de acolo va fi trimis în fereastra principală.
Cu un click pe bara colorată din stânga se poate introduce o pauza la primirea de noi caractere şi se poate
defila textul înapoi pentru consultare. Reactivarea recepţiei se face cu un nou click în bară. Textul din fereastra
oprită se poate copia cu copy şi paste. Butonul Clr RX şterge fereastra de recepţie.
- Fereastra de emisie transmite la comanda butonului de TX de sub ea textul care a fost scris în prealabil în
acestă fereastră. Cu butonul RX se opreşte.
- Câmpul de Grab foloseşte ca atunci când un indicativ este întâlnit în fereastra de recepţie atunci el va fi plasat
automat în acestă casetă şi atunci când apăsaţi butonul Grab el se transferă în fereastra de lucru principală. În
caseta Grab sunt reţinute ultimele 10 indicative văzute în fereastra de Rx. Cea mai actuală este în partea de
sus. Ele se pot şterge cu butonul CLR.
- Mai jos sunt butoanele de macro pentru mesaje
preprogramate şi personalizate pentru un anumit concurs.
Vom vedea că pentru început ele nu sunt esenţiale deoarece
construcţia sau ajustarea textului dintr-un macro, funcţie de
nevoi, se poate face şi din butoanele ferestrei principale
când textul macrourilor se afişează cu un click dreapta pe
unul din butoane. Se intră pe macroul care se doreşte a se
edita şi se construieşte sau se modifică după dorinţă.
- O listă detaliată de macrouri personalizate pentru cele mai
mari concursuri de radiocomunicaţii digitale gestionate de
N1MM logger se pote consulta şi ele se pot încărca prin tab-
ul Setup > Setting > Macro Setup din documentaţia aplicaţiei
de la adresa:
http://n1mm.hamdocs.com/tiki-list_file_gallery.php?galleryId=2
În figura alăturată sunt prezentate macrourile standard pentru un
concurs atunci când deschidem cu un click dreapta un buton de
macro din fereastra principală.
- Culoarea indicativelor.
Atunci când un indicativ este recunoscut în fluxul de intrare din fereastra DI indicativul va fi colorat şi va fi adus
în lista din fereastra de Grab. Indicativele valide care sunt separate de spaţii sunt întotdeauna recunoscute. Opţional ele
pot fi căutate şi în fişierul master.DTA. Indicativele care sunt multiplicatori pentru un concurs sunt subliniate cu altă
culoare decât cele obişnuite. La emisie propriul indicativ are şi el altă culoare.
- Sarcinile de operare ale mouse-ului şi ale tastaturii.
Funcţionarea mouse-ului este foarte importantă. Majoritatea activităţilor în concurs se desfăşoară cu ajutorul
acestuia. Prezentăm cele mai simple şi uzuale acţiuni al mouse-ului astfel:
- Pentru tasta de click stânga (obişnuit) în fereastra Rx.
• Click pe un indicativ din fereastra Rx îl duce în câmpul indicativ din fereastra principală.

__________________________________________________________________________________________________________
• Un click pe controlul transmis de staţia corespondentă îl transferă pe acesta în câmpul Exchange sau RcvNr,
conform regulamentului de concurs, în câmpul corespunzător din fereastra principală. Câmpul indicativ trebuie
să fie completat primul.
• Dublu click pe un indicativ suprascrie pe câmpul indicativ din fereastra de intrare.
- Click dreapta pe fereastra de Rx.
• Un click dreapta şterge textul din fereastra Rx şi similar cu butonul Clr RX sau se poate selcta intrarea directă
în Help-ul de comunicaţii digitale.
- Click dreapta în fereastra de Tx.
• Face Clear Tx sau se poate selecta paste pentru un text care se doreşte a fi transmis, copiat anterior cu copy.
- Click dreapta în fereastra de Grab.
• Clear lista sau clear un apel selectat din stivă.
• Selecţia ordinei de afişare în fereastra de Grab ex: ultimul venit – primul servit sau primul venit - primul servit.
- Comenzi din tastatură.
• Alt + T - Face comutare RX – TX pentru fereastra TX activă.
• Ctrl + K - Afişează fereastra de CW sau Digitale pentru a transmite manual informaţii de la tastatură.
• Alt + G - Selectează cel mai recent indicativ din lista Garb.
Din meniul Interfaţă al fersetrei DI se poate selecta motorul de decodare MMTTY, MMVARI sau Fldigi dacă MMTTY
şi Fldigi au fost instalate şi li s-a atribuit calea în Config > ... > Digital Modes.
Pentru Setup > Setting se deschide fereastra Digital Setup cu trei tab-uri General/MMTTY Setup, MMVARI Setup,
Macro Setup. Selecţiile de parametrii se pot face ca în figura alăturată sau orice altă combinaţie dorită de operator.
Puteţi schimba culorile, fontul, motorul de interfaţă preferat, utilizarea Master.dta, alinierea frecvenţei de mark.
La sfârşit nu uitaţi să daţi un Save Configuration. Celelalte tab-uri nu interesează în contextul în care am
dezvoltat acestă expunere sintetică. Set-up-urile pentru MMVARI şi Macro Setup se pot studia din Help.

__________________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________________
Alegerea unui concurs.
Din fereastra principală Entry Window selectăm

File > New Log in Database:C\N1MM Logger\ham.mdb
în care caz ni se deschide fereastra de selecţie pentru
concursuri. Prin baleirea câmpului Log Type care
edschide lista tuturor concursurilor gestionate de N1MM
Logger, în ordine alfabetică, selectăm concursul dorit. O
listă a cocursurilor de radiocomunicaţii digitale acceptată
de N1MM este dată în pagina următoare (46 de
concursuri).
Se completează câmpurile din tab-ul Contest cu
informaţiile necesare inclusiv câmpul Sent Exchange
conform regulamentului de concurs şi apoi OK.
Fereastra principală îşi schimbă structura
câmpurilor funcţie de concursul ales şi în concordanţă cu
nevoile de construcţie a log-ului.
În acestă pagină sunt date figurile ajutătoare
pentru lansarea concursului EPCWWDX Contest care sunt
similare cu lansarea oricărui alt concurs. Atenţiune la data
de concurs şi intervalul orar. Dacă pregătiţi concursul mai
devreme actualizaţi Start Date.
Vom mai comenta următoarele:

Pentru un concurs deja existent în panoplia
dumneavoastră se poate deschide cu Open o nouă
sesiune pentru acel concurs.
Dacă aveţi treabă şi întrerupeţi concursul şi închideţi
normal N1MM Logger, la o nouă deschidere, mai târziu,
programul se deschide normal cu toate setările memorate
concursul putându-se relua în mod corect de unde s-a
întrerupt.
Dacă doriţi o altă bază de date decât cea „default”
adică ham.mdb aveşi acestă posibilitate cu New
Database. Nu cred că este necesar şi util pentru început.
Foarte important în N1MM Logger este funcţia de
generare a log-ului în format Cabrillo cu opţiunea
Generate Cabrillo File. Log-ul se generează cu toate
elementele necesare conform regulamentului de concurs.
Pentru Inportul şi Exportul de log-uri în alte aplicaţii
se poate face orice transfer via formatul ADIF.
Dacă vreţi să ştiţi care sunt rezultatele estimate

înainte de arbitarea concursului N1MM vă face evaluarea
conform regulamentului de punctaj al concursului
selectând din meniul principal Window penultima linie
Score Summary.
Vă puteţi corecta înregisrările în log cu o selecatare
a unei linii şi un click dreapta care deschide meniul cu Edit
Contact unde faceţi corecţiile.
Şi o ultimă atenţionare! Dacă vreţi să vă publicaţi
rezultatele prealabile ale concursului pe site-ul 3830 care
face conexiunea pe Internet cu pagina:
3830 Score Submmital Forum se alege de acolo şi se completează formularul pentru concursul recent încheiat.

__________________________________________________________________________________________________________
Lista concursurilor de radiocomunicaţii digitale gestionate de N1MM Logger.
ANARTS WW RTTY contest ANARTSRTTY Replaced by DRCG Long Distance Contest
Anatolian RTTY contest ANATOLRTTY Third full weekend in May
ARRL Rookie Roundup RTTY RRRTTY Third Sunday of August
ARRL RTTY Roundup ARRLRTTY First full weekend of January (not on January 1)
BARTG RTTY Sprint contest BARTGRTTYS End of January
BARTG Spring RTTY contest BARTGSRTTY Third full weekend in March
BARTG Sprint75 contest BAR75RTTYS 75 baud RTTY. April, September (4 hours each)
CIS DX RTTY contest CISDXRTTY QPSK63 in 2009/2010. Third full weekend of September
CQ World Wide DX - RTTY CQWWRTTY Last full weekend of September (48 hours)
CQ World Wide WPX - RTTY CQWPXRTTY Second full weekend of February
Cup of the Russian Federation RTTY RUCUPRTTY For Russians only. Second weekend of September
DL-DX RTTY contest DLDXRTTY First full weekend of July
DMC RTTY DMCRTTY Third full weekend of July
DRCG Long Distance RTTY DLDCRTTY Second full weekend of June
EA PSK31 contest EAPSK Second full weekend of March
EA RTTY contest EARTTY First full weekend of April
EPC PSK World Wide DX EPCWWDX PSK63. First weekend in February
EPC PSK63 QSO party EPCPSK63QP PSK63. Third full weekend of November
EPC RU DX Contest EPCRUDX March BPSK63
EU PSK DX contest EUPSKDX PSK63. Third full weekend of May
JARTS WW RTTY contest JARTSWWRTY Third full weekend in October
JT RTTY DX Contest JTDXRTTY Second full weekend in January
LOTW RTTY contest LOTWRTTY
Makrothen RTTY contest MAKRORTTY Second full weekend in October
NA Sprint - RTTY SPRINTRTTY Sunday of second full weekend in March. Sunday of second full weekend in Oct
North American QSO Parties (NAQP) - RTTY NAQPRTTY Last full weekend in February. Third full weekend in August
OK DX RTTY contest OKDXRTTY Third full weekend in December
Quick PSK63 contest SARTGRTTY PSK63. Uses SARTG rules. First Saturday of September
Russian DX RTTY contest RUSDXRTTY RTTY. First Saturday of September
Russian Federation Digital contest RFCDIGI Second weekend of September
Russian PSK DX Contest RUSDXPSK PSK. Third weekend in February
SARTG New Year RTTY SARTGNYRTY January 1st
SARTG WW RTTY contest SARTGRTTY Third weekend in August
SCC RTTY Championship SCCRTTY Last full weekend in August
SP DX RTTY contest SPDXRTTY 4th full weekend of April
TARA Grid Dip contest TARAGRID RTTY and PSK. First Saturday of August
TARA PSK Rumble TARAPSK PSK31. First Saturday of October
TARA RTTY Melee TARARTTY RTTY. First Saturday of December
UK DX Contest - RTTY UKDXRTTY Second full weekend of July
Ukraine DX DIGI contest UKRAINDIGI RTTY 75 baud, PSK63. Fourth full weekend of June
Ukraine Open RTTY Championship UKRTTYOPEN First full weekend of March
Ukrainian DX RTTY contest UKRAINRTTY First full weekend of November
Ukrainian RTTY Championship UKRCHRTTY For Ukrainian stations only. Third weekend of April
Volta RTTY contest VOLTARTTY Second full weekend in May
WAEDC RTTY contest WAERTTY Second full weekend in November
XE RTTY contest XERTTY First full weekend of February

__________________________________________________________________________________________________________
WSPR – “Şoapte în eter” – partea de sinteză tehnică realizată de YO3FTI a fost publicată în numărul 1 al
revistei „RADIOAMAGAZIN YO” – 11/2010.
WSPR (se pronunţă WHISPER = şoapta) un acronim pentru “Weak Signal Propagation Reporter” este un
mod digital relativ nou (apărut în 2008) introdus de Joe Taylor – K1JT în deja binecunoscutul sau program WSJT (Weak
Signal / Joe Taylor). Acest mod de lucru este folosit pentru testarea propagarii în MF şi HF folosind transmisii de putere
mică. WSPR se poate folosi şi pentru QSO-uri scurte dar scopul pentru care a fost conceput este un sistem de balizare
automată cu afişare pe internet. Modul este foarte eficient, putându-se recepţiona semnale foarte slabe până la un raport
semnal / zgomot de -28 dB. S-au raportat legături realizate în HF cu puteri foarte mici, chiar şi cu 500 mW!
Date tehnice:
- mesajul standard este alcatuit din indicativ + locatorul din 4 digiti şi puterea de emisie exprimată în dBm (de ex.
“YO3KSR KN34 37” – în acest caz staţia YO3KSR emite din QTH locatorul KN34 cu puterea de 5W);
- se poate transmite şi locatorul din 6 digiti caz în care se folosesc 2 transmisii separate;
- mesajul standard este compus din 50 biţi (28 pt. indicativ, 15 pt. locator şi 7 pentru nivelul de putere);
- lăţimea de bandă ocupată – 6 Hz;
- modulaţia – Multi FSK (frequency shift keying) pe 4 nivele cu separaţia tonurilor de 1,46 Hz;
- sistem de corecţie al erorilor FEC (forward error correction);
- durata unui mesaj 110,6 sec;
- transmisiile încep la o secundă după un minut par (de ex. UTC 00:01). Este nevoie de un sistem de sincronizare
a ceasului calculatorului cu ceasuri atomice din internet;
- raport semnal / zgomot de până la -28 dB pe scala programului WSJT şi o lăţime de bandă de 2500 Hz;
Mai multe informaţii tehnice despre codarea şi corecţia de erori se găsesc aici:
http://www.g4jnt.com/Coding/WSPR_Coding_Process.pdf
Câteva instrucţiuni de instalare şi operare.
Etapa de funcţionare.
- Aplicaţia se descarcă de la adresa

http://physics.princenton.edu/pulser/K1JT după care se
va instala în C:\Program Files\WSPR şi va creea un icon
de lansare pe ecran.
- La prima lansare vă avertizează că trebuie să realizaţi
setările: indicativul, locatorul din 6 caractere, audio in şi
audio out, puterea în dBm (decibel miliwatt) şi se
propune valoarea maximă de 37 dBm (5 watt)
recomandată pentru o utilizare raţională. Se poate testa
şi cu puteri mai mici.
- Setaţi PTT-ul din COMx pe pinul DTR la fel ca la
celelalte programe de radiocomunicaţii digitale.
- Dacă aveţi conexiune de CAT bifaţi căsuţa Enable CAT
iar în continuare declaraţi portul COMy pentru CAT,
alegeţi tipul echipamentului radio de care dispuneţi
precum şi parametrii de comunicaţie corelaţi cu cei din
documentaţia transceiverului.
- În fereastra principală File > Save user parameters.
- Din Band selectaţi banda. Prin selectare în câmpurile
Dial şi Tx se vor poziţiona automat frecvenţele de lucru
stabilite de aplicaţie.
- Pentru activare deselectaţi căsuţa Idle şi activare Upload
spot pentru comunicarea pe Internet a staţiilor văzute.
- Potenţiometrul Tx fraction(%) realizează raportul de timp între secvenţele de emisie şi de recepţie.
Recomandarea de 20% emisie şi 80% recpţie este rezonabilă. Un ciclu de monitorizare durează 10 minute în
care 4 cicluri de 2 minute sunt de recepţie iar unul de două minute de emisie.
- Reglaţi nivelul audio la recepţie (amplificarea de RF şi AF) până când Rx noise se încadrează cât mai aproape
de 0 dBm pentru a asigura o funcţionare normală.
Etapa de evaluare.
- Evaluarea monitorizării se face pe o aplicaţie „on-line” pe Internet lansabilă de la http://wsprnet-org/drupal .

__________________________________________________________________________________________________________
- Pagina este în directă legătură cu programul şi colectează prin Internet spoturile despre staţiile recepţionate din
întreaga lume.
- Pagina conţine o mulţime de informaţii grupate într-un meniu despre: Chat, Activity, Map, Database, Stats,
Forum şi Download şi de asemenea sunt prezentate frecvenţele de lucru alocate şi un bilanţ al spotărilor de la
punerea în funcţiune şi până la zi.
- Tot aici vă creaţi un cont şi deveniţi membru al site-ului WSPR.
- În stânga ecranului apare şi lista cu indicativele „on-line” la acel moment.
- Cu Programul în funcţiune şi cu pagina WSPRnet deschisă puteţi accesa în câteva minute (> de 10 min) două
din cele mai interesante opţiuni:
• Activity – unde vă veţi regăsi indicativul în banda în care aţi lucrat (spotat) şi
• Map – harta cu spoturile recepţionate şi emise pe Internet. Poziţionaţi în câmpurile din josul hărţii: banda,
indicativul, coordonatele locatorului şi intervalul de timp care să fie afişat şi click pe butonul Update. Va apare
harta cu vizalizarea conexiunilor care se poate mări sau micşora după nevoi.

__________________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________________
Radiocomunicații digitale cu FT-450 / FT-450D
Transceiverul FT-450 este poate cel mai accesibil echipament modern pentru radioamatori. Din punct de
vedere radio acoperă toate benzile de unde scurte inclusiv 50 MHz, cu emisiuni de toate modurile, 100 watt / 50 ohmi,
cu o sensibilitate de 0,25µV la recepție într-o dublă schimbare 67.899 MHz la 24 kHz, DSP și „roofing filter”. Pentru cei
interesaţi de detalii, documentaţia de utilizare precum şi documentaţia de service, inclusiv schemele, se găsesc pe
Internet la adresele www.yaesu.com şi respectiv la www.hellocq.net/forum/showthread.php?t=228565 de unde
descarcaţi toate fişierele în acelaşi folder şi apoi expandaţi arhivele.
Prelucrarea digitală a semnalului de medie frecvenţă face în continuare accesibil un meniu foarte bogat cu 62
de funcţiuni de bază şi încă 52 funcţiuni extinse. Accesul la comenzi şi parametrizarea funcţiunilor se poate face atât din
butoanele panoului frontal conform secvenţelor descrise în manual cât şi cu programul de CAT – Computer Aided
Transceiver furnizat de firmă. Se poate descărca şi instala de la www.yaesu.com > FT-450 > Files >PCC-450 software
V1.11a sau cu cel oferit de HRD Ham Radio Deluxe pentru FT450. Cablul de conexiune pentru CAT între transceiver şi
calculator este un DB9(m) – DB9(m) pin la pin. În calculator trebuie să avem un port COM, sau dacă nu, să folosim un
convertor USB la RS232 (USB-COM) soluţie des întâlnită la laptop-urile care nu mai au porturi COM. După cum vom
vedea, pentru a acoperi şi nevoile de comunicaţii CW cu ajutorul calculatorului (vezi programul de concurs N1MM
Logger) precum şi comanda de PTT este necesar şi un al doilea port COM.
La calculatoarele desktop acest lucru se rezolvă foarte uşor cu o placă suplimentară PCI care oferă două
porturi COM. Cu titlu de semnalare aceasta se poate procura de la www.elfast.ro > Adaptor PCI serial 2 porturi
GEMBIRD SPC1 cod 2230 sau de oriunde din altă parte.
Acestea fiind zise se trece la partea practică. Schema bloc este clasică.
Mic DATA OUT

S D
B SPK DATA IN A
T
PTT
PC Interfata A FT-450
C RTS
O DTR CW C
M W
COM COM
CAT
Câteva cuvinte despre portul DATA al FT-450 (miniDIN6 alias PS2) situat pe panoul din spate al
transceiverului. Parametrii conectorului DATA al FT-450 sunt următorii:
- DATA IN pinul 1 din miniDIN6 cu nivelul de intrare 60 mVv-v şi impedanţa 600 ohmi.
- DATA OUT pinul 5 cu nivel de ieşire constant, independent de AFGAIN, de 500 mVv-v.
- PTT pinul 3 care prin interfaţă se pune la masă cu optocuplor sau releu reed.
Impedanţele de intrare şi ieşire de 600 ohmi sunt perfect adaptate cu impedanţa transformatorilor de separaţie
1:1 / 600:600. Pe durata unei activităţi digitale pe portul de DATA din panoul din spate al FT-450, jackul de microfon
(RJ45) din panoul frontal este deconectat.
Conexiunea cu TNC-ul recomandată în documentaţia originală la pag.73 poate fi înlocuită foarte bine cu
interfaţa prezentată în acestă documentaţie care în plus asigură şi manipularea telegrafică prin intermediul PC (COM –
DTR pin4) funcţională cu toate programele de comunicaţii digitale şi în special cu N1MM Logger. Schema detaliată a
interfaţei este prezentată alăturat.
Note:
În locul optocuploarelor se pot folosi relee reed din gama MEDER procurabile de la Conex Electronic:
- Pentru laptop sau adaptor USB-RS232 releele sunt cu bobină la 5V, SIL 05-1A cod 12660.
- Pentru desktop, direct pe COM releele sunt cu bobină la 12V, SIL 12-1A cod 12661.
- Pentru optocuploarele 4N35 care au nevoie de o tensiune pe diodă de minim 0,8V la maxim 1,7V la un
curent de 10mA pentru conexiunea în pinii 4 (DTR) şi 7 (RTS) din COM şi diodă trebuie pusă câte o
rezistenţă de 1 ÷ 1,2 kohmi.
- Transformatorii de separaţie de JF 1:1 / 600:600 ohmi pot fi model T600E procurabil de la www.charma.ro -
Charma Conect. Pentru manipularea cu o cheie externă, bug sau prin COM-DTR cu calculatorul, jack-ul
stereo de 3,5mm al cheii nu foloseşte inelul intermediar ci numai vârful şi masa.

__________________________________________________________________________________________________________
- Pentru ieşirea audio din placa de sunet care este stereo, la toate calculatoarele, se culege cu un jack
stereo numai un singur semnal care va fi controlat ca nivel cu potenţiometrul din interfaţă sau cu softul
plăcii de sunet (play level).
- Nivelul de intrare în placa de sunet prin jack-ul mono de microfon se poate controla de asemnea din
software-ul de SOUND (recording level şi sensibilitatea prin BOOST) pentru o imagine de waterfall
convenabilă.
- Vederea conectorului miniDIN6 tată din schemă este din faţă, din spre pini.
Conexiunile la optocuploare sunt:
- În 1 intră – RTS pin 7 pentru PTT respectiv DTR pin 4 din COM
pentru CW, prin rezistențele de limitare de 1kohm
- În 2 intră – GND pin 5 din COM comun la ambele optocuploare
- În 5 intră – DATA PTT pin 3 din miniDIN6 respectiv CW jack
- În 4 intră – GND pin 2 din miniDIN6 respectiv masa CW jack
Ca recomandare pentru cablurile de interconexiune, în scopul de a utiliza
materiale de calitate și pentru a evita complicațiile legate de lipiturile în pinii
mimusculi ai miniDIN6, DB9 și jack-urile de 3,5mm, se pot procura cabluri de
fabricație industrială de la magazinele de specialitate (www.elfast.ro) astfel:
- miniDIN6(t) – miniDIN6(t) pin to pin, 1,8m cod 1029, 3m cod
1030
- DB9(m) – DB9(m) pin to pin, 1,8m cod 1256, 3m cod 1258
- Cabluri cu jack 3,5mm mono sau stereo prefabricat din
magazinele de calcultoare. Se aleg lungimi convenabile, se taie
cablul la distanța necesară iar firele se lipesc numai la interfață, partea de conector fiind realizată
industrial. Interfața se poate construi pe un circuit imprimat simplu placat cu pastile și găurele ca de
exemplu cod 950 cu 50x100 pastile, procurabil de la Conex Electronic sau de la oricare alt magazin de
specialitate.

__________________________________________________________________________________________________________
În manualul de utilizare al FT-450, pentru modurile de comunicații digitale se propune și soluția fără comanda
de PTT prin configurarea din meniu a parametrului DIGVOX (pag.74). Trecerea în emisie se poate face prin alegerea
unui nivel convenabil de AF care să comute transceiverul pe emisie prin excitarea circuitului de VOX.
Din meniu parametrul ”VOXGAIN” are nivelul între 1 și 100. În aceste condiții nivelul de AF este condiționat cu
prioritate de VOX fiind adus permanent la nivelul de RFPOWER declarat în meniu și fără a avea posibilitatea de a
menține controlat un nivel minim, pentru un regim linear, la modularea transceiverului.
La soluția trecerii în emisie, prin activarea funcției de PTT, se oferă posibilitatea, elegantă și corectă, a
reglajului fin de putere controlat de nivelul semnalului audio, în limitele de la zero la RFPOWER declarat în meniu, prin
potențiometrul de volum din interfață sau prin software-ul plăcii de sunet (Contol Panel > Sound > Playback levels). Ar
mai fi de făcut un comentariu pe acestă temă.
Dacă lucrăm cu FT-450 împreună cu un amplificator PA (solid state) ca de exemplu BLA300 sau SLA300,
pentru a nu solicita transceiverul la puteri mai mari de 30 watt (30% din puterea maximă a acestuia admisibilă în
modurile digitale recomandată de fabricant), este necesar să reglăm puterea de excitaţie a PA-ului cu puteri mai mici de
5 watt care este puterea minimă standard care se poate selecta din meniu pentru FT-450. Amplificatoarele de putere
tranzistorizate solicită la intrare puteri de excitaţie foarte mici pentru o ieşire considerabilă. Amplificări de 20 de ori sau
mai mult.
În concursurile de radiocomunicaţii digitale (PSK31,63,125, etc.) puterile admise pot ajunge la maxim 100 watt.
De regulă nu se lucrează cu maximum dar cu nivele de 40÷60 watt este rezonabil. În QSO-urile obişnuite, condiţii de
propagare normale şi distanţe până la prima reflexie 2000 – 4000 km, în banda de 14 MHz, este suficientă o putere de
20÷40 watt fără antene pretenţioase.
În aceste condiţii transceiverul este protejat, va lucra la putere mică pentru atacul PA, cu posibilitate de reglare
continuă între 0 şi 5 watt din potenţiometrul din interfaţă, asigurând la ieşirea PA de asemeni o putere reglabilă de la
minim la maxim 100 watt. Transceiverul poate fi setat la 100 watt, pentru a asigura liniaritatea, iar încărcarea se poate
regla de la zero la cei câţiva watti necesari excitaţiei PA din potenţiometrul de interfaţă.
În acest sens a fost propusă schema cu acţionarea trecerii în emisie prin PTT şi reglajul fin de putere la ieşirea
lui FT-450 pentru excitarea optimă a unui PA prin nivelul audio controlat de potenţiometrul de interfaţă. Nu uitaţi că
nivelele audio se pot regla şi din software-ul de SOUND al plăcii de sunet de unde vă puteţi alege prin potenţiometrii
software nivelele convenabile.
Câteva cuvinte şi despre parametrizarea lui FT-450 pentru comunicaţii digitale din meniul echipamentului.
Mai întâi despre CAT – Computer Aided Transceiver.
Ce face CAT? Face o conversație între transceiver și parametrii de funcționare ai acestuia și un program de
calculator conectat prin cablu serial la transceiver cu ajutorul căruia se realizează următoarele tipuri de comenzi:
- Set command – Setarea unei condiții particulare în FT-450.
- Read command – Comandă de citire a unui parametru și un răspuns din partea FT-450.
- Answer command – Comandă și răspuns din partea FT-450 la transmiterea unei condiții.
Programul de CAT ne scutește să ținem minte secvențele de butoane și comenzi ce trebuiesc date din panoul
frontal conform manualului de operare. Pe ecranul calculatorului este afișat panoul frontal al FT-450 sau un ecran virtual
sugestiv al unei aplicații software care oferă accesul la parametrii. Cu ajutorul mouse-ului se pot da comenzi, se pot citi
și modifica parametrii de funcționare. Sunt două aplicații semnificative pentru acestă operație:
- Prima aplicație este pusă la dispoziție de către firmă www.yaesu.com > FT-450 > Files > PCC-450
Software V1.11a, care se descarcă, se instalează în calculator şi se poate utiliza imediat pentru efectuarea
de comenzi. Atenţie! Nu uitaţi să conectaţi PC-ul şi FT-450 cu cablul DB9(m)-DB9(m). Ecranul pe care este
afişat panoul frontal arată astfel:
Pornirea aplicaţiei şi a conversaţiei se face cu un click pe ecran în butonul pătrăţel din stânga deasupra
butonului SHIFT (care nu este pe panoul real) şi apoi puteţi manevra celelalte butoane şi comenzi.

__________________________________________________________________________________________________________
- A doua aplicație este HRD Ham Radio Deluxe construită practic pentru toate echipamentele care admit
CAT și din care se selectează pentru conectare FT-450. Această aplicație de CAT se integrează într-un
program complex de comunicații digitale (DM780) precum și de construcție și exploatare a logului.
Numai pentru CAT și conexiunea cu FT-450 se descarcă și se instalează HRD iar activarea se face astfel:
Connect > New > Yaesu > FT450 > COMx > 4800 apoi selectaţi „Always connect to this radio when starting HRD” si
apăsaţi butonul Connect. Se deschide pe ecran o fereastră cu toate butoanele şi potenţiometrele lineare necesare
comenzilor şi reglajelor suportate de FT-450. Ecranul arată astfel şi puteţi opera imediat cu el.
În continuare să încercăm parametrizarea lui FT-450 pentru radiocomunicaţii digitale din comenzile panoului
frontal. Vom încerca un exemplu semnificativ.
- Frecvenţa - 14070 kHz
- MODE – USB DATA care se setează cu următoarea secvenţă: apăsaţi F > Meniu > DSP/SEL > selecţie D
TYPE prin rotire DSP/SEL > se apasă DSP/SEL și tot prin rotire se selectează una din opțiunile USER-U,
USER-L sau RTTY, de regulă selectați USER-U pentru emisiunile de tip PSK > apăsaţi DSP/SEL > apăsaţi
F ca să reveniţi la starea VFO-A normală de lucru. În acest moment prin selecţia circulară cu unul din
butoanele MODE vă opriţi când pe ecranul FT-450 apare modul USB DATA. Prin apăsare pe butonul DSP
poziţionaţi parametrii din ecran:
- CONTOUR – Da, selectat pentru maximă audiţie.
- NOTCH – Nu.
- DNR – Da, acoperire maximă.
- WIDTH – Da, lărgime maximă.
- SHIFT – Nu, la mijloc.
- RFPOWER – selecţie din meniul F şi cu butonul DSP/SEL valoarea de 30 watt maxim pentru lucru fără
amplificator linear sau 5 watt pentru lucrul cu PA.
Aşa cum am menţionat anterior, cu potenţiometrul de interfaţă care controlează nivelul semnalului audio din
placa de sunet şi care intră pe calea audio de microfon din conectorul DATA IN se controlează puterea de ieşire a
transceiverului. În mod similar o a doua soluţie pentru controlul volumului audio se poate face din software-ul placii de
sunet. Control Panel > Sound > Speaker > Properties > Level iar din potenţiometrii software stabiliţi valoarea
convenabilă. Programul de comunicaţii digitale din pachetul HRD este DM780. Lansaţi DM780 şi faceţi minimum de
setări pentru a capta pe waterfall emisunile PSK şi a activa PTT-ul.
- Program options > PTT > via Serial (COM) port > Port COMx > Set RTS, semnalul din pin 7 face PTT.
- Program options > Souncard > Input, unde selectaţi microfonul din paca de sunet alocată şi apoi Output,
de unde luaţi semnalul audio care se transmite către transceiver. Restul setărilor sunt de competenţa şi
dorinţa operatorului.
În dorinţa de a ajuta cu un minimum de informaţii intrarea mai uşoară şi mai corectă în universul comunicaţiilor
digitale vă doresc cât mai mulţi prieteni, legături frumoase şi DX-uri. 73 de YO4UQ.

__________________________________________________________________________________________________________
CONEXIUNILE SPECIFICE NUMAI PENTRU EMISIUNI RTTY - FSK LA PRINCIPALELE ECHIPAMENTE RADIO UZUALE
Firma si Amplasare conector pe echipamentul radio in panou spate TIP

model radio numar de pini si semnale conector Observatii
YAESU 1 2 3 4 5 6 7 8 9
FT990, 1000, 1000D, 1000MP FSK x PTT GND DIN4 m panou spate
FT2000, FTDX9000, 9000D SHIFT
FT920 FSK/AFSK GND PTT AF OUT x DIN5 m panou spate
FT767, 980 FSK GND RCA m panou spate
FT450, 950 Data IN GND PTT FSK Data OUT x miniDIN 6m panou spate
Kenwood 1 2 3 4 5,6,7 8 9 10,11,13 12
TS450, 690, 140, 440, 570, 711, x FSK x GND x GND PTT x GND miniDIN panou spate
numai pt. RTTY
790, 850, 870, 940, 2000, 2000D 13 m FSK
TS940, 950, 850, 870 FSK GND RCA m panou spate
PTT din Data
soket
ICOM 1 2 3 4 5 6,7,8,11 10 12 13
ICOM706MK2, 718, 703, 2000 x GND PTT x x x FSK AF OUT SQL miniDIN 13m panou spate
ICOM706MK2, 703, 7000 FSK PTT GND Jack m 3,5s panou spate
Celelalte modele ICOM FSK GND PTT MIC IN AF OUT x DIN8 m panou spate
NOTA: Acestea sunt conexiuni specifice numai pentru emisuni RTTY - FSK. Mufele miniDIN13 sau altele pot fi folosite si pentru emisuni AFSK.
Descrierea la pini a tuturor semnalelor FSK si AFSK se face in continuare intr-un tabel separat. Descrierea conexiunilor pentru RTTY FSK a fost
facuta deoarece pentru acest mod nu mai este nevoie de cartela de sunet in calculator, manipularea FSK / SHIFT se face numai din portul COM al PC,
pe pinul 3 Tx Data al conectorului DB9 din calculator cu ajutorul programelor de aplicatie.

__________________________________________________________________________________________________________
CONEXIUNILE SPECIFICE PENTRU CAT - Computer Aided Transceiver LA PRINCIPALELE ECHIPAMENTE RADIO UZUALE
Amplasare conector pe echipamentul radio in panou

Firma si spate TIP
numar de pini si
model radio semnale conector Observatii
YAESU 1 2 3 4 5 6 7 8 9
FT1000MP, 2000, 920, 847, 450, x RxD TxD x GND x RTS CTS x DB9 t panou spate
947, DX5000, DX9000D, *847
FT100, 817, 857, 897D x x GND TxD RxD x x x miniDIN8 m panou spate
FT990, 1000, 1000D GND TxD RxD ** PTT x x DIN6 m panou spate
** FT767, 747, 980
FT757GX, 840, 890, 900 GND TxD RxD PTT x x miniDIN6 m panou spate
alias PS2
Kenwood 1 2 3 4 5 6 7 8 9
TS480, 570, 870, 2000 x RxD TxD x GND x * RTS * CTS x DB9 t panou spate
TS140, 440, 450,690, 940, 950, GND RxD TxD x x x DIN6 m panou spate sau
711, 790, 850 lateral
ICOM 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Toate modelele *** RxD GND 3,5mm m panou spate CI-V
*** TxD mono interfata CT-17

__________________________________________________________________________________________________________
CONEXIUNILE SPECIFICE PENTRU EMISIUNI AFSK & FSK LA PRINCIPALELE ECHIPAMENTE RADIO UZUALE
Firma si Amplasare conector pe echipamentul radio in panou spate TIP

model radio numar de pini si semnale conector Observatii
YAESU 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
FT990, 1000, PTT GND x RCA PTT
1000D, 1000MP, V1 RxA RxB GND 3,5 stereo AF OUT
2000 MIC GND x RCA MIC PATCH
FT990, 1000, in 50mV/10k
1000D, 1000MP, 2000 V2 Data in x PTT Data out x DIN 5 m out 100mV/10k
FT920 AF IN GND PTT x AF OUT DIN 5 m
mini DIN
FT100, 817, 857, 897 Data in GND PTT x Data out x 6m
mini DIN
FT450, 950 Data in GND PTT FSK Data out x 6m FSK si AFSK
NOTA: Sunt mentionate echipamentele care ofera conexiuni pe panoul din spate. Pentru legaturi pe panoul frontal se folosesc conexiunile standard YAESU din
conectorul metalic MIC 8 pini (FOSTER). Exemplu: FT840, 747, 736, 890, 900.

__________________________________________________________________________________________________________
Kenwood 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 TIP Observatii

TS140, 450, 570, x FSK AF GND x x x GND PTT x MIC GND x DIN 13
690, 2000 OUT IN
TS2000 doua canale AF1 FSK AF2 GND x x x GND PTT x MIC GND x DIN 13
OUT OUT IN
TS790, 850, 950 x x AF GND x x x GND PTT x MIC GND x DIN 13
OUT IN
TS440, 940 x x Data GND x x x GND x x Data GND PTT DIN 13
OUT IN
TS480 AF GND FSK x AF x miniDIN6
IN OUT
ICOM 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 TIP Observatii

ICOM 706MK2, 703, Data GND PTT x DATA x miniDIN6
7000 IN OUT
ICOM 746, x GND PTT x x x x DIN 7 2 conectori
AF
7400 FSK GND x AF IN OUT x x x DIN 8 PTT separat
AF
ICOM 821, 910 FSK GND PTT AF IN OUT x x x DIN 8
AF
ICOM ALL Models FSK GND PTT AF IN OUT x x x DIN 8 cu cablu Y
DIN13 / DIN8

Referințe bibliografice
1. ARRL Radioamteur Handbook -2011

2. Radiocomunicații digitale – YO4UQ – Ed. N’Ergo 2004
3. Colecția revistei Radiocomunicații și Radioamatorism - FRR
4. Colecția revistei RADIOMAGAZIN YO - SRR
Hardware
http://au.store.creative.com/sound-blaster/sound-blaster-5-1-vx/1-17510.aspx
http://www.elfast.ro/shop/
http://elfast.ro/shop/produse/4-componente-pc/24-convertoare-usb/131-convertor-usb-serial-aten.html
http://www.gembird.nl/default.aspx?op=products&op2=item&id=3253
http://www.g4zlp.co.uk/unified/IcomCAT.shtml
http://www.g4zlp.co.uk/unified/KenwoodCAT.shtml
http://www.g4zlp.co.uk/unified/YaesuCAT.shtml
http://www.charma.ro/conectoare.php
http://www.rigexpert.com/
http://www.matra-systems.ro/price.php?id=10
http://www.g4zlp.co.uk/
http://www.microham.com/
http://www.westmountainradio.com/
http://www.tigertronics.com/index.htm
http://www.ssiserver.com/info/pskmeter/pacificon2003.pdf
http://www.conexelectronic.ro/
http://www.icomamerica.com/en/amateur/
http://www.kenwoodusa.com/Communications/Amateur_Radio/
http://www.yaesu.com/?cmd=DisplayProducts&DivisionID=65&ProdCatID=102
Software
http://www.digipan.net/
http://hamsoft.ca/pages/mmtty.php
http://www.ham-radio-deluxe.com/
http://n1mm.hamdocs.com/
http://www.w1hkj.com/Fldigi.html
http://www.ftdichip.com/FTDrivers.htm

Ghid Practic de Radiocomunicatii Digitale

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Practic de Radiocomunicatii Digitale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CRISTIAN COLONATI - YO4UQ

Lucrare realizată sub egida

1 Federaţia Română de Radioamatorism – YO4UQ - 2011

MOTTO: ARRL Handbook ediţia 14 - 1936!

Federaţia Română de Radioamatorism – YO4UQ - 2011 2

Este permisă şi chiar recomandată reproducerea,

Elaborare: Cristian COLONATI – YO4UQ

3 Federaţia Română de Radioamatorism – YO4UQ - 2011

Cuvânt înainte din partea Federației Române de Radioamatorism,

Pentru gemenii Teodora şi Cătălin,

Federaţia Română de Radioamatorism – YO4UQ - 2011 4

5 Federaţia Română de Radioamatorism – YO4UQ - 2011

Federaţia Română de Radioamatorism – YO4UQ - 2011 6

7 Federaţia Română de Radioamatorism – YO4UQ - 2011

Federaţia Română de Radioamatorism – YO4UQ - 2011 8

Pentru toate emisiunile AFSK utilizate de

9 Federaţia Română de Radioamatorism – YO4UQ - 2011

Federaţia Română de Radioamatorism – YO4UQ - 2011 10

11 Federaţia Română de Radioamatorism – YO4UQ - 2011

Federaţia Română de Radioamatorism – YO4UQ - 2011 12

Principalele semnale şi comenzi acceptate de echipamentele radio în comunicaţiile digitale.

13 Federaţia Română de Radioamatorism – YO4UQ - 2011

Rx audio input Niveluri de volum

B - Semnale si comenzi la transceivere de vechime medie si/sau modele actuale de complexitate

Rx audio input Niveluri de volum fixe

VOX comanda Rx/Tx prin nivel audio Comenzi Rx/Tx

FSK - Digital Tx Data Comenzi si date

C - Semnale si comenzi la transceivere moderne si în fabricatie, de mare performanta si complexitate,

Toate semnalele de categoria

Retea locala de date LAN

Comunicatii de date, semnale si

Federaţia Română de Radioamatorism – YO4UQ - 2011 14

15 Federaţia Română de Radioamatorism – YO4UQ - 2011

Federaţia Română de Radioamatorism – YO4UQ - 2011 16

17 Federaţia Română de Radioamatorism – YO4UQ - 2011

Federaţia Română de Radioamatorism – YO4UQ - 2011 18

19 Federaţia Română de Radioamatorism – YO4UQ - 2011

Schema bloc pentru interfaţa RigExpert Tiny.

Federaţia Română de Radioamatorism – YO4UQ - 2011 20

În continuare sunt prezentate în ordinea crescândă a complexităţii interfeţele microHAM.

21 Federaţia Română de Radioamatorism – YO4UQ - 2011

Federaţia Română de Radioamatorism – YO4UQ - 2011 22

DigiKeyer II™ block diagram

microKEYER II block diagram

23 Federaţia Română de Radioamatorism – YO4UQ - 2011

Federaţia Română de Radioamatorism – YO4UQ - 2011 24

Iesire semnal audio Intrare microfon

Calculator PC Interfata Transceiver

Intrare semnal audio Iesire casca

Iar în unele cazuri particulare si mai simplu fara nici o interfata

Iesire semnal audio Intrare microfon

Intrare semnal audio Iesire casca

25 Federaţia Română de Radioamatorism – YO4UQ - 2011

Federaţia Română de Radioamatorism – YO4UQ - 2011 26

AF OUT (volum reglabil din buton)

MIC GND MIC

CONECTORII SI SEMNALELE DIN PANOUL FRONTAL

Unele excepţii de la YAESU

27 Federaţia Română de Radioamatorism – YO4UQ - 2011

Federaţia Română de Radioamatorism – YO4UQ - 2011 28

Exemplificăm alăturat setul principalilor conectori

29 Federaţia Română de Radioamatorism – YO4UQ - 2011

Conectorul DIN 4 pini.

Federaţia Română de Radioamatorism – YO4UQ - 2011 30