Erorile de înregistrare statistică

Calitatea datelor înregistrate este un factor important care condiţionează calitatea

informaţiilor dintr-un demers statistic, realismul cunoaşterii şi eficienţa deciziilor de acţiune.
Prin urmare, veridicitatea (autenticitatea) datelor înregistrate printr-o metodă oarecare
(specifică scopului cercetării) – concordanţa acestora cu datele reale ale fenomenelor
investigate – constituie un obiectiv fundamental („ţintă”) a oricărei metode de înregistrare
(observare) statistică.Acest obiectiv este, însă, greu de realizat, deoarece chiar prin
respectarea tuturor principiilor ştiinţifice de pregătire şi de organizare a înregistrării nu se pot
înregistra date „absolut reale”, în concordanţă cu manifestările reale ale fenomenului
investigat. Aceasta înseamnă că în observarea statistică se înregistrează şi erori. În general,
prin eroare de înregistrare (observare) statistică, exprimată absolut sau relativ, se înţelege
diferenţa dintre rezultatul obţinut prin înregistrare şi mărimea reală a caracteristicilor
(variabilelor) observate. Aceste diferenţe (erori) sunt determinate de volumul înregistrărilor,
de precizia mijloacelor de înregistrare şi de diverse alte surse (cunoscute sau necunoscute).
Surse de erori se regăsesc în domenii care vitează înregistrarea, metodele de înregistrare.
Dintre acestea exemplificăm: o Mobilitatea (inconstanţa) în timp a unităţii observate
(determinată de factori sau înclinaţii care conduc la răspunsuri inexacte sau aproximative); o
Puterea umană limitată de înregistrare (observare) – de exemplu, perceperea eronată a
răspunsurilor, transcrierea greşită a acestora etc.; o Neclaritatea definirii unităţilor de
observare şi a variabilelor de înregistrat; o Imperfecţiunea metodelor şi mijloacelor de
observare (înregistrare); o Factori subiectivi etc. Erorile întâmplătoare produse într-o
înregistrare statistică diferă între ele ca mărime şi ca semn (sens). Influenţele lor se
compensează reciproc pe total, ceea ce înseamnă că pe ansamblu nu influenţează rezultatele.
Erorile întâmplătoare sunt produse de factori obiectivi. Mărimea absolută a acestor erori este
necunoscută, deoarece necunoscută este valoarea adevărată a datelor înregistrate. Influenţele
acestor erori se compensează reciproc deoarece distribuţia lor se realizează după legea
teoretică de probabilitate normală, Gauss-Laplace. Erorile întâmplătoare, din cauze obiective,
nu pot fi eliminate orice metodă s-ar utiliza. Spre deosebire de erorile întâmplătoare, erorile
sistematice au o acţiune unilaterală (se produc într-un singur sens) şi, ca urmare, efectul lor
cumulatoriu influenţează rezultatele indicatorilor sintetici determinaţi. Acesta este şi
motivul pentru care calitatea necesară a datelor înregistrate impune cu necesitate şi eliminarea
acestor erori sau, dacă aceasta nu este posibil în totalitate, minimizarea lor. Erorile grosiere
(greşelile) se datorează fie lipsei de experienţă, fie incompetenţei, fie altor cauze. Dată fiind
diferenţa esenţială dintre erori şi greşeli, acestea din urmă trebuie depistate şi eliminate.
Acest lucru presupune o analiză sistematică (aprofundată) a datelor înregistrate, un
studiu detaliat a cazurilor în care datele înregistrate depăşesc limitele admisibile. În afara
tipologiei de erori prezentată, mai pot fi amintite erorile de reprezentativitate (efective
sau probabile) întâlnite în cercetarea selectivă şi dezbătute distinct în economia cursului de
Statistică. Tipologia erorilor de înregistrare, prezentată anterior, conduce – în virtutea
obiectivului de asigurare a datelor de calitate corespunzătoare – la acţinui de prevenire a
erorilor şi de control al datelor culese. Fără a fi o regulă generală, prevenirea erorilor se poate
realiza prin acţiuni suplimentare de genul: - testării tehnicilor şi formularelor de înregistrare; -
selectarea optimă şi pregătirea profesională a persoanelor care efectuează înregistrarea; -
inspectarea (controlul), pe teren, a înregistrărilor de date; - pregătirea psihologică a
persoanelor care efectuează înregistrarea (mai ales în cazul anchetelor de sondaj); -
popularizarea scopului înregistrării şi formarea convingerilor pentru exprimarea datelor reale
etc. Controlul statistic al datelor înregistrate se realizează în funcţie de natura şi localizarea
activităţilor întreprinse în acest sens, printr-un control intern şi printr-un control extern.
În principiu, controlul cuprinde acţiuni care vizează volumul datelor înregistrate,
acurateţea calculelor din care rezultă anumiţi indicatori, acurateţea corelaţiilor logice
dintre date, autenticitatea documentelor de evidenţă primară utilizate la înregistrarea datelor
etc.

Grosu Bianca