SAPUNURI SI

DETERGRNTI

MEMBRII: IULIAN DANAILA , SEVASTRE GEORGE , DRUTA IONUT

DEFINIREA SAPUNURILOR

• Producerea săpunului a început în secolul al XV-lea, la Veneţia, în secolul

al XVII-lea, la Marsilia, iar în secolul XVIII s-a răspândit în întreaga
Europă şi în America de Nord. Săpunul reprezintă amestecul de săruri
de sodiu ale acizilor graşi (C12-C18), obţinut prin hidroliza bazică a
grăsimilor. Săpunurile sunt săruri cu diferite metale (sodiu, potasiu și
altele) ale acizilor grași cu cel puțin opt atomi de carbon în moleculă.
Puterea de spălare se datorează faptului că moleculele de săpun aderă
cu ușurință atât la moleculele nepolare (de exemplu ulei și grăsimi) cât
și la moleculele polare (de exemplu apă).
 CLASIFICAREA
•SAPUNURILOR
Obținere și clasificare
• Săpunurile se obțin prin hidroliza alcalină a grasimilor. Aceștia se împart în trei
categorii:
• săpunuri de sodiu,din acizii carboxilici grasi saturati care sunt solide și solubile
în apa, sapunurile ce provin din acizi grasi nesaturati sunt semilichide sau
semisolide si sunt solubile in apa;
• săpunuri de potasiu, care sunt lichide și solubile în apă;
• săpunuri de aluminiu, mangan, calciu, bariu, care sunt solide și insolubile în apă,se
folosesc pentru obtinerea vaselinei.
• Numai săpunurile care sunt solubile în apă pot fi folosite ca agenți de spălare,
aceștia având o putere de spălare inferioară detergenților.
•
 • In compozitia sapunurilor
COMPOZITIA intra grasimi si uleiuri
SAPUNURILOR din plante care contin
trigliceride si alcani sau
saruri de potasiu si sodiu.
Original alcanii folositi la
fabricarea sapunului erau
obtinuti din resturi de
plante. Astazi termenul
„alcan” este folosit pentru
substante care sunt baze
(opusul acizilor) si care
reactioneaza cu un acid
neutralizat.
RETETE OBTINERE
SAPUN
• Ingredientele necesare pentru a face săpun în casă
Pe lângă soda caustică, mai este nevoie și de alte
ingrediente pentru a putea realiza săpunul de
casă dorit. Iată care sunt, cu mențiunea că le vei
folosi în funcție de rețeta aleasă: uleiuri esentiale;
ulei de măsline, palmier, cocos, ricin; coloranti
alimentari; untură – unt de Shea, cacao, avocado,
migdale dulci etc; alte tipuri de grăsimi (de pildă,
untură de porc); apă distilată pentru uz cosmetic;
suc de fructe, ceai – în loc de apă; plante
aromatice, dacă nu dorești să folosești arome (de
exemplu, mentă, lavandă, busuioc); alte săpunuri
făcute deja (pentru realizarea bazei, în cazul în
care optezi pentru metoda melt and pour) Aici am
trimis o reteta de obtinere a sapunului
Reteta sapun de casa cu suc de portocale Atunci când faci săpunul de casă nu
este neapărat să folosești apă distilată. O poți înlocui cu suc. Este chiar indicat
să procedezi astfel, dacă vrei un săpun din portocale. Motivul este foarte
simplu. Uleiurile esențiale din portocale tind să-și piardă intensitatea în timp,
în schimb, dacă folosești zeama de la fructe, efectul va fi cu totul altul.
Ingrediente: 320 ml ulei de măsline extravirgin; 150 ml ulei de cocos; 65 g
sodă caustică; 160 ml apă distilată; 50 ml ulei esențial de portocale; 2-4
lingurițe de suc de portocale. Mod de preparare: topește soda caustică în apa
distilată. Apoi, încălzește uleiurile esențiale. (Poți topi uleiul de cocos la
microunde, în reprize de câte 30 de secunde. Ar trebui să fie gata în trei
minute). După ce soda și uleiurile s-au răcit până la 38 de grade Celsius,
amestecă-le cu spatula sau cu blenderul. Adaugă sucul de portocale și
folosește, de data aceasta, doar o lingură din lemn sau spatulă, nu blenderul,
pentru a-l încorpora. Toarnă compoziția în forme pentru sapun și las-o să se
usuce pentru 1-3 zile.
 DEFINIREA DETERGENTIILOR

• Detergenții sunt produși de sinteză, având o structură asemănătoare cu cea a săpunurilor.

De aceea, ei sunt agenți de spălare și curățire, modificând tensiunea superficială a apei de
spălare. Se poate aprecia că detergenții au o putere de spălare superioară săpunurilor.
Frecvent ele includ elemente și combinații chimice cu rol de substanțe curățitoare active
cum ar fi: tenside, acizi, baze și enzime, care ajută la îndepărtarea diferitelor forme de
murdărie. Detergenții se produc specializat pentru folosire în diverse activități de spălare
și curățire cum ar fi: Curățiri și spălări de îmbrăcăminte. Spălări de vase de bucătărie.
Spălări și curățiri de piese mecanice
CLASIFICARE DETERGENTI
După natura grupei hidrofile, se disting trei clase importante de detergenţi: anionici,
cationici şi neionici.
a) Detergenţii anionici prezintă ca grupă hidrofilă un anion (care poate fi –OSO3- sau
–SO3-). Cei mai cunoscuţi detergenţi anionici sunt: - sărurile de sodiu ale
acizilor alchilsulfonici : CH3-(CH2)n-SO3-Na+ - sărurile de sodiu ale sulfatilor
acizi de alchil : CH3-(CH2)n-SO3-Na+ - sărurile de sodiu ale acizilor alchil-
aril-sulfonici: CnH2n+1-C6H4-SO3-Na+
b) Detergenţii neionici sunt polieteri cu formula generală R-O-(CH2-CH2-O)n-CH2-
CH2-OH, unde n ia valori între 10-12.
c) Detergenţii cationici conţin o grupă cuaternară de amoniu la capătul unei catene
saturate lungi şi au formula generală R-N+R'3X-, unde R este un radical alchil
superior, iar R' este un radical alchil inferior.
d) Detergenți biodegradabili Modificare Secție cu detergenți a unui supermarket
Biodegradabilitatea reprezintă capacitatea detergenților aflați în apele
reziduale de a se descompune sub acțiunea oxigenului și a
microorganismelor. Majoritatea detergenților de pe piață sunt compuși din
substanțe chimice rezistente la acțiunea factorilor biologici. Astfel, în
momentul în care acești detergenți intră în contact cu apa și mediul
inconjurator sunt foarte greu de eliminat și pot crea probleme serioase
pentru mediul acvatic. Deversate pe sol, reziduurile rezultate din fabricarea
detergenților obișnuiți sunt antrenate de ploi, ajungând la adâncimi foarte
mari, chiar și dincolo de pânza freatică.
DOCUMENTAREA ASUPRA ACȚIUNII SĂPUNURILOR ȘI
DETERGENȚILOR ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

• Cum ne distrugem planeta Deversate pe sol, reziduurile rezultate din fabricarea detergentilor si chiar cele datorate consumului
casnic sunt antrenate de ploi, ajungand la adancimi foarte mari, chiar si dincolo de panza freatica. Uniunea Europeana are
in plan inventarierea si depoluarea solurilor contaminate din toate cele 27 de state membre, dar este putin probabil sa faca
fata unei asemenea provocari in viitorul apropiat. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca solurile agricole sunt tot mai
infestate, pe langa pesticide, cu sulfat de alchilbenzen, substanta intalnita in detergentii anionici, cei mai bine vanduti la
nivel mondial. Consumul acestor produse in UE este estimat, pentru anul 2010, la 3,4 milioane de tone. Pentru cresterea
performantelor detergentilor, in compozitia acestora se adauga nitriti si fosfati, care au ca efect reducerea duritatii apei.
Ajunsi in mediul acvatic, acestia stimuleaza inmultirea algelor, ceea ce duce la scaderea continutului de oxigen in apa,
facand imposibila viata faunei acvatice. Marea Neagra este cea mai afectata intindere de apa din lume din cauza lipsei de
oxigen. Deja mii de specii de plante si animale subacvatice au disparut.
Oamenii de știință spun că săpunurile antibacteriene sunt ineficiente și dăunătoare

nu există nicio dovadă științifică și clinică privind eficiența compușilor chimici antibacterieni din săpunurile care promit că
distrug 99% dintre germeni. Acestea nu doar că nu acționează de fapt spre prevenirea bolilor, ba mai mult, pot fi chiar
dăunătoare pentru sănătate și mediul înconjurător. Pe lângă faptul că cercetările le prezintă ca fiind ineficiente, se pare că
expunerea la aceste substanțe crește predispoziția la alergii alimentare și astm, afectează funcțiile reproducătoare și
dezvoltarea. Aceste substanțe afectează și mediul înconjurător, afectează animalele și ecosistemele în egală măsură. De
asemenea, se pare că pot crește rezisteța bacteriilor la antibiotice. Cercetatori care sustin ca aceste sapunuri ar putea
perturba sistemul endocrin, lucru fiind dovedit de mai multe studii realizate pe soareci, broaste si alte animale. Astfel, este
posibil ca triclosanul sa interfereze cu hormonii tiroidieni, fapt care poate duce in timp la aparitia infertilitatii, la obezitate
sau chiar la anumite tipuri de cancer. Nici copiii nu sunt feriti de efectele negative ale acestor sapunuri antibacteriene.
Astfel se pare ca cei mici, care au fost expusi la triclosan pentru o perioada mai lunga de timp, prezinta un risc mai ridicat
de a dezvola alergii sau de a face febra. Pe de alta parte, un studiu prezentat in vara anului trecut la o conferinta a
Asociatiei Americane de Endocrinologie a demonstrat ca mai multi cobai care au fost supusi la triclocarban – un
ingredient care se afla in sapunuri antibacteriene – au transmis compusul si puilor.