Grile statistica

1. Dintr-o populatie s-a extras un esantion de volum n=900

persoane. Pentru o variabila X, consumul saptamanal de
paine(kg), s-au obtinut urmatoarele rezultate: 𝑥̅ =3 kg, s’=1kg.
Considerand un risc de 5% (0,05) se poate considera ca nivelul
consumului mediu saptamanal de paine:
a. Este egal cu µ0=3,5kg;
b. Nu difera semnificativ de µ0=3,5kg;
c. Difera semnificativ de µ0=3,5kg.
2. Se verifica daca media unei populatii, µ, difera in mod
semnificativ de o valoare fixa µ0 . In acest caz, ipotezele
statistice sunt:
a. H0: µ ≠µ0, H1: µ =µ0;
b. H0: µ =µ0, H1: µ >µ0;
c. H0: µ =µ0, H1: µ≠µ0.
3. Esantionul reprezinta o subpopulatie sau un subansamblu
extras din populatia de referinta care:
a. Respecta proprietatea de reprezentativitate;
b. Din motive de cost, are un volum mai mic decat
volumul populatiei;
c. Poate fi extras aleator, cu revenire sau fara revenire.
4. Ipoteza statistica reprezinta:
a. O teorie care se verifica statistic;
b. O presupunere cu privire la un parametru;
c. O presupunere cu privire la legea de distributie a unei
populatii.
5. Parametrul reprezinta:
a. O valoare fixa si necunoscuta la nivelul unei populatii;
b. O functie a variabilelor de selectie;
c. O statistica.
6. Demersul testarii statistice cuprinde etapele:
a. Calculul valorii statisticii test;
b. Regula de decizie;
c. Formularea ipotezelor statistice.
7. Se studiaza daca exista diferente semnificative intre speranta
medie de viata a femeilor din Europa de Est, egala cu 68 de
ani, si speranta medie de viata a femeilor la nivel mondial,
egala cu 70 de ani. Se cunosc urmatoarele date: n=16, s’=1,75.
Sunt adevarate afirmatiile:
a. Cu o probabilitate de 95%, nivelul mediu al sperantei
de viata a femeilor din Europa de est este acoperit de
intervalul de incredere (67,068 ; 68,932);
b. Se garanteaza cu o prbabilitate de 90% ca nu exista
diferente semnificative intre speranta medie de viata a
femeilor din Europa de Est si media la nivel mondial;
c. Exista diferente semnificative intre speranta medie de
viata a femeilor din Europa de Est si media la nivel
mondial, in conditiile riscului asumat de 5%.
8. In urma prelucrarii datelor privind veniturile familiilor
inregistrate la nivelul unui esantion de volum n=625, s-au
obtinut urmatoarele rezultate: : 𝑥̅ =12 mii lei, s’=2 mii lei. Sa se
testeze daca exista diferente semnificative intre veniturile
medii ale familiilor la nivelul populatiei din care a fost extras
esantionul si venitul mediu pe tara: µ0=13 mii lei:
a. Se accepta ipoteza H0;
b. Exista diferente semnificative intre cele doua medii;
c. Se respinge ipoteza H0.
9. Pentru o variabila X-N(µ,σ2), se cere sa se calculeze
probabilitatea P(µ-σ<X< µ+σ). Acesta probabilitate este:
a. 75%;
b. 95%;
c. 68,2%.

10. Pentru o variabila X-N(10,4), P(X>11) este:

a. 0,1915;
b. 0,3085;
c. 0,5915.
11. Intr-un sondaj aleator simplu de 400 studenti, pentru
variabila nota la un test, s-a obtinut o valoare medie de 8,25 si
o abatere standard de esantion modificata egala cu 1,5.
Intervalul de incredere pentru parametrul medie, cu o
probabilitate de 0,95, este:
a. [7,5260 ; 9,3424];
b. [8,0736 ; 8,2464];
 c. [8,1260 ; 9,2020].

12. In vederea testarii ipotezei de egalitate a salariului mediu cu

o valoare fixa, µ0=46, s-a integistrat un esantion de volum
n=10 persoane. In acest caz se pot formula urmatoarele
ipoteze statistice:
a. H0: µ0=46, H1: µ0<46;
b. H0: µ=10, H1: µ≠10;
c. H0: µ=46, H1: µ≠46.
13. Precizia estimarii creste atunci cand:
a. Varianta esantionului este mare;
b. Varianta esantionului este mica;
c. Volumul esantionului creste.
14. Sporul absolut cu baza mobila se calculeaza ca:
a. Raport intre doi termeni consecutivi
b. Diferenta intre oricare termen si termenul initial al
seriei
c. Diferenta intre doi termeni consecutivi
15. Sporul absolut cu baza fixa exprima:
a. Cu cat s-a modificat, in marime absoluta, nivelul unei
variabile Y din momentul curent comparative cu
momentul de referinta;
b. Cu cat s-a modificat, in marime relativa, nivelul unei
variabile Y din momentul curent comparative cu
momentul de referinta;
c. De cate ori s-a modificat nivelul unei variabile Y din
momentul curent comparativ cu momentul de
referinta.
16. Pentru un esantion de 100 zile extras din activitatea unei
firme, s-a observat valoarea zilnica a vanzarilor (mii lei). La
nivelul esantionului s-a obtinut o medie de 550 mii lei si o
abatere standard de 40 mii lei. Pentru un risc asumat de 5%
este valabil rezultatul:
a. Se accepta ipoteza nula (H0);
b. Testul folosit este testul Z;
c. Valoarea teoretica a testului este 0,05;
d. Valoarea medie a vanzarilor difera semnificativ de
valoarea inregistrata anul trecut, de 650 mii lei.
17. La nivelul unui esantion de 250 de pacienti ai unui spital,
30% sunt de sex feminin. Pentru o probabilitate de 99%,
intervalul de incredere pentru ponderea pacientilor de sex
masculine este:
a. [22,6 ; 37,4]%;
b. [62,2 ; 77,4]%;
c. [11,5 ; 25,7]%.
18. Pentru a estima proportia la nivelul unei populatii in
conditiile unei increderi de 95%, a unei variante de 0,24
si a unei erori maxim admisibile de +/- 3,5
este necesar un volum al esantionului de:
a. 2350
b. 753
c. 1060
19. La nivelul unui esantion de 25 de tari, observate dupa
valoarea exporturilor (mil. Euro), se cunoaste ca media este
150 mil. euro, iar varianta este de 100. Pentru o probabilitate
de 90%, intervalul de incredere pentru valoarea medie a
exportului la nivelul populatiei tarilor este:
a. [146,57 ; 153,42] mil. euro;
b. [50; 250] mil. euro;
c. [115,78 ; 184,22] mil.euro.
20. Pentru X-N(-1; 1), ponderea valorilor cuprinse intre -0,5 si
0,5 este:
a. 24,17%;
b. 50%;
c. 62,47%.
21. Se doreste verificarea compatibilitatii dintre performanta
portofoliului firmei ALPHA comparative cu cel al principalei
concurente, care are o rata de rentabilitate de 68% a
investitiilor. Pentru acest lucru, se extrage un esantion de 100
de investitii ale firmei ALPHA si se obtine, la nivelul
esantionului, o rentabilitate medie de 63% si o abatere
standard de 4%. Pentru un risc 0,05, care afirmatie este
adevarata:
a. Intre cele doua companii exista o compatibilitate in
ceea ce priveste rentabilitatea investitiilor;
b. Se respinge ipoteza H0;
c. Se testeaza H0: π= π0.
22. Din clientii a doua magazine au fost extrase doua
esantioane, iar clientii au fost observati dupa varsta. Pentru
un risc de 5% si o valoare Sig=0,002, este adevarata afirmatia:
a. Testul folosit este testul F;
b. Exista diferente semnificative de varsta intre clientii
celor doua magazine;
c. Nu se poate lua o decizie cu privire la diferenta de
varsta intre clientii magazinelor;
d. Se accepta ipoteza H0.
23. Pentru un esantion de 300 de studenti, extras dintr-o serie
de studenti din anul curent, s-a observant o rata de
promovabilitate de 78%. Pentru un risc de 5% si cunoscand ca
rata de promovabilitate inregistrata anul trecut a fost de 82%,
este adevarata afirmatia:
a. Testul folosit este testul F;
b. Ipoteza nula este H0: µ1=µ2;
c. Promovabilitatea din anul curent difera semnificativ de
promovabilitatea din anul trecut;
d. Proportia la nivelul esantionului este de 0,82.(este
0,78)
24. Pentru firmele din Iasi se cunoaste ca cifra de afaceri(X, mil.
lei) este normal distribuita: X-N(250, 400). Probabilitatea ca o
firma sa aiba o cifra de afaceri de cel mult 200 mil. lei este:
a. 0,75;
b. 0,0062;
c. 0,9938.
25. La un examen, punctajele obţinute de studenţi sunt
distribuite normal cu media 500 şi abaterea standard 100. Un
student a obţinut punctajul X = 650. Ce procent din studenţi
au obţinut un punctaj mai mare decât el?
a) 4,3%
b) 1,5%
c) 6,7%
26. Pentru o variabilă X ~ N(12,4), P(10<X<13) este:
a) 0,289
b) 0,532
c) 0,341
27. Într-un sondaj aleator simplu de 400 studenţi, pentru
variabila nota la un test, s-a obţinut o valoare medie de 8,25 şi
o abatere standard de eşantion modificată egală cu 1,8.
Intervalul de încredere pentru parametrul medie, cu o
probabilitate de 0,95, este:
a) (7,5260 - 9,3424)
b) (8,1280 - 9,2020)
c) (8,0736 - 8,4264)
28. Se testează diferenţele dintre veniturile medii din 2 regiuni,
A şi B, şi se obţin următoarele rezultate: tcalc=8,23, numărul
gradelor de libertate=25. Pentru un risc de 5%, sunt adevărate
afirmaţiile:

a) valoarea teoretică a statisticii test este egală cu 1,960 ;

b) suma volumelor celor două eşantioane este 27 ;

c) există diferenţe semnificative între veniturile medii din

cele 2 regiuni ;

d) ipoteza H0 este µ1=µ2=µ3.

29. Un estimator este nedeplasat dacă:

a). M (θ̂)=θ
b). V (θ̂)→θ când n→N
c). are varianţa cea mai mică posibil faţă de varianţa
oricărui alt estimator calculat pentru acelaşi eşantion
30. Pentru aplicarea metodei ANOVA, trebuie îndeplinite
următoarele condiţii:
a) condiţia de normalitate
b) condiţia de homoscedasticitate
c) condiţia de independenţă
31. Variaţia explicată măsoară:
a) variaţia sub influenţa factorilor esenţiali (de grupare)
b) variaţia sub influenţa factorilor aleatori (întâmplători)
c) variaţia sub influenţa factorilor esenţiali şi aleatori
(întâmplători).
 32. Aplicând metoda ANOVA s-au obţinut următoarele rezultate:

Sursa variatiei Suma patratelor Gradele de Estimatori ai

variatiei libertate variantei
Explicata 150 (ESS) 2 (K-1) 75 ESS/(k-1)
(intergrupe)
Reziduala 65 (RSS) 17 (n-k) 3,823 RSS/(n-k)
(intragrupe)
Variabila numerică este "Venitul", iar variabila (factorul) de
grupare este "Regiunea". În această situaţie, se poate afirma că:
a. există diferenţe semnificative între veniturile
medii pe regiuni la nivelul populaţiilor, pentru un
risc de 5%;
b. valoarea teoretică a a statisticii F, considerând un
risc de 0,05, este 3,592;
c. se respinge ipoteza H0: µ1=µ2=µ3
 33. Aplicând metoda ANOVA s-au obţinut următoarele rezultate:
Sursa variatiei Suma patratelor Grade de libertate
variatiei
Explicata 350 3
(intergrupe)
Reziduala 150 21
(intragrupe)
Totala 500 24
Variabila numerică este "Salariul", iar variabila (factorul) de
grupare este "Regiunea". În această situaţie, se poate afirma că:

a. valoarea calculată a statisticii F este 16,33

b. ipoteza H0 este: H0: µ1=µ2=µ3=µ4
c. se garantează cu o probabilitate de 0,95 că factorul de
grupare are o influenţă semnificativă asupra variaţiei
salariului
34. Aplicând metoda ANOVA, s-au obţinut următoarele
rezultate:
Sursa variatiei Suma patratelor Grade de libertate
variatiei
Explicata 130 4
(intergrupe)
Reziduala 250 95
(intragrupe)
Sunt corecte afirmaţiile:
a. volumul eşantionului este de 95 unităţi
b. numărul de grupe ale factorului de grupare este 5
c. numărul gradelor de libertate asociate variaţiei totale
este 99.
 35. Pentru un eşantion de persoane se cunosc următoarele
rezultate:
Frequency Percent Valid Cumulative
percent percent
Valid Masculin 4 40.0 40.0 40.0
Feminin 6 60.0 60.0 100.0
Total 10 100.0 100.0
Considerând un risc de 0,10, să se calculeze limitele intervalului de
încredere pentru proporţia persoanelor de sex feminin la nivelul
populaţiei.

36. Aplicând metoda ANOVA s-au obţinut următoarele rezultate:

Sursa variatiei Suma patratelor Grade de libertate
variatiei
Intergrupe ESS 120 2
Intragrupe RSS 320 200
Totala TSS 440 202
Variabila numerică este "Salariul", iar variabila (factorul) de
grupare este "Regiunea". În această situaţie, considerând un risc
de 0,05, se poate afirma că:
a. se garantează cu o probabilitate de 0,95 că
factorul de grupare are o influenţă semnificativă
asupra variaţiei salariului
b. ipoteza H0 este µ1=µ2=µ3
c. se respinge ipoteza H0
37. Nivelul vânzărilor unei firme a înregistrat în perioada 2010 -
2013 următoarea evoluţie:
Anii 2010 2011 2012 2013
Volumul vanzarilor(mld. lei) 2 8 10 12
Sunt corecte afirmaţiile:
a. vânzările firmei au crescut în 2013 faţă de 2011
cu 50%
b. vânzările firmei au crescut în 2013 faţă de 2011
cu 150%
c. vânzările firmei au crescut în 2012 faţă de 2011
de 1,25 ori .
38. Nivelul cifrei de afaceri (mld.lei) a unei firme pe trimestre a
înregistrat în perioada 2010-2011 următoarea evoluţie:
2010 2011
Trim. I 1 3
Trim. II 3 5
Trim. III 2 4
Trim. IV 4 7
Ştiind că 𝑖̅=2,98 , sunt corecte afirmaţiile:
a. cifra de afaceri medie a firmei a fost de 3,625
mld. lei pe an;
b. cifra de afaceri medie a firmei a crescut în medie
cu 0,85 mld. lei pe trimestru;
c. cifra de afaceri a firmei a crescut în medie cu
198% pe trimestru.
39. La un examen, profesorul a stabilit ca elevii care vor obtine
un punctaj cuprins intre 65 si 70 in anul curent, distributia
punctajelor este normala, X-N(55,25). Care este procentul
elevilor:
a. 47,72%
b. 12,28%
c. 2,15%.
40. Pentru o variabila X-N(0,1), se cunoaste P(-a<X<a)=0,6424. In
acest caz:
a. a=0,1331
b. a=0,0675
c. a=0,92.