FACULTATEA DE DREPT

DREPT ADMINISTRATIV

≈I Funcționarea și actele consiliului local≈

≈II Numirea și avansarea funcționarului public≈

DREPT ADMINISTRATIV – TEMA I

FUNCȚIONAREA ȘI ACTELE CONSILIULUI LOCAL

Conform Legii administrației publice locale numărul 215/2001, Art. 23, al (2) Consiliile
locale și primarii funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolvă treburile
publice din comune, orașe, municipii în condițiile legii.
În asigurarea liberului exercuțiu al mandatului lor, consilierii locali îndeplinesc o funcție
de autoritate publică, beneficiind de dispozițiile legii penale cu privire la persoanele care
îndeplinesc o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.
Potrivit Art. 27 În scopul asigurării autonomiei locale, autoritățile administrației publice
locale au dreptul să instituie și să perceapă impozite și taxe locale, să elaboreze și să aprobe
bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor în condițiile legii.
Consilierii locali sunt aleși pentru un mandat de patru ani, iar consilierul local ales în
cursul unui mandat ca urmare a dizolvării consiliului local, încheie mandatul precedentei
autorități a administrației publice locale, exercitându-și mandatul numai până la organizarea
următoarelor alegeri locale generale și a declarării ca legal constituit a consiliului nou-ales.
Mandatul de patru ani al consiliului local poate fi prelungit prin lege organică, în caz de
război sau catastrofă. Consiliile locale sunt compuse din consilieri locali aleși prin vot universal,
egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de lege pentru alegerea administrației
publice locale. Consiliul local se întrunește în ședințe ordinare lunar, la convocarea primarului,
sau în ședințe extraordinare la cererea primarului sau a cel puțin unei treimi din numărul
membrilor consiliului. Convocarea consiliului local se face în scris, cu ajutorul secretarului
unităţii administrativ-teritoriale, cu cel puţin cinci zile înaintea şedinţelor ordinare sau cu cel
puţin trei zile înainte de şedinţele extraordinare. În momentul notificării convocării, consilierilor
locali le sunt puse la dispoziţie materialele înscrise pe ordinea de zi. Convocarea consiliului local
se poate face şi de îndată, în caz de forţă majoră sau maximă urgenţă, pentru a rezolva interesele
locuitorilor, sau în alte situaţii stabilite de regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului
local. În invitaţie vor fi precizate data, ora, locul desfăşurării şi ordinea de zi a şedinţei care va fi
adusă la cunoştinţă public şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţilor în cazul în
care minorităţile au o pondere de peste 20%. Convocarea, în toate cazurile, va fi consemnată în
procesul verbal al ședinței care se va desfășura legal în prezența majorității consilierilor locali în
funcție. Prezența la ședință este obligatorie, consilierul local fiind sancționat la două absențe
consecutive nemotivate. Ședințele consiliului local sunt conduse de un președinte ales prin
hotărâre adoptată cu votul deschis al majorității consilierilor locali în funcție, pentru o perioadă
de cel mult trei luni, care va conduce ședințele consiliului și va semna hotărârile adoptate de
acesta. În cazul în care președintele de ședință refuză să semneze, hotărârea consiliului local se
semnează de 3-5 consilieri locali. Dacă președintele de ședință lipsește, la propunerea
consilierilor locali, din rândul acestora este ales un alt președinte de ședință, care va conduce
ședința respectivă. Ședințele consiliului local sunt publice și se desfășoară în limba română, iar
acolo unde consilierii locali aparținând unei minorități naționale reprezintă cel puțin o cincime
din numărul total, poate fi folosită și limba maternă, în ambele cazuri documentele ședințelor de
consiliu se întocmesc în limba română. Lucrurile care se dezbat în cadrul ședinței de consiliu
precum și votul fiecărui consilier local vor fi consemnate în procesul verbal de ședință semnat de
secretarul UAT și președintele de ședință care își asumă responsabilitatea veridicității celor
consemnate. La începutul fiecărei ședinșe secretarul supune spre aprobare procesul verbal al
ședinței anterioare. Procesul verbal și documentele dezbătute în ședințăse depun într-un dosar
special al ședinței respective, numerotat, semnat și sigilat de președintele de ședință și secretar,
iar în trei zile de la terminarea ședinței, secretarul afișează la sediul primăriei și pe pagina de
internet a UAT o copie a procesului verbal al ședinței. Ordinea de zi se aprobă de consiliul local,
iar suplimentarea se poate face numai pentru probleme urgente, care nu pot fi amânate până la
ședința următoare și numai cu votul majorității consilierilor prezenți. În cazul în care ordinea de
zi nu a fost aprobată, nu se acordă indemnizația cuvenită consilierilor locali pentru ședința
respectivă.Proiectele înscrise pe ordinea de zi vor putea fi dezbătute numaio dacă sunt însoțite de
raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului, elaborat în
30 de zile de la înregistrarea proiectului, precum și de raportul comisiei de specialitate a
consiliului.
Cu votul majorității membrilor prezenți, consiliul local adoptă hotărâri, cum ar fi:
hotărârile privind bugetul local; hotărârile privind contractarea de împrumuturi, în condițiile
legii; hotărâri prin care se stabilesc impozite și taxe locale; hotărâri privind participarea la
programe de dezvoltare județeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră; hotărârile
privind organizarea și dezvoltarea urbanistică a localităților și amenajarea teritoriului; hotărâri
privind asocierea sau cooperarea cu alte autorități publice, cu persoane juridice române sau
străine. Consiliul local stabilește ca unele hotărâri să fie luate prin vot secret. Proiectele de
hotărâri pot fi propuse de consilieri locali, de primar, de viceprimar sau de cetățeni, redactarea lor
făcându-se de către cei ce le propun cu sprijinul secretarului UAT și al serviciilor din cadrul
aparatului de specialitate al primarului.
Secretarul UAT va comunica hotărârile consiliului local primarului și prefectului de
îndată, dar nu mai târziu de 10 zile lucrătoare de la data adoptării. Comunicarea, ânsoțită de
eventualele obiecții cu privire la legalitate, se face în scris de către secretar și va fi înregistrată
într-un registru special destinat acestui scop. Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii și
produc efecte de la data aducerii lor la cunoștință publică, în termen de 5 zile de la data
comunicării oficiale către prefect, iar cele individuale de la data comunicării.
Consilierii locali sunt în serviciul colectivității locale și sunt obligați ca în îndeplinirea
mandatului să organizeze periodic întâlniri cu cetățenii și să acorde audiențe.Atât fiecare
consilier local cât și viceprimarul sunt obligați să prezinte un raport anual de activitate, care va fi
făcut public prin grija secretarului.Consilierul local are dreptul la decontarea cheltuielilor pe care
le efectuează în îndeplinirea mandatului, prcum și pentru participarea la ședințe acesta primește o
indemnizație stabilită în condițiile legii. Locuitorii satelor care nu au consilieri locali aleși în
consiliile locale lunt reprezentați la ședințele locale de un delegat sătesc, ales de o adunare
sătească pe perioada mandatului consiliului local. La adunarea sătească pot participa toți
cetățenii cu drept de vot și domiciliul în satul respectiv. Votul delegatului sătesc are caracter
consultativ.
Consiliul local poate să își organizeze comisii de specialitate pe principale domenii de
activitate, comisii din care pot face parte numai consilierii locali.
Consiliul local se poate dizolva de drept în cazul în care acesta nu se întrunește timp de
două luni consecutiv deși a fost convocat, în cazul în care nu a adoptat în trei ședințe ordinare
consecutive nicio hotărâre, în cazul în care numărul consilierilor locali se reduce sub jumătate
plus unul și nu se poate completa prin supleanți.
Consiliul local se mai poate dizolva și prin referendum local organizat în condițiile legii,
ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel puțin 25% cin numărul cetățenilor cu
drept de vot înscriși pe listele electorale ale UAT-ului, cheltuielile cu referendumul fiind
suportate din bugetul local. Referendumul este valid dacă s-au prezentat la urne cel puțin
jumătate plus unu din numărul total al locuitorilor cu drept de vot. Până la constituire noului
consiliu local, primarul sau secretarul vor rezolva problemele curente, potrivit competențelor și
atribuțiilor ce le revin. Consiliile locale pot organiza din proprie inițiativă sau din inițiativa
primarului, comisii mixte formate din consilieri locali, funcționari publici și alți specialiști, pe
perioadă determinată. În cazul în care în urma dizolvării consiliului local, acesta poate fi
reconstituit din membrii supleanți, convocarea consilierilor supleanți va fi făcută de către prefect,
ședința de reconstituire fiind legal întrunită dacă la aceasta participă un număr de membrii
supleanți mai mare decât jumătate plus unudin numărul total al consilierilor din consiliul local
respectiv.
Mandatul de consilier local se suspendă de drept numai dacă acesta a fost arestat preventiv,
măsură ce se comunică de îndată de către instanța de judecată prefectului care, prin ordin, în 48
de ore de la comunicare constată suspendarea mandatului. Ordinul de suspendare se comunică
consilierului local în maximum 48 de ore de la emiterea ordinului. În cazul în care consilierul
local al cărui mandat a fost suspendat a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul la despăgubiri, în
condițiile legii.

DREPT ADMINISTRATIV – TEMA II

NUMIREA ȘI AVANSAREA FUNCȚIONARULUI PUBLIC

Funcția publică este reprezentată de ansamblul atribuțiilor și responsabilităților care sunt stabilite
în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administrația publică
centrală, locală și autoritățile administrative autonome.
Funcționarul public reprezintă persoana numită, în condițiile legii, într-o funcție publică. Chiar și
persoanele care au fost eliberate din funcția publică și se află în corpul de rezervă al funcționarilor publici
își păstrează calitatea de funcționar public.
Totalitatea funcționarilor publici din cadrul autorităților administrative autonome și din cadrul
autorităților și instituțiilor publice din administrația publică centrală ți locală constituie corpul
funcționarilor publici.
Funcțiile publice se clasifică în – funcții publice generale și specifice
• funcții publice din clasa I, din clasa a II a și din clasa a III a
• funcții publice de stat, teritoriale și locale.
Numirea în funcțiile publice se face prin actul administrativ emis de conducătorii autorităților și
instituțiilor publice care au organizat concurs de recrutare. Concursul de recrutare are la bază principiile
competiției deschise, transparenței, meritelor profesionale și competenței, precum și cel al egalității
accesului la funcțiile publice pentru fiecare cetățean care îndeplinește cerințele legale. Actul administrativ
de numire a funcționarului public are formă scrisă și trebuie să conțină temeiul legal al numirii, numele
funcționarului public, denumirea funcției publice, data de la care urmează să exercite funcția publică,
drepturile salariale precum și locul de desfășurare a activității. La acest act administrativ va fi anexată și
fișa postului aferenă funcției publice, o copie fiind înmânată funcționarului public.
Funcționarul public va depune jurămîntul de credință în termen de trei zile de la emiterea actului
administrativ de numire în funcția publică definitivă. Jurământul are următoarea formulă: ʺJur să respect
Constituția, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect și fără părtinire legile
țării, să îndeplinesc conștiincios îndatoririle ce îmi revin în funcția publică în care am fost numit, să
păstrez secretul profesional și să respect normele de conduită profesională și civică. Așa să-mi ajute
Dumnezeu.ʺ Formula religioasă de încheiere va respecta libertatea convingerilor religioase. Depunerea
jurământului va fi consemnată în scris iar refuzul depunerii jurământului, consemnat tot în scris va atrage
după sine revocarea actului administrativ de numire în funcția publică.

Promovarea funcționarului public reprezintă modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea

unei funcții publice superioare. În cariera sa, funcționarul public poate să promoveze în clasă și în grad
fără ca această promovare să fie condiționată de existența unui post vacant. Promovarea în funcția
publică de execuție, în gradul profesional imediat superior celui deținut, se face prin concurs sau examen,
organizat semestrial de către autoritățile și instituțiile publice , prin transformarea postului ocupat de
funcționarul public ca urmare a promovării concursului sau examenului. Fișa postului funcționarului
public care a promovat, se va completa cu noi atribuții și responsabilități, sau prin creșterea gradului de
complexitate a atribuțiilor exercitate.Pentru ca funcționarul public să poată participa la concursul sau
examenul de promovare în grsdul profesional imediat superior celui deținut, acesta trebuie să
îndeplinească cumulativ următoarele condiții: - să aibă cel puțin trei ani vechime în gradul profesional al
funcției publice din care promovează;
- să fi obținut cel puțin calificativul ʺbineʺ la evaluarea
anuală a performanțelor individuale, în ultimii doi ani calendaristici;
- să nu aibă în cazierul administrativ o sancțiune
disciplinară neradiată.
Funcționarii publici care nu îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute pentru
promovarea în gradul profesional imediat superior celui deținut, pot participala concursul
organizat, în vederea promovării rapide în funcția publică.
Pentru a participa la concursul de promovare într-o funcție publică de conducere,
funcționarii publici trebuie să îndeplinească mai multe condiții:
-să fie absolvenți de masterat sau de studii postuniversitare în domeniul administrației publice,
management sau în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției publice;
-să fie numiți într-o funcție publică din clasa I;
-să îndeplinească cerințele specifice prevăzute în fișa postului;
-să nu aibă în cazierul administrativ o sancțiune disciplinară neradiată.
Funcționarii publici de execuție au dreptul de a participa la examenul organizat pentru
ocuparea unei funcții publice într-o clasă superioară celei în care sunt încadrați, în urma
dobândirii unei diplome de studii de nivel superior, dacă studiile absolvite sunt în specialitatea în
care își desfășoară activitatea sau dacă autoritatea sau instituția publică apreciază că studiile
absolvite sunt utile pentru desfășurarea activității. În acest caz, promovarea se face prin
transformarea postului ocupat de funcționarul public în urma promovării examenului.
Promovarea în clasă nu se poate face pe o funcție publică de auditor sau de consilier juridic.
Evaluarea performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici se face anual, în
urma evaluării funcționarului public i se acordă calificativul ʺfoarte bineʺ, ʺbineʺ, ʺsatisfăcătorʺ
sau ʺnesatisfăcătorʺ. Aceste calificative vor fi luate în considerare în cazul promovării într-o
funcție publică superioară sau la eliberarea din funcția publică.
Metodologia de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor
publici se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenției Naționale a Funcționarilor
Publici, după consultarea organizațiilor sindicale ale funcționarilor publici, reprezentative la
nivel național.
De sistemul de promovare rapidă pot beneficia persoanele care au absolvit programe
organizate pentru obținerea statutului de manager public și funcționarii publici care au trecut
concursul de promovare în grad. La concursul de promovare în grad pot participa funcționarii
publici care au cel puțin un an vechime în gradul profesional al funcției publice din care
promovează, au obținut calificativul ʺfoarte bineʺ la evaluare performanțelor profesionale
individuale din ultimul an, nu au în cazierul administrativ o sancțiune disciplinară neradiată sau
au urmat cel puțin o formă de perfecționare profesională în ultimul an. Concursul pentru
promovarea rapidă se organizează anual de către Agenția Națională a Funcționarilor Publici, în
limita numărului de funcții publice rezervate pentru promovarea rapidă.
Perioada în care o persoană a urmat programe organizate pentru obținerea statutului de
manager public este asimilată perioadei de stagiu. În cazul nepromovării programelor pentru
obținerea statutului de manager public, perioada de stagiu nu constituie vechime în specialitatea
studiilor necesare ocupării funcțiilor publice și nici vechime în funcția publică.

BIBLIOGRAFIE

LEGEA 215/2001 (23.04.2001) REPUBLICATĂ – LEGEA ADMINISTRAȚIEI

PUBLICE LOCALE – Lex Expert, Compania de informatică Neamț
LEGEA 188/1999 (08.12.1999) REPUBLICATĂ – PRIVIND STATUTUL
FUNCȚIONARILOR PUBLICI - Lex Expert, Compania de informatică Neamț
LEGEA 7/2004 REPUBLICATĂ – PRIVIND CODUL DE CONDUITĂ A
FUNCȚIONARILOR PUBLICI - Lex Expert, Compania de informatică Neamț