Sunteți pe pagina 1din 3

Fiziologie aparatului digestive

Tractul gastro-intestinal asigura aportul continuu de apa, electoliti si substante


nutritive necesare organismului
In vederea realizarii acestor functii este necesara deplasarea alimentelor prin
tractul alimentar, secretia sucurilor digestive si digestia alimentelor, absorbtia produsilor
de digestie a apei si a electrolitilor, circulatia sangelui prin segmentele tubului digestiv in
vederea transportului substantelor absorbite, controlul acestor functii prin intermediul
sistemului nervos si endocrin.

Digestia bucala
La nivelul cavitatii bucale, cat si al altor organe digestive exista o activitate
motorie si una secretorie. Activitate motorie a cavitatii bucale consta in masticatie si
timpul bucal al deglutitiei. Masticatia este un act reflex involuntar ce se poate desfasura si
sub control voluntar. Participa:
- oasele maxilare
- mandibulare
- dintii
- muschii masticatori ai limbii si ai obrajilor
Prin masticatie alimentele introduse in cavitatea bucala sunt taiate si transformate
in fragmente mici.
Rolurile masticatiei.
1. Fragmentarea alimentelor ce determina facilitarea deglutitiei si cresterea
suprafetei de contact dintre alimente si enzimele digestive.
2. Amestecarea alimentelor cu produsul de secretie al glandelor salivare(saliva)
ceea ce are ca rezultate initierea procesului de digestie a amidonului sub
actiunea amilazei salivare si initierea procesului de digestie a lipidelor sub
actiunea lipazei linguale , si lubrifierea si inmuierea bolului alimentar
3. Asigurarea contactului cu receptorii gustativi si eliberarea substantelor
odorante care vor stimula refeptorii olfactivi; aceasta stimulare initiind
secretia gastrica.
Activitatea secretorie a cavitatii bucale se datoreaza glandelor salivare. Produsul de
secretie al celor 3 glande salivare mari si al glandelor mici diseminate in cavitatea bucala

Compozitia salivei:
- zilnic se secreta intre 800-1500 ml saliva,
- este hipotonica, contine electroliti si proteine, contine concentratii mai mari de potasiu
si bicarbonat, si mai mici de sodiu si clor.
- in saliva se gasesc doua tipuri de proteine: 1. mucina, este o glicoproteina ce lubrifiaza
alimentele
2. enzimele, amilaza salivara (ptialina) si
lipaza linguala
- saliva mai contine substante bactericide, cum ar fi: lizozimul, si unii produsi de
catabolism (uree si acid uric) - reprezinta si o cale de eliminare din organism a unor
virusuri.
Functiile salivei:
1. protectia mucoasei bucale prin racirea alimentelor fierbinti, diluarea alimentelor,
indepartarea unor bacterii.
2. formarea bolului alimentar
3. lubrifierea alimentelor
4. initierea procesului de digestie prin amilaza salivara
5. umectarea mucoasei bucale
6. rol in vorbire

Deglutitia cuprinde totatlitatea activitatilor motorii ce asigura transportul bolului


alimentar din cavitatea bucala in stomac.
Este un act reflex ce se desfasoara in 3 timpi.
Timpul bucal. Care este voluntar in momentul in care alimentele sunt gata pentru
a fi inghitite, ele sunt impinse in mod voluntar in faringe datorita presiunii pe care o
exercita limba prin miscarea ei in sus si posterior asupra palatului moale. De acum
incolo procesul de deglutitie devine in intregime, sau aproape un act automat , si nu
mai poate fi oprit.
Timpul faringian. La intrarea in faringe sunt stimulate ariile receptoare de la
acest nivel. Impulsurile de la acest nivel ajung la trunchiul cerebral si initiaza o serie
de contractii faringiene, musculare automate. Aceste contractii determina patrunderea
alimentelor la nivelul esofagului si anume: cei 3-4 cm ai peretelui muscular al
esofagului se relaxeaza permiitand alimentelor sa se deplaseze din faringe in esofag.
Intregul proces dureaza 1-2 secunde.
Timpul esofagean. Esofagul are in principal rolul de a transporta alimentele din
faringe in stomac prin doua tipuri de miscari peristaltice. Si anume: peristaltismul
primar este declansat de deglutitie si incepe cand alimentele trec din faringe in esofag
si este coordonat vagal. Peristatismul secundar se datoreaza prezentei alimentelor in
esofag si continua pana cand alimentele sunt propulsate in stomac. Este coordonat de
sistemul nervos enteric al esofagului.

Digestia gastrica.
In stomac alimentele sufera consecinta activitatii motorii si secretorii ale acestuia
care produc transformarea bolului alimentar intr-o pasta omogena numita chim
gastric. Activitatea motorie a stomacului realizeaza 3 functii.
1.Stocarea alimentelor ca urmare a relaxarii receptive.
2/Amestecul alimentelor cu secretiile gastrice.
3.Evacuarea continutului gastric in duoden.

Relaxarea receptive. Cand alimentele trec din esofag in stomac, activitatea


fundului gastric este inhibata permitand depozitarea a 1-2 litri de continut.
Peristaltismul - contractiile perislatice, initiate la granita dintre fundusul si corpul
gastric determina propulsia alimentelor catre pilor (orificiu) si sunt produse prin
modificari periodice ale fibrelor musculare netede, longitudinale.
Retropulsia – cuprinde miscari de dute-vino ale chimului determinate de propulsia
continutului gastric catre sfincterul piloric inchis. Are rol important in amestecul
alimentelor cu secretiile gastrice.
Evacuarea continutul gastric- are loc atunci cand particulele chimului sunt
suficient de mici pentru a strabate sfincterul piloric.
Contractiile de foame apare atuunci cand stomacul este gol de mai multe ore. Sunt
contractii peristaltice, ritmice ale corpului stomacului. Sunt foarte intense la adultul
tanar cu tonus gastro-intestinal crescut. Sunt amplificate de hipo-glicemie.