Filiera laptelui

Grupa: 1334

Călinescu Mădălina

Mocanu Mihaela

Cîrstei Loredana

Pavel Adrian

Petrescu Cristina Viorela

Ionescu Andrei-Cătălin
Organizaţii profesionale

Organizaţiile de producători (OP) şi asociaţiile acestora (AOP) pot juca un rol util în
consolidarea puterii de negociere a producătorilor cu procesatorii şi intermediarii din sectorul
laptelui şi produselor din lapte, contribuind la asigurarea unui nivel de viaţă decent și la
obţinerea unui preţ bun al laptelui.

Organizaţia de producători trebuie fie formată din minim 5 membri şi să aibă posibilitatea
de a comercializa o cantitate de cel putin 35 tone anual. Asociaţia de organizații de producători
trebuie să fie compusă din două sau mai multe organizaţii de producători din sectorul laptelui şi
al produselor lactate recunoscute. Se pot recunoaşte ca organizaţii de producători din sectorul
laptelui și al produselor lactate toate persoanele juridice care își depun candidatura în vederea
recunoașterii, cu următoarele condiții:

a. sunt alcătuite din producători din sectorul laptelui si al produselor lactate;

b. sunt constituite la iniţiativa producătorilor din sectorul laptelui;

c. urmăresc un scop specific, care include cel puţin unul din următoarele obiective:

1) asigurarea programării şi adaptării producţiei la cerere, în special în privinţa calităţii şi a

cantității;

2) concentrarea aprovizionării şi a plasării pe piaţa a producţiei obţinute de membrii săi;

3) optimizarea costurilor de producţie şi stabilizarea preţurilor de producţie.

d. oferă probe suficiente în ceea ce priveşte faptul că îşi pot îndeplini în mod corespunzător
activitățile atât din punctul de vedere al timpului, cât şi din punctul de vedere al eficienței și al

concentrării aprovizionării;

e. au un statut care respectă prevederile lit. a-d;

f. sunt funcționale, conform bilanţului contabil anual pentru anul anterior solicitării recunoaşterii,
depus şi înregistrat la Administraţia Financiară.
g. îşi asumă obligaţiile de raportare către autoritatea competentă.

O organizaţie de producători, respectiv o asociaţie a organizaţiilor de producători din

sectorul laptelui şi al produselor lactate recunoscută poate negocia, în numele producătorilor
membri ai acesteia, în conformitate cu statutul organizaţiei/asociaţiei organizaţiilor, o parte sau
totalitatea producţiei lor colective.

Obligaţiile organizaţiilor de producători:

 să respecte legislaţia Uniunii Europene şi legislaţia naţională în vigoare cu privire la

menţinerea condiţiilor de recunoaştere;
 să transmită autorităţii competente notificarea privind cantităţile de lapte crud care fac
obiectul negocierii contractuale, cu cel puţin 30 zile înainte de începerea negocierilor;
 să transmită autorităţii competente, până la data de 31 ianuarie a fiecarui an, cantitatea de
lapte crud care a fost efectiv livrată în cadrul contractelor negociate de către organizația
de producători în cursul anului calendaristic precedent.
 să păstreze timp de 3 ani toate documentele justificative şi extrasele bancare care să ateste
operaţiunile efectuate pentru menţinerea condiţiilor de recunoaştere precum şi
documentele care justifică valoarea şi cantităţile de produse comercializate;
 să permită accesul din partea reprezentanţilor autorităţii responsabile cu controlul la fața
locului sau ai altor organisme de control competente ale României şi ale Uniunii
Europene;
 să înştiinţeze în scris autoritatea competentă, în maximum 30 zile, în cazul schimbării
datelor de identificare, a componenţei şi a numărului de membri, precum şi a încetării
activităţii.

Asociaţii de producători

1. Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL)

Începând cu anul 2000, în urma unificării Organizaţiei Patronale Române din Industria
Laptelui cu Asociaţia Naţională a Procesatorilor de Lapte din România, unele societăţi
comerciale cu activitate în domeniul procesării laptelui şi produselor lactate au hotărât
constituirea Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui, organizaţie ce reprezintă la
nivel naţional interesele sectorului de procesare a laptelui.

Obiectivul principal al asociaţiei îl reprezintă desfăşurarea de activităţi profesionale, tehnice

şi economice în interesul comun al tuturor membrilor.

2. Asociaţia pentru Promovarea Calităţii Laptelui (APCL)

3. Asociaţia Specialiştilor din Industria Laptelui (ASIL)
4. Fundaţia pentru Controlul Calităţii Laptelui (FCCL), este o fundaţie independentă non
profit care se ocupă cu testarea calităţii laptelui- materie primă.
5. Alianţa pentru Promovarea Educaţională a Laptelui s-a încadrat încă din 2003 într-un
amplu program naţional pentru susţinerea dezvoltării sistemului de lapte şcolar din
România.
6. Asociaţia Generală a Crescătorilor de Taurine din România (AGCTR).

Statistici interne

Tabel 1. Dinamica efectivelor de vaci de lapte (capete)

2015 2016 2017 2018 2019
Vaci de lapte 2.092.414 2.049.713 2.011.128 1.977.232 1.923.283
7. Sursa: Tempo Online
Grafic 1: Dinamica efectivelor de vaci de lapte (capete)
 Efectivele de bovine

2,977,232

2,092,414 2,049,713 2,011,128 1,923,283

2015 2016 2017 2018 2019

Efectivele de bovine

Conform datelor furnizate de către Institutul Național de Statistică, efectivele de vaci

pentru lapte au înregistrat o scădere în perioada de analiză, 2015-2019, cu 8,08%, respectiv
cu 169.131 capete de vaci pentru lapte. Cel mai mare efectiv înregistrat în România a fost în
anul 2017, de 2.011.128 capete de vaci pentru lapte.

Tabel 2. Producția de lapte în România ( hectolitrii)

PRODU 2014 2015 2016 2017 2018
S
Lapte de 2.594.261 2.650.477 2.745.419 2.825.764 2.961.440
consum
Sursa: Tempo Online
Grafic 2: Producția de lapte în România (hectolitrii)

Lapte de consum
2,961,440

2,825,419

2,745,419

2,650,261
2,594,261

2014 2015 2016 2017 2018

Lapte de consum

Din analiza datelor din tabelul de mai sus, putem observa faptul că producția de lapte
la nivelul România a crescut, cu 14,15% în intervalul 2014-2018, respectiv cu 367.179
hectolitrii. Cea mai mare cantitate produsă a fost înregistartă la nivelul anului 2018, de
2.961.440 hectolitrii.

Tabel 3. Prețul mediu al laptelui în România ( lei/ litru lapte)

PRODUS 2015 2016 2017 2018 2019

Lapte proaspăt 2,05 2,04 2,13 1,89 2,01

de vacă
Lapte proaspăt 2,35 2,35 2,38 2,37 2,64
de oaie
Sursa: Tempo Online
 Grafic 3: Prețul mediu al laptelui (lei/litru)

Prețul mediu al laptelui

2.35 2.35 2.38 2.37
2.13
2.05 2.04 2.01
1.89

2015 2016 2017 2018 2019

Lapte proaspăt de vacă Lapte proaspăt de oaie

Prețul mediu al laptelui de vacă a scăzut în perioada 2015-2019, cu 1,95%, o scădere

ușoară față de anul de referință, 2015, când prețul mediu a fost de 2,05 lei. Litru. Cel mai
crescut preț a fost înregistrat la nivelul anului 2017, de 2,13 lei/ litru.
În ceea ce privește laptele de oaie, prețul mediu al acestuia a crescut în 2019 față de
2015 cu 12,34%. Cel mai ridicat preț a fost înregistrat în anul 2019, de 2,64 lei/ litru de
lapte.

Legislatie in domeniul calitatii

Cantitatea si calitatea laptelui de vaca este influientata de o serie de factori interni sau de
mediu, respectiv:

 rasa, familia sau linia animalelor,

 individualitatea - productia fiind influentata de metabolismul fiecarui animal,
 cofiguratia, forma si dezvoltarea ugerului,
 varsta vacii corelata cu perioada de lactatie,
 factori de mediu (temperaturile ridicate, sau scazute, precipitatiile si umiditatea excesiva)
 calitatea nutritiva a furajelor si modul lor de administrare,
  asigurarea permanenta a apei potabile,
 conditiile de sanatate a animalelor, de zooigiena si microclimat,
 igiena si sistemul de muls,
 calitatea personalului ingrijitor.

Laptele de consum trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

 să aibă un punct de îngheţ apropiat de punctul mediu de îngheţ al laptelui crud înregistrat
în zona de origine de unde a fost colectat laptele de consum;
 să aibă o masă mai mare sau egală cu 1028 de grame/litru pentru laptele care conţine 3,5
% grăsime la o temperatură de 20 °C sau o greutate echivalentă pe litru pentru laptele
având un conţinut diferit de grăsime;
 să conţină un minim de 2,9 % materie proteică pentru laptele conţinând 3,5 % grăsime
sau o concentraţie echivalentă în cazul laptelui având un conţinut diferit de grăsime.

Crescătorilor de vaci care deţin exploataţii de producţie şi care livrează lapte crud
unităţilor de procesare prin intermediul centrelor de colectare lapte trebuie să respecte
următoarele condiții de biosecuritate:

 restricţionarea circulaţiei de animale şi personal,

 asigurarea unui flux tehnologic la nivelul cerinţelor actuale
 igiena adăposturilor şi a animalelor,
 monitorizarea stării de sănătate a animalelor şi a personalului angajat etc.
 să asigure că laptele provenit de la animale bolnave sau suspicionate de a fi bolnave,
aflate sub
 tratament medicamentos, nu este livrat la centrul de colectare decât cu acceptul scris al
medicului veterinar;
 să respecte condiţiile de adăpostire, sănatate, igienă şi bunăstare animală, astfel încât să
se evite
 contaminarea fizică, chimică sau microbiologică a laptelui crud;
  să asigure că mulsul se desfăşoară în condiţii igienice, prin spălarea şi dezinfectarea
ugerului, a aparatelor de muls şi a ustensilelor folosite în acest scop;
 să fie dotat cu echipamente care să asigure o răcire imediată a laptelui după muls la
maxim 8 grade Celsius;
 să asigurare echipamente de protecţie pentru personalul responsabil cu mulsul animalelor,
precum şi manipularea corespunzatoare a echipamentelor de muls şi a celor de depozitare
a laptelui crud;
 să transporte imediat după muls laptele crud la centrul de colectare şi să evite
contaminarea a acestuia pe timpul transportului;

Monitorizarea parametrilor de calitate la laptele crud, materie primă, prin afluire de probe
de la exploataţiile comerciale, din centrele de colectare lapte autorizate (lapte provenit de la
crescătorii individuali) şi din unităţile de procesare lapte, la laboratorul judeţean autorizat.

Incepand cu 1 ianuarie 2014, este interzisa livrarea la centrele de colectare, la unitatile de

procesare, precum si punerea pe piata a laptelui crud care nu respecta cerintele legislatiei U. E.
cu referire la numarul total de germeni si la numarul de celule somatice.

 laptele sa provina din centre de colectare care sunt autorizate sanitar veterinar;
 sa nu depaseasca 100.000, numarul total de germeni / ml la 30°C, media
geometrica, constatata pe o perioada de doua luni, cu cel putin doua analize pe
luna;
 numarul de celule somatice (care reprezinta sanatatea ugerului) sub 400.000,
media geometrica constatata pe o perioada de 3 luni, cu cel putin o analiza pe
luna;

Doc si Ig pe filiera laptelui

 Țărilor UE li se permite, în anumite condiții, să aplice norme de reglementare a ofertei de
brânzeturi cu DOP/IGP, la cererea unei organizații de producători, a unei organizații
interprofesionale sau a unui grup DOP/IGP. Această măsură vizează asigurarea valorii adăugate
și a calității brânzeturilor cu DOP sau IGP, care sunt deosebit de importante pentru regiunile
rurale vulnerabile.

Acest instrument se aplică în prezent pentru următoarele brânzeturi:

 Asiago (IT)
 Beaufort (FR)
 Comté (FR)
 Grana Padano (IT)
 Gruyère (FR)
 Parmigiano Reggiano (IT)
 Pecorino Romano (IT)
 Reblochon (FR)
 Morbier (FR)
 Abondance (FR)
 Emmental de Savoie (FR)
 Tomme de Savoie (FR).

HCCP pe filiera laptelui

Implementarea managementului Siguranței alimentului cu ghiduri de bune practici-
reprezintă soluția eficintă pentru asigurarea laptelui de consum și a produselor lactate.

Principiile care stau la baza Sistemului de management HACCP sunt:

1) Analiza riscurilor;
2) Identificarea punctelor critice de control (PCC);
3) Aplicarea masurilor ce se impun pe fiecare PCC;
4) Monitorizarea masurilor aplicate pe fiecare PCC;
5) Modul de reactie, în cazul în care masurile nu sunt respectate;
6) Mentinerea unui jurnal al proceselor si actiunilor preventive.

În lanțul de trasabilitate, producția, ambalarea, transportul, depozitarea și comercializarea

alimentelor, mai ales a produselor lactate, reprezintă operațiuni cu un grad de risc atât pentru
sănătatea fiecărui consumator, cât și pentru factorii economici de pe traseu. Ca urmare, toți
aceștia trebuie să respecte cerințe stricte, toate fiind impuse de legislația în vigoare.

Riscuri biologice
În cazul laptelui și al produselor lactate , sursele de contaminare cu microorganisme patogene
pentru consumator pot fi:
 Animalele– risc microbiologic apare cand animalele prezintă diverse afecțiuni care se pot
transmite prin lapte la om.
Personalul operator– care, fie la fermă, fie pe durata operațiilor de colectare,
transport, procesare, printr-o igienă și practică de producție inadecvată pot afecta inocuitatea.
Dacă personalul operator prezintă unele afecțiuni sau este purtătorde germeni patogeni, atunci
există posibilitatea de a contamina alimentul.
Vectori (insecte)
Apa– de calitate microbiologică necorespunzătoare folosită la spălarea utilajelor,
vaselor și ambalajelor.

Riscuri chimice
-substanțe toxice sau iritante;
-peticidele (pot provenii din alimentația animalelor)
-metale grele (provenite de la utilajele folosite în ferme)

Recepția laptelui în condiții corecte

Recepția laptelui din punct de control , însa în contextu lcondițiilor igienico-sanitare
inadecvate, la recepție,laptele poate fi considerat ca o materie prima cu potențial de risc ridicat,
datorită: 
-condițiilor necorespunzătoare de igienă la mulsul și colectarea laptelui de consum de la
producători (igiena mulsului, igiena animalului înainte de mulgere, modul de răcire al
laptelui, curățenia recipientelor);
-modul de transport spre fabrică a laptelui (condiții de igienă pentru mijlocul de transport, igiena
omogenizatorului , durata transportului etc)

Măsuri de prevenire

Laptele este colectat și recepționat de către unitățile din industria laptelui, de la micii
producători partculari sau ferme de creștere a animalelor, unități de prelucrare care TREBUIE să
aibă în vedere posibilitățile de contaminare a acestuia începând de la muls până în faza de
recepție a laptelui.
Siguranța inocuității laptelui trebuie realizată prin conștientizare și respectarea bunelor
practici de producție și igiena începând cu producătorul primar și continuând cu unitățile de
prelucrare a laptelui.
Filtrarea laptelui, prin asigurarea filtrelor curate și dezinfectate, care să fie schimbate la
fiecare recepție a laptelui, procese necesare în industrializarea laptului pe fiecare unitate în parte.
  Transportul laptelui către secția de recepție se va realiza într-un timp rapid, modul
cel mai avantajos de transport find realizat cu cisterne izoterme