MINISTERUL EDUCATIEI INVATAMINTULUI SI SPORTULUI

UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEI

FACULTATEA URBANISM SI ARHITECTURA
DEPARTAMEN ALIMENTARE CU CALDURA SI GAZE , VENTILARE

LUCRAREA DE AN
la : Sisteme tehnico-sanitare interioare

Tema: Sisteme de alimentare cu caldura si

ventilatie

A efectuat st. Gr. ARH-162

Sestacov Maria
A verificat lec. sup. ing.
Colomiet Tatiana

Chisinau 2020
 CUPRINS
1. Noțiuni generale
2. Date inițiale
3. Calculul termotehnic pentru ingradirile de protecție
3.1 Calculul termotehnic al pereților exteriori
3.2 Calculul termotehnic al planșeului ultimului nivel
3.3 Calculul termotehnic al pardoselei deasupra subsolului
4. Calculul termotehnic al ingradirilor vitrate
4.1 Calcul termotehnic a ferestrilor
4.2 Calcul termotehnic ușilor
5. Calcul pierderilor de caldura
5.1 Pierderile debaza de caldur
5.2 Necesarul de caldua pentru incalzirea aerului infiltrat
5.3 Degajeri de caldura
5.4 Bilantul de caldura al incaperilor
6. Alegerea și calculul cazanului
7. Calculul și alegerea corpurilor de încalzit
8. Proiectarea și calculul instalațiilor de ventilare
8.1 Calcul debitului necesar de aer
8.2 Dimensionarea canalelor de ventilare
8.2.1 Calculul dimensionării pentru bucătărie – parter
8.2.2 Calculul dimensionării pentru bloc sanitar – parter
8.3 Calculul secțiunilor grilelor cu jaluzele
8.3.1 Calculul dimensionării pentru bucătărie – parter
8.3.2 Calculul dimensionării pentru wc – parter
8.4 Calculul aerodinamic
8.4.1 Calculul aerodinamic al instalațiilor de ventilare
 1. Notiuni generale
Proiectul de curs prevede proiectarea sistemelor de încalzire centrală cu apa și a sistemelor de
ventilare în blocuri de locuit cu trei nivele. În proiectul dat se va efectua calcul elementelor sistemelor de
încălzire și ventilare, precum și proiectarea sistemelor de încălzire și ventilare în conformitate cu normele
în vigoare . Încălzirea și ventilarea unei case de locuit cu 3 nivele din orașul Leova.

2. Date ințiale
1. Varianta planului 9
2. Orașul Leova
3. Temperetura celei mai reci zile 𝑡𝑒𝑖 =-19°C
4. Temperatura celor mai reci 5 zile 𝑡𝑒𝑣 = - 15°C
5. Temperatura medie a celei mai reci luni t m.l= -3,3
6. Temperatura medie pe sezonul de încălzire t m.s = +0,8
7. Durata sezonului de încalzire zs.î =165 zile
8. Orientare fatadei principale Nord - Est
9. Tip acoperiș cu pante din rulouri de ardezie.
10. Nodul termic în demisol sub casa scării în partea stângă.
 3. Calculul termotehnic pentru îngradirile de protecție
3.1 Calculul termotehnic a pereților exterior

Densitatea Gosimea str. Coeficient de

Nr. Materialul stratului materialului constructive 𝛿,m conductibilitate
Str. p,kg/m3 termica λ,w/m°c
1 Mortar din nisip si var 1600 0,02 0,70
2 Carămida obișnuita din argila
cu mortar din ciment si perlit 1600 0,38 0,70
3 Saltele din vata minerala 100 X 0,064
4 Mortar cu ciment și nisip 1800 0,02 0,76

Pentru orașul Leova avem tel = - 19 °C, tm.s = + 0,8 °C, și zs.î = 165 zile.
1. Determminăm indicele grad · zi, conform următoarei formule:
D d  t i  t ms  z sî  19  (0,8) 165  3267

2. Calculăm Rreq, conform următoarei formule:

UPEreg = 0,25 W/m2 · ˚C ;
1
RPEreg = 𝑈 𝑟𝑒𝑔 ;
𝑃𝐸

1
RPEreg = 0.25 = 4

3. Determinăm valoarea rezistenței termice R, conform următoarei formule:

1 N 1 δ j x 1 1 0.02 0.38 δ 0.02 1
Ro         iz  
α i j1 λ j λ iz α e 8.7 0.70 0.70 0.052 0.76 23

unde,
R - rezistența termică a peretelui exterior;
αi – coeficient de schimb de căldură a aerului intern de pe suprafața interioară a peretelui exterior, αint =
8,7;
αe – coeficient de schimb de căldură a aerului extern de pe suprafața exterioară a peretelui exterior,
αext = 23;
δ – grosimea stratului, măsurată in metri;
λ – coeficient de conductibilitate termică:
𝒓𝒆𝒈 𝑥
𝑹𝑷𝑬 = 0,114 + 0,028 + 0,543 + + 0,026 + 0,043;
0,052
𝑥
4 = 0,755 + ;
0,052
𝑥
= 4 − 0,755
0,052
𝒙 = 3,245 × 0,052 = 0,168
Grosimea stratului izolant se adoptă cea mai apropiată valoare de cea calculată ce se află în
producţie, deci se adoptă x=0,170 m.
4. După determinarea grosimii standarde a stratului izolant, aflăm 𝑹𝑷𝑬𝒓𝒆𝒂𝒍ă , înlocuind δ3 cu standardul
grosimii stratului de izolare adoptat si obtinem:
1 0.02 0.38 0,17 0.02 1
Ro      
8.7 0.70 0.70 0.052 0.76 23
𝒓𝒆𝒈
𝑹𝑷𝑬 = 0,114 + 0,028 + 0,543 + 3,269 + 0,026 + 0,043;
𝑹𝑷𝑬𝒓𝒆𝒂𝒍ă = 4,023.

5. Verificare: R0 ≥ {Rnecmin, Rreq} => 4,023 > 4. Deci, calculul se consideră corect.
6. Determinăm valoare coeficientului termic global, conform următoarei formule:
KPE = 1/ 𝑹𝑷𝑬𝒓𝒆𝒂𝒍ă ;
1
KPE = W/m2 · ˚C;
4,023

KPE = 𝟎, 𝟐𝟒𝟖W/m2 · ˚C

Deci valoare coeficientului termic global este mai mica de 0.3, e admisibil. În caz că x > 0,3, trebuie
să fie schimat materialul termoizolant, deoarece grosimea materialului este prea mare și eficiența acestuia
este prea mica.
 3.2 Calcul termotehnic al planșeului ultimul nivel

Densitatea Grosimea
Coeficientul de conductibilitate
Nr. materialul straturilor
Materialul stratului termică
str. ui, constructive,
λ , W/(m·oC)
ρ , kg/m3 δ, m

1 Placă din beton oțel 2500 0,020 1,92

2 Ruberoid 1200 0,0015 0,17

3 Argila expandata 600 x 0,17

4 Mortar din ciment și nisip 1800 0,04 0,76

Pentru orașul Leova avem tel = - 19 °C, tm.s = + 0,8 °C, și zs.î = 165 zile.
1. Determminăm indicele grad · zi, conform următoarei formule:
D d  t i  t ms   z sî  19  (0,8)   165  3267

2. Calculăm Rreq, conform următoarei formule:

UPEreg = 0,25 W/m2 · ˚C ;

1
RPEreg = 𝑈 𝑟𝑒𝑔 ;
𝑃𝐸

1
RPEreg = =4
0,25

3. Determinăm valoarea rezistenței termice R, conform următoarei formule:

𝒓𝒆𝒈 1 0,020 0,0015 𝑥 0,04 0,012 1

𝑹𝑷𝑬 = + + + 0,17 + 0,76 + + 12 ; unde,
8 1,92 0,17 0,35

R - rezistența termică a peretelui exterior;

αi – coeficient de schimb de căldură a aerului intern de pe suprafața interioară a peretelui exterior, αint =
8.7;
αe – coeficient de schimb de căldură a aerului extern de pe suprafața exterioară a peretelui exterior,
αext = 12;
δ – grosimea stratului, măsurată in metri;
λ – coeficient de conductibilitate termică:
𝒓𝒆𝒈 𝑥
𝑹𝑷𝑬 = 0,166 + 0,010 + 0,008 + + 0,052 + 0,034 + 0,083;
0,17
𝑥
4 = 0,353 + ;
0,17
𝑥
= 4 − 0,353 = 3,647
0,17
𝒙 = 3,647 × 0,17 = 𝟎, 𝟔𝟏𝟗
Se adoptă grosimea standardă pentru stratul de izolatie - material fiind argila expandata concasata
𝒙 = 0,619 𝑚 => δiz = 𝟎, 𝟕𝟎 𝒎
4. După determinarea grosimii standarde a stratului izolant, aflăm 𝑹𝑷𝑬𝒓𝒆𝒂𝒍ă , înlocuind δ3 cu standardul
grosimii stratului de izolare
𝑹𝑷𝑬𝒓𝒆𝒂𝒍ă = 0,166 + 0,010 + 0,008 + 4,117 + 0,052 + 0,034 + 0,083; ;

𝑹𝑷𝑬𝒓𝒆𝒂𝒍ă = 𝟒, 𝟒𝟕

5. Verificare: R0 ≥ {Rnecmin, Rreq} => 4,49 > 4.

Deci, calculul se consideră corect.

6. Determinăm valoare coeficientului termic global, conform următoarei formule:

KPE = 1/ 𝑹𝑷𝑬𝒓𝒆𝒂𝒍ă ;
1
KPE = W/m2 · ˚C;
4,49

KPE = 𝟎, 𝟐𝟐𝟑 W/m2 · ˚C

Deci valoare coeficientului termic global este mai mica de 0.3, e admisibil. În caz că x > 0,3, trebuie
să fie schimat materialul termoizolant, deoarece grosimea materialului este prea mare și eficiența acestuia
este prea mica.
 3.3 Calcul termotehnic al pardoselei deasupra subsolului

5
4
3
2
1

Densitatea Grosimea
Coeficientul de conductibilitate
Nr. materialul straturilor
Materialul stratului termică
str. ui, constructive,
λ , W/(m·oC)
ρ , kg/m3 δ, m

1 Placă din beton oțel 2500 0,020 1,92

2 Ruberoid 600 0,0015 0,17

3 Saltele din vată minerală cusute 50 x 0,052

4 Mortar din ciment și nisip 1800 0,04 0,76

Parchet laminat din brad paralel la

5 700 0,012 0,35
fibre

Pentru orașul Leova avem tel = - 19 °C, tm.s = + 0,8 °C, și zs.î = 165 zile.

1. Determminăm indicele grad · zi, conform următoarei formule:

D d  t i  t ms   z sî  19  (0,8)   165  3267

2. Calculăm Rreq, conform următoarei formule:

UPEreg = 0,25 W/m2 · ˚C ;

1
RPEreg = 𝑈 𝑟𝑒𝑔 ;
𝑃𝐸

1
RPEreg = 0,25 = 4

3. Determinăm valoarea rezistenței termice R, conform următoarei formule:

𝒓𝒆𝒈 1 0,020 0,0015 𝑥 0,04 0,012 1

𝑹𝑷𝑬 = + + + 0,052 + 0,76 + + 12 ; unde,
6 1,92 0,17 0,35
R - rezistența termică a peretelui exterior;

αi – coeficient de schimb de căldură a aerului intern de pe suprafața interioară a peretelui exterior, αint = 6;
αe – coeficient de schimb de căldură a aerului extern de pe suprafața exterioară a peretelui exterior,
αext = 12;
δ – grosimea stratului, măsurată in metri;
λ – coeficient de conductibilitate termică:
𝒓𝒆𝒈 𝑥
𝑹𝑷𝑬 = 0,166 + 0,010 + 0,008 + + 0,052 + 0,034 + 0,083;
0,052

𝑥
4 = 0,353 + ;
0,052

𝑥
= 4 − 0,353 = 3,647
0,052

𝒙 = 3,647 × 0,052 = 𝟎, 𝟏𝟖𝟗

Deci se adoptă grosimea standardă pentru stratul de izolatie – saltele din vată minerală cusute :

𝒙 = 0,189 𝑚 => δiz = 𝟎, 𝟐𝟎 𝒎

4. După determinarea grosimii standarde a stratului izolant, aflăm 𝑹𝑷𝑬𝒓𝒆𝒂𝒍ă , înlocuind δ3 cu

standardul grosimii stratului de izolare – saltele din vată minerală cu lianți sintetici (δiz =
𝟎, 𝟐𝟎 𝒎):

𝑹𝑷𝑬𝒓𝒆𝒂𝒍ă = 0,166 + 0,010 + 0,008 + 3,84 + 0,052 + 0,034 + 0,083; ;

𝑹𝑷𝑬𝒓𝒆𝒂𝒍ă = 𝟒, 𝟒𝟗

5. Verificare: R0 ≥ {Rnecmin, Rreq} => 4,49 > 4. Deci, calculul se consideră corect.

6. Determinăm valoare coeficientului termic global, conform următoarei formule:

KPE = 1/ 𝑹𝑷𝑬𝒓𝒆𝒂𝒍ă ;
1
KPE = W/m2 · ˚C;
4,49

KPE = 𝟎, 𝟐𝟐𝟐 W/m2 · ˚C

Deci valoare coeficientului termic global este mai mica de 0.3, e admisibil. În caz că x > 0,3, trebuie
să fie schimat materialul termoizolant, deoarece grosimea materialului este prea mare și eficiența acestuia
este prea mica.

4. Calculul termotehnic al îngrădirilor vitrate

 4.1 Calculul termotehnic al ferestrelor
1. Rezistența normată la transfer al ferestrelor se adoptă în funcție de destinația clădirii și de indicele grad
· zi, Dd al localității analizate.
Astfel,
RFD = 0,39 m2˚C/W.

Se adoptă tâmplărie de lemn sau termopane cu două foi de geam.

2. Valoarea coeficientului de transfer termic global, K, se determină cu ajutorul următoarei formule:

KFD = RFD W/m2 · ˚C;

1
KFD = W/m2 · ˚C;
0,39

KFD = 𝟐, 𝟓𝟔𝟒 W/m2 · ˚C

4.2 Calculul termotehnic al ușilor

Se adoptă uși duble cu tambur între ele.

1. Rezistența la transfer termic se determină cu ajutorul următoarei formule:

𝒓𝒆𝒈
RreqU = 0,6 × 𝑹𝑷𝑬 ;
RreqU = 0,6 × 𝟑, 𝟏𝟐𝟓;
RreqU = 1,9 . W/m2 · ˚C

2. Valoare coeficientul de transfer termic global, K, se determină cu ajutorul următoarei formule:

KU = 1/ RreqU ;
1
KU = W/m2 · ˚C;
1,9

KU = 𝟎, 𝟓𝟐𝟔 W/m2 · ˚C

5. Calcul pierderilor de caldura

5.1 Pierderile de baza de caldura
Pentru asigurarea in incaperi a parametrilor aerului conform normelor in vigoare la calculul puterii
termice a sistemului de incalzire este necesar să se ia în considerație :
1. Pierderile de caldura prin ingrădirile exterioare de construcție (pereti exteriori PE, planseul
ultimului nivel P, ingradiri vitrate FD și UD), respectiv , prin ingradirile dintre incaperile a caror
diferența de temperatura nu depașește 3 grade.
2. Necesarul de caldura pentru încalzirea aerului exterior infiltrat in incaperea incalzita.
 3. Necesarul de caldura pentru incalzire materialelor , unităților de transport intrate în incapere.
4. Aporturile reglate de căldura degajate de la aparatele electrice , corpurile de iluminat , oamenii
utilajul tehnologic și altele surse.
Pierderile de caldura se calculeaza cu formula :
 
Qb  k  F  t i  t ce  n ,W
In care:
K - coeficientul de transfer termic global al ingradirilor , W/(m2·oC);
F - aria suprafeței perpendiculare didectie fluxului de caldura a ingrădirii, m 2 ;
n - coef.ce ține cont de pozitia îngradirii față de aerului exterior;
t i și t ec - temperaturile de calcul ale aerului interior și exterior;

5.2 Necesarul de caldura pentru incalzirea aerului infiltrat

Cantitatea de caldura necesara pentru incalzirea aerului rece infiltrat prin rosturile ferestrelor si
ușilor de balcon trebuie calculat cu formula :

𝐐𝐢𝐧𝐟 = 0.28 × 𝐿𝑎 × c × ρ × ( t i − t ec )

ρ -densitatea aerului din incapere, kg/ m 2

La - debitul de aer pătruns, m 3 / h

K a  coeficientul in care ține cont de influența asupra temperatura aerului infiltrat a fluxului termic ;

t i și t ec - temperaturile de calcul ale aerului interior și exterior ;

5.3 Degajeri de caldura

Din aceste considerente la calcul pierderilor de caldura a cladirii de locuit pentru bucatarii și
încaperile de locuit se permite a considera fluxul de caldura degajat a fie agal cu 10W pentru un metru
patrat de suprafața vie a pardoseli.
𝐐𝐝 = 10 × K PD , W

5.4 Bilanțul de caldura al încaperilor

Pentru determinarea pierderilor totale de caldura se intocmeste bilanțul de caldura al incaperilor pentru
timpul de iarna:
𝐐𝐭𝐨𝐭 = Qb + Qinf − Qd
 Pierderile de caldura cu evidenta
Încăperea Parametrii Adaosuri

incapere, 𝑸𝒊,𝒕 =𝑸′𝒃 +𝑸𝒊𝒏𝒇 -𝐐𝐝 , W

Pierderile totale de caldura pe
Necesarul de caldura pentru

Degajzari de caldura,𝑸𝒅 ,W
infiltratie,𝑸𝒊𝒏𝒇 , W
adaosurilor𝑸′𝒃 , W
temperatura ( 𝒕𝒊 -( 𝒕𝒆 )×
Diferenta de calcul de
Coefcient de transfer

Pentru 2 si mai multi

Pierderile pe baza de

Coeficientul total de
Usi exterioare, 𝜷𝟑
termin global K,

La orientare, 𝜷𝟏
Dimens. axb, m

adaoduri 1+∑β
caldura𝐐𝐛 , W
Aria, F, 𝐦𝟐
Denumirea

Orientarea

W/𝐦𝟐 ∗ °𝑪
Dest. și temp.

pereti, 𝛃𝟐
Numărul

n, °C
aerului
încăperii
interior t°𝑪

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

PE NV 5.9 x 2.8 16.52 0.248 37 152 0.1 1.1 167

Cameră de
PE NE 3.2 x 2.8 8.96 0.248 37 82 0.1 1.1 90
P01 locuit z z 362 85 808
FD NE 1.5 x 1.4 2.1 2.564 37 199 0.1 1.1 219
+22°𝑪
Pd - 2.9 x 5.6 8.5 0.223 27.75 53 0 1 53

PE NE 2.7 x 2.8 7.56 0.248 33 62 0.1 1.1 68

Bucătărie
P03 FD NE 1.5 x 1.4 2.1 2.564 33 178 0.1 z z 1.1 196 283 74 514
+18°𝑪
Pd - 3.1 x 2.4 7.44 0.223 24.75 41 0 1 41

Cameră de PE NV 5.9 x 2.8 16.52 0.248 37 152 0.1 1.1 167

101 locuit PE NE 3.2 x 2.8 8.96 0.248 37 82 0.1 z z 1.1 90 362 85 753
+22°𝑪 FD NE 1.5 x 1.4 2.1 2.564 37 199 0.1 1.1 219
 Bucătărie PE NE 2.7 x 2.8 7.56 0.248 33 62 0.1 1.1 68
103 z z 283 74 514
+18°𝑪 FD NE 1.5 x 1.4 2.1 2.564 33 178 0.1 1.1 196

PE NV 5.9 x 2.8 16.52 0.289 37 152 0.1 1.1 167

Cameră de
PE NE 3.2 x 2.8 8.96 0.289 37 82 0.1 1.1 90
201 locuit z z 362 85 823
FD NE 1.5 x 1.4 2.1 2.564 37 199 0.1 1.1 219
+22°𝑪
P - 2.9 x 5.6 8.5 0.222 37 70 0 1 70

PE NE 2.7 x 2.8 7.56 0.248 33 62 0.1 1.1 76

Bucătărie
203 FD NE 1.5 x 1.4 2.1 2.564 33 178 0.1 z z 1.1 219 283 74 559
+18°𝑪
P - 3.1 x 2.4 7.44 0.222 33 55 0 1 55

PE NV 2.4 x 6.4 15.36 0.248 31 118 0 1 118

UD NV 1.2 x 2.2 2.64 0.526 31 43 0 2.43 3.43 148
Casa scarii FD NV 1.0 x 1.4 1.4 2.564 31 111 0 1 111
CS 314 88 843
+16 FD NV 1.0 x 1.4 1.4 2.564 31 111 0 1 111
Pd - 2.0 x 4.4 8.8 0.23 31 63 0 1 63
P - 2.0 x 4.4 8.8 0.24 31 66 0 1 66
 Pierderile de
Temperaturile si diferentele lor
Dimens corp de

caldura

Tipul corpului de
incalzire

Coeficientul ф
Nr incaperii

aerului Agentului termic

incalzire
intrare iesire nom
qacceptat ,
qreal ,
∆ tn ∆ tc n W W
°C °C H, mm L, mm
Qo , w ∆ t ai °C ∆ t1 °C ∆ t 2 °C

Panouri din
oțel tip
P01 808 +22 80 60 60 48 1.31 0.75 539 561 500 300
FERROLI
TIP 22
Panouri din
oțel tip
203 559 +18 80 60 60 52 1.30 0.83 337 402 500 400
FERROLI
TIP 11
Panouri din
oțel tip
CS 834 +16 80 60 60 54 1.34 0.87 958 958 900 300
FERROLI
TIP 22
 6.Calculul si alegerea cazanului
Calculam totalul pierderilor de caldura se efectuiaza dupa formula:

𝑄𝑠𝑖 = Σ𝑄 = 𝑄𝑃01 + 𝑄𝑃03 + 𝑄101 + 𝑄103 + 𝑄201 + 𝑄203 + 2 ∗ 𝑄𝐶𝑆 + 𝐹𝑖𝑛𝑐 ∗ 100;w
𝐹𝑖𝑛𝑐 =539
𝑄𝑠𝑖 =808+515+753+514+823+559+2*843+539*100=59 558w≈ 59,55𝑘𝑤

Se adopta 3 cazane de marca: Centrala termica in condensatie VAILLANT ECOTEC PLUS VUW
346/5-5 (34,7 кВт)
Specificații: Tipul de combustibil: gaz;
Putere: 34.7 kW;
Gama de putere termică utilă 6.4 – 30 kW;
Dimensiuni: înălțime: 720 mm, lățime: 440 mm Adâncime: 372 mm.

7. Calculul si alegerea corpurilor de incalzit

In proiectul de curs ,calcul de dimensionarea a corpurilor de incalzire se efectueaza pentru 7 incaperi
a blocului. Se recomanda de folosit radiatoare din otel tip Feroli.

8. Proiectarea și calculul instalațiilor de ventilare

8.1 Calcul debitului necesar de aer
Nr. incaperii Denumire incaperii Dimensiunile Surafata incaperii Indicii n sau Debitul de aer
k necesar
Debitul de aer necesar conform spatial locativ
P01(101,201) Odaie de locuit 5.6x2.9 m 16.24 m 2 3, m 3 /h* m 2 48.72 m 3 /h
P19(119,219) Odaie de locuit 5.6x2.9 m 16.24 m 2 3, m 3 /h* m 2 48.72 m 3 /h
Total=97,44 m 3 /h
Debitul de aer necesar pentru incaperi auxeliare
P08(118,218) Bucatarie - - 90 m 3 /h 90 m 3 /h
Bloc sanitar - - 50 m 3 /h 50 m 3 /h

Total=140, m 3 /h

Valorea de calcul pentru incaperile de locuit este egala cu – 97.44 m 3 /h

Valorea de calcul pentru incaperile auxiliare este egala cu –140 m 3 /h
 8.2 Dimensionare canalelor de ventilare
Se proicteaza separate pentru fiecare bucatarie , viceu, camera de baie. Canalele de ventilare se
monteaza din caramida obisnuita in pereti interior sau alature.

Sectiunile standarte propuse:

140x140=0.0196 m 2
2
140x270=0.0378 m
2
270x270=0.073 m

8.2.1 Dimensionare canalelor de ventilare

 Sectiunea canalului de ventilare se determina din formula :
L
F m2 ,
3600 *Vadm

Unde: V adm =0.5÷1.5m/s

L-debitul de aer p-u bucatarie 90 m /h
3

90
F=3600∗1=0.025 m 2

 Se adopta sectiunea reala conform dimensiunilor standard.

Fr  140 x 270  0.0378 m2

 Se determina viteza reala :

L
Vr  ,m/s
3600 * Fr
90
Vr 
3600 * 0.0378 =0.66,m/s

Concluzie: Viteza reala V r >Viteza minim admisibili V m in =0.5 si nu depaseste 1.5, decisectiunea
canalului de ventilare a fost aleasa corect.

8.2.2 Calcul dimensionarii pentru bloc sanitar

 Secțiunea canalului de ventilare se determină conform următoarei formule:

50
F=3600∗1=0.0138 m 2 ,

L=50 m /h;
3
Unde
 Se adoptă secțiunea reală conform dimensiunilor standard:
Fcst = 0,0196 m2
 Fr = 140 x 140 m2.

 Se determină viteza reală, conform următoarei formule:

L
Vr  ,m/s
3600 * Fr
50
Vr=3600∗0.0196==0.7,m/s

Concluzie: Viteza reala se include in limitele de viteza admisibila, deci montam grile de ventilare cu
jaluzele nereglabile.
Calculele sunt identice pentru aceste încăperi auxiliare pentru nivelele 2 și 3 ale clădirii.

8.3 Calculul sectiunilor grilelor cu jaluzele

Sectiune grilelor cu jaluzele se determina din relatia:
L
Fg  ,m
2

3600 *Vadm

V adm =0.5÷1.5m/s

L-debitul in m /h
3

Dimensiunile standarte pentru grilele de ventilare:

 150x150=0.0225 m 2
2
 150x200=0.03 m
2
 200x250=0.05 m

8.3.1 Calcul dimensionarii pentru Bucatarie-parter:

 Secțiunea canalului de ventilare se determină conform următoarei formule:
L 90
 Fg  =3600∗1=0.025 m
2

3600 *Vadm

 Se adoptă secțiunea canalului de ventilare reală, conform dimensiunilor standard:

 Fgrst = 0,030 m2;
 Fr = 150 x 200 m2.
 Secțiunea vie a grilei cu jaluzele se determină conform următoarei formule:

Fv  0.6 * Fad  0.018 m2

 Se determină viteza reală, conform următoarei formule:

L 90
Vr  =3600∗0.018=1.39 m
2

3600 * Fv
2
Concluzie: Trebuie de marit sectiunea grilei: Facem recalcul cu sectiunea 200x250=0.05, m
  Se recalculează, utilizând secțiunea 200 x 250 = 0,050 m2:
Fv=0.05*0.6=0.03 m 2
90
Vr=3600∗0.03=0.83,m/s

8.3.2 Calcul dimensionarii pentru bloc sanitar

 Secțiunea canalului de ventilare se determină conform următoarei formule:
L 50
Fg  = =0.014 m 2
3600 *Vadm 3600∗1

unde: Vadm = 0,5 ÷ 1,0 m/s;

L – debitul de aer pentru GTS, 50 m3/h;
2
 Sectiunea adoptata este 150x150=0.0225, m
 Sectiune vie a grilei cu jaluzele:
Fv=0.05*0.6=0.0135 m 2
 Se determină viteza reală, conform următoarei formule:
L
Vr  =1.03,m/s
3600 * Fv

Concluzie: Vr > Vmax admisibilă, care este egală cu 1,0 m/s. Deci, secțiunea canalului de ventilare
trebuie să fie mărită. În cazul dat, mărim până la 150 x 200 = 0,030 m2.
 Secțiunea vie a grilei cu jaluzele se determină conform următoarei formule:
L
Vr 
3600 * Fv
50
Vr = 3600 × 0,018 = 0,77 m/s.

Calculele sunt identice pentru aceste încăperi auxiliare pentru nivelele 2 și 3 ale clădirii.

8.4 Calculul aerodinamic

Calculul aerodinamic în proiectul de curs se efectuează pentru 6 canale de ventilare.
Tab. 4.2 . Suma rezistențelor locale

Nr. Dimensiunile Valoarea și suma

Denumirea rezistenței rezistenței, Σζ
canalului canalului, mm

1 (2, 3) Grilă de ventilare cu jaluzele 2 + 1,28 + 1,3

140 × 270 = 4,58
Bucătărie fixe, cot, căciulă de protecție
Grilă de ventilare cu jaluzele 2 + 1,2 + 1,3
1 (2, 3)
140 × 140 nereglabile, cot, căciulă de = 4,5
GTS
protecție