Curs 2 12/10/2021

Drept roman

I.Epoca regalitatii/Regalitatea

Institutiile de conducere a statului in perioada regalitatii erau:

1.Adunarile poporului:

Se pastreaza Comitia Curiata din epoca anterioara, la care se adauga o noua adunare, care se
numeste Comitia Centuriata, care va reprezenta atat interesele patricienilor, cat si ale plebeilor si
era compusa atat din patricieni, cat si din plebei.

2.Regele:

Devine un veritabil sef al statutul spre deosebire de epoca anterioara.

3.Senatul:

Isi pastreaza rolul consultativ.

Desi intentiile lui Servius Tullius au fost foarte bune in directia dizolvarii inegalitatii dintre
patricieni si plebei, in realitate, plebeii continuau sa fie discriminati pe mai multe planuri:

-Pe plan politic: desi plebeii au dobandit acces la lucrarile Comitiei Centuriata, celelalte trei
institutii de conducere a statului raman in continuare accesibile doar patricienilor(Senat, Rege,
Comitia Curiata);

-Pe plan economic: teritoriile cucerite de la dusmani intrau in proprietatea statului

roman(denumite ager publicus) si le erau atribuite cu titlul de folosinta doar familiilor de patricieni;

-Pe plan juridic: dupa cum stim deja, singurii oameni din societate care cunosteau normele
juridice(formulele solemne si zilele faste) erau pontifii(preotii pagani), ori de cate ori se nastea un
litigiu(conflict, cearta) intre doi romani, acestia trebuiau sa se prezinte in fata pontifului pentru
solutionare.Cum pontifii veneau doar din randurile patricienilor, plana constant o suspiciune asupra
lor ca sunt partinitori.

In anul 509 i.H. a fost alungat ultimul rege, Superbus, si ia capat epoca regalitatii si ia nastere
republica.

II.Republica(cea mai prospera perioada a statului roman)

Marea noutate pe care o aduce republica este ideea cunoscuta in doctrina juridica moderna, sub
denumirea de principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat.

Statul roman in forma replublicana nu mai este condus de un singur lider/rege, puterile statale
fiind impartite intre mai multe institutii:
1)Adunarile poporului:

-Comitia Curiata

-Comitia Centuriata

-Concilium Plebis

-Comitia Tributa

Odata cu inceputul republicii, patricienii admit infiintarea unei adunari a plebeilor, Concilium
Plebis, doar din plebei compus.

Patricienii nu erau afectati de deciziile plebeilor in acest consiliu, intrucat aceste decizii numite
plebiscite nu aveau forta obligatorie in raport cu patricienii, fiindu-le obligatorii doar plebeilor.

Cu toate acestea, in timp, treptat, aceste plebiscite au inceput sa le afecteze viata si patricienilor
si acestia sa devina interesati sa asiste la sedintele plebeilor pentru a-si apara interesele.Din clipa in
care plebeii le-au permis patricienilor sa participe la sedintele lor, Concilium Plebis se transforma in
Comitia Tributa(compusa din plebei plus patricieni).

2)Senatului ii sporesc atributiile devenind principala putere politica in stat.

Atributii:

-administrarea de provincii romane;

-asigurarea politicii externe a statului;

-administreaza tezaurul statului;

-vegheaza la respectarea bunelor moravuri si a obiceiurilor;

-ratifica legi;

Senatul constituie in aceasta perioada principalul factor de echilibru interinstitutional.

3)Magistratii:

Erau inalti demnitari ai statului care aveau atributii militare, administrative si judiciare.

Trasaturi:

-erau alesi de popor de regula pe termen de un an;

-erau niste functii onorifice, in sensul ca nu erau nemunerati, erau titluri de onoare;

-erau colegiale, in sensul ca din fiecare categorie de magistrati existau cel putin cate doi care te
ajutau si controlau reciproc;

-nu se subordonau ierarhic, fiecare magistratura avand alte atributii;

-la nivel de competente si puteri, unii magistrati aveau imperium(drept de comanda militara, precum
si dreptul de a convoca poporul in adunari), altii aveau potestas(drept de administrare, puteri mai
mici)
 Magistrati:

Consuli(primii magistrate)-in perioada de tranzitie de la regalitate la republica, a fost necesara

crearea unei institutii care sa preia atributile fostilor regi, dar care sa nu aiba aptitudinea de a comite
un abuz de putere si aceasta institutie a fost consulatul.Astfel, se alegeau cate doi consuli pe
perioada de un an, consuli care nu puteau fi abuzivi fata de popor pentru ca dupa ce le expira
mandatul de un an, ei puteau fi judecati de catre popor si chiar condamnati la moarte.

Tribunii-erau numiti cate cinci tribune reprezentanti ai plebeilor.Acestia sunt singurii magistrati
care au drept de veto(dreptul de a te opune, de a anula orice masura).

Cenzorii-magistrati care aveau potestas, erau cei care se ocupau cu efectuarea recensamantul
persoanelor si al bunurilor in vederea stabilirii impozitelor.Ei reprezinta prima exceptie de la durata
de un an a mandatului, mandatul lor fiind de 5 ani, dar activitatea propriu-zisa dura aprox. un an si
jumatate.

Pretorii(cei mai important din punct de vedere juridic)-erau magistratii care se ocupau cu
organizarea proceselor private prin activitatea lor s-a consolidate dreptul roman privat.Aveau drept
in imperiu, adunau poporul, drepturi militare.

Questori- tot magistrati care au potestas, questori colectau impozitele pe baza listelor facute de
cenzori la recensamant.

Edilii-aveau si ei potestas si erau responsabili de tot ceea ce inseamna viata in targ, mai exact:

-asigurau aprovizionarea pietelor

-asigurau politia publica

-solutionau procesele ivite in activitatea comerciala din targuri

Dictatura-era o magistrature cu caracter exceptional in sensul ca in situatii de criza, in care insusi

supravietuirea poporului roman este pusa in pericol, se suspenda activitatea tuturor magistraturilor
si romanii numesc un dictator, care sa gestioneze toate puterile statale.Dictatorii erau alesi pe o
perioada de 6 luni, dar daca acea criza nu inceta, mandatul lor putea fi prelungit pana la revenirea la
normal.

Pe plan social, in statul roman, cetatenii nu mai sunt impartiti in patricieni si plebei, aparand alte
categorii sociale si anume nobilii si cavalerii, la care ulterior se adauga si proletarii.
 -Nobilii: erau categoria superioara din punct de vedere social si veneau din randul persoanelor
care detineau inaltele magistraturi, din demnitari.Acestia promovau mentinerea republicii ca
organizare politica a statului.

-Cavalerii: numiti “oamenii noi”, afaceristii vremurilor, pers care s au imbogatit de pe urma
afacerilor, fie ele licite sau elicite(bancheri, camatari etc.).Ei isi doreau instaurarea imperiului, doreau
un stat centralizat, caderea republicii.

-Proletarii: erau cei mai saraci oameni ai acelor timpuri, oameni din afara statului roman care
pierdusera absolut tot de pe urma razboaielor (proles=copii) cum singura lor avere erau copiii, de
aceea se numesc proletari.Acestia au fost invitati de catre cetatenii roman isa vina pe teritoriul
statului roman oferinduli-se cetatenie romana si ajutoare sociale(bani, mancare, haine) si daca devin
cetateni romani, primesc si drept de vot.Proletarii au fost invitati la roma deoarece nobilii si cavalerii
intrasera intr-un razboi civil si cum adesea cea mai puternica arma este votul, nu sabia, practic ei au
fost cumparati, aparitia lor a avut ca efect direct castigarea razboiului civil de catre cavaleri si
prabusirea republicii.